FORMULE DE CALCUL PRESCURTAT

(a  b) 2  a 2  2ab  b 2
a 2  b 2  (a  b)(a  b)
(a  b  c) 2  a 2  b 2  c 2  2ab  2ac  2bc
(a  b) 3  a 3  3a 2 b  3ab 2  b 3
(a  b) 3  a 3  3a 2 b  3ab 2  b 3
a 3  b 3  (a  b)  (a 2  ab  b 2 )
a 3  b 3  (a  b)  (a 2  ab  b 2 )
n(n  1) , n € N*
1  2  3  ...  n 
2
n(n 1)(2n 1) , n € N*
12  22  32  ...  n2 
6
PROGRESII

PROGRESII ARITMETICE PROGRESII GEOMETRICE

. ..
Definiție:  (an )n 1  an  an 1  r , n  2 :
Definiție  (bn )n 1  bn  bn 1  q, n  2
. ..
. .. bn
 (an )n 1  an  an 1  consta nt , n  2  (bn )n 1   consta nt , n  2
. .. bn 1
a  a1  (n  1)r, n  1 b  b1  q n 1 , n  1
Formula termenului general: n Formula termenului general: n
. a a ..
 (an )n 1  an  n 1 n 1 , n  2  (bn )n 1  bn2  bn 1  bn 1 , n  2 
. 2 ..
bn  bn 1  bn 1 , n  2
. ac ..
 a,b,c  b   a,b,c  b  a  c sau b2  a  c
. 2 ..
Suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice: Suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice:
(a1  an )  n qn  1
Sn  , n  1 sau Sn  b1  , dacă q  1 și
2 q 1
Sn 
 2a1  (n  1)r   n , n  1 Sn  n  b1 , dacă q  1
2
 FUNCTIA DE GRADUL AL II-LEA

f:R→ R , f(x)=ax2+bx+c, a≠0

1) Dacă a0, atunci graficul reprezintă o parabolă cu ramurile orientate în sus („ţine apa”);

Dacă a0, atunci graficul reprezintă o parabolă cu ramurile orientate în jos („nu ţine apa”).
b 
2 vârful parabolei, V ( ;  )
2a 4a

b
3) ecuatia axei de simetrie a parabolei: x  
2a
4) Graficul functiei

5) Punctele de extrem ale funcţiei: Vârful unei parabole V ( b ;   ) este punctul în care ea atinge
2a 4a
maximul sau minimul, fiind astfel punctul de extrem.

I. Dacă a  0 funcţia are un minim (global) şi

b 
 min f ( x)  f min  f ( )   este minimul sau valoarea minimă a funcţiei pătratice;
xR 2a 4a
b
 xmin   este punct de minim
2a
 Vârful parabolei V ( b ;   ) este punctul de minim (global) al funcţiei;
2a 4a
II. Dacă a  0 , atunci funcţia are un maxim (global) şi
b 
 max f ( x)  f max  f ( ) maximul sau valoarea maximă a funcţiei pătratice;
xR 2a 4a
b
 xmax   este punct de maxim
2a
 Vârful parabolei V ( b ;   ) este punctul de maxim (global) al funcţiei.
2a 4a
6) Zerourile funcţiei de gradul doi sunt soluţiile (rădăcinile) ecuaţiei de gradul doi ax 2  bx  c  0 .

I. Dacă   0 , atunci ecuaţia nu are soluţii reale şi funcţia nu are zerouri;

b
II. Dacă   0 , atunci ecuaţia are o soluţie reala dubla şi funcţia are un singur zerou: x1  x2   ;
2a
III. Dacă   0 , atunci ecuaţia are 2 soluţii reale distincte şi funcţia are două zerouri:

b  b 
x1  şi x 2  .
2a 2a

7) Semnul funcţiei de gradul doi:

Dacă  >0 , funcţia f are semnul lui a în afara rădăcinilor lui f şi semn contrar lui a intre rădăcini.

x -∞ x1 x2 +
∞
f(x) semn a 0 semn contrar a 0 semn a
Dacă  = 0 , funcţia f are
 b
semnul lui a, pentru orice x  R\   .
 2a 
x -∞ -b/2a +
∞
f(x) semn a 0 semn a
Dacă  < 0 , funcţia f are semnul lui a, pentru orice x  R .

x -∞ +
∞
f(x) semn a
8) Forma canonică a trinomului de gradul doi:

