TEMA 8.

Depozite, magazii, arhive

Art. 3.92. În încăperile depozitelor, magaziilor şi arhivelor pe lângă regulile

şi măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor precizate la cap.2 se vor respecta
următoarele:
 depozitarea produselor, materialelor şi bunurilor se face în funcţie de
caracteristicile fizico-chimice şi reacţia acestora cu produsele de
stingere, evitându-se pericolul apariţiei şi propagării incendiului;
 la introducerea în depozite sau magazii a diverselor produse se va stabili
clasa de periculozitate în care se încadrează pentru a se depozita
corespunzător;
 se va asigura menţinerea compartimentărilor precizate prin proiect, orice
modificări se pot face numai pe baza unor documentaţii tehnice elaborate
potrivit reglementărilor specifice;
 produsele inflamabile se depozitează în locuri special amenajate,
marcate corespunzător şi în cantităţile precizate prin proiect;
 produsele textile şi alte materiale combustibile se depozitează la distanţe
de cel puţin 1,00 m faţă de surse de căldură (atunci când acestea există
şi sunt stabilite prin proiect);
 hârtia, cărţile, documentele de arhivă se depozitează în stive sau rafturi,
asigurându-se spaţii, culoare pentru intervenţie în caz de incendiu;
 la depozitarea hârtiei, documentelor de arhivă în rafturi sau stive se vor
asigura distanţe faţă de corpurile de iluminat şi alte instalaţii, potrivit
reglementărilor tehnice;
 deşeurile de hârtie, ambalajele rezultate în urma despachetărilor,
sortărilor şi livrărilor se vor îndepărta zilnic din spaţiile de depozitare.

Art. 3.93. Este strict interzis accesul persoanelor străine neînsoţite în

depozite, magazii şi arhive.

Art. 3.94. Sulful se păstrează în recipienţi ferit de contactul cu oxigenul, iar

la manipulare se va evita producerea de pulbere pentru a nu intra în contact cu
oxigenul (poate produce explozie).
Negrul de fum se păstrează în vase ermetic închise ferite de orice sursa de
oxigen şi/sau foc deschis.

Art. 3.95. Se interzice depozitarea în magazii, depozite, arhive a buteliilor

de gaze petroliere lichefiate sau a recipientelor de oxigen, precum şi a unor cantităţi
de carbid mai mari 150 kg (în compartimente special amenajate).
 Art. 3.96. Vopselele şi lacurile se păstrează în încăperi separate, fără
umezeală, menţinându-se pe cât posibil o temperatură de 7-20ºC, ferite de razele
solare, acizi şi alte emanaţii de gaze.

Art. 3.97. Corpurile de iluminat incandescente din depozite, arhive, magazii

se protejează cu globuri de protecţe, iar atunci când prin natura activităţii există
posibilitatea de a fi lovite, se vor monta şi apărători de protecţie.

Art. 3.98. Este interzisă executarea în aceste încăperi a lucrărilor care

utilizează focul deschis (suduri, lipituri etc). Atunci când nu pot fi evitate aceste
lucrări se execută, sunt admise numai pe baza permisului de lucru cu foc.

Art. 3.99. Se va asigura menţinerea permanent libere a spaţiilor de

siguranţă, precum şi a celor destinate circulaţiei, intervenţiei şi evacuării în caz de
incendiu, conform planului de depozitare.

Art. 3.100. Se interzice fumatul in depozite, magazii, arhive.

Art. 3.101. La terminarea programului de lucru, instalaţia electrică din

depozite, arhive, magazii se deconectează de la sursele de alimentare, cu excepţia
iluminatului de siguranţă şi a celui care alimentează sistemele şi instalaţiile de
semnalizare şi stingere a incendiilor.

Edituri, poligrafii, multiplicări, legătorii şi cartonaje

Art. 3.102. În punctele sau spaţiile de lucru amenajate pentru prelucrare

sau spălare prin utilizarea lichidelor combustibile (solvenţi volatili), trebuie asigurate
instalaţii mecanice locale de exhaustare, iar instalaţiile electrice vor corespunde
pericolului (riscului) de incendiu şi mediului respectiv.

