Sunteți pe pagina 1din 36

Dosarul nr.

3-74/21
2-21084602-02-3-06062021-1

HOTĂRÂRE

17 iunie 2021 mun.Chişinău

Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău


Completul de Contencios Administrativ
/V

In componenţa:
Preşedintele şedinţei, judecător Minciuna Anatolie
Judecători Negru Veronica şi Muruianu Ion
Grefier Grigoraş Valeria

examinând în şedinţă publică acţiunile în contencios administrativ (contestaţiile)


depuse de către Blocul electoral „RENATO USATÎI”, de către Partidul Politic „Partidul
Acţiune şi Solidaritate”, de către Partidul Politic „Platforma Demnitate şi Adevăr”, de
către Partidul Politic „Partidul Unităţii Naţionale”, de către Partidul Politic „Alianţa
pentru Unirea Românilor”, de către Partidul Politic ’’Democraţia Acasă”, de către Partidul
Politic „Partidul Acasă Construim Europa” împotriva Comisiei Electorale Centrale a
Republicii Moldova, persoane terţe Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene
al Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova privind anularea Hotărârii nr.4966
din 05.06.2021 şi Hotărârii nr.4974 din 08.06.2021 adoptate de Comisia Electorală
Centrală a Republicii Moldova şi obligarea la emiterea actului administrativ,-

CONSTATĂ:

La data de 06 iunie 2021 Blocul electoral „RENATO USATÎI” a înaintat la Curtea


de Apel Chişinău acţiune în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale
Centrale a Republicii Moldova prin care a solicitat anularea actului administrativ -
Hotărârea nr.4966 din 05.06.2021, adoptată de Comisia Electorală Centrală (în
continuare CEC) cu privire la constituirea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile
parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, în partea punctului 1 din dispozitivul hotărârii
conform anexei în număr de 139 secţii de votare.
La 07 iunie 2021 Partidul Politic „Partidul Acţiune şi Solidaritate” a depus la
Curtea de Apel Chişinău acţiune în contencios administrativ împotriva Comisiei
Electorale Centrale a Republicii Moldova prin care a solicitat anularea Hotărârii nr.4966
din 05.06.2021, adoptată de Comisia Electorală Centrală şi obligarea Comisiei Electorale
Centrale să adopte o hotărâre cu privire la constituirea secţiilor de votare în străinătate
pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 cu respectarea rigorilor
prevăzute de art.30 alin.(2) şi art.31 alin.(3) Codul electoral.
La 07 iunie 2021 Partidul Politic „Platforma Demnitate şi Adevăr” a depus la
Curtea de Apel Chişinău acţiune în contencios administrativ împotriva Comisiei
Electorale Centrale a Republicii Moldova, terţ Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării
Europene al Republicii Moldova, prin care a solicitat anularea parţială a Hotărârii nr.4966
din 05.06.2021, adoptată de Comisia Electorală Centrală ca fiind ilegală în partea
constituirii secţiilor de votare în străinătate în număr de 139 ca fiind nejustificată, în raport
cu numărul real necesar şi obligarea Comisiei Electorale Centrale să constituie 300 de
secţii de votare pentru cetăţenii care îşi exercită votul peste hotarele Republicii Moldova.
La 07 iunie 2021 Partidul Politic „Partidul Unităţii Naţionale” a înaintat la Curtea
de Apel Chişinău acţiune în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale
Centrale a Republicii Moldova, terţi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene
al Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova prin care a solicitat emiterea unei
hotărâri privind anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.4966 din 05.06.2021
cu privire la constituirea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare
anticipate din 11 iulie 2021.
La 09 iunie 2021 Partidul Politic „Alianţa pentru Unirea Românilor” a depus la
Curtea de Apel Chişinău acţiune în contencios administrativ împotriva Comisiei
Electorale Centrale a Republicii Moldova prin care a solicitat constatarea faptului că
Hotărârea CEC nr.4966 din 05 iunie 2021 si Hotărârea CEC nr.4974 din 08 iunie 2021 de
s

modificare sunt ilegale, abrogarea acestora întrucât contravin art.31 Codul electoral şi nu
ţin cont de recomandarea MAEIE şi obligarea CEC să adopte o nouă hotărâre prin care
să respecte dreptul Diasporei la vot în conformitate cu Constituţia RM şi Codul electoral,
deschiderea a cel puţin 190 secţii de votare, conform avizului MAEIE.
La 10 iunie 2021 Partidul Politic „Democraţia acasă” a depus la Curtea de Apel
Chişinău acţiune în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale a
Republicii Moldova, terţ Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al
Republicii Moldova, prin care a solicitat anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale
nr.4974 din 08 iunie 2021 pentru modificarea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale
nr.4966 din 05.06.2021 cu privire la constituirea secţiilor de votare în străinătate pentru
alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 şi obligarea Comisiei Electorale
Centrale de a constitui 190 secţii de votare în străinătate conform recomandărilor
prezentate de MAEIE.
La 11 iunie 2021 Partidul Politic „Partidul Acasă Construim Europa” a înaintat la
Curtea de Apel Chişinău acţiune în contencios administrativ împotriva Comisiei
Electorale Centrale a Republicii Moldova, terţ Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării
Europene prin care a solicitat anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.4974 din
08 iunie 2021 pentru modificarea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.4966 din
05.06.2021 cu privire la constituirea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile
parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, precum şi a Hotărârii Comisiei Electorale
Centrale nr.4966 din 05.06.2021 cu privire la constituirea secţiilor de votare în străinătate
pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 şi obligarea Comisiei Electorale
Centrale să emită actul administrativ favorabil în vederea constituirii a 220 secţii de votare
în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, în conformitate
cu prevederile art.30 alin.(2) şi art.31 alin.(3) Cod electoral.
Prin încheierile Curţii de Apel Chişinău, dat fiind faptul că pe rolul aceleiaşi
instanţe se află cauze conexe prin pretenţii, temeiuri de apariţie sau prin probe, în temeiul
art. art. art. 80, 191, alin. (3), 230, Codul administrativ, art. art. 187 alin. (1) Codul de
procedură civilă, toate acţiunile reclamanţilor au fost conexate într-o singură cauză.
Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău a fost admisă cererea Avocatului Poporului
doamnei Maia Bănărescu (vol.l, f.d. 168-171) de a interveni în proces pentru a depune
concluzii şi în baza art.25 alin.(3) din Legea nr.52/2014 cu privire la Avocatul
Poporului(Ombudsmanul) au fost acceptate concluziile scrise.
Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 16 iunie 2021, adoptată conform art.205
Codul administrativ, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea domnului Valico
Veaceslav privind atragerea în proces.
La solicitarea reclamanţilor şi a pârâtei în acest proces judiciar au fost atraşi în
calitate de terţi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii
Moldova (în continuare MAEIE), precum şi Guvernul Republicii Moldova.
Pe parcursul judecării cauzei reclamanţii au înaintat cereri de modificare şi de
completare a acţiunilor, care au fost acceptate de instanţa de judecată.
/V

In esenţă, construcţia în fapt şi în drept a acţiunilor (contestaţiilor) fiecărui