2
 b 
ax  bx  c  a x   
2
, a, b, c  R, a  0 .
 2a  4a
9) Descompunerea trinomului de gradul doi în factori:
ax 2  bx  c  a( x  x1 )( x  x2 ) , unde x1 şi x2 sunt soluţiile ecuaţiei ax 2  bx  c  0 , a  0 .
10) Relaţiile lui Viète:
Fie ecuaţia ax  bx  c  0 , unde a, b, c  R, a  0 cu soluţiile x1 şi x2. Atunci au loc relaţiile:
2

 b
 S  x1  x2   a

P  x  x  c
 1 2
a
2 2 2
x12  x22  ( x1  x2 ) 2  2 x1 x2 , adică x1  x2  S  2P

11) Formarea ecuaţiei de gradul doi ce are rădăcinile x1 şi x2 cunoscute

S  x1  x 2
Se calculează S şi P 
 P  x1  x 2
şi se obţine ecuaţia de gradul doi cu rădăcinile x1 şi x2 : x2  S  x  P  0
 GEOMETRIE VECTORIALĂ
Vectori egali: doi vectori sunt egali dacă au: 1) aceeași direcție; 2) același sens; 3) lungimi egale;

Operaţii cu vectori:
Regula triunghiului: AB  BC  AC ;

Regula paralelogramului: AB  AC  AD, unde.. ABDC  paralelogram.

Regula poligonului: A1 A2  A2 A3  ...  An1 An  A1 An

Scăderea vectorilor: AB  AC  CB
r r
Vectori opuşi:u şi v sunt vectori opuşi dacă au: 1)aceeaşi direcţie; 2)acelaşi modul; 3)sensuri opuse ;
r r r r r
u şi v sunt vectori opuşi  u  v  0
uuur uuur uuur uuur uuur uuur r
AB şi BA sunt vectori opuşi; AB =- BA  AB  BA  0
Mediana într-un triunghi
uuur uuur
uuuur AB  AC
În triunghiul ABC, fie M mijlocul lui BC  AM mediana din A  AM 
2
Vectori în sistemul de coordonate:
r r
Coordonatele unui vector: spunem că vectorul u are coordonatele a şi b şi notăm u (a, b)
r r r r
u  ai  b j  u(a, b)
r r r r
Lungimea (modulul) vectorului : | u | a 2  b 2 , unde u  ai  b j sau u (a, b)

Vectori coliniari
Doi vectori sunt coliniari daca au aceeaşi direcţie (dreptele suport paralele sau confundate)
r r 
Doi vectori u şi v sunt coliniari  ()   ˇ astfel încât u    v .
r r r uur r a b
Doi vectori u1  a1 i  b1 j şi u2  a2 i  b2 sunt coliniari  1  1
a2 b2
uuur
Coordonatele vectorului AB
Dacă A( x A ; y A ) şi B( x B ; y B ) atunci AB  ( x B  x A )  i  ( y B  y A )  j

GEOMETRIE ANALITICA
IN TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC

c1  c 2 c1  c 2 c a t eă t a o cateta
p ualăturată
s c a t eă t a
S ha  s Bi  n cos B  tgB 
2 ip i p o t e n u zipotenuza a cateta alăturată
cateta alăturată
ctgB 
cateta opusă

Teorema unghiului de 30 : Cateta care se opune unghiului de 30  este jumătate din ipotenuză.
1
Mediana corespunzatoare ipotenuzei este ma   ip  R
2
 l2  3 l 3
SV  şi înălţimea h
ÎN TRIUNGHIUL ECHILATERAL de latură l : 4 2

CERCUL Acerc   R 2 , Lcerc  2 R

Paralelogramul Sparalelogram ABCD = AB  BC  sin( S ABC )

Distanţa dintre două puncte A(xA, yA) şi B(xB, yB): d  A, B  AB   xA  xB 2   y A  yB 2

x  xB y A  y B
Mijlocul unui segment AB, unde A(xA, yA) şi B(xB, yB) este: M( A , )
2 2

x  xB  xC y A  yB  yC
Centrul de greutate al unui triunghi ABC, unde A(xA,yA), B(xB,yB), C(xC,yC): G( A , )
3 3
Panta unei drepte
1)Panta unei drepte ce trece prin două puncte A(xA, yA) şi B(xB, yB) este

2) Cum calculăm panta unei drepte dacă cunoaştem ecuaţia dreptei?

a c
Daca ecuaţia dreptei este dată în forma (d ) : ax  by  c  0, b  0 , o aducem la forma (d ): y   x
b b
a
şi panta dreptei este md   b (adică coeficientul lui x din această formă a ecuaţiei )