Art. 3.103. În punctele şi locurile de lucru în care se degajă vapori corozivi

se vor asigura măsuri pentru funcţionarea instalaţiei de ventilare mecanică, iar
celelalte instalaţii utilitare vor fi exploatate conform prevederilor reglementărilor
specifice.
 Art. 3.104. În atelierele de gravat unde se lucrează în atmosfera corozivă
datorită prezentei acidului azotic se asigură respectarea următoarelor reguli şi
măsuri:
 operaţiile de lucru se vor executa numai cu instalaţia de
ventilare în funcţiune;
 petrolul şi diluantul folosit pentru curăţarea plăcilor de zinc
se vor păstra în atelier numai în cantităţile necesare pentru
o zi de lucru;
 rumeguşul necesar procesului de lucru se păstrează în
cantităţile strict necesare schimbului de lucru, fiind
evacuate în exterior deşeurile şi cantităţile rămase
nefolosite la terminarea programului de lucru ;
 acidul azotic se păstrează în damigene de sticle sau vase
de plumb, în încăperi separate în care nu se depozitează
alte produse şi materiale. Damigenele se aşează pe un
singur nivel numai pe pardoseli sau suporturi antiacide,
neadmiţându-se suprapunerea acestora;
 toluenul şi benzina utilizate pentru curaţirea diferitelor
piese se păstrează în bidoane metalice închise ermetic,
ferite de surse de căldură şi în cantităţi care să nu
depaşească cantităţile necesare unui schimb de lucru;
 vasele în care se păstrează asfaltul sau şerlacul necesare
unui schimb de lucru se păstrează la distanţa de minim 2m
faţă de orice sursă de foc sau căldură.

Art. 3.105.Cantităţile mai mari decât cele necesare unui schimb de lucru
(solvenţi volatili, asfalt sau şerlac etc.), se păstrează în bidoane metalice închise
ermetic, ferite de surse de căldura, în încăperi compartimentate prin pereţi şi planşee
rezistente la foc, faţă de alte spaţii de producţie sau publice, având golurile din pereţi
protejate cu uşi rezistente la foc, conform reglementărilor specifice.

Art. 3.106. La ateliere monofoto şi textoprint se utilizează numai lămpi de

perete tip cameră obscură cu carcase matalice, iar filmele se păstrează în dulapuri
metalice, în cantităţile stabilite de conducere.

Art. 3.107. În ateliere de închis forme şi matriţe, spălarea formelor cu

solvenţi volatili se face numai pe elementele destinate închiderii formelor.
Uleiul pentru presele de matriţat se aduce în ateliere numai în cantităţile
necesare pentru maşinile la care se face schimbul de ulei.
Se interzice depozitarea produselor inflamabile şi combustibile pe piesele
de matriţat sau pe mesele auxiliare acestora, care sunt încălzite electric.
 Art. 3.108. În atelierele de rotative cărţi, spălarea cu solvenţi volatili a
cilindrilor maşinilor se face numai în cutii cu capac metalic, în locuri ferite de influenţa
surselor de căldură, a instalaţiilor electrice neprotejate corespunzător etc.

Art. 3.109. Materialele de lipit clişee preparate cu solvenţi volatili se

păstrează în dulapuri metalice, diluarea lor se face în afara atelierelor în spaţii
special amenajate, iar la locurile de producţie se utilizează numai cantităţile
necesare unui schimb de lucru.

Art. 3.110. Aparatele de pulverizat din atelierele de imprimate vor fi utilizate

numai dacă au condensatori antiparaziţi (pentru anularea scânteielor), iar în cazul
retuşărilor cu eter sau alte produse inflamabile se respectă prevederile specifice.

Art. 3.111. În atelierele de copiat, multiplicat şi pentru prepararea plăcilor şi

a tiparelor de probă, montajele de filme se protejează de surse de căldură, iar după
terminarea timpului de lucrului se predă arhivei pentru depozitarea în dulapuri
metalice.