reclamant în parte este asemănătoare, uneori acestea coincid sau sunt similare şi identice.
In special, în motivarea acţiunilor reclamanţii au invocat că, prin anexa la punctul
1 din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4966 din 05 iunie 2021 cu privire la
constituirea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate
din 11 iulie 2021, pârâta, în persoana CEC, a încălcat prevederile constituţionale şi
cerinţele Codului electoral şi a dispus deschiderea unui număr vădit insuficient de secţii
de votare în străinătate, nu a ţinut cont de avizul prealabil al Ministerului Afacerilor
Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, fapt prin care, în consecinţă, a
încălcat flagrant dreptul la vot al cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi în străinătate.
Reclamanţii afirmă că, prin punctul 1 alin.3) lit.l) din Hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr.4974 din 08 iunie 2021 pentru modificarea hotărârii Comisiei
Electorale Centrale nr.4966 din 05 iunie 2021 „Cu privire la constituirea secţiilor de
votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 ” pârâta
a reparat parţial ilegalitatea Hotărârii nr.4966 din 05 iunie 2021, dar de fapt a conservat
intenţia de a limita dreptul de vot a compatrioţilor aflaţi în străinătate.
Reclamanţii menţionează că, hotărârile CEC contestate vin în contradicţie cu
principiile unui stat democratic şi lezează drepturile fundamentale ale concurenţilor
electorali, prevăzut la art. 38 alin. (3) din Constituţie, art. 12 Codul electoral, dreptul de
a fi ales motiv, fiind neîntemeiate şi contrare interesului public.
Reclamanţii susţin că, după cum rezultă din datele de la ultimului scrutin, în 11
secţii de votare s-au terminat buletinele de vot, numeroşi alegători nu au putut vota, iar
aceasta impunea obligaţia autorităţilor de a întreprinde măsuri suplimentare pentru a
preveni situaţii similare în viitor, mai ales având în vedere că numărul persoanelor
înregistrate prealabil din cele 4 ţări în care s-au epuizat buletinele de vot a crescut cu mai
mult de 70% faţă de ultimul scrutin, iar în Germania creşterea a fost chiar de 120%.
Reclamanţii relatează că, această obligaţie a autorităţilor era şi mai stringentă în
perioada pandemiei, or, la alegerile prezidenţiale s-au creat cozi enorme la secţiile de
votare la care au votat peste 3000 de alegători şi niciunul din aceste aspecte nu a fost luat
în calcul, ceea ce confirmă în mod clar lipsa de buna credinţă a Comisiei Electorale
Centrale.
Reclamanţii indică, că potrivit pct. III al Hotărârii CEC nr.4966, este stipulat că la
situaţia din 26 mai, conform datelor de care dispune CEC, exista un număr de 100050
declaraţii pentru înregistrarea prealabilă, depuse fie electronic, fie pe suport de hârtie, iar
conform pct. VIII al Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.4300 din 26.09.2020, cu
privire la constituirea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile Preşedintelui
Republicii Moldova din 01 noiembrie 2020, la situaţia din 16 septembrie, conform datelor
de care dispune Comisia, exista un număr de 60030 declaraţii pentru înregistrarea
prealabilă, depuse fie electronic, fie pe suport de hârtie, prin urmare, Comisia Electorală
Centrală pentru alegerile prezidenţiale din anul 2020, a stabilit un număr de 139 secţii de
vot în străinătate.
Reclamanţii relevă că, pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 s-
au înregistrat cu 40020 persoane mai mult, fapt din care se deduce că există un interes
mai sporit din partea cetăţenilor Republicii Moldova, aflaţi temporar peste hotare, de a
participa la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, astfel, primul criteriu
pentru stabilirea unui număr mai mare de secţii în străinătate este întrunit pe deplin.
Reclamanţii menţionează că, al doilea criteriu pentru stabilirea numărului secţiilor
de votare peste hotare, presupune statistica alegătorilor care au participat la scrutinul
precedent, şi anume de peste 260000 de alegători din străinătate, iar conform declaraţiilor
de presă oferite de către membrul Comisiei Electorale Centrale, a doua zi după petrecerea
turului II al alegerilor prezidenţiale din 15 noiembrie 2020, acesta afirmat: „Avem 7 secţii
de votare în care cu mult timp înainte de finalizarea procesului de vot, numărul de buletine
a fost epuizat. In opinia mea, ca simplu membru al CEC, este că trebuie să analizăm
activitatea acestor 7 secţii de votare, 7 birouri, cum de au izbutit aceşti oameni să asigure
dreptul la vot la 5 mii de alegători, aproape 450 de persoane pe oră cea mai activă
participare în străinătate s-a înregistrat în următoarele 10 secţii de votare: 1/343 - or.
Villeneuve -Saint -Georges, Republica Franceză; 1/397 - or. Northamton, Regatul Unit al
Marii Britanii şi Irlandei de Nord; 1/395 - or. Londra, Regatul Unit al Marii Britanii şi
Irlandei de Nord; 1/393 - or. Londra, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;
1/394 - or. Londra, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; 1/340 - or. Paris,
Republica Franceză; 1/348 - or. Berlin, Republica Federală Germania; 1/349 - or.
Frankfurt pe Main, Republica Federală Germania; 1/369 - or. Parma, Republica Italiană;
1/344 - or. Montreuil, Republica Franceză”.
Reclamanţii invocă, că din analiza conţinutului hotărârii nr.4966 din 05 iunie 2021
şi a hotărârii nr.4974 din 08 iunie 2021, prin care a fost majorat numărul secţiilor de votare
în străinătate pînă la cifra de 146 de secţii, se constată faptul că, pârâta, fără a ţine cont de
criteriile de bază ale prevederilor legale pertinente, a emis hotărâri care încalcă drepturile
cetăţenilor aflaţi peste hotarele Republicii Moldova şi care intenţionează să-şi manifeste
dreptul fundamental de a vota în condiţii echitabile, egale şi transparente.
Reclamanţii, fiecare în parte, au solicitat anularea hotărârilor CEC contestate şi au
cerut obligarea Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova de a deschide secţii
de votare peste hotare cu întindere de la 191 pînă la 300 secţii de votare.
Pârâta CEC nu a recunoscut acţiunile şi în referinţe a relatat următoarele
argumente: în conformitate cu art.17, în coroborare cu art.207 alin.(2) lit.e) din Codul
administrativ, admisibilitatea unei acţiuni în contenciosul administrativ este
precondiţionată de existenţa unui drept real lezat.
De asemenea, relevă că, potrivit art. 189 alin.( I) din Codul administrativ, înaintarea
acţiunii în ordine de contencios administrativ prezumă revendicarea unui drept legal.
Indică că reclamanţii solicită anularea pct.l din hotărârea Comisiei nr.4966/2021 cu
privire la constituirea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare
anticipate din 11 iulie 2021, în acest caz fiind aplicabile reglementările aferente unei
acţiuni în contestare.
Susţine că, în conformitate cu art.206 alin.(l) lit.a) şi art.224 alin.(l) lit.a) din Codul
administrativ, în cazul înaintării unei acţiuni în contestare, instanţa anulează în tot sau în
parte actul administrativ individual, precum şi o eventuală decizie de soluţionare a cererii
prealabile, dacă acestea sunt ilegale şi prin ele reclamantul este vătămat în drepturile sale,
iar din prevederile citate se deduce că o hotărâre în contestare a instanţei de contencios
administrativ favorabilă reclamantului este destinată revendicării unui drept al acestuia
lezat prin actul contestat.
Afirmă că, în această ordine de idei, atrage atenţia instanţei că pct.l din hotărârea
Comisiei nr.4966/2011 stabileşte constituirea secţiilor de votare în străinătate pentru
alegerile parlamentare anticipate din II iulie 2021 (139 la număr), celelalte puncte fiind
indispensabile acestui punct nucleu al hotărârii atacate.
Invocă, că reclamanţii în acţiuni nu au invocat nici un argument în baza căruia ar fi
clar în ce mod una sau toate 139 de secţii constituite afectează dreptul acestora în aşa
măsură încât actul în cauză urmează a fi declarat nul şi aparent dreptul lezat ar fi restabilit,
adică revendicat.
Indică, că, prin urmare, este evident că anularea pct.l din hotărârea Comisiei
nr.4966/2021 va duce, de fâcto, la anularea în corpore a actului vizat şi la dispariţia
secţiilor de votare destinate alegătorilor aflaţi peste hotare, ceea ce va leza drepturile
acestui segment de alegători garantate de art.31 alin.(2) din Codul electoral, - fapt
inadmisibil raţionamentelor unui contencios administrativ într-un stat de drept.
Relatează că, concluziile mai sus formulate sunt susţinute şi de practica judiciară,
şi anume, prin Hotărârea Curţii de Apel Chişinău nr. 3-86/14 din 3 noiembrie 2014,
menţinută în vigoare prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 7 noiembrie 2014 (dosarul
civil nr. 3ra-1563/14), s-a stabilit că argumentele reclamantului privind încălcarea
dreptului constituţional al cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi in străinătate prin
hotărârea CEC nr. 2812 din 24 octombrie 2014 „ Cu privire la demersul Guvernului
Republicii Moldova nr. 2205-81 din 21 octombrie 2014 privind organizare secţiilor de
votare în străinătate pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 ” sunt
neîntemeiate.
Menţionează că, în litigiul anterior instanţa de judecată a relevat că organizarea
secţiilor de votare în străinătate are ca scop anume asigurarea realizării dreptului la vot al
cetăţenilor moldoveni aflaţi peste lunarele ţării, iar anularea hotărârii CEC nr.2812 din 24
octombrie 2014 nu va contribui la respectarea dreptului de vot al acestor cetăţeni, ci va
avea un efect diametral opus.
Totodată susţine că, din conţinutul acţiunilor ar rezulta că, de fapt, reclamanţii îşi
exprimă dezacordul faţă de numărul de secţii de votare constituite de alegătorii din
străinătate, fiind un număr mic în opinia acestuia, însă, de fapt, se solicită anularea tuturor
secţiilor, adică cerinţele reclamantului sunt contrare aspiraţiilor, or, în cazul în care
persoana se consideră lezată în realizarea necorespunzătoare a dreptului său, se înaintează
a acţiune în realizare în baza căreia instanţa să oblige autoritatea pârâtă să realizeze
drepturile reclamantului prin acţiuni concrete.
Remarcă, că fiind o acţiune în contestare, aceasta conţine alegaţii pentru realizarea
unui deziderat vag, - deschiderea mai multor secţii de votare, nefiind clar unde anume şi
în baza căror resurse fmanciare/umane/logistice, inclusiv celor de drept (existenţa
acordului ţării gazde, stabilit de art.32 alin.(3) din Codul electoral), or, realizarea unei
doleanţe de deschidere a secţiilor de votare în străinătate, în afară de cerinţe de conţinut
(care anume şi sursele disponibile), urmează a fi întemeiată pe existenţa dreptului de a
înainta astfel de solicitări, încât acestea să fie obligatorii pentru realizare.
Menţionează că, potrivit art.32 alin.(I) din Codul electoral în cazul alegerilor
parlamentare, prezidenţiale şi al referendumului republican, pe lângă misiunile
diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova se organizează una sau mai multe
secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor şi norma citată
este una imperativă în ceea ce priveşte deschiderea secţiilor pe lângă misiunile
diplomatice şi oficiile consulare, fiind discreţionar numai numărul acestora în cadrul
fiecărei misiuni.
Relevă că, totodată, pentru secţiile de votare create în afara misiunilor diplomatice,
legiuitorul a stabilit următoarele reglementări la art.32 aiin.(3) din Codul electorahîn afară
de secţiile de votare prevăzute la alin.(2), cu acordul autorităţilor competente ale ţărilor
respective, vor fi organizate secţii de votare şi în alte localităţi. Constituirea acestor secţii
de votare se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală, cu avizul prealabil al
Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, pe baza numărului de alegători
care au participat la scrutinul precedent, organizat în circumscripţia naţională, pe baza
înregistrării prealabile a cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi în străinătate, dar şi pe baza
informaţiilor obţinute de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la
autorităţile competente ale ţărilor de reşedinţă a cetăţenilor Republicii Moldova privind
numărul acestora şi locul aflării acestora. Avizul prealabil al Ministerului Afacerilor
Externe şi Integrării Europene se va referi la îndeplinirea condiţiei vizând obţinerea
acordului autorităţilor competente ale ţării respective, precum şi la posibilitatea asigurării
din punct de vedere logistic a procesului de votare şi astfel, din conţinutul normei citate
reiese caracterul discreţionar al acţiunilor ce se impun pentru realizarea obiectivelor
stabilite, concurentul electoral nefiind un subiect abilitat cu dreptul de a înainta propuneri,
ceea ce prezumă ipso factum lipsa dreptului lezat.
Afirmă că, potrivit art.16 alin.(l) din Codul administrativ dreptul discreţionar al
autorităţii publice reprezintă posibilitatea acesteia de a opta între mai multe soluţii
posibile corespunzătoare scopului legii atunci când aplică o dispoziţie legală.
Invocă că, conform art.118 alin.(l) din Codul administrativ motivarea este
operaţiunea administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui
act administrativ.
Susţine că în motivare se indică temeiurile esenţiale de drept şi de fapt pe care le-a
luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa şi din motivarea deciziilor
discreţionare trebuie să poată fi recunoscute şi punctele de vedere din care autoritatea
publică a reieşit la exercitarea dreptului discreţionar.
Relevă că, verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului
discreţionar se limitează Ia faptul dacă autoritatea publică: şi-a exercitat dreptul
discreţionar; a luat în considerare toate faptele relevante; a respectat limitele legale ale
dreptului discreţionar; şi-a exercitat dreptul discreţionar conform scopului acordat prin
lege.
Astfel, precizează că, în exercitarea dreptului său discreţionar prevăzut de art.32
alin.(3) din Codul electoral, Comisia emiţând actele contestate a motivat suficient de
exhaustiv, fiind expuse toate considerentele şi punctele de vedere care au stat la baza
emiterii acestuia şi justificată soluţia aleasă. în limitele stabilite de lege, conform practicii
existente (s-a bazat pe un număr de secţii realizabil la scrutinul precedent) şi destinat
scopului normativ.
Susţine că, prin urmare, dreptul discreţionar a fost realizat în strictă conformitate
cu prevederile legale, fapt pentru care nu există temei de drept pentru anularea actului
contestat.
Menţionează că activitatea administrativă duce la stabilirea unor fapte juridice, în
cazul de faţă, la fapte juridice din care izvorăşte puterea în stat şi aceste fapte juridice nu
pot fi bazate pe dorinţe arbitrare fără o fundamentare obiectivă care să cuprindă toate
resursele (umane/financiare/logistice), pentru ca realizarea acestora să fie indubitabilă,
ori exercitarea puterii în stat în materie electorală nu poate să se bazeze pe incertitudinii
sau probabilităţi, or dezideratul reclamanţilor poartă un caracter general şi ambiguu
inaplicabil pentru o realizare concretă.
/\