Ecuaţia dreptei care trece prin două puncte A(xA,yA) şi B(xB,yB)

y  yA x  xA
AB: sau AB :  pentru drepte oblice.
y B  y A xB  x A

Ecuaţia dreptei ce trece printr-un punct A(xA,yA) şi are o pantă dată m :

(d ) : y  y A  m  ( x  x A )

Drepte paralele si drepte perpendiculare

a1 b1 c1
1) Dacă (d 1 ) : a1 x  b1 y  c1  0 şi (d 2 ) : a 2 x  b2 y  c 2  0 , atunci: d 1 || d 2   
a 2 b2 c 2

2)
d1 P d2  md1  md2 şi d1  d2 m d md  1
1 2
Distanţa de la un punct la o dreaptă
| a  xP  b  yP  c |
Distanţa de la punctul P( xP , yP ) la dreapta (d ) : ax  by  c  0 . este d ( P, d )  .
a 2  b2
Condiţia ca 3 puncte să fie coliniare:

Punctele A(xA,yA), B(xB,yB), C(xC,yC) sunt coliniare 

Aria unui triunghi:

abc bc sin A a  ha
S p( p  a )( p  b)( p  c ) , unde... p  , S , S
2 2 2
 TRIGONOMETRIE

Valorile funcţiilor trigonometrice pentru câteva unghiuri uzuale

tg t ctg t
in Radiani sin t cos t in grade

0 0 1 0 - 0
 1 3 3 30º
6 2 2 3 3
 2 2
1 1 45º
4 2 2
 3 1 3 3 60º
3 2 2 3
 0
1 0 - 90º
2
 0 -1 0 - 180º
3
-1 0 - 0 270º
2
2 0 1 0 - 360º

REPREZENTAREA FUNCŢIILOR TRIGONOMETRICE PE CERCUL TRIGONOMETRIC

SEMNUL FUNCTIILOR TRIGONOMETRICE

FORMULE TRIGONOMETRIE

Identitatea fundamentala a trigonometriei

2 2
sin x  cos x  1, x  ˇ

Formule trigonometrice pentru suma sau diferenta a doua unghiuri :

sin(a  b)  sin a  cos b  cos a  sin b
sin(a  b)  sin a  cos b  cos a  sin b
cos(a  b)  cos a  cos b  sin a  sin b
cos(a  b)  cos a  cos b  sin a  sin b

Formule trigonometrice pentru unghiul dublu si triplu

sin 2 x  2sin x  cos x
cos 2 x  cos2 x  sin 2 x

sin(90  x)  cos x
cos(90  x)  sin x

sin x  sin(180  x)
cos x   cos(180  x)
tgx  tg (180  x)
ctgx  ctg (180  x)

Paritatea functiilor trigonometrice:

sin( x)   sin x ( functie impara)

cos( x)  cos x ( functie para)
tg ( x)  tgx ( functie impara)
ctg ( x)  ctgx ( functie impara)

Teorema cosinusului

b2  c 2  a 2
cos A  sau sub forma a 2  b 2  c 2  2bc cos A , unde b=AC, c=AB, a=BC
2bc

Teorema sinusurilor:

a b c
   2 R , unde b=AC, c=AB, a=BC si R raza cercului circumscris triunghiului
sin A sin B sinC
 LOGARITMI

Condiții de existență pentru logaritmi

Pentru expresia log a b , CE: 1) b>0
2) a>0
3) a  0
Proprietăți ale logaritmilor

1) log a 1  0

2) log a a  1

3) log a ( x  y)  log a x  log a y , x, y  0

4) loga ( x1  x2  ...xn )  log a x1  log a x2  ...  log a xn , x1 , x2 ,..., xn  0

x
5) log a  log a x  log a y , x, y  0
y

6) log a b
m
 m log a b ,  b  0

m
7) log a a m

8) loga x  loga y  x  y (din injectivitatea functiei logaritmice)

9) Schimbarea bazei unui logaritm

logc b 1
log a b  , a, c, b  0, a, c  1 , de unde în particular log a b  , a, b  0, a, b  1
logc a logb a

def
10) lg x  log10 x s.n. logaritm zecimal, de unde lg10=1

def
11) ln x  loge x s.n. logaritm natural, unde e este constanta lui Euler (e≈2,718), de unde lne=1

12) aloga x  x , în particular eln x  x și 10lg x  x

 ELEMENTE DE COMBINATORICA
PERMUTARI
Pn= n! =1 2 3 … n

ARANJAMENTE

= ,0 k n , n,k .

COMBINARI

,0 k n , n,k .

