Sunteți pe pagina 1din 20

Aplicaţii Macroeconomie I

1. Întemeietorul domeniului teoriei economice numită „macroeconomie” a fost:


a) Leon Walras,
b) John M. Keynes
c) J. K. Galbraith
d) Ragnar Fisher.

2. PIB (produsul intern brut) reprezintă:


a) expresia valorică a producţiei de bunuri şi servicii finale create în decursul unei
perioade, de regulă de 1 an de către agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea
în interiorul unei ţări (rezidenţi),
b) expresia în bani a producţiei de bunuri/servicii finale create în decursul unei perioade,
de regulă un an, de către agenţii economici naţionali (indiferent dacă îşi desfăşoară
activitatea în propria ţară sau nu),
c) valoarea bunurilor materiale şi serviciilor create şi consumate (cu excepţia
consumului de capital fix) în vederea producerii de noi bunuri şi servicii,
d) valoarea totală (brută) a bunurilor economice de orice fel – intermediare şi finale –
produse într-o economie, de regulă într-un an.

3. În viziunea conceptului “intern” toate tranzacţiile interne care se desfăşoară:


a) Aparţin economiei ţării respective
b) Aparţin tuturor ţărilor
c) Aparţin agenţilor economici naţionali
d) Aparţin tuturor agenţilor economici care îşi desfăşăşoară activitatea în interiorul
unei ţări indiferent de naţionalitate.

4. Veniturile realizate de către cetăţenii români care lucrează în Spania sunt incluse în:
a) PIB al României şi PIB al Spaniei,
b) PNB al României şi PIB al Spaniei
c) PIN al României şi PNN al Spaniei
d) Numai în PIB al României.

5. Se consideră următoarele date privind cheltuielile, vânzările şi profiturile unei firme


producătoare de bunuri X:
- total vânzări: 100.000, cheltuieli salariale: 20.000, dobânzi la creditele primite:
10.000, amortizări: 5000, cheltuieli cu materii prime: 40.000. Valoarea adăugată în
cadrul PIB, în urma activităţii desfăşurate în această firmă este:
a) 40.000 u.m
b) 60.000
c) 30.000
d) 20.000.

6. Un fermier vinde într-un an grâu în valoare de 100 u.m. unei firme de morărit, care vinde făina
obţinută în valoare de 150 u.m unei firme de panificaţie. Firma de panificaţie vinde
consumatorilor bunuri finale în valoare de 320 u.m. Să se calculeze valoarea adăugată brută
(VAB) pe fiecare agent economic şi pe total.

1
7. Identificaţi relaţia corectă:
a) PGB = PIB – CI Corect: PGB = PIB + CI
b) PIB = C + G + Ib +Ex + Im Corect: PIB = C + G + Ib +Ex - Im
c) PNB = PIB + Vs – Vn Corect: PNB = PIB +Vn - Vs
d) PNNpf = PIBpp – I indnete + Vn – Vs – CCF
e) PIB = C + G +Ex - Im
Unde,
Vs = venitul factorilor străini care-şi desf activ pe teritoriul naţional
Vn = venitul factorilor naţionali care-şi desf activ în străinătate

8. Alegeţi varianta corectă:


a) VN = PNNpp, Corect: VN = PNNpf
b) Vdisponibil al pop = Vpersonal al pop + Impozite şi taxe plătite de pop.
Corect: Vdisponibil al pop = Vpersonal al pop – Impozite şi taxe plătite de pop.
c) PIN = PIB + A , Corect: PIN = PIB – A
d) PIBpf = PNBpp – Sold - Iindnete
Deoarece: PIBpf = PIBpp - Iindnete = PNBpp – Sold - Iindnete
e) PIBpf = PNBpp + Sold - Iindnete

9. Identificaţi relaţia falsă:


a) PGB = PIB + CI
b) PIB = C + G + Ib + Export – Import
c) PNB = PIB + Vn – Vs
d) Inete = Ibrute – A
e) PNNpf = PIBpp – I indnete

10. Ce tranzacţii generatoare de bunuri şi servicii nu sunt luate în calcul la determinarea PIB: a)
deţinerea unui al doilea serviciu, nedeclarat, b) jocurile ilegale de noroc; c) munca imigranţilor
ilegali; d) gradul de populare a mediului înconjurător, e) toate cele de mai sus.

11. Produc bunuri şi servicii destinate pieţei: a) administraţiile private; b) administraţiile


publice; c) menajele; d) întreprinderile; e) toate cele de mai sus.

12. Produsul naţional net reprezintă produsul naţional brut minus: a) impozite; b) transferuri la
bugetul statului; c) deprecierea capitalului; d) investiţii; e) profitul nedistribuit.

13. Achiziţiile de bunuri şi servicii finale de către populaţie sunt cunoscute sub numele de: a)
investiţii; b) consum public; c) consum privat; d) export net.

14. Care dintre următoarele mărimi reprezintă un exemplu de injecţie în fluxul circular al
venitului: a) economiile, b) investiţiile, c) taxele şi impozitele; d) importurile; e) deficitul
bugetar.

15. Calculul produsului intern brut după metoda cheltuielilor nu ia în considerare:


a) indemnizaţiile de şomaj; b) exportul net; c) consumul guvernamental;
d) consumul final al populaţiei; e) variaţia stocurilor.

2
16. În anul 2001, consumul populaţiei a reprezentat 80% din produsul intern brut, consumul
guvernamental 6%, iar investiţiile 22%. În aceste condiţii:
a) exportul a fost mai mare decât importul cu 8 puncte procentuale din produsul intern brut; b)
exportul a fost mai mic decât importul cu 8 puncte procentuale din produsul intern brut; c)
exportul net a fost pozitiv, reprezentând 8% din produsul intern brut;
d) exportul net a fost nul; e) balanţa comercială şi balanţa serviciilor au fost, cumulat,
excedentare.

17. Se dau următoarele informaţii: cheltuieli personale pentru consum = 600 mld.; amortizarea =
50 mld.; salarii nete = 800 mld.; impozite directe pe salarii = 100; venit din rente = 25 mld.;
investiţia brută = 150 mld.; profit corporativ = 30 mld.; exporturi nete = 5 mld.; achiziţii publice
de bunuri şi servicii = 200 mld.; plăţi sub formă de transfer de la guvern = 50 mld. În aceste
condiţii, valoarea PIB este (în miliarde):
a) 800; b) 805; c) 855; d) 955; e) 1000.
R: PIB = C + Ib + G + Enet = 600 + 150 + 200 + 5 = 955
PIB = Vf + A + Impozite indirecte – Subvenţii = 800 + 100 + 25 + 30 = 955

18. Administraţiile private se deosebesc de administraţiile publice prin faptul că:


a) reprezintă un mod de administrare privată a unităţilor subordonate administraţiei publice; b)
reprezintă structurile de management al companiilor private; c) sunt societăţi de drept comun cu
largă participare a acţionarilor; d) sunt societăţi nonprofit nesubordonate sectorului public; e)
reprezintă unităţi mixte rezultate din asocierea sectorului privat cu cel public.
19. Care dintre următoarele variabile constituie un exemplu de agregat macroeconomic?
a) producţia totală realizată de o mare firmă; b) nivelul ocupării în cadrul industriei;
c) produsul naţional brut al României; d) preţul grâului;
e) şomajul la nivelul unei localităţi.