In referinţă Guvernul Republicii Moldova a indicat următoarele motive: potrivit


art.6 lit.c) din Legea cu privire la Guvern nr. 136/2017 Guvernul are atribuţia să asigure
executarea actelor normative ale Parlamentului şi decretelor Preşedintelui Republicii
Moldova, adoptate în conformitate eu normele constituţionale.
Invocă că, în conformitate cu prevederile art.31 din Codul Electoral sunt stabilite
particularităţile constituirii şi funcţionării secţiilor de votare din străinătate şi a birourilor
electorale ale secţiilor de votare din străinătate.
Relevă că în acord cu art. 31 alin. (6) din Codul electoral, atribuţiile Guvernului în
materia organizării şi funcţionării birourilor electorale ale secţiilor de votare din
străinătate se rezumă la aprobarea cheltuielilor aferente organizării şi funcţionării acestor
birouri.
Susţine că prin hotărârea Guvernului nr.57/2021 s-a dispus alocarea de către
Ministerul Finanţelor din fondul de rezervă al Guvernului Comisiei Electorale Centrale,
mijloace financiare în sumă de 70 000.00 mii lei. pentru organizarea şi desfăşurarea
alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021.
Concomitent, afirmă că, pentru secţiile de votare constituite peste hotare,
cheltuielile se estimează în prealabil de către Guvern şi Comisia Electorală Centrală, iar
în cazul cînd nu sint prevăzute în bugetul alocat pentru alegeri referendum, mijloacele
financiare se alocă din Fondul de rezervă al Guvernului şi competenţa Guvernului de a
dispune alocarea mijloacelor financiare din fondul de rezervă rezultă şi din dispoziţiile
art. 19 lit.g) al Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale din 25.07.2014.
Relevă că, Comisia Electorală Centrală deţine un drept discreţionar la luarea
deciziei privind constituirea numărului secţiilor de votare în străinătate.
Indică, că în Decizia nr.l 1/2014, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a
statuat că stabilirea numărului secţiilor de votare in străinătate este o problemă care ţine
de atribuţia autorităţilor competente in organizarea alegerilor, acestea fiind mai bine
plasate pentru aprecierea posibilităţilor şi necesităţilor practice de organizare a votului in
străinătate.
Invocă că Comisia Electorală Centrală deţine un drept discreţionar la luarea
deciziei privind constituirea numărului secţiilor de votare in străinătate, iar controlul
judecătoresc se limitează la verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului
discreţionar, or, instanţa de judecată nu este competentă să se pronunţe asupra
oportunităţii unui act administrative şi Hotărârea Comisiei Electorale Centrale
nr.4966/2021 „Cu privire la constituirea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile
parlamentare anticipate din 11 iulie 2021” a fost modificată prin Hotărârea nr.4974 din 8
iunie 2021 şi anume a fost majorat numărului secţiilor de la 139 la 146.
în referinţă Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii
Moldova a invocat următoarele considerente: MAEIE prin avizele nr. DC/2/402/4916 din
25 mai 2021, nr. DC/2/402/5292 din 02 iunie 2021 şi nr DC/2/402/5400 din 04 iunie 2021
a informat despre posibilitatea deschiderii a 191 de secţii de votare peste hotare cu
asigurarea logistică corespunzătoare a acestora şi că MAEIE a fost consultat de CEC pe
data de 4.06.2021.
Relatează că, MAEIE nu neaga competenţa CEC în luarea deciziei finale privind
deschiderea secţiilor de votare peste hotare Totodată, este necesar de menţionat că lista
secţiilor de votare adoptată prin Hotărârea CEC nr. 4966 din 05 iunie 2021 şi modificată
prin Hotărârea CEC nr. 4974 din 08 iunie 2021 nu a fost consultată în prealabil cu
MAEIE. Mai bine zis, listele au fost su b stitu ite în ziu a adoptării, fără clarificări
suficient ceea ce viciază procesul de consultare şi transparenţa adoptării actului respectiv.
Indică, că Hotărîrile CEC în cauză nu au ţinut cont de situaţia obiectivă în mai
multe secţii de votare care au fost deschise peste hotare la alegerile Prezidenţiale din 2020,
unde s-au format rânduri considerabile ale alegătorilor şi unde s-au epuizat buletinele de
vot înainte de închiderea secţiilor de votare şi de asemenea, MAEIE nu a putut să se
expună si să comunice despre spaţiile identificate (inclusiv la costuri zero pentru chirie)
pentru amplasarea secţiilor de votare în unele localităţi (ex. Parma, Mestre, Frankfurt etc).
în context, relevă că menţinerea numărului secţiilor de votare similar celui de la
scrutinul electoral precedent sau cu majorarea nesemnificativă a acestora in localităţile
vizate poate genera tensionarea situaţiei şi multiplicarea riscurilor pentru buna
desfăşurarea a votului peste hotare în deplină securitate a alegerilor peste hotare. Anume
de aceea, MAEIE a indicat în aviz necesitatea asigurării condiţiilor de lucru pentru
membrii Birourilor Electorale din Secţiile de Votare peste hotare.
MAEIE consideră că, în procesul de stabilire a numărului secţiilor de votare peste
hotare, este important de a se ţine cont şi de respectarea principiului transparenţei şi
consultării exhaustive, ceea ce nu a fost realizat la adoptarea Hotărârilor menţionate ale
CEC, dar şi de criteriile menţionate în Codul Electoral referitoare la numărul de alegători
de la ultimul scrutin electoral şi înregistrarea prealabilă.
Avocatul Poporului în concluzia scrisă a afirmat că, potrivit art.22 alin.(l) din Legea
nr.52/2014, în cazul în care dispune de informaţii privind încălcarea în masă sau gravă a
drepturilor şi libertăţilor omului, în cazurile de o importanţă socială deosebită sau în cazul
în care este necesară apărarea intereselor unor persoane care nu pot folosi de sine stătător
mijloacele juridice de apărare, Avocatul Poporului este în drept să acţioneze din oficiu şi
astfel, declanşând sesizarea din oficiu urmare a emiterii de către Comisia Electorală
Centrală a Hotărârii nr.4966 din 05.06.2021, Avocatul Poporului a constatat cu celeritate,
că Hotărârea în cauză, contravine standardelor în domeniul drepturilor omului si nu va
asisura realizarea dreptului la vot pentru toti cetăţenii.
Susţine că, experienţa ultimelor scrutine electorale a demonstrat că eforturile
statului nu au fost suficiente pentru a asigura condiţiile necesare pentru toţi cetăţenii care
se află în afara ţării şi care au dorit să îşi exercite dreptul de vot, din cauza numărului
redus de secţii de votare şi buletine de vot.
Consecvent, Avocatul Poporului recomandă mărirea numărului de secţii de votare
deschise în afara tării si a celui de buletine de vot. în scopul acoperirii în deplin volum al
solicitărilor cetăţenilor Republicii Moldova şi creării condiţiilor optime pentru realizarea
dreptului la vot fiecărui cetăţean, fapt menţionat şi în rapoartele sale anuale.
Avocatul Poporului consemnează că asigurarea realizării dreptului la vot al tuturor
cetăţenilor şi a dreptului de a fi ales, indiferent de locul aflării, este o obligaţie a statului
care rezultă din Constituţia Republicii Moldova şi tratatele internaţionale la care
Republica Moldova este parte. Republica Moldova şi-a asumat obligaţia pozitivă privind
realizarea imediată a tuturor drepturilor ce se regăsesc în tratatele internaţionale ratificate.
Avocatul Poporului atrage atenţia asupra dezideratului că, universalitatea
sufragiului reprezintă realizarea dreptului electoral indiferent de reşedinţă, sex, rasă,
naţionalitate, limbă, provenienţa socială, funcţia deţinută sau exercitată, genul de
activitate, religie, aspiraţii politice, avere sau de alte criterii şi circumstanţe.
Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 15 iunie 2021 a fost admisă cererea
depusă de Partidul Politic Platforma Demnitate şi Adevăr, reprezentat de avocatul Ion
Botnarenco, cu privire la sesizarea Curţii Constituţionale a Republicii Moldova privind
exercitarea controlului constituţionalităţii unor prevederi din Codul electoral şi a fost
dispus de a remite Curţii Constituţionale sesizarea în vederea examinării
constituţionalităţii unor prevederi din Codul electoral după cum urmează:
-sintagma „fără respectarea procedurii prealabile ” din art. 72 alin. (3) din Codul
electoral, prin prisma dispoziţiilor art. 7, art.20 alin.(2), art. 23 alin. (2), art. 38, din
Constituţia Republicii Moldova.
-sintagma „Contestaţiile” şi sintagmele „se examinează în conformitate cu
prevederile Codului administrativ” din art. 73 alin. (7) Cod electoral, prin prisma
dispoziţiilor art.7, art.20 alin.(2), art. 23 alin. (2), art. 38, din Constituţia Republicii
Moldova.
sintagmele ,Jnstanţa de judecată adoptă şi pronunţă hotărîrea în conformitate
cu prevederile şi ale Codului administrativ” din art. 74 alin. (1) Cod electoral, prin prisma
dispoziţiilor art. 7, art.20 alin.(2), art. 23 alin. (2), art. 38, din Constituţia Republicii
Moldova.
Curtea Constituţională, prin Decizia de inadmisibilitate din 15 iunie
2021 DCC nr.94, a decis: Se declară inadmisibile excepţiile de neconstituţionalitate a:
textului „fără respectarea procedurii prealabile” din articolul 72 alin. (3)
din Codul electoral;
cuvântului „Contestaţiile” şi textului „se examinează în conformitate cu
prevederile [...] Codului administrativ” din articolul 73 alin. (7) din Codul electoral şi
textului „Instanţa de judecată adoptă şi pronunţă hotărârea în conformitate
cu prevederile [...] Codului administrativ” din articolul 74 alin. (1) din Codul electoral,
ridicate de către dl avocat Ion Botnarenco, în interesele partidului politic
„Platforma Demnitate şi A devăr”, parte în dosarul nr. 3r-237/2021, pendinte la Curtea
Supremă de Justiţie şi în dosarul nr. 3-74/2021, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.
în şedinţa de judecată reclamanţii au fost reprezentaţi de persoane împuternicite
după cum urmează:
1.Blocul Electoral „Renato Usatîi” a fost reprezentat de Usatîi Renato, de Pohila
Igor, conform mandatului de avocat, de Bayram Natalia, conform mandatului de avocat,
de Caciuc Gheorghe, conform legitimaţiei de reprezentant cu drept de vot consultativ la
CEC.
2. Partidul Politic „Partidul Acţiune şi Solidaritate”, a fost reprezentat de Veronica
Mihailov-Moraru, conform legitimaţiei de reprezentant cu drept de vot consultativ la
CEC.
3. Partidul Politic „Platforma Demnitate şi Adevăr” a fost reprezentat de Andrei
Năstase şi de avocatul Botnarenco Ion în baza legitimaţiei de reprezentant cu drept de vot
consultativ la CEC.
4. Partidul Politic „Partidul Unităţii Naţionale ” a fost reprezentat de Cobîşenco Ion,
conform procurii.
5. Partidului Politic „Alianţa pentru Unirea Românilor” a fost reprezentat de Dorin
Chirtoacă, în baza procurii.
6. Partidul Politiv „Democraţia Acasă” a fost reprezentat de Petru Duluţă în baza
mandatului de avocat.
7. Partidul Politic „Partidul Acasă Construim Europa” a fost reprezentat de
Demenciuc Roman în baza legitimaţiei de reprezentant cu drept de vot consultativ la
CEC.
Pârâta CEC a fost reprezentată Nastas Ruslan şi Muntean Maria împuterniciţi în
baza procurilor.
In şedinţa de judecată şi în susţinerile verbale reclamanţii, reiterând argumentele
din acţiuni, fiecare din ei în parte, au solicitat admiterea acţiunilor şi anularea hotărârilor
CEC contestate, cu obligarea pîrîtei să deschidă secţii de votare suplimentare în număr
indicat în acţiunile depuse instanţei.
Pârâta, Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova în şedinţa de judecată şi
în susţinerile verbale a solicitat respingerea acţiunii ca fiind nefondată.
Terţii, în persoana Guvernului Republicii Moldova şi a Ministerului Afacerilor
Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, în şedinţele de judecată nu s-au
prezentat însă au solicitat în scris examinarea cauzei în absenţa lor.
Audiind explicaţiile participanţilor la proces, analizând argumentele din acţiuni şi
din referinţe, ţinând cont de concluziile Avocatului Poporului, studiind dosarul
administrativ prezentat de pârâtă şi prin raportare la cadrul legal pertinent, instanţa de
judecată conchide că acţiunile urmează a fi admise parţial.
La această concluzie instanţa de judecată a ajuns pornind la următoarele
consideratiuni.
9