Art. 3.112. La atelierele de climatizare a hârtiei, în care încălzirea aerului se

face cu aeroterme, se vor asigura următoarele măsuri:
 nu se depozitează materiale inflamabile pe gura de vizitare a
rezistenţelor electrice, ori în tubulaturile de evacuare a aerului
cald;
 capacul de vizitare a rezistenţelor electrice va fi deschis numai
pentru efectuarea controalelor şi reviziilor periodice, după care
capacul se menţine în poziţie închisă;
 rezistenţele electrice vor fi folosite numai cu instalaţia de
ventilare în funcţiune;
 temperatura din atelier se controlează zilnic, luându-se măsuri
pentru a nu se depăşi limita permisă pentru echipamentul şi
instalaţiile electrice;
 în locurile unde nu este asigurat personal permanent pentru
supraveghere, pornirea şi oprirea aerotermelor se face automat
cu acţionarea unor dispozitive corespunzătoare.

Art. 3.113. Lichidele inflamabile provenite de la operaţiile efectuate în

ateliere de cromare şi recuperat cupru, galvano, gravură şi şlef se colectează în
bidoane pentru a fi recuperate, interzicându-se deversarea acestora la canalizările
publice.
 Art. 3.114. Operaţiunile de tranzvazare a cernelii se vor executa în locuri
prevăzute cu tăvi pentru reţinerea eventualelor scurgeri luându-se măsuri pentru
răspândirea acestora pe pardoseală. Gurile de absorbţie ale instalaţiei de
exhaustare se amplasează în imediata apropiere a jgheaburilor de cerneala ale
maşinilor de tipar.

Art. 3.115. În atelierele de legătorie şi cartonaje se vor respecta următoarele

reguli:
 depozitarea lucrărilor în curs de execuţie se va face la o distanţă de cel
puţin 1,00 m faţă de maşini;
 eliminarea pe cât posibil a ştraifurilor de la maşinile de tăiat şi
transportarea lor în locurile de colectare pe măsură ce acestea sunt
produse;
 evitarea supraîncărcării motoarelor de la maşinile de ascuţit cuţite,
curăţarea zilnică de impurităţi a benzilor transportoare ale maşinilor de
uscat blocuri, a prafului depus pe electrozii maşinilor de uscat şi pe filtrul
de aer al generatoarelor;
 încălzitul cleiului se recomandă a se face în afara atelierului de legătorie
şi cartonaje, în încăperi special destinate,
 nu este permisă aşezarea sau păstrarea materialelor de producţie şi a
deşeurilor de fabricaţie în spaţiile de siguranţă prevăzute pentru reostate,
cazane pentru încălzitul cleiului etc;
 este strict interzisă introducerea în maşinile de uscat cărţi a altor
materiale şi produse bune conducătoare de electricitate care pot provoca
scânteii electrice, scurtcircuite etc;

Art. 3.116. La prepararea cernelurilor se asigură următoarele măsuri:

 operaţiile de diluare a cernelurilor cu toluen, benzină, spirt şi alte
produse se face în încăperi special amenajate, în care esta interzis
fumatul, focul deschis înlăturându-se şi prezenţa altor surse de
temperatură sau posibilităţi de producere a unor scântei, care pot
iniţia incendii;
 vasele în care se spală cutiile şi bidoanele de cerneluri goale vor fi
prevăzute cu capac, iar cârpele îmbibate cu cerneluri se vor colecta
în cutii metalice închise, care la terminarea programului se vor
evacua în locuri special amenajate;
 în încăperile de preparare a cernelurilor se vor aduce numai
cantităţile de solvenţi necesare pentru un schimb de lucru, vasele
respective fiind prevăzute cu capace ermetice;
 în încăperile de preparare a cernelurilor se interzice depozitarea
materialelor care nu intra în procesul de fabricaţie.
 Art. 3.117. În atelierele unde se execută legătorii de artă se introduc cantităţi
de toluen şi latex necesare numai pentru un schimb de lucru, asigurându-se
păstrarea acestora în vase închise aşezate la distanţă de minim 1,50 m faţă de
sursele de căldură şi aparatele electrice.