PROPRIETĂŢI:

1. P0=0!=1

2. (n+1)!=n!(n+1) ,n .

3. ,n .

4. ,n .

5. (formula combinărilor complementare)

6. + 2n (suma tuturor combinarilor de ordinul n, n )

7. (suma alternanta a tuturor combinarilor de ordinul n, n )

8. + 2n -1 (suma combinarilor pare de ordinul n, n )

9. + 2n -1 (suma combinarilor impare de ordinul n, n )

 ASIMPTOTELE UNEI FUNCȚII REALE

Fie o funcție f:D  R

Asimptote orizontale
1) dacă există lim f ( x) =a și este finită, dreapta de ecuatie y=a este asimptota orizontală spre  la graficul functiei f .
x 

Analog la - 

Asimptote verticale

1) Dacă x0  D este punct de acumulare la dreapta al lui D și daca lim f(x) există și este infinită, dreapta de ecuatie x=x0 este
x  x0
x  x0
asimptotă verticală la dreapta la graficul functiei f

2)Dacă x0  D este punct de acumulare la stânga al lui D,și dacă lim f(x) există și este infinită. dreapta de ecuație x=x0 este
x  x0
x  x0
asimptotă verticala la stânga la graficul functiei f

Dreapta de ecuație x=x0 se numește asimptota verticală la graficul funcției f dacă ea este asimptotă verticală și la stânga și la
dreapta

Asimptote oblice
1) Daca  este punct de acumulare al lui D , și daca există limitele
f ( x)
m = lim  R* (finită și nenulă) si n = lim (f(x) – mx)  R (finită) spunem că dreapta de ecuație
x  x x 

y = mx + n este asimptotă oblică spre +  la graficului functiei f

2) analog la - 

FUNCŢII DERIVABILE

Definiţie:
f x   f x0 
Dacă lim există (finită sau infinită), spunem că funcţia f are derivată în punctul x 0 şi notam
x  x0 x  x0
f x   f x0 
f x0  = lim derivata funcţiei f în punctul x 0 . Dacă în plus derivata f x0  există şi este finită,
x  x0 x  x0
spunem că funcţia f este derivabilă în x 0 .

Ecuaţia dreptei tangente la grafic în punctul M 0 x0 ; f x0  este

y  f x0   f x0   x  x0  .
 LEGI DE COMPOZITIE

Definiţie: Fie M o mulţime nevidă. Aplicaţia “”:MxMM se numeşte lege de compoziţie internă pe M.
Spunem că aplicaţia “” este lege de compoziţie internă pe o mulţime M dacă  x,yM xyM

Parte stabilă
Definiţie : Fie M o mulţime nevidă şi “” o lege de compoziţie pe M.
Spunem că mulţimea nevidă HM este parte stabilă a lui M în raport cu “” dacă :  x,yH xyH .

Monoizi
Definiție: Perechea (M,), unde mulţimea M și ”” este o lege de compoziție pe M, se numește monoid dacă legea ”” satisface
următoarele două axiome:
M1) Legea ”” este asociativă: (xy)z=x(yz) ,  x,y,zM
M2) Legea ”” are element neutru: eM a.î. xe=ex=x, xM
Dacă în plus , legea ”” verifică și axioma:
M3) Legea ”” este comutativă: xy=yx, x,yM
atunci cuplul (M,*) se numește monoid comutativ sau abelian .

Grupuri
Definiție: Perechea (G,), unde mulţimea G și ”” este o lege de compoziție pe G, se numește grup dacă legea ”” satisface
următoarele axiome:
G1) Legea ”” este asociativă: (xy)z=x(yz) ,  x,y,zG
G2) Legea ”” are element neutru: eG a.î. xe=ex=x, xG
G3)Orice element din G este simetrizabil în raport cu ”, adică
 xG,  x’G astfel încât xx’=x’x=e.
Dacă în plus , legea ”” verifică și axioma:
G4) Legea ”” este comutativă: xy=yx, x,yG
atunci perechea (G,) se numește grup comutativ (abelian).

Morfisme de grupuri
Definiție: Fie (G,) şi (G’,) două grupuri. O funcţie fGG’ se numeşte morfism de grupuri dacă f(xy)=f(x)f(y),  x, yG

Definiție: Fie (G,) şi (G’,) două grupuri. O funcţie fGG’ se numeşte izomorfism de grupuri dacă
1. f este morfism de grupuri, adică f(xy)=f(x)f(y),  x, yG
2. f este bijecţie
În acest caz, grupurile se numesc grupuri izomorfe şi se notează (G,)  (G’,).