Obiect al prezentului litigiu de contencios administrativ şi electoral, aşa cum a fost


formulat în acţiuni şi în faţa instanţei, reprezintă dezacordul reclamanţilor cu Hotărârea
nr.4966 din 05 iunie 2021 şi Hotărârea nr.4974 din 08 iunie 2021, adoptate de Comisia
Electorală Centrală a Republicii Moldova, la compartimentul numărului secţiilor de
votare deschise în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021.
Cadrul legal relevant.
Constituţia Republicii Moldova.
Articolul 1
Statul Republica Moldova
(1) Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvemămînt a statului este republica.
(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului,
drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi
pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.
Articolul 2
Suveranitatea şi puterea de stat
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită
în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.
(2) Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un
partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume
propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.
Articolul 4
Drepturile şi libertăţile omului
(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se
interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului,
cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile
fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne,
prioritate au reglementările internaţionale.
Articolul 5
Democraţia şi pluralismul politic
(1) Democraţia în Republica Moldova se exercită în condiţiile pluralismului politic,
care este incompatibil cu dictatura şi cu totalitarismul.
(2) Nici o ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului.
Articolul 6
Separaţia şi colaborarea puterilor
In Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sînt separate
şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei.
Articolul 7
Constituţia, Lege Supremă
Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt
act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.
Articolul 15
Universalitatea
Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate
prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.
Articolul 16
Egalitatea
(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.
(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice,
fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă
politică, avere sau de origine socială.
Articolul 18
Protecţia cetăţenilor Republicii Moldova
(1) Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de protecţia statului atît în ţară, cît şi
în străinătate.
(2) Cetăţenii Republicii Moldova nu pot fi extrădaţi sau expulzaţi din ţară.
Articolul 20 Accesul liber la justiţie
(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor
judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi
interesele sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.
Articolul 38
Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales
(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin
alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi
liber exprimat.
(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vîrsta de 18 ani, împliniţi
pînă în ziua alegerilor inclusiv, excepţie facînd cei puşi sub interdicţie în modul stabilit
de lege.
(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de
vot, în condiţiile legii.
Articolul 41
Libertatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice
(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide şi în alte organizaţii social-politice. Ele
contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor şi, în condiţiile legii,
participă la alegeri.
(2) Partidele şi alte organizaţii social-politice sînt egale în faţa legii.
(3) Statul asigură respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale partidelor şi ale
altor organizaţii social-politice.
(4) Partidele şi alte organizaţii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea
lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a
suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova sînt
neconstituţionale.
(5) Asociaţiile secrete sînt interzise.
(6) Activitatea partidelor constituite din cetăţeni străini este interzisă.
(7) Funcţiile publice ai căror titulari nu pot face parte din partide se stabilesc prin
lege organică.
Articolul 60
Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova
şi unica autoritate legislativă a statului.
(2) Parlamentul este compus din 101 deputaţi.
Articolul 61
Alegerea Parlamentului
(1) Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(2) Modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege
organică.
(3) Alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la
expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent.
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale din
04.11.1950.
PRIMUL PROTOCOL adiţional la Convenţie
Articolul 3. Dreptul la alegeri libere
înaltele părţi contractante se angajează să organizeze, la intervale rezonabile,
alegeri libere cu vot secret, în condiţiile care asigură libera exprimare a opiniei poporului
cu privire la alegerea corpului legislativ.
Protocolul nr. 12
ARTICOLUL 1 Interzicerea generală a discriminării
1. Exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nicio
discriminare bazată, în special, pe sex, pe rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau
orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţa la o minoritate naţională, avere,
naştere sau oricare altă situaţie.
2. Nimeni nu va fi discriminat de o autoritate publică pe baza oricăruia dintre
motivele menţionate în paragraful 1.
Codul electoral.
Articolul 1. Noţiuni generale
în sensul prezentului cod se definesc următoarele noţiuni generale:
alegător - cetăţean al Republicii Moldova cu drept de vot;
alegeri - în cazul în care nu se face vreo specificare, alegerile în Parlament, pentru
funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, în autorităţile administraţiei publice locale,
precum şi referendumurile. Aceeaşi noţiune vizează acţiunile cetăţenilor, partidelor şi
altor organizaţii social-politice, blocurilor electorale, organelor electorale şi altor organe
de stat, orientate spre întocmirea listelor electorale, desemnarea şi înregistrarea
candidaţilor, efectuarea agitaţiei electorale, votarea şi constatarea rezultatelor votării,
precum şi alte acţiuni electorale întreprinse în conformitate cu legislaţia în vigoare;
concurenţi electorali:
- candidaţii independenţi, înregistraţi de Comisia Electorală Centrală, precum şi
partidele, alte organizaţii social-politice şi blocurile electorale ale căror liste de candidaţi
au fost înregistrate de Comisia Electorală Centrală - în cazul alegerilor parlamentare;
contestaţie - cerere de anulare sau revizuire a unui act, a unei hotărîri sau acţiuni;
Comisia Electorală Centrală - organ de stat independent, înfiinţat pentru realizarea
politicii electorale în scopul unei bune desfăşurări a alegerilor, pentru supravegherea şi
controlul respectării prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice şi a
campaniilor electorale;
drept electoral - drept constituţional al cetăţeanului de a alege, de a fi ales şi de a-
şi exprima prin vot atitudinea privind cele mai importante probleme ale statului şi ale
societăţii în ansamblu şi/sau în probleme locale de interes deosebit;
Articolul 2. Principiile participării la alegeri
(1) Cetăţeanul Republicii Moldova participă la alegeri prin vot universal, egal,
direct, secret şi liber exprimat.
(2) Participarea la alegeri este liberă (benevolă). Nimeni nu este în drept să exercite
presiuni asupra alegătorului cu scopul de a-1 sili să participe sau să nu participe la alegeri,
precum şi asupra exprimării de către acesta a liberei sale voinţe.
(3) Cetăţenii Republicii Moldova care domiciliază în afara ţării beneficiază de
drepturi electorale depline în condiţiile prezentului cod. Guvernul Republicii Moldova,
Comisia Electorală Centrală, misiunile diplomatice şi oficiile consulare sînt obligate să
creeze condiţii pentru ca cetăţenii să-şi exercite liber drepturile lor electorale.
Articolul 3. Vot universal
Cetăţenii Republicii Moldova pot alege şi pot fi aleşi fără deosebire de rasă,
naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau
origine socială.
Articolul 16. Constituirea Comisiei Electorale Centrale
(1) Comisia Electorală Centrală este constituită din 9 membri: un membru este
desemnat de către Preşedintele Republicii Moldova, ceilalţi 8 membri sînt desemnaţi de
către Parlament, cu respectarea reprezentării proporţionale a majorităţii şi a opoziţiei.
Componenţa nominală a Comisiei se confirmă prin hotărîre a Parlamentului, cu votul
majorităţii deputaţilor aleşi.
(2) După confirmare de către Parlament, membrii Comisiei Electorale Centrale
depun în şedinţa în plen a Parlamentului următorul jurămînt: “Jur să respect Constituţia
şi legile Republicii Moldova, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor,
să îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce îmi revin potrivit
funcţiei, să nu fac declaraţii politice pe parcursul validităţii mandatului”.
(3) Comisia Electorală Centrală se conduce în activitatea sa de Constituţie, de
prezentul cod, de legislaţia în vigoare şi de regulamentul comisiei, aprobat prin hotărîre a
acesteia.
(4) Comisia Electorală Centrală este persoană juridică, are buget propriu, conturi
trezoreriale şi sigiliu cu imaginea stemei de stat.
Articolul 22. Atribuţiile generale ale Comisiei Electorale Centrale
/V