20. PIB-ul constituie expresia valorică pentru:


a) totalitatea bunurilor de capital fix produse de economie în anul curent; b) totalitatea
bunurilor finale şi intermediare produse în cadrul economiei în cursul anului precedent;
c) bunurile realizate în cadrul economiei şi destinate exportului; d) sumele plătite menajelor
în cadrul programelor de protecţie socială; e) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale
produse într-o economie naţională în timp de un an.
21. Care dintre următoarele afirmaţii sunt corecte privind evoluţia produsului intern brut în
cursul unor perioade caracterizate prin creştere economică inflaţionistă?
a) PIB nominal creşte cu aceeaşi rată ca şi PIB real; b) PIB nominal creşte cu o rată
inferioară PIB-ului real; c) PIB nominal creşte mai rapid decât PIB real;
d) PIB nominal ca şi cel real se menţin la acelaşi nivel; e) nici una dintre afirmaţiile
anterioare nu este corectă.

22. Dacă PNBpp = 45.000 mld. lei, impozitele indirecte = 5.000 mld. lei, subvenţiile = 1.000
mld. lei, contribuţia netă a străinătăţii (CNS)= 400 mld. lei, amortizarea = 2.000 mld. lei, atunci
PIBpf va fi:
a) 40.000 mld. lei
b) 41.000 mld. lei
c) 40.600 mld. lei (PIBpf = PIBpp – Impozite indirecte + Subvenţii; PIBpp = PNBpp –
CNS)
d) 37.600 mld. lei
e) 46.000 mld. lei.

3
23. Se consideră o economie în care se produc două bunuri A şi B.
An Preţ A (unitar) QA Preţ B (unitar) QB
0 3000 300.000 8000 1200.000
1 1000 1000.000 4000 600.000
a) Să se determ. PIB nominal şi real corespunzător fiecărui an, considerând anul 0, ca an
de bază.
b) să se calculeze deflatorul PIB, considerând anul 0, ca an de bază.
c) să se calculeze IPC.

R: PIBn0 = ∑qi0pi0 = qA0pA0 + qB0pB0 = 10.500 mil


PIBn1 = ∑qi1pi1 = 3.400 mil
PIBr = ∑qi1pi0 = qA1pA0 + qB1pB0 = 7.800 mil
IGP = PIBnominal 1/PIBreal * 100 = 43,58%;
IPC = ∑qi0pi1/∑qi0pi0 *100 = 48,57%

24. Se cunosc următoarele date cu privire la o economie naţională care nu produce decât 3
bunuri: x, y şi z:
Bunuri Cantitate în Preţ de bază Total ch. de Preţ curent Total ch.
perioada de (P0) u.m consum în t0 (P1) curente
bază (Q0) (Q0 * P0) (Q1*P1)
X 120 6 720 8 960
Y 60 8 480 10 600
z 40 10 400 9 360

Se cere:
a) Completaţi tabelul, în ipoteza în care cantitatea produsă nu se modifică,
b) PIB nominal = ? corespunzător celor 2 perioade, (R: 1600, 1920)
c) Determinaţi deflatorul PIB (Paasche), R: 120%

25. Presupunem că într-o economie se produc doar 2 bunuri finale x şi y. În anul t 0 preţurile
bunurilor şi cantităţile produse au fost Px0 =4, Py0 = 5, Qx0 = 50, Qy0 =100. În anul următor
acestea sunt: Px1 =6, Py1 =5, Qx1 = 100, Qy1 =80. Deflatorul PIB în anul t1 este: a) 80%, b) 120%,
c) 100%, d) 75%; e) 125%.

26. Care va fi efectul probabil asupra deflatorului PIB şi asupra IPC ca urmare a unei reduceri
drastice în preţul petrolului în cazul unei ţări importatoare de petrol:
a) IPC şi IGP vor creşte în aceeaaşi măsură
b) IPC şi IGP vor scădea în aceeaaşi măsură
c) IPC va scădea mai puternic decât IGP
d) IPC va scădea mai încet decât IGP
e) nu va exista nici un efect.

27. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte în cursul unor perioade caracterizate prin inflaţie?
a) PIB nominal creşte cu aceeaşi rată ca şi PIB real
b) PIBn creşte cu o rată inferioară PIB-ului real
c) PIBn creşte mai rapid decât PIBr
d) nu se poate preciza.

28. La un deflator PIB = 5, rata inflaţiei, calculată cu ajutorul lui este:


a) 500%
b) 400% (Rata inflaţiei = IGP – 1 (100%) = Deflator PIB – 100%)
c) 600%, d) 300%
4
29. Care dintre următoarele elemente este luat în calculul PIB: a) producţia subterană de 2
milioane euro, b) munca realizată de membrii unei asociaţii studenţeşti, c) realizarea unor
activităţui gospodăreşti; d) energia electrică folosită în producţia automobilelor Dacia; e) energia
electrică consumată într-o gospodărie.

30. Indicaţi propoziţia corectă referitoare la PGB (produsul global brut): a) este întotdeauna mai
mare decât PIB; b) este întotdeauna mai mare decât PNB, c) se calculează însumând doar
valoarea bunurilor finale, d) ia în calcul agenţii naţionali din străinătate, e) nici o variantă.

31. Venitul disponibil al menajelor reprezintă: a) venitul naţional disponibil, b) produsul intern
brut; c) venitul naţional calculat prin metoda producţiei; d) produsul naţional net exprimat în
preţurile pieţei; e) veniturile personale ale populaţiei după impozitare.

32. Dacă PNBpp = 45.000 mld. lei, impozitele indirecte = 5.000 mld. lei, subvenţiile = 1.000
mld. lei, contribuţia netă a străinătăţii (CNS)= 400 mld. lei, amortizarea = 2.000 mld. lei, atunci
PIBpf va fi:
a) 40.000 mld. lei
b) 41.000 mld. lei
c) 40.600 mld. lei (PIBpf = PIBpp – Impozite indirecte + Subvenţii; PIBpp = PNBpp – CNS)
d) 37.600 mld. Lei
e) 46.000 mld. lei.