Art. 3.118. La adoptarea şi utilizarea unor noi tehnologii şi echipamente, se

vor respecta prevederile normei în măsura compatibilităţii acestora cu regulile şi
măsurile de exploatare privind siguranţa la foc precizată de producător, precum şi a
instrucţiunilor specifice emise şi aprobate de conducerea unităţii.

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN CAZ DE FRACTURI

Fracturile sunt ruperi totale sau parţiale ale unui os, determinate de cauze
accidentale. 
Frecvent se rup oasele lungi ale membrelor, fracturile aparând când osul este bolnav, sau
la bătrâni la care oasele sunt rarefiate Semnele unei fracturi sunt:
- Durerea locala care apare brusc, în momentul accidentului, este situată exact la locul
fracturii, se exagereaza prin apăsarea focarului de fractură şi se diminuează dupa
imobilizarea corectă;
- Deformarea locală, care ţine de deplasarea fragmentelor din focarul de fractură şi poate
apare în lungul osului sau laterală;
- Impotenţa funcţională adica imposibilitatea folosirii membrului fracturat.
- Echimoza (vânătaia) apare la interval de 1- 2 zile dupa accident. Semnele de siguranţă
ale unei fracturi sunt:
- Mobilitatea anormală la nivelul focarului de fractură, în funcţie de axele osului
respectiv;
- Frecătura osoasă (zgomot de pârâitură, care apare la mişcarea sau lovirea capetelor
fracturate);
- Lipsa de transmitere a mişcării la distanţă;

ATENŢIE: Se recomandă a nu se insista prea mult la cercetarea semnelor de siguranţă a

unei fracturi deoarece la mobilizarea capetelor osoase se poate provoca rănirea unor
artere sau a unor nervi din vecinatate.

Imobilizarea unei fracturi se face astfel:

» Clavicula: se utilizează doi colaci de pânză rasuciţi şi legaţi la spate;
» Braţ: 1- 2 atele aplicate pe braţ şi apoi legarea braţului de torace;
» Antebraţ: 1 - 2 atele aplicate pe antebraţul respectiv şi suspendarea antebraţului cu
ajutorul unei feşe legate de gât;
» Picior: de obicei imobilizarea cuprinde în întregime membrul respectiv. Pentru
aceasta, în cazul în care avem 2 atele, acestea se aşeaza faţă în faţă, pe parţile laterale ale
piciorului, în cazul în care avem o atela, o aşezăm pe partea laterală a piciorului şi
folosim, ca a doua atelă, celalalt picior, legând strâns picioarele victimei accidentului
rutier.
Pentru fixarea oricarui tip de atelă, trebuie avut grijă ca aceasta să nu apese pe răni sau
să producă răni accidentatului. Pentru aceasta orice obiect folosit drept atelă va fi
infăşurat in faşă sau cârpă.
Ca regulă generală, orice atelă trebuie să depăşească deasupra şi dedesupt ambele
articulaţii ale osului fracturat, imobilizându-le.
» Pentru victima accidentului de circulaţie suspectă de o leziune a coloanei vertebrale
măsurile sunt următoarele:
  - Se urmareşte menţinerea permanentă a coloanei vertebrale în linie dreaptă, capul fiind
ţinut ceva mai jos decât picioarele, atât în timpul ridicării cât şi al transportului;
  - Capul şi gatul accidentatului se mentin într-o poziţie care să asigure permeabilitatea
căilor respiratorii superioare;
  - Imobilizarea unui accidentat cu leziuni ale coloanei vertebrale se face pe un plan tare
(scândură lată, uşa, etc.) pe care bolnavul este aşezat cu faţa în sus, între perne sau haine,
pentru a evita deplasările laterale.