(1) In calitate de organ specializat în domeniul electoral, Comisia Electorală


Centrală:
a) studiază modalitatea organizării şi desfăşurării alegerilor cu scopul de a
perfecţiona legislaţia şi procedurile electorale;
b) înaintează Guvernului şi Parlamentului propuneri cu privire la oportunitatea
operării unor modificări în legislaţia electorală;
c) elaborează regulamente şi instrucţiuni menite să perfecţioneze procedurile
electorale;
d) asigură întocmirea şi verificarea listelor electorale, colaborînd în acest scop cu
autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu Ministerul Afacerilor Externe şi
Integrării Europene, cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare;
e) ţine şi gestionează Registrul funcţionarilor electorali care pot fi desemnaţi în
consiliile electorale de circumscripţie şi în birourile electorale ale secţiilor de votare,
inclusiv în cele din străinătate;
f) constituie consilii electorale de circumscripţie şi birouri electorale ale secţiilor
de votare la desfăşurarea alegerilor parţiale ale consiliilor locale sau alegerilor pentru
funcţia de primar;
g) conlucrează, în procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor cu:
- Agenţia Servicii Publice, la asigurarea evidenţei alegătorilor, inclusiv a celor
aflaţi peste hotarele ţării, în temeiul Registrului de stat al alegătorilor, format în baza
Registrului de stat al populaţiei;
- autorităţile administraţiei publice locale, în problemele selectării cadrelor
calificate antrenate în activitatea organelor electorale, ale asigurării localurilor secţiilor
de votare cu cabine, urne de vot, computere şi alte mijloace tehnico-materiale;
- Ministerul Afacerilor Interne, la asigurarea pazei secţiilor de votare şi a
materialelor electorale;
- întreprinderile şi instituţiile de stat, la încheierea contractelor pentru servicii de
tipărire a buletinelor de vot şi de aprovizionare cu echipament;
- mijloacele de informare în masă şi asociaţiile obşteşti, la organizarea
manifestărilor ce ţin de educaţia civică a alegătorului şi informarea populaţiei asupra
desfăşurării procesului electoral;
- Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, misiunile diplomatice şi
oficiile consulare, la constituirea secţiilor de votare pentru cetăţenii aflaţi în străinătate.
h) analizează structura circumscripţiilor electorale din punctul de vedere al
organizării administrativ-teritoriale a republicii;
i) implementează programe de educaţie civică;
j) pregăteşte programe de informare a alegătorilor în perioada electorală;
k) oferă mijloacelor de informare în masă informaţii cu privire la desfăşurarea
alegerilor şi la practica administrativă utilizată în acest sens;
l) prezintă anual, până la data de 31 martie, rapoarte Parlamentului, în şedinţă
plenară, precum şi remite copii ale acestora Preşedintelui Republicii Moldova şi
Guvernului pentru informare;
m) oferă spre dezbatere mijloacelor de informare în masă şi publicului chestiuni
electorale;
n) stabileşte contacte cu partidele, cu alte organizaţii social-politice şi
neguvemamentale care au dreptul de a desemna candidaţi pentru funcţii publice,
asigurîndu-le participarea plenară la procesul electoral;
o) acordă consultaţii asociaţiilor obşteşti interesate să desfăşoare în cadrul
alegerilor activităţi ce ţin de educaţia civică;
p) organizează, la solicitarea partidelor politice sau a altor organizaţii social-
politice, cursuri de instruire şi seminare pentru persoanele care vor lua parte la procesul
electoral în calitate de membri ai consiliilor electorale de circumscripţie şi ai birourilor
electorale ale secţiilor de votare, în calitate de reprezentanţi ai partidelor şi ai altor
organizaţii social-politice, ai blocurilor electorale în organele electorale sau ai
potenţialilor candidaţi, în calitate de funcţionari ai aparatului consiliilor electorale, de
membri ai grupului de iniţiativă;
q) analizează fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute,
curente sau viitoare şi ia măsuri pentru prevenirea lor; informează autorităţile publice
despre necesitatea soluţionării unor chestiuni, în conformitate cu legislaţia electorală;
r) organizează consultări prealabile cu partidele, cu alte organizaţii social-politice,
cu blocurile electorale, precum şi cu reprezentanţii mass-media şi asigură semnarea de
către aceştia a Codului de conduită pînă la începerea campaniei electorale;
s) ţine Registrul de stat al alegătorilor şi exercită controlul asupra actualizării
acestuia;
t) iniţiază procedura de validare a mandatului de deputat în Parlament, în cazul
apariţiei vacanţei la funcţia de deputat, conform procedurii stabilite de prezentul cod;
u) ridică mandatul de consilier local, în caz de incompatibilitate a funcţiei şi în caz
de demisie (la cerere), în conformitate cu Regulamentul cu privire la procedura de ridicare
şi validare a mandatului de consilier, aprobat prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale;
v) declară vacant mandatul de consilier, în caz de deces, în conformitate cu
Regulamentul cu privire la procedura de ridicare şi validare a mandatului de consilier,
aprobat prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale.
(2) In calitate de organ independent de supraveghere şi control privind finanţarea
partidelor politice şi a campaniilor electorale, Comisia Electorală Centrală:
a) elaborează şi emite actele normative necesare pentru aplicarea şi respectarea
legislaţiei cu privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale;
b) elaborează documente cu caracter de îndrumare (formulare, ghiduri, norme
metodologice) în scopul asistenţei activităţii financiare şi al instruirii partidelor politice
şi a concurenţilor electorali în privinţa drepturilor, obligaţiilor şi responsabilităţilor
acestora în procesul de administrare a finanţelor;
c) colectează şi sistematizează rapoartele anuale privind gestiunea financiară a
partidelor politice, rapoartele privind auditul partidelor politice şi rapoartele privind
finanţarea campaniilor electorale prezentate de concurenţii electorali;
d) asigură publicarea pe pagina sa oficială a informaţiilor şi rapoartelor anuale
privind gestiunea financiară a partidelor politice, precum şi a rapoartelor privind
finanţarea campaniilor electorale;
e) examinează sesizările şi contestaţiile privind încălcarea legislaţiei cu privire la
finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale;
f) constată contravenţii şi încheie procese-verbale cu privire la contravenţiile ce
vizează neprezentarea în termen ori prezentarea neconformă a rapoartelor financiare ale
partidelor politice, ale altor organizaţii social-politice sau concurenţi electorali;
g) aplică sau solicită aplicarea sancţiunilor, prevăzute de prezentul cod şi de Legea
nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 privind partidele politice, pentru încălcarea legislaţiei
cu privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, sesizează organele
competente privind încălcările ce sînt pasibile de răspundere contravenţională, penală sau
privind încălcarea legislaţiei fiscale;
h) cooperează şi acordă asistenţă informaţională la elaborarea unor studii
independente de monitorizare a finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale;
i) studiază şi monitorizează aplicarea legislaţiei cu privire la finanţarea partidelor
politice şi a campaniilor electorale, înaintează Parlamentului şi Guvernului propuneri
privind modificarea cadrului legislativ cu privire la finanţarea partidelor politice şi a
campaniilor electorale;
j) dispune de drept de acces la informaţiile deţinute de autorităţile publice de toate
nivelurile şi la registrele de stat, inclusiv la date cu caracter personal, cu respectarea
legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal;
k) exercită alte atribuţii de supraveghere şi control al respectării legislaţiei cu
privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, în conformitate cu
prevederile prezentului cod şi ale Legii nr.294-XVI din 21 decembrie 2007 privind
partidele politice.
Articolul 30. Constituirea secţiilor de votare şi a birourilor electorale ale secţiilor
de votare
(1) Pentru a efectua votarea şi numărarea voturilor, circumscripţiile electorale se
divizează în secţii de votare.
(2) Secţiile de votare se constituie de către consiliile electorale de circumscripţie în
localităţi, în baza propunerilor primarilor oraşelor (municipiilor), sectoarelor şi satelor
(comunelor), cu cel puţin 35 de zile înainte de data alegerilor, şi vor cuprinde cel puţin
30 şi cel mult 3000 de alegători. La propunerea primarilor oraşelor (municipiilor), ai
sectoarelor şi ai satelor (comunelor), plafonul de 3000 de alegători poate fi depăşit cu cel
mult 10 la sută. Pentru alegerile de orice nivel şi pentru referendumurile republicane,
secţiile de votare se constituie în acelaşi termen. Sediile secţiilor de votare se stabilesc,
de regulă, în sediile aflate în proprietate publică şi se amenajează astfel încît să faciliteze
accesul în ele al persoanelor în vîrstă şi cu dizabilităţi.
(3) Secţii de votare speciale pot fi constituite pe lîngă spitale, sanatorii, maternităţi,
aziluri şi cămine pentru bătrîni. Aceste secţii de votare trebuie să includă cel puţin 30 de
alegători.
(4) Persoanele care îşi satisfac serviciul militar votează la secţia de votare din
localitatea în care este dislocată unitatea militară.
/V

(5) In cazul alegerilor locale noi, parţiale, al referendumului local, cînd nu se