33. Consumul intermediar în cazul unei economii este 8000 u.m, ceea ce reprezintă 40% din
valoarea totală a bunurilor şi serviciilor produse într-un an. Consumul de capital fix este 1000
u.m. Impozitele indirecte = 150 u.m., iar subvenţiile =50 u.m. Venitul factorilor străini care îşi
desfăşoară activitatea pe teritoriul naţional = Venitul factorilor naţional care-şi desf activ în
străinătate. Atunci când consumul este egal cu 6500 u.m, economiile sunt:
a) 4500
b) 5400
c) 5500
d) 4400
e) 12000.

34. Indicele dezvoltării umane are urmatoarele componente:


a) PIB/loc,
b) Speranta de viata,
c) Nivelul educatiei,
d) A+b+c

35. Funcţia cererii agregate:


a) se deduce pe baza funcţiei cheltuielilor agregate,
b) este o funcţie descrescătoare care arată o relaţie invers proporţională între nivelul
agregat de preţ şi venitul naţional,
c) este o funcţie crescătoare care arată o relaţie direct proporţională între nivelul agregat
de preţ şi venitul naţional,
d) a + b.

36. Oferta agregată pe termen scurt (OATS) este formată din:


a) segmentul keynesian (zona perfect elastică),
b) segmentul crescător,
c) segmentul clasic (vertical, zona perfect inelastică),
d) a + b + c.

5
37. OATS se va deplasa la dreapta dacă:
a) productivitatea muncii va creşte, C.P. (caeteris paribus = ceilalţi factori nu se
modifică),
b) salariile cresc, C.P.,
c) preţul energiei creşte, C.P.

38. Dacă nivelul agregat de preţ scade, C.P., atunci în conformitate cu efectul de bunăstare:
a) banii vor avea o valoare de cumpărare mai mare şi ca atare se va cumpăra mai mult,
b) banii vor avea o valoare de cumpărare mai mică şi ca atare se va cumpăra mai puţin,
c) banii vor avea o valoare de cumpărare mai mare şi ca atare se va cumpăra mai puţin,
d) nu se poate preciza.

39. Dacă funcţia consumului este: C = 100 + 0,2Yd (Yd = venitul disponibil), atunci înclinaţia
marginală spre economisire (s’) este:
a) 0,2
b) 1
c) 0,8
d) 100.

40. Dacă funcţia economiilor este de forma: S = 1/5 * Yd – 100 şi Yd este 500 u.m, atunci rata
consumului (sau înclinaţia medie spre consum = c) este:
a) 1
b) >1
c) <1.

41. Consumul corespunzător unui venit nul este de 150 u.m. Înclinaţia marginală spre
economisire este de 0,25. Rata consumului, rata economisirii, pentru un venit de 1500 şi pragul
de economisire sunt:
a) 85%, 15%, 150
b) 85%, 25%, 200
c) 85%, 15%, 600
d) 15%, 85%, 600.

42. Fie o economie în care se cunosc următoarele mărimi macroeconomice:


C (consumul)= 200 + 0,5 Yd
I (investiţii) = 400
G (cheltuieli guvernamentale) = 500
Taxe = 1/5 * YN, (unde YN este venitul naţional)
Export net = 100
Care este nivelul de echilibru al venitului naţional?
a) 1000
b) 2000
c) 500
d) 1500.
OBS: YN = C + I + G + Export net
Export net = Export -Import
Yd = YN – Taxe, impozite + Transferuri de venituri de la buget (ex: alocaţii, ajutoare sociale)

43. Dacă iniţial echilibrul macroeconomic se atinge pe segmentul vertical al OATS şi dacă
ulterior investiţiile scad, C.P., atunci efectul scontat asupra inflaţiei şi şomajului va fi:

6
a) inflaţia creşte, şomajul rămâne constant,
b) inflaţia scade, şomajul rămâne constant,
c) inflaţia scade, şomajul creşte,
d) inflaţia creşte, şomajul scade.

R: Scăderea investiţiilor, C.P. atrage o sădere a cererii agregate (CA), investiţiile fiind singura
componentă a CA care se modifică. (CA = C + I + G + Export net) Astfel, CA se va deplasa spre
stânga. Ceilalţi factori rămânând constanţi (C.P.) OATS ramâne la acelaşi nivel. Graficul care
prezintă analiza în dinamică a echilibrului macroeconomic este:

P OATS

P0
CA0
P1
CA1

Y0 = Y1 Y

P scade ⇒ inflaţia scade,


Y rămâne constant ⇒ şomajul va rămâne constant.

44. Dacă iniţial echilibrul macroeconomic se atinge pe segmentul orizontal al OATS şi dacă
ulterior preţurile interne scad, C.P., atunci efectul scontat asupra inflaţiei şi şomajului va fi:
a) inflaţia creşte, şomajul rămâne constant,
b) inflaţia scade, şomajul creşte,
c) inflaţia rămâne constantă, şomajul scade,
d) inflaţia rămâne constantă, şomajul creşte.

R: Dacă preţurile interne


OATS scad, C.P., atunci
P preţurile bunurilor
cumpărate din interiorul
ţării devin mai tentante,
astfel scade importul, iar
CA1
CA0 exportul net va creşte,
ceea ce determină o
creştere a CA, deci
P0 = P1 deplasarea curbei CA
spre dreapta.

Y0 Y1
Y
Nivelul agregat de preţ (P) rămâne constant ⇒ inflaţia rămâne constantă.
PIB real (Y) creşte ⇒ şomajul scade.

45. Dacă iniţial echilibrul macroeconomic se atinge pe segmentul intermediar al OATS şi dacă
ulterior productivitatea muncii scade, C.P., atunci efectul scontat asupra PIB real (Y) şi asupra
nivelului agregat de preţ va fi:
a) Y creşte, P scade,
b) Y scade, P creşte
c) Y creşte, P creşte
d) Y scade, P scade.

46. Oferta Agregată pe Termen Scurt (OATS):


a) este în întregime inelastică; b) are o elasticitate variabilă în raport cu conjunctura economică
a ţării în cauză; c) este discontinuă pe zone de elasticitate;
d) îşi pierde elasticitatea pe măsura creşterii producţiei;
e) relevă o relaţie descrescătoare între PIB şi nivelul general al preţurilor.

47. Socurile Cererii Agregate (CA):


a) au aceleaşi efecte indiferent de zona de intersecţie cu OATS; b) produc o creştere mai
acentuată a preţurilor decât a PIB în zona elastică a OATS; c) produc o creştere mai accentuată
a PIB decât a preţurilor în zona inelastică a OATS; d) produc modificări de sens contrar ale
preţurilor în raport cu variaţia PIB; e) produc modificări de acelaşi sens ale preţurilor şi variaţii
minore ale PIB în zona inelastică a OATS.

48. Curba Ofertei Agregate pe Termen Lung:


a) se intersectează cu PIB potenţial în punctul de minim al cereri agregate; b) este paralelă cu
abscisa; c) se suprapune cu curba PIB potenţial; d) este paralelă cu curba PIB potenţial; e)
este o dreaptă de pantă negativă.

49. Atunci când veniturile au crescut de 2 ori, cu 1000 mld. u.m. şi în condiţiile creşterii ratei
consumului de la 30% la 50%, economiile:
a) nu se modifică; b) scad cu 300 u.m; c) cresc cu 1700 u.m.; d) cresc cu 300 u.m.;
e) scad cu 700 u.m.

8
50. Funcţia de consum într-o economie ar putea fi descrisă prin următoarea ecuaţie C=100+0.7Y
şi investiţiile I=50. Nivelul de echilibru al venitului este:
a) 100; b) 50; c) 500; d) 150; e) 0.

51. Dacă venitul creşte, atunci:


a) ponderea consumului în venit creşte; b) ponderea consumului în venit se reduce;
c) creşterea absolută a economiilor este mai mare decât creşterea absolută a venitului;
d) creşterea absolută a consumului este mai mare decât creşterea absolută a venitului;
e) consumul absoarbe integral creşterea venitului.

52. În perioada T0 – T1 venitul creşte cu 4000 miliarde u.m. Dacă înclinaţia marginală spre
consum este 0,8, atunci economiile:
a) se reduc cu 3200 miliarde u.m.; b) se reduc cu 800 miliarde u.m.; c) cresc cu 3200 miliarde
u.m.; d) cresc cu 800 miliarde u.m.; e) nu se modifică.
53. Investiţiile scad atunci când:
a) se reduce rata dobânzii; b) se reduc impozitele; c) se accelerează amortizarea capitalului
tehnic fix; d) se anticipează reducerea profiturilor viitoare;
e) creşte cererea de consum.
54. Dacă multiplicatorul investiţiilor este 10, iar sporul venitului viitor de 100 unităţi monetare,
atunci sporul investiţiilor şi înclinaţia marginală spre economii sunt:
a) 90; 0,9; b) 90; 0,1; c) 10; 0,9; d) 10; 0,1; e) imposibil de determinat.
55. Multiplicatorul investiţiilor este egal cu 2. Care este modificarea investiţiilor ce a determinat
o creştere a venitului cu 100 miliarde unităţi monetare?
a) 50 miliarde unităţi monetare; b) 100 miliarde unităţi monetare; c) 200 miliarde unităţi
monetare; d) 150 miliarde unităţi monetare; e) nu se poate determina pe baza datelor
oferite.
56. Conform teoriei keynesiene a consumului, atunci când venitul unui individ înregistrează o
creştere:
a) consumul va creşte cu o cantitate egală cu creşterea venitului; b) consumul va spori însă
cu mai puţin decât creşterea venitului; c) consumul va spori cu mai mult decât creşterea
venitului; d) înclinaţiile marginale spre consum şi spre economisire vor scădea; e)
înclinaţiile marginale spre consum şi spre economisire vor creşte.
57. Dacă înclinaţia marginală spre economii este 0,2, iar venitul disponibil înregistrează o
creştere cu 100 milioane unităţi monetare, atunci consumul:
a) creşte cu 20 milioane unităţi monetare; b) creşte cu 80 milioane unităţi monetare;
c) scade cu 20 milioane unităţi monetare; d) scade cu 80 milioane unităţi monetare;
e) nu este afectat de creşterea venitului disponibil.
58. Înclinaţia marginală spre economii este dată de raportul:
a) economiilor la venit; b) sporul economiilor la sporul venitului; c) sporul venitului la
sporul economiilor; d) economiilor la sporul de venit; e) sporului economiilor la venit.
59. Dacă cheltuielile de consum se reduc cu 90 milioane unităţi monetare când venitul disponibil
înregistrează o scădere cu 100 milioane unităţi monetare, atunci înclinaţia marginală spre
consum este:
a) 1,1; b) 0,9; c) 0,1; d) –0,9; e) –0,1.
60. Dacă înclinaţia marginală spre economii este 0,25, atunci multiplicatorul investiţiilor este:
a) 1/4; b) 2; c) 4/3; d) 3; e) 4.

9
61. Dacă pentru 100 milioane unităţi monetare venit disponibil suplimentar cheltuielile de
consum cresc cu 65 milioane unităţi monetare, atunci înclinaţiile marginale spre consum şi
spre economisire sunt:
a) 0,35; 0,65; b) 0,65; 0,35; c) 0,65; 0,65; d) 0,35; 0,35; e) imposibil de determinat.
62. Dacă consumul excede venitul personal disponibil, atunci:
a) economisirea personală este pozitivă; b) economisirea personală este zero;
c) economisirea personală este negativă; d) economisirea personală scade;
e) economisirea personală creşte.

63. Dacă PIB efectiv este mai mic decât PIB potenţial atunci în economie există:
a) un decalaj recesionist; b) un echilibru general; c) un decalaj inflaţionist;
d) o stare de expansiune economică prelungită; e) o creşere economică staţionară.

64. Ajustarea decalajului recesionist presupune:


a) o temperare a creşterii ofertei agregate pe termen scurt (OATS); b) o diminuare a nivelului
ofertei agregate pe ternen lung (OATL); c) o relansare economică;
d) o intensificare a schimburilor comerciale externe;
e) o diminuare a nivelului cererii agregate (CA).

65. Ajustarea decalajului inflaţionist presupune:


a) o stimulare a creşterii cererii agregate (CA); b) un control riguros al creşterii preţurilor; c) o
relaxare a controlului şomajului pentru a menţine inflaţia la un nivel scăzut; d) o temperare a
activităţilor economice pentru a se evita „supraîncălzirea economiei”; e) o infuzie de investiţii
străine cu scopul de a creşte oferta agregată pe termen scurt (OATS).

66. Ciclicitatea macroeconomică reprezintă:


a) un semn al crizei sistemului capitalist; b) o consecinţă a instabilităţii politice, militare şi
economice pe plan mondial; c) o înlănţuire a decajalelor de tip recesionist şi de tip inflaţionist;
d) o consecinţă a schimbărilor democratice a partidelor la guvernare;
e) un fenomen specific ţărilor în dezvoltare.
67. Creşterea cheltuielilor guvernamentale are ca efect direct:
a) reducerea consumului; b) creşterea economiilor; c) creşterea înclinaţiei marginale spre
consum; d) reducerea cererii agregate; e) creşterea cererii agregate.
68. O politică fiscală orientată spre creşterea impozitelor poate fi însoţită de unul dintre efectele
următoare:
a) încurajarea investiţiilor agenţilor economici; b) diminuarea investiţiilor agenţilor
economici; c) creşterea profiturilor firmelor; d) creşterea numărului angajaţilor;
e) creşterea pe termen lung a veniturilor bugetului de stat.