constituie consiliu electoral de circumscripţie de nivelul al doilea, secţiile de votare şi
birourile electorale ale acestora se constituie de către consiliul electoral de circumscripţie
de nivelul întîi.
(6) Consiliul electoral de circumscripţie numerotează secţiile de votare din
circumscripţie şi aduc la cunoştinţa publică informaţia despre hotarele fiecărei secţii de
votare, adresa sediului birourilor electorale ale secţiilor de votare, adresa localului pentru
votare şi modul de contactare pentru relaţii.
(7) Secţiile de votare se numerotează începînd cu localitatea de reşedinţă a
consiliului electoral de circumscripţie, continuînd apoi cu cele din municipii, oraşe,
sectoare, din comune şi sate, în ordine alfabetică.
(8) Primăriile oferă birourilor electorale ale secţiilor de votare informaţii şi sprijin,
necesare în exercitarea atribuţiilor lor prevăzute de prezentul cod.
(9) Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie de către consiliile
electorale de circumscripţie cu cel puţin 25 de zile înainte de ziua alegerilor, dintr-un
număr impar de membri, de cel puţin 5 şi cel mult 11 persoane. Pentru alegerile de orice
nivel şi pentru referendumurile republicane, birourile electorale ale secţiilor de votare se
constituie în acelaşi termen.
(10) Candidaturile a 3 membri ai biroului electoral al secţiei de votare se propun de
către consiliile locale. Candidaturile celorlalţi membri ai biroului electoral al secţiei de
votare se propun de către partide şi alte organizaţii social-politice reprezentate în
Parlament, cîte unul de la fiecare partid sau altă organizaţie social-politică, iar dacă nu
este suficient, numărul rămas de membri se completează de consiliul electoral de
circumscripţie, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, din Registrul funcţionarilor
electorali. Membrii biroului electoral al secţiei de votare nu pot fi consilieri în consiliile
locale şi membri de partid. In cazul cînd partidele şi alte organizaţii social-politice nu
prezintă candidaturile lor în componenţa biroului electoral al secţiei de votare cel tîrziu
cu 7 zile înainte de expirarea termenului de constituire a biroului, numărul necesar de
candidaturi se completează de către consiliul local, iar dacă nici acesta nu prezintă
candidaturile, biroul electoral se completează de consiliul electoral de circumscripţie, la
propunerea Comisiei Electorale Centrale, din Registrul funcţionarilor electorali.
(11) In decursul a 2 zile de la data constituirii biroului electoral al secţiei de votare,
membrii acestuia aleg din rîndul lor preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul biroului,
adoptă hotărîrea respectivă, comunicînd-o imediat consiliului electoral de circumscripţie
şi aducînd la cunoştinţa publică componenţa şi sediul biroului electoral, modul de
contactare pentru relaţii.
(12) în scopul asigurării şi realizării dreptului electoral, Comisia Electorală
Centrală este în drept să constituie secţii de votare şi birouri electorale ale secţiilor de
votare şi în alte cazuri.
Articolul 31. Particularităţile constituirii şi funcţionării secţiilor de votare din
străinătate şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate
(1) Toate secţiile de votare constituite în străinătate vor activa în conformitate
cu particularităţile prevăzute de prezentul cod.
(2) In cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumului
republican, pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii
Moldova se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se
află în străinătate la data alegerilor.
(3) In afară de secţiile de votare prevăzute la alin.(2), cu acordul autorităţilor
competente ale ţărilor respective, vor fi organizate secţii de votare şi în alte localităţi.
Constituirea acestor secţii de votare se stabileşte de către Comisia Electorală
Centrală, cu avizul prealabil al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării
Europene, pe baza numărului de alegători care au participat la scrutinul precedent,
organizat în circumscripţia naţională, pe baza înregistrării prealabile a cetăţenilor
Republicii Moldova aflaţi în străinătate, dar şi pe baza informaţiilor obţinute de
către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la autorităţile
competente ale ţărilor de reşedinţă a cetăţenilor Republicii Moldova privind
numărul acestora şi locul aflării acestora. Avizul prealabil al Ministerului Afacerilor
Externe şi Integrării Europene se va referi la îndeplinirea condiţiei vizînd obţinerea
acordului autorităţilor competente ale ţării respective, precum şi la posibilitatea
asigurării din punct de vedere logistic a procesului de votare. Regulamentul privind
înregistrarea prealabilă se aprobă de către Comisia Electorală Centrală.
(5) Biroul electoral al secţiei de votare din străinătate este constituit dintr-un
preşedinte, desemnat de şeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular din cadrul
acestora, al personalului altor instituţii ale serviciului diplomatic sau, la propunerea
Comisiei Electorale Centrale, din Registrul funcţionarilor electorali, cu avizul
Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi din 6-10 reprezentanţi ai
partidelor şi altor organizaţii social-politice reprezentate în Parlament, cîte unul desemnat
de fiecare partid sau altă organizaţie social-politică. Completarea birourilor electorale ale
secţiilor de votare din străinătate cu reprezentanţii partidelor şi ai altor organizaţii social-
politice reprezentate în Parlament se face de către consiliul electoral de circumscripţie
Chişinău, iar în cazul în care numărul persoanelor propuse este insuficient pentru
completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, acestea sînt
completate de către Comisia Electorală Centrală, din Registrul funcţionarilor electorali,
cu persoane de o bună reputaţie, fără apartenenţă politică, cu avizul Ministerului
Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
(6) Particularităţile organizării şi funcţionării birourilor electorale ale secţiilor de
votare din străinătate se reglementează de Comisia Electorală Centrală, în coordonare cu
Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, iar cheltuielile aferente organizării
şi funcţionării acestor birouri se suportă din bugetul alocat pentru alegeri/referendum.
Pentru secţiile de votare constituite peste hotare, cheltuielile se estimează în prealabil de
către Guvern şi Comisia Electorală Centrală, iar în cazul cînd nu sînt prevăzute în bugetul
alocat pentru alegeri/referendum, mijloacele financiare se alocă din Fondul de rezervă al
Guvernului.
(7) Procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare din
străinătate, însoţite de toate contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale biroului
electoral al secţiei de votare, sînt transmise, prin mijloace electronice, la consiliul
electoral de circumscripţie în cel mult 24 de ore de la închiderea secţiilor. Exactitatea
datelor din aceste procese-verbale este confirmată telefonic, iar în cazul unor
neconcordanţe şi neajunsuri probate suficient, acestea se corectează de către consiliul
electoral de circumscripţie Chişinău.
Articolul 71. Contestaţiile
(1) Alegătorii şi concurenţii electorali pot contesta acţiunile/inacţiunile şi hotărîrile
consiliilor şi birourilor electorale şi acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali.
Depunerea cererii în instanţa de judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în
organul electoral ierarhic superior organului al cărui act se contestă, cu excepţia
contestaţiilor privind acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali, depuse direct în
instanţa de judecată, şi a contestaţiilor ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau la
administrarea alegerilor depuse la biroul electoral în ziua alegerilor.
(2) Contestaţiile privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor se examinează de
către organele electorale, respectîndu-se ierarhia acestora. Procedura detaliată de
examinare a contestaţiilor în perioada electorală se aprobă prin hotărîre a Comisiei
Electorale Centrale.
(3) Contestaţiile privind reflectarea campaniei electorale de către radiodifuzorii
aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova se examinează de către Consiliul Coordonator
al Audiovizualului în conformitate cu prevederile prezentului cod, ale Codului
audiovizualului al Republicii Moldova, iar contestaţiile ce vizează mijloacele de
informare în masă scrise se examinează de către instanţa de judecată.
(4) Deciziile organelor electorale şi ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului
asupra contestaţiilor pot fi atacate în instanţa de judecată.
(5) Contestaţia va conţine descrierea faptelor invocate ca presupuse încălcări,
probele, temeiul legal, cerinţele contestatarului, semnătura şi datele de identitate ale
/V

persoanei care o depune. In cazul contestaţiilor privind hotărîrile organelor electorale,


sarcina probării legalităţii revine acestor organe.
(6) Contestaţiile privind finanţarea campaniilor electorale se adresează Comisiei
Electorale Centrale, în cazul concurenţilor electorali în alegerile parlamentare şi
prezidenţiale, sau consiliilor electorale de circumscripţie, în cazul candidaţilor
independenţi în alegerile locale. Examinarea contestaţiilor privind finanţarea campaniilor
electorale ale partidelor politice nu se supune termenelor de prescripţie prevăzute la
art.72-74.
Articolul 72. Depunerea contestaţiilor
(1) Acţiunile/inacţiunile şi hotărîrile organelor electorale pot fi contestate la
organul electoral ierarhic superior, iar acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali -
direct în instanţa de judecată, în termen de 3 zile calendaristice de la data săvîrşirii
acţiunii/identificării inacţiunii sau adoptării hotărîrii. Termenul de depunere se calculează
începînd cu ziua următoare zilei în care a fost săvîrşită acţiunea, a fost identificată
inacţiunea sau a fost adoptată hotărîrea.
/V

(2) In cazul alegerilor locale, hotărîrile consiliilor electorale asupra contestaţiilor


ce vizează acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali pot fi atacate în instanţa de
judecată în a cărei rază teritorială se află consiliul respectiv.
(3) Contestaţiile privind acţiunile şi hotărîrile Comisiei Electorale Centrale şi ale
Consiliului Coordonator al Audiovizualului se depun, fără respectarea procedurii
prealabile, la Curtea de Apel Chişinău în termen de 3 zile calendaristice de la data
săvîrşirii acţiunii sau adoptării hotărîrii.
(4) Contestaţia concurentului electoral nu poate fi depusă de către membrul
organului electoral respectiv, dar poate fi depusă de reprezentantul concurentului
electoral în organul electoral respectiv sau de o persoană împuternicită de concurentul
electoral prin procură.
(5) In cazul în care examinarea nu ţine de competenţa organului electoral respectiv,
contestaţia, precum şi materialele anexate la ea urmează a fi transmise spre examinare
conform competenţei, în mod urgent, în cel mult 2 zile calendaristice de la data
recepţionării.
Articolul 73. Examinarea contestaţiilor
(1) Contestaţiile privind acţiunile şi hotărîrile Comisiei Electorale Centrale în
perioada electorală se examinează în termen de 5 zile calendaristice de la depunere, dar
nu mai tîrziu de ziua alegerilor.
(2) Contestaţiile privind acţiunile şi hotărîrile consiliilor electorale de
circumscripţie şi ale birourilor secţiilor de votare se examinează în termen de 3 zile
calendaristice de la depunere, dar nu mai tîrziu de ziua alegerilor. Contestaţiile privind
acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali se examinează în termen de 5 zile
calendaristice de la depunere, dar nu mai tîrziu de ziua alegerilor. La examinarea
contestaţiilor şi litigiilor, organele electorale/instanţele de judecată vor acorda prioritate
celor care se referă la înregistrarea concurenţilor electorali şi la corectitudinea întocmirii
listelor electorale.
(3) Contestaţiile privind reflectarea campaniei electorale de către radiodifuzori
aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova se examinează de către Consiliul Coordonator
al Audiovizualului în termen de 5 zile calendaristice de la depunerea contestaţiei, dar nu
mai tîrziu de ziua alegerilor.
(4) Contestaţiile depuse la instanţele de judecată în ziua alegerilor se examinează
în aceeaşi zi, iar contestaţiile împotriva hotărîrii organului electoral cu privire la
totalizarea rezultatelor alegerilor şi atribuirea mandatelor se examinează de către instanţa
de judecată concomitent cu confirmarea legalităţii şi validarea mandatelor.
(5) Programul instanţelor de judecată se organizează în aşa fel încît contestaţiile să
poată fi depuse şi examinate fără întîrziere.
(6) Concurenţii electorali îşi pot apăra interesele în instanţa de judecată la
examinarea contestaţiilor ce vizează acţiunile/inacţiunile şi hotărîrile organelor electorale
şi acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali prin reprezentantul său desemnat în
conformitate cu art.15 alin.(l).
(7) Contestaţiile depuse la instanţele de judecată se examinează în conformitate cu
prevederile Codului de procedură civilă şi ale Codului administrativ.
Articolul 74. Hotărîrile instanţelor de judecată cu privire la contestaţii
(1) Instanţa de judecată adoptă şi pronunţă hotărîrea în conformitate cu prevederile
Codului de procedură civilă şi ale Codului administrativ.
(2) Instanţa de judecată, examinînd materialele cu privire la confirmarea legalităţii
alegerilor şi validarea mandatelor, adoptă o hotărîre prin care confirmă legalitatea
alegerilor din circumscripţia electorală respectivă, validează mandatele consilierilor şi
primarilor aleşi, precum şi lista candidaţilor supleanţi.
(3) în cazul în care instanţa de judecată a stabilit legalitatea alegerilor, însă în
procesele-verbale au fost depistate greşeli de calcul, instanţa, din oficiu sau la cererea
părţilor procesului judiciar, anulează, integral sau în parte, procesul-verbal şi exclude
concurentul electoral care a obţinut un număr mai mic de voturi valabil exprimate,
înlocuindu-1 cu alt concurent electoral care a obţinut un număr mai mare de voturi valabil
exprimate în şirul descrescător.
(4) Instanţa de judecată nu confirmă rezultatele alegerilor locale în circumscripţia
respectivă în cazul constatării unor încălcări comise în timpul alegerilor sau la totalizarea
rezultatelor dacă aceste încălcări au influenţat rezultatele alegerilor.
(5) Hotărîrea instanţei de judecată este definitivă şi executorie din momentul
pronunţării.
(6) împotriva hotărîrii instanţei de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi
de la pronunţare, iar împotriva deciziei instanţei de apel - un recurs în termen de o zi de
la pronunţare.
(7) Apelul şi recursul se examinează în termen de 3 zile de la primirea dosarului în
cauză.
Codul administrativ.
Articolul 3. Scopul legislaţiei administrative
Legislaţia administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a
activităţii administrative şi a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea
asigurării respectării drepturilor şi a libertăţilor prevăzute de lege ale persoanelor fizice şi
juridice, ţinîndu-se cont de interesul public şi de regulile statului de drept.
Articolul 6. Procedura administrativă
(1) Procedura administrativă este activitatea autorităţilor publice cu efect în
exterior, îndreptată spre examinarea condiţiilor, pregătirea şi emiterea unui act
administrativ individual, spre examinarea condiţiilor, pregătirea şi încheierea unui
contract administrativ sau examinarea condiţiilor, pregătirea şi întreprinderea unei măsuri
strict de autoritate publică.
(2) Emiterea unui act administrativ individual, încheierea unui contract
administrativ sau întreprinderea unei măsuri strict de autoritate publică sînt părţi ale
procedurii administrative.
Articolul 12. Actul administrativ normativ
Un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat,
aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituţionale sau
legale, care nu se supune controlului constituţionalităţii şi stabileşte reguli de
aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situaţii identice.
Articolul 16. Dreptul discreţionar al autorităţii publice
(1) Dreptul discreţionar al autorităţii publice reprezintă posibilitatea acesteia de a
opta între mai multe soluţii posibile corespunzătoare scopului legii atunci cînd aplică o
dispoziţie legală.
(2) Exercitarea dreptului discreţionar nu permite desfăşurarea unei activităţi
administrative arbitrare.
Articolul 17. Dreptul vătămat
Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i
se aduce atingere prin activitate administrativă.
Articolul 18. Interesul public
Interesul public vizează ordinea de drept, democraţia, garantarea drepturilor
şi a libertăţilor persoanelor, precum şi obligaţiile acestora, satisfacerea necesităţilor
sociale, realizarea competenţelor autorităţilor publice, funcţionarea lor legală şi în
bune condiţii.
Articolul 20. Acţiunea în contencios administrativ
Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate
stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acţiune în contencios
administrativ, cu privire la care decid instanţele de judecată competente pentru
examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.
Articolul 21. Legalitatea
(1) Autorităţile publice şi instanţele de judecată competente trebuie să acţioneze în
conformitate cu legea şi alte acte normative.
(2) Exercitarea atribuţiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care acestea
au fost reglementate.
(3) Autorităţile publice şi instanţele de judecată competente nu pot dispune
limitarea exercitării drepturilor şi a libertăţilor persoanelor decît în cazurile şi în condiţiile
expres stabilite de lege.
Articolul 23. Egalitatea de tratament
(1) Autorităţile publice şi instanţele de judecată competente acţionează respectînd
principiul egalităţii şi nediscriminării.
(2) Autorităţile publice şi instanţele de judecată competente trebuie să trateze în
mod egal persoanele aflate în situaţii similare. Orice diferenţă de tratament trebuie
justificată în mod obiectiv.
(3) Atît în cadrul procedurii administrative, cît şi în cadrul procedurii de contencios
administrativ sau ca rezultat al acestora, nicio persoană nu poate beneficia de privilegii,
nu poate fi dezavantajată, lipsită de drepturi sau scutită de obligaţii pe motiv de rasă,
origini familiale, sex, limbă, cetăţenie, apartenenţă etnică, religie, convingeri politice sau
ideologice, educaţie, situaţie economică, condiţie socială.
Articolul 24. Buna-credinţă
(1) Participanţii la procedura administrativă şi procedura de contencios
administrativ trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi îndeplinească obligaţiile cu bună-
credinţă, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanţi.
(2) Participantul care îşi exercită drepturile procesuale în mod abuziv şi nu îşi
îndeplineşte obligaţiile procesuale cu bună-credinţă răspunde potrivit legii pentru
prejudiciile materiale şi morale cauzate.
Articolul 25. Imparţialitatea
Autorităţile publice şi instanţele de judecată competente trebuie să îşi exercite
atribuţiile legale în mod imparţial, indiferent de propriile convingeri sau interesele
persoanelor care le reprezintă.
Articolul 29. Proporţionalitatea
(1) Orice măsură întreprinsă de autorităţile publice prin care se afectează drepturile
sau libertăţile prevăzute de lege trebuie să corespundă principiului proporţionalităţii.
(2) O măsură întreprinsă de autorităţile publice este proporţională dacă:
a) este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul împuternicirii atribuite
prin lege;
b) este necesară pentru atingerea scopului;
c) este rezonabilă.
(3) Măsura întreprinsă de autorităţile publice este una rezonabilă dacă ingerinţa
produsă prin ea nu este disproporţională în raport cu scopul urmărit.
Articolul 36. Supremaţia dreptului
(1) Instanţa de judecată competentă să soluţioneze acţiunile în contencios
administrativ este obligată să respecte principiul supremaţiei dreptului, în conformitate
cu care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui sînt considerate valori supreme şi
sînt garantate de stat.
(2) Instanţele de judecată competente aplică principiul supremaţiei dreptului cu
luarea în considerare a jurisprudenţei Curţii Europene pentru Drepturile Omului.
Articolul 82. întocmirea dosarului administrativ
(1) Dacă procedura administrativă trebuie realizată în scris conform art.28 alin.(2)
sau se realizează în scris, autoritatea publică întocmeşte, odată cu iniţierea procedurii, un
dosar, care va conţine toate documentele ce se referă la procedura în cauză.
(2) în momentul în care este pus la dosar, un document se vizează cu numere
continue de pagini.
(3) Dacă din dosar se extrag documente pentru o anumită perioadă, despre aceasta
se face o menţiune, care va cuprinde:
a) denumirea documentului extras;
b) numărul paginilor extrase;
c) motivul extragerii documentului;
d) numele persoanei care a dispus extragerea documentului;
e) data la care documentul a fost extras.
Menţiunea se pune la dosar în locul documentului extras.
(4) Dosarele administrative se păstrează pînă la expirarea termenului de păstrare,
ce rezultă din dispoziţiile legale existente în acest sens.
/V

Articolul 189. înaintarea acţiunii în contencios administrativ


(1) Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea
administrativă a unei autorităţi publice poate înainta o acţiune în contencios administrativ.
(2) O acţiune în contencios administrativ poate fi înaintată şi atunci cînd autoritatea
publică nu a soluţionat în termen legal o cerere.
(3) în cazurile prevăzute de lege, precum şi în scopul revendicării drepturilor ce
reies dintr-un contract administrativ, acţiunea în contencios administrativ poate fi
înaintată şi de autoritatea publică.
Articolul 191. Competenţa jurisdicţională pentru acţiunea în contencios
administrativ
(1) Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(2) şi (3), judecătoriile soluţionează în
fond toate acţiunile în contencios administrativ.
(2) Curţile de apel soluţionează în primă instanţă acţiunile în contencios
administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de
constituţionalitate.
(3) Curtea de apel Chişinău soluţionează în primă instanţă acţiunile în contencios
administrativ împotriva hotărîrilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale Consiliului
Superior al Procurorilor, precum şi acţiunile în contencios administrativ atribuite în
competenţa sa prin Codul electoral.
(4) Curţile de apel soluţionează şi cererile de apel împotriva hotărîrilor şi
recursurile împotriva încheierilor emise de judecătorii.
(5) Curtea Supremă de Justiţie soluţionează cererile de recurs împotriva hotărîrilor,
deciziilor şi încheierilor curţii de apel.
Articolul 206. Felurile acţiunilor în contencios administrativ
( 1 ) 0 acţiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru:
a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acţiune în
contestare);
b) obligarea autorităţii publice să emită un act administrativ individual (acţiune în
obligare);
c) impunerea la acţiune, la tolerare a acţiunii sau la inacţiune (acţiune în realizare);
d) constatarea existenţei sau inexistenţei unui raport juridic ori nulităţii unui act
administrativ individual sau a unui contract administrativ (acţiune în constatare); sau
e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acţiune de control
normativ).
(2) Acţiunea în constatare prezumă existenţa unui interes îndreptăţit pentru
constatarea solicitată. Acţiunea în constatare nu poate fi înaintată dacă reclamantul îşi
poate sau şi-ar putea revendica drepturile printr-o altă acţiune prevăzută la alin.(l), cu
excepţia situaţiei cînd se urmăreşte constatarea nulităţii unui act administrativ individual
sau normativ.
Articolul 209. Termenul de înaintare a acţiunii în contencios administrativ
(1) Acţiunea în contestare şi acţiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de
zile, dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la:
a) data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data
expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluţionarea acesteia;
b) data comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea nu
prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin.(l) referitoare la nesoluţionarea în
termen se aplică corespunzător.
(2) Dacă informaţia cu privire la exercitarea căilor de atac nu se conţine în actul
administrativ individual sau în decizia cu privire la cererea prealabilă ori este indicată
incorect, înaintarea acţiunii în contencios administrativ se admite în termen de un an de
la comunicarea sau notificarea actului administrativ sau a deciziei cu privire la cererea
prealabilă.
(3) Pentru acţiunea în realizare, acţiunea în constatare şi acţiunea de control
normativ nu există termen de înaintare a acţiunii în contencios administrativ.
Articolul 224. Hotărîrile instanţei de judecată
(1) Examinînd acţiunea în contencios administrativ în fond, instanţa de judecată
adoptă una dintre următoarele hotărîri:
a) în baza unei acţiuni în contestare, anulează în tot sau în parte actul administrativ
individual, precum şi o eventuală decizie de soluţionare a cererii prealabile, dacă acestea
sînt ilegale şi prin ele reclamantul este vătămat în drepturile sale;
b) în baza unei acţiuni în obligare, anulează în tot sau în parte actul administrativ
individual de respingere a solicitării sau o eventuală decizie adoptată în procedura
prealabilă şi obligă autoritatea publică să emită un act administrativ individual, dacă
revendicarea pretenţiei reclamantului de emitere a actului este întemeiată;
c) în baza unei acţiuni în realizare, obligă la acţiune, tolerare sau inacţiune, dacă o
astfel de pretenţie a reclamantului este întemeiată;
d) în baza unei acţiuni în constatare, constată existenţa sau inexistenţa unui raport
juridic ori nulitatea unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ,
dacă raportul juridic există sau, respectiv, nu există ori actul administrativ individual sau
contractul administrativ este nul;
e) în baza unei acţiuni de control normativ, anulează în tot sau în parte actul
administrativ normativ, dacă acesta este ilegal, sau constată nulitatea acestuia, dacă
acesta este nul;
f) respinge acţiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sînt îndeplinite condiţiile de
adoptare a unei hotărîri prevăzute la lit.a)—e).
(2) Dacă la momentul anulării actului administrativ individual de către instanţă
acesta este deja executat, instanţa dispune, la cerere, întoarcerea executării, în măsura în
care ea este real posibilă.
Articolul 225. Limitele controlului judecătoresc
(1) Instanţa de judecată nu este competentă să se pronunţe asupra oportunităţii unui
act administrativ.
(2) Verificarea exercitării de către autoritatea publică a dreptului discreţionar se
limitează la faptul dacă autoritatea publică:
a) şi-a exercitat dreptul discreţionar;
b) a luat în considerare toate faptele relevante;
c) a respectat limitele legale ale dreptului discreţionar;
d) şi-a exercitat dreptul discreţionar conform scopului acordat prin lege.
(3) In cazul în care au fost emise acte administrative individuale şi normative
referitoare la securitatea naţională a Republicii Moldova, la exercitarea regimului stării
excepţionale, la măsurile de urgenţă luate de autorităţile publice în vederea combaterii
calamităţilor naturale, a incendiilor, a epidemiilor, a epizootiilor şi a altor fenomene
similare, instanţa de judecată poate fi sesizată doar pentru exercitarea controlului
următoarelor circumstanţe:
a) existenţa situaţiei excepţionale la data la care a fost emis actul;
b) competenţa autorităţii publice de a emite actul;
c) existenţa interesului public care justifică emiterea actului administrativ;
d) imposibilitatea efectivă a autorităţii publice de a emite actul în condiţii obişnuite.
(4) Alte limitări ale examinării judiciare în cauzele de contencios administrativ sînt
reglementate expres prin legi speciale.
Articolul 227. Publicarea unei hotărîri de control normativ
(1) O hotărîre definitivă a instanţei de judecată privind anularea în tot sau în
parte a unui act administrativ normativ intrat în vigoare în urma publicării în sursa
oficială se publică în aceeaşi sursă. Instanţa de judecată poate dispune publicarea
suplimentară într-o altă sursă de informare.
(2) Cheltuielile legate de publicarea hotărîrii le suportă pîrîtul.
Articolul 228. Efectele anulării unui act administrativ individual sau normativ
(1) Actul administrativ individual anulat în tot sau în parte de către instanţa de
judecată nu produce efecte juridice, în totalitate sau în partea anulată, din momentul
emiterii lui.
(2) Actul administrativ normativ anulat în tot sau în parte de către instanţa de
judecată nu produce efecte juridice din momentul în care hotărîrea instanţei de judecată
devine definitivă.
Instanţa de judecată reţine că, prin decretul Preşedintelui Republicii Moldova din
28 aprilie 2021 nr.77-IX, Parlamentul de legislatura a X-a a fost dizolvat şi a fost stabilită
data alegerii noului organ legislativ la 11 iulie 2021, iar Guvernul a fost obligat să asigure
alocarea din bugetul de stat a resurselor financiare necesare pentru pregătirea şi
desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate, în baza devizului de cheltuieli aprobat de
Comisia Electorală Centrală.
Prin punctul 1(conform anexei) din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4966
din 05 iunie 202leu privire la constituirea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile
parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, au fo st constituite 136 secţii de votare în
străinătate (f.d.146 dosar administrativ).
Prin punctul 1 alin.3) lit.l) din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4974 din
08 iunie 2021 pentru modificarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.4966 din 05
iunie 2021 „Cu privire la constituirea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile
parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”, numărul 139 secţii de votare în străinătate
a fo st substituit cu numărul 146 secţii de votare (f.d.220 dosar administrativ).
Completul de judecată denotă că aceste 2 acte administrative au fost contestate de
reclamanţi, care, iniţial, o parte din ei le apreciau ca fiind acte administrative individuale,
iar o altă parte le considerau drept acte administrative normative.
Instanţa de judecată observă că, în considerentele Deciziei Curţii Constituţionale
de inadmisibilitate din 15 iunie 2021 (DCC nr.94), adoptată la sesizarea reclamantului
Partidul Politic „Platforma Demnitate şi Adevăr”, Hotărârea Comisiei Electorale
Centrale nr.4966 din 05 iunie 2021 şi Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4974
din 08 iunie 2021 au fo st interpretate cu fiin d acte administrative cu caracter
normativ.
Pornind de la aceste constatări a instanţei de contencios constituţional, precum şi
din perspectiva prevederilor coroborate din Codul electoral şi din Codul administrativ,
instanţa de judecată va efectua, în limitele competenţei jurisdicţionale, controlul de
legalitate a acestor 2 hotărâri adoptate de CEC ,or, pretenţii de nulitate, precum şi temei
de nulitate