69. Care dintre următoarele situaţii nu are ca efect creştere economică?


a) promovarea progresului tehnologic; b)creşterea nivelului de instruire al angajaţilor;
c) creşterea producţiei bunurilor de capital; d) creşterea şomajului;
e) creşterea exporturilor.

70. Alegeţi afirmaţiile corecte:


a) politicile anticiclice au rolul de a menţine decalajele PIB în limite normale,
b) keynesienii nu neagă posibilitatea existenţei echilibrului macroeconomic
c) noii economişti clasici consideră: creşterea este perfect compatibilă cu echilibrul
macroeconomic cu condiţia ca pieţele să evolueze eficient,
d) a,b,c.

10
71. Modelul de creştere economică Harrod:
a) are în vedere echilibrul dintre investiţii şi economisire,
b) introduce ideea de stabilizatori ai creşterii economice,
c) corelează creşterea economică cu creşterea forţei de muncă
d) a,b,c.

72. Modelul lui Robert Solow:


a) cercetează rolul investiţiilor în creşterea economică, pornind de la multiplicatorul
investiţiilor,
b) are în vedere echilibrul dintre investiţii şi economisire,
c) este apreciat drept bază de pornire pentru dezvoltările moderne ale modelelor de
creştere economică, demonstrând că echilibrul economic şi creşterea economică sunt
compatibile, în condiţiile unei influenţe diferenţiată a ratei economisirii asupra
variabilelor şi parametrilor modelului.
d) reprezintă un model economic al migraţiei umane, pornind de la ideea că migraţia
este un fenomen economic şi că decizia individului de a migra poate fi abordată
raţional.

73. Dacă populaţia ocupată este de 9 ori mai mare decât nr şomerilor, at. rata şomajului va fi:
…..10%(Rş= Ş/PAd = Ş/10Ş*100= 10%).

74. Populaţia totală a unei ţări este de 22,5 mil persoane. Populaţia în afara limitelor pentru
vârsta de muncă = 10 mil presoane; populaţia în vârstă de muncă, dar inaptă = 0,2 mil persoane;
persoane casnice, elevi, studenţi = 0,8 mil persoane; populaţia ocupată = 10 mil persoane. Aflaţi
numărul şomerilor. (R: 1,5 mil persoane)

OBS:
Populaţia totală
- populaţia tânără, în vârstă =
= populaţia cu vârstă legală de muncă
- populaţia adultă inaptă =
= populaţia activă
- persoane casnice, elevi, militari =
= populaţia activă disponibilă
- şomeri =
= populaţia salariată
+ cei ce lucrează pe cont propriu =
= populaţia ocupată.

75. Populaţia aptă de muncă = 30 mil persoane, din care 20% sunt şomeri. Rata şomajului la
populaţia ocupată este:
a) 20%
b) 25% ( Nr şomeri = 20%*30 mil = 6 mil persoane, Populaţia ocupată = Populaţia aptă
de muncă – Şomeri = 30 mil – 6 mil = 24 mil persoane, Rata şomajului = Nr
Şomeri/Po*100 = 6/24*100 = 25%).
c) 30%
d) nu se poate calcula.

11
76. Rata şomajului este 10%. Populaţia activă disponibilă(PAd) creşte cu 1%. Dacă şomajul
creşte cu 11,1%, atunci rata şomajului calculată la PAd este:
a) se reduce cu un pp
b) creşte cu 1 pp (Rş = Ş/PAd , Rş1 = 111,1%/101%*100 =11%, faţă de 10%)
c) se reduce cu 10%
d) creşte cu 10%. (I Rş = Rş1/ Rş0 * 100 = 11%/10% *100 = 110%, deci ∆% Rş = I Rş –
100% = 10%)
e) b,d

77. Populaţia totală a unei ţări = 60 mil locuitori, rata celor inapţi de muncă = 30%, numărul
şomerilor =6 mil persoane, nr persoanelor angajate =30 mil. Să se calculeze:
a) numărul persoanelor inapte (Rinapţi = Popinaptă/Poptotală*100 ⇒ Popinaptă = 18 mil
persoane),
b) populaţia aptă de muncă (Paptă = Poptotală – Popinaptă = 42 mil persoane),
c) rata şomajului în funcţie de populaţia ocupată (Rş = Nr.şomeri/Po*100 = 6/30*100 =
20%).

78. Şomajul determinat de modificările structurii pe bunuri şi activităţi a economiei naţionale


este:
a) Şomaj ciclic,
b) Şomaj structural,
c) Şomaj fricţional,
d) Şomaj ciclic.

79. Cererea de muncă depinde în primul rând:


a) nivelul salariului solicitat de sindicate; b) productivitatea marginală a muncii şi salariul
mediu; c) echilibrul de forţe dintre patronate şi sindicate; d) reglementărilor impuse de guvern
pe piaţa muncii; e) fluxurile migratori ale forţei de muncă.

80. Curba ofertei individuale de muncă:


a) este normală în raport cu nivelul salariului; b) nu are nici un punct de inflexiune;
c) admite ca asimptotă orizontală abscisa; d) admite ca asimptotă verticală ordonata;
e) este anormală deoarece de la un anumit nivel al salariului descreşte.

81. Nu reprezintă rigiditate a pieţei muncii:


a) dimensiunea temporală; b) dimensiunea spaţială (teritorială); c) dimensiunea structural-
profesională; d) capacitatea de adaptare pe termen scurt;
e) capacitatea de a se stoca.

82. Oferta de muncă perfect elastică:


a) este paralelă cu abscisa întrucât creşte exponenţial cu nivelul salariului; b) este paralelă cu
ordonata deoarece nu există condiţii pentru stocarea serviciului – muncă;
c) este întâlnită în cazul forţei de muncă necalificate; d) arată o creştere direct proporţională a
cantităţii de muncă în raport cu nivelul salariului;
e) indică o relaţie invers proporţională între cantitatea de muncă şi nivelul salariului.

83. Monopsonul pe piaţa muncii are ca efect:


a) atingerea nivelului de echilibru al salariului şi un exces de cerere;
b) atingerea nivelului de echilibru al ocupării şi un deficit al nivelului de salarizare;
c) restricţionarea atât a nivelului salarizării, cât şi a nivelului ocupării;
d) blocarea funcţionării pieţei muncii şi o creştere bruscă a salariilor;
e) liberalizarea circulaţiei forţei de muncă între sectoarele ecoomiei naţionale.