a actelor normative nici un participant nu a invocat.
In baza art.3 Codul administrativ legislaţia administrativă are drept scop
reglementarea procedurii de înfăptuire a activităţii administrative şi a controlului
judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor şi a libertăţilor
prevăzute de lege ale persoanelor fizice şi juridice, ţinîndu-se cont de interesul public şi
de regulile statului de drept.
Completul de judecată atestă că, în virtutea art.l alin.(3) din Constituţie, Republica
Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi
libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic
reprezintă valori supreme şi sînt garantate.
în acelaşi timp, în baza art.3 8 din Constituţie este garantat dreptul de vot şi dreptul
de a fi ales, fiind proclamat că voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această
voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal,
egal, direct, secret şi liber exprimat şi că cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de
la vîrsta de 18 ani, împliniţi pînă în ziua alegerilor inclusiv, excepţie facînd cei puşi sub
interdicţie în modul stabilit de lege.
La rîndul său, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale din 04.11.1950, prin articolul 3 din PRIMUL PROTOCOL adiţional
garantează dreptul la alegeri libere şi instituie că înaltele părţi contractante se angajează
să organizeze, la intervale rezonabile, alegeri libere cu vot secret, în condiţiile care asigură
libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ.
Cu alte cuvinte, instanţa de judecată notează că, dreptul de a alege şi de a fi ales
este garantat ca un drept politic fundamental, caracteristic unui stat democratic, bazat pe
drept.
în temeiul art.41 din Constituţie este asigurată libertatea partidelor şi a altor
organizaţii social-politice, iar cetăţenii se pot asocia liber în partide şi în alte organizaţii
social-politice, ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor şi,
în condiţiile legii, participă la alegeri, partidele şi alte organizaţii social-politice sînt egale
în faţa legii, şi Statul asigură respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale partidelor
şi ale altor organizaţii social-politice.
în baza acestor prevederi constituţionale şi convenţionale, instanţa de judecată
reţine că, reclamanţii justifică un drept vătămat, în sensul art.17, art.20 din Codul
administrativ şi în combinaţie cu art.20 din Constituţie, coroborat cu art.71-art.74 Codul
electoral, sunt îndreptăţiţi să înainteze contestaţii şi acţiune în contencios administrativ.
Instanţa de judecată menţionează că, dat fiind stabilit caracterul normativ al actelor
administrative contestate, acestea vor fi supuse verificării în corespundere cu cerinţele
Codului administrativ.
In conformitate ca art.209 alin. (3) Codul administrativ pentru acţiunea de control
normativ nu există termen de înaintare a acţiunii în contencios administrativ.
Potrivit art.12 din Codul administrativ este data definiţia actului administrativ
normative şi este prevăzut că, un act administrativ normativ este actul juridic subordonat
legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituţionale
sau legale, care nu se supune controlului constituţionalităţii şi stabileşte reguli de aplicare
obligatorii pentru un număr nedeterminat de situaţii identice.
Prin urmare, procedura administrativă de adoptare a hotărârilor contestate a fost
iniţiată de CEC din oficiu, în baza prevederilor Codului electoral şi potrivit competenţei
stabilită de acest cod.
Din acest punct de vedere instanţa va cerceta cum au fost aplicate prevederile
Codului administrativ şi în special art.16 care reglementează dreptul discreţionar al
autorităţii publice şi care stabileşte că dreptul discreţionar al autorităţii publice reprezintă
posibilitatea acesteia de a opta între mai multe soluţii posibile corespunzătoare scopului
legii atunci cînd aplică o dispoziţie legală şi care statuează că exercitarea dreptului
discreţionar nu permite desfăşurarea unei activităţi administrative arbitrare.
La fel, se va lua în calcul dacă a fost apreciat corect de pârâtă interesul public, arătat
la art.18 Codul administrativ care indică că, interesul public vizează ordinea de drept,
democraţia, garantarea drepturilor şi a libertăţilor persoanelor, precum şi
obligaţiile acestora, satisfacerea necesităţilor sociale, realizarea competenţelor
autorităţilor publice, funcţionarea lor legală şi în bune condiţii.
/V

In egală măsură instanţa va aprecia actele administrative contestate prin prisma


prevederilor art.21 Codul administrativ care instituie principiul legalităţii şi care cere ca
autorităţile publice şi instanţele de judecată competente trebuie să acţioneze în
conformitate cu legea şi alte acte normative, iar exercitarea atribuţiilor legale nu poate
fi contrară scopului pentru care acestea au fost reglementate şi care stipulează că
autorităţile publice şi instanţele de judecată competente nu pot dispune limitarea
exercitării drepturilor şi a libertăţilor persoanelor decît în cazurile şi în condiţiile
expres stabilite de lege.
Nu în ultimul rînd, instanţa va verifica dacă pîrîta a respectat principiul egalităţii
de tratament, descris în art.23 Codul administrativ, care obligă ca autorităţile publice şi
instanţele de judecată competente şă acţioneze respectînd principiul egalităţii şi
nediscriminării şi să trateze în mod egal persoanele aflate în situaţii similare. Orice
diferenţă de tratament trebuie justificată în mod obiectiv.
Comptetul de judecată pune în evidenţă faptul şi reţine că, pentru a aprecia
comportamentul autorităţii publice emitente a actelor administrative contestate, se va ţine
cont de prevederile Codului electoral, în care se regăseşte sediul dreptului material.
In acest sens, instanţa de judecată va lua în calcul cerinţele art.2 Codul electoral
care stabileşte principiile participării la alegeri şi care indică că cetăţeanul Republicii
Moldova participă la alegeri prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, iar
cetăţenii Republicii Moldova care domiciliază în afara ţării beneficiază de drepturi
electorale depline în condiţiile prezentului cod. Guvernul Republicii Moldova,
Comisia Electorală Centrală, misiunile diplomatice şi oficiile consulare sînt obligate
să creeze condiţii pentru ca cetăţenii să-şi exercite liber drepturile lor electorale.
Completul de judecată subliniază ca fiind extrem de importante cerinţele art.30
Codul electoral care prevede constituirea secţiilor de votare şi care obligă că secţiile de
votare se constituie de către consiliile electorale de circumscripţie în localităţi, în baza
propunerilor primarilor oraşelor (municipiilor), sectoarelor şi satelor (comunelor), cu cel
puţin 35 de zile înainte de data alegerilor, şi vor cuprinde cel puţin 30 şi cel mult
3000 de alegători. La propunerea primarilor oraşelor (municipiilor), ai sectoarelor
şi ai satelor (comunelor), plafonul de 3000 de alegători poate fi depăşit cu cel mult
10 la sută. Pentru alegerile de orice nivel şi pentru referendumurile republicane, secţiile
de votare se constituie în acelaşi termen.
La fel de importante sunt şi prevederile art.31 Codul electoral care reglementează
în mod distinct particularităţile constituirii şi funcţionării secţiilor de votare din străinătate