12
84. Monopolul pe piaţa muncii are ca efect:
a) atingerea nivelului de echilibru al salariului şi un exces de cerere; b) atingerea nivelului de
echilibru al ocupării şi un deficit al nivelului de salarizare; c) restricţionarea atât a nivelului
salarizării, cât şi a nivelului ocupării; d) apariţia unei creşteri artificiale a ofertei de forţă de
muncă; e) liberalizarea circulaţiei forţei de muncă între sectoarele ecoomiei naţionale.
85. O reducere a cererii de muncă într-un domeniu dat conduce la modificarea salariului şi a
nivelului ocupării astfel:
a) creştere/creştere; b) creştere/reducere; c) reducere/creştere;
d) reducere/menţinere constantă; e) reducere/reducere.
86. Cererea de muncă se exprimă prin:
a) cererea de locuri de muncă; b) oferta de locuri de muncă;
c) numărul de locuri de muncă ocupate; d) disponibilităţile de muncă;
e) numărul celor care doresc să se angajeze în condiţii salariale.
87. Dacă salariul creşte, iar efectul de substituţie este dominant, individul va decide:
a) să lucreze mai puţine ore; b) să lucreze ore suplimentare;
c) să beneficieze de mai mult timp liber; d) să nu modifice dimensiunea timpului liber;
e) să renunţe la locul de muncă pentru a deveni şomer.

88. O persoană care tocmai a absolvit facultatea şi nu şi-a găsit încă un loc de muncă face parte
din următoarea categorie de şomaj:
a) voluntar; b) fricţional; c) structural; d) tehnologic; e) de discontinuitate.

89. Şomajul natural descrie acel nivel al şomajului la care:


a) producţia economiei corespunde nivelului potenţial; b) are loc accelerarea inflaţiei;
c) şomajul fricţional este nul; d) suma dintre şomajul fricţional şi cel structural este negativă;
e) suma dintre şomajul fricţional şi cel voluntar este zero.

90. Raportul dintre numărul şomerilor şi populaţia ocupată este de 1 la 4. Ştiind că populaţia
activă cuprinde şomerii şi populaţia ocupată, rata şomajului este:
a) 25%; b) 20%; c) 30%; d) 8%; e) 15%.

91. Populaţia totală a unei ţări este de 22,5 milioane persoane. Populaţia în afara limitelor pentru
vârsta de muncă este 10 milioane persoane; populaţia în vârstă de muncă, dar inaptă, 0,2
milioane persoane; persoane casnice, elevi, studenţi, militari în termen, 0,8 milioane persoane;
populaţia ocupată, 10 milioane persoane. Numărul şomerilor şi rata şomajului calculată în raport
cu populaţia activă disponibilă sunt:
a) 2,3 milioane, 23%; b) 2,3 milioane, 20%; c) 1,5 milioane, 15%;
d) 1,5 milioane, 13,04%; e) 2,5 milioane, 21,73%.

92. Noţiunea de “şomaj involuntar” a fost introdusă în ştiinţa economică de:


a) A. Smith; b) D. Ricardo; c) V. Pareto; d) J.M. Keynes; e) P. Samuelson.

93. Legea lui Okun exprimă:


a) relaţia pozitivă dintre şomaj şi produsul intern brut; b) relaţia pozitivă dintre inflaţie şi
produsul intern brut; c) relaţia negativă dintre şomaj şi produsul intern brut; d) relaţia negativă
dintre inflaţie şi produsul intern brut; e) relaţia negativă dintre şomaj şi dinamica preţurilor.

13
94. Rata şomajului se calculează ca:
a) diferenţă între populaţia ocupată şi numărul de şomeri; b) raport între numărul şomerilor
şi populaţia ocupată; c) raport între numărul şomerilor şi populaţia activă disponibilă; d)
raport între populaţia ocupată şi populaţia activă disponibilă;
e) oricare dintre variantele de mai sus poate fi acceptată.

95. Valoarea adăugată brută la nivelul unei unităţi economice reprezintă:


a) diferenţa dintre veniturile din vânzări şi plăţile către furnizori;
b) un element al produsului intern brut, obţinut prin agregarea valorilor adăugate de
toate unităţile dintr-o economie, într-un an;
c) un instrument util de măsurare a rezultatelor economice efective la nivelul
unităţii;
d) produsul intern brut;
e) a + b + c ;
f) a + b + c + d;
g) a + c + d.

96. Produsul intern net (PIN) reprezintă produsul intern brut (PIB) minus:
a) consumul intermediar;
b) consumul de capital fix;
c) soldul veniturilor cu străinătatea;
d) impozitele indirecte nete;
e) consumul privat de bunuri şi servicii.

97. Un indicator exprimat în preţurile pieţei:


a) nu cuprinde impozitele indirecte nete;
b) cuprinde impozitele directe;
c) cuprinde impozitele indirecte nete;
d) cuprinde subvenţiile de exploatare;
e) nu cuprinde amortizarea.

98. Agentul economic Renault-Dacia, în calitate de societate nefinanciară are ca funcţie


principală:
a) producerea serviciilor nemarfare;
b) producerea de bunuri destinate pieţei;
c) plata daunelor în caz de accidente auto;
d) transformarea resurselor financiare;
e) colectarea resurselor financiare.

99. Care dintre elementele de mai jos reprezintă retrageri din fluxul circular al venitului:
a) economiile;
b) investiţiile;
c) taxele;
d) importurile;
e) a + c + d.

100. Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată?


a) PIB cuprinde doar bunurile/serviciile destinate consumului final;
b) PIB se referă la bunurile produse pe parcursul unei perioade, deci este variabilă de
flux;
c) PIB reprezintă valoarea adăugată brută la nivel naţional;

14
d) PIB calculat prin metoda veniturilor eprezintă suma veniturilor aferente factorilor
de producţie antrenaţi în activitatea economică dintr-o ţară, într-un an;
e) toate cele de mai sus.

101. În PIB nu intră următoarele activităţi:


a) treburile casnice;
b) munca voluntară;
c) activităţile nedeclarate (desfăşurate pe piaţa neagră);
d) activităţile desfăşurate în construcţii;
e) a + b + c.

102. Care dintre următoarele elemente nu este luat în calculul PIB-ului?


a) activitatea de zugrăvire a locuinţei de către o firmă specializată;
b) zugrăvirea propriei locuinte;
c) munca realizată de membrii unei organizaţii pentru protecţia mediului, bazată pe
voluntariat;
d) munca depusă de un angajat al BNR;
e) b + c.

103. Indicatorii macroeconomici PIB, PIN, PNB şi PNN au în comun următoarele elemente:
a) consumul;
b) investiţiile brute;
c) investiţiile nete;
d) amortizarea;
e) a + c.

104. Dacă consumul populaţiei a reprezentat 70% din produsul intern brut, consumul
guvernamental 5%, iar investiţiile 20%. În aceste condiţii:
a) exportul a fost mai mare decât importul cu 5 puncte procentuale din produsul intern
brut;
b) exportul a fost mai mic decât importul cu 5 puncte procentuale din produsul intern
brut;
c) exportul net a fost negativ, reprezentând 5% din produsul intern brut;
d) exportul a fost mai mare decât importul cu 95 puncte procentuale din produsul intern
brut;
e) exportul net a fost nul.

105. Primăria unui oraş reprezintă un exemplu de sector instituţional de tipul:


a) administraţiei private;
b) administraţiei publice;
c) gospodăriei;
d) întreprinderii de asigurări;
e) instituţiei de credit.

106. Care dintre afirmaţiile de mai jos este adevărată?


a) indicele general al preţului (IGP) se referă la preţurile tuturor bunurilor şi serviciilor
produse într-o ţară (în interiorul ţării respective);
b) IGP include doar preţurile bunurilor de consum (ale bunurilor achiziţionate de
consumatori);
c) IGP este un indice Laspeyres;
d) IGP nu se poate utiliza în determinarea ratei inflaţiei;

15
e) indicele general al preţului (IGP) este întotdeauna egal cu indicele preţurilor de
consum.

107. Deflatorul PIB se calculează ca raport procentual între:


a) PIB nominal şi PIB real;
b) PIB real şi PIB nominal;
c) preţul din momentul t1 şi preţul din momentul t0;
d) valoarea bunurilor finale produse într-o economie în preţurile unui an de referinţă (de
bază) şi valoarea bunurilor finale produse într-o economie în preţuri curente;
e) rata inflaţiei şi IPC.
108. Presupunem că într-o economie se produc doar 2 bunuri finale x şi y. În anul t 0 preţurile
bunurilor şi cantităţile produse au fost Px0 = 1, Py0 = 5, Qx0 = 50, Qy0 =80. În anul următor
acestea sunt: Px1 = 4, Py1 = 3, Qx1 = 100, Qy1 = 100. Deflatorul PIB în anul t1 este:
a) 16,6%;
b) 120%;
c) 100%;
d) 116,6%;
e) 85,7%.

109. Cunoscând următoarele date cu privire la o economie naţională: cheltuielile de consum =


600 mld u.m., taxe = 400 mld. u.m., soldul transferurilor cu străinătatea = 250 mld. u.m., export
= 240 mld. u.m., import = 220 mld. u.m., cheltuieli guvernamentale = 200 mld. u.m., investiţii
brute = 150 mld. u.m., amortizarea = 60 mld. u.m., să se determine PIB şi venitul naţional
disponibil.
a) 1000 mld. u.m., 220 mld. u.m.;
b) 900 mld. u.m., 800 mld. u.m.;
c) 970 mld. u.m., 820 mld. u.m,;
d) 970 mld. u.m., 1220 mld. u.m.;
e) 970 mld. u.m., 970 mld. u.m..

110. Dacă deflatorul PIB este 125% şi dacă PIB nominal este 40.000 mld. u.m., atunci PIB real
este:
a) 30.000 mld. u.m.;
b) 32.000 mld. u.m.;
c) 25.000 mld. u.m.;
d) 125.000 mld. u.m.;
e) 31.500 mld. u.m.

111. Socurile Cererii Agregate (CA), ceteris paribus:


a. produc modificări de sens contrar a PIB-ului şi nivelului general al preţului, pe
segmentul orizontal al OATS;
b. au aceleaşi efecte indiferent de zona de intersecţie cu OATS;
c. determină modificări în acelaşi sens a nivelului general al preţului şi al PIB-ului
pe segmentul crescător al OATS;
d. produc o creştere mai accentuată a PIB decât a preţurilor în zona inelastică a
OATS;
e. produc modificări de sens contrar ale preţurilor în raport cu variaţia PIB.

16
112. Şocurile ofertei agregate pe termen scurt (OATS), ceteris paribus:
a) determină modificări în aceeaşi direcţie a nivelului general al preţului şi al PIB-ului;
b) determină modificări în direcţii opuse a nivelului general al preţului şi al PIB-ului;
c) determină modificări de acelaşi sens sau de sens contrar ale nivelului general al
preţului şi PIB-ului, în funcţie de zona de intersecţie a CA cu OATS;
d) nu pot avea o amplitudine mai mare decât şocurile cererii agregate;
e) presupun deplasarea curbei OATS întotdeauna spre stânga.

113. Decalajul inflaţionist apare atunci când:


a) venitul naţional realizat este mai mare decât cel potenţial;
b) venitul naţional realizat este mai mic decât cel potenţial;
c) venitul naţional realizat este egal cu venitul naţional potenţial;
d) se atinge echilibrul macroeconomic;
e) guvernul aplică politici de creştere a fiscalităţii.

114. Ajustarea decalajului recesionist se face prin:


a) aducerea nenitului naţional realizat la nivelul celui potenţial;
b) implicarea guvernului, care implementează o politică de stimulare a cererii agregate;
c) implicarea guvernului, care implementează o politică de stimulare a ofertei agregate;
d) ajustare naturală, fără intervenţia guvernamentală;
e) a + b + c + d.

115. Potrivit legii psihologice fundamentale a lui Keynes, atunci când venitul scade:
a) rata consumului scade;
b) rata consumului creşte;
c) consumul creşte;
d) economiile cresc;
e) nu se poate preciza.

116. La un venit disponibil egal cu 0, consumul autonom :


a) va fi 0;
b) este independent de mărimea venitului disponibil;
c) se acoperă din împrumuturi sau economii anterioare;
d) este egal cu rata consumului;
e) b + c.

117. Teoria ciclului de viaţă:


1. a fost elaborată de Franco Modigliani;
2. a fost elaborată de Milton Friedman;
3. a fost elaborată de J. M. Keynes;
4. susţine că oamenii îşi planifică consumul şi economiile pe termen lung, din dorinţa de
a-şi distribui cât mai bine resursele pe durata vieţii;
5. consideră consumul a fi dependent doar de venitul disponibil prezent;
6. apreciază că oamenii îşi adaptează comportamentul de consum nu în funcţie de
venitul curent, ci de oportunităţile de consum pe termen lung, cunoscând schimbările
temporare ale venitului;
a)1+4; b) 1+4+5; c) 2+6; d) 3+5; e) 2+4.

118. O investiţie poate fi realizată dacă:


17
a) valoarea prezentă a venitului ce urmează să fie obţinut din investiţie este mai mică
decât costul investiţiei;
b) valoarea prezentă a venitului ce urmează să fie obţinut din investiţie este mai mare
decât costul investiţiei;
c) rata reală a dobânzii este mai mare decât cea nominală;
d) rata venitului net actualizat este mai mică decât rata reală a dobânzii;
e) multiplicatorul investiţiei este 1.

119. Raportul dintre modificarea venitului şi modificarea investiţiilor reprezintă:


a) înclinaţia marginală spre economisire;
b) rata economiilor;
c) acceleratorul;
d) multiplicatorul;
e) rata consumului.

120. Populaţia totală a unei ţări = 60 mil. locuitori, rata celor inapţi de muncă = 30%, numărul
şomerilor = 6 mil. persoane, numărul persoanelor ocupate = 30 mil. Să se calculeze numărul
persoanelor inapte, populaţia aptă de muncă şi rata şomajului în funcţie de populaţia activă
disponibilă:
a) 20 mil. persoane, 30 mil. persoane, 20%;
b) 18 mil. persoane, 42 mil. persoane, 16,66%;
c) 25 mil. persoane, 60 mil. persoane, 12%;
d) 60 mil. persoane, 30 mil. persoane, 30%;
e) 6 mil. persoane, 36 mil. persoane, 18%.

121. Care dintre afirmaţiile de mai jos este adevărată:


a) curba cererii de muncă reflectă relaţia directă dintre cantitatea de muncă cerută şi
nivelul salariului;
b) modificarea cererii de muncă în funcţie de salariul real presupune deplasarea
curbei cererii de muncă la stânga sau la dreapta;
c) oferta de muncă este egală cu cererea de muncă;
d) cererea de muncă reprezintă oferta de locuri de muncă;
e) oferta de muncă reprezintă nevoia de muncă salariată ce se formează într-o
economie.

122. Monopsonul pe piaţa muncii:


a) apare atunci când un sindicat puternic se confruntă cu mai mulţi angajatori cu forţă
economică redusă;
b) presupune atingerea nivelului de echilibru al salariului;
c) presupune atingerea nivelului de echilibru al ocupării;
d) restricţionarea atât a nivelului salarizării, cât şi a nivelului ocupării;
e) presupune apariţia efectului de hysteresis.

123. Oferta de muncă se exprimă prin:


a) oferta de locuri de muncă;
b) cererea de locuri de muncă;
c) nevoia de muncă salariată;
d) numărul de ore de muncă;
e) nivelul salariului.

18
124. Dacă salariul creşte, iar efectul de venit este mai mare decât efectul de substituţie, individul
va decide:
a) să lucreze mai puţine ore;
b) să lucreze mai multe ore;
c) să lucreze acelaşi număr de ore;
d) să caute un alt loc de muncă;
e) să-şi reducă timpul liber.

125. Persoanele care doresc să se angajeze la salariul existent pe piaţă, dar nu o pot face pentru
că nu există locuri de muncă sunt incluse în categoria şomajului:
a) natural;
b) fricţional;
c) involuntar;
d) voluntar;
e) structural.

126. Şomajul voluntar:


a) corespunde ratei naturale a şomajului;
b) este cauzat de evoluţia ciclică a economiei;
c) cuprinde persoanele care nu au un loc de muncă şi ar dori să lucreze, dar la un
salariu mai mare decât cel existent pe piaţă la momentul respectiv;
d) este rata şomajului care nu accelerează inflaţia;
e) este cauzat de sezonalitatea unor activităţi.

127. Şomajul apare în situaţia în care:


a) cererea de locuri de muncă este inferioară ofertei de locuri de muncă;
b) oferta de muncă depăşeşte cererea de muncă;
c) oferta de muncă este inferioară cererii de muncă;
d) oferta de muncă este egală cu cererea de muncă;
e) disponibilităţile de muncă sunt mai mici decât cererea de muncă.
128. Se cunosc următoarele date privind o economie:
Consumul: C = 170 + 0,6 (Y – T), unde Y = venitul
Taxe: T = 200
Investiţii: I = 100
Cheltuielile guvernamentale: G = 350
Cererea reală de monedă : L = 0,75Y – 6r (unde, r = rata reală a dobânzii)
Oferta reală de monedă: 735
Să se determine:
 înclinaţia marginală spre economisire (s’),
 nivelul de echilibru al venitului (Ye),
 expresia pentru curba IS, dacă funcţia de investiţie este de forma: I = 100 – 4r,
 expresia pentru curba LM,
 nivelul de echilibru pentru rata reală a dobânzii (r).
a) s’ = 0,4; Ye = 1250; IS: Y =1250 – 10r; LM: Y = 980 + 8r; r = 15%;
b) s’ = 0,6; Ye = 1200; IS: Y =1200 – 2r; LM: Y = 900 + 8r; r = 12%;
c) s’ = 0,4; Ye = 1250; IS: Y =1250 – 5r; LM: Y = 980 + 2r; r = 13%;
d) s’ = 0,4; Ye = 980; IS: Y =980 – 10r; LM: Y = 980 + 8r; r = 18%;
e) s’ = 0,6; Ye = 1250; IS: Y =1250 – 20r; LM: Y = 980 + 8r; r = 25%.

19
129. Se presupun următoarele corelaţii între indicatorii monetari şi variabilele independente:
• Cererea de monedă pentru motivul tranzacţional şi precauţional:
L1 = 0,4Y + 100, unde Y = venitul naţional,
• Cererea de monedă pentru motivul speculaţiei:
L2 = 200 – 2r, unde r este rata dobânzii exprimată în procente,
• Oferta de monedă este perfect inelastică în raport cu rata dobânzii la nivelul de 500 u.m.
Să se determine:
 nivelul ratei dobânzii care asigură echilibrul pieţei monetare când Y = 1000 u.m.,
 noua rată a dobânzii în condiţiile creşterii cu 25% a venitului naţional,
 Expresia pentru curba LM, oferta de monedă fiind cea din ipoteză,
 Expresia pentru curba IS, ştiind că: C = 190 + 0,6 (Y – T), T = 150, G = 400,
I = 100 – 6r,
 Nivelurile de echilibru pentru Y şi r.
a) 80%, 100%, Y = 100 + 2r; Y = 100 – 15r, 700 şi 20%;
b) 100%, 150%, Y = 500 + 5r; Y = 200 – 12r, 520 şi 25%;
c) 100%, 150%, Y = 500 + 5r; Y = 1500 – 15r, 750 şi 50%;
d) 50%, 150%, Y = 400 + 4r; Y = 2000 – 25r, 800 şi 30%;
e) 100%, 150%, Y = 500 + 2r; Y = 1500 – 10r, 750 şi 70%.

130. Un fermier vinde într-un an grâu în valoare de 100 u.m. unei firme de morărit, care vinde
făina obţinută în valoare de 150 u.m unei firme de panificaţie. Firma de panificaţie vinde
consumatorilor bunuri finale în valoare de 300 u.m. Să se calculeze valoarea adăugată brută
(VAB) de firma de morărit şi VAB pe total:
a) 50 u.m; 300 u.m;
b) 50 u.m; 550 u.m;
c) 150 u.m; 300 u.m;
d) 150 u.m; 550 u.m;
e) 100 u.m; 300 u.m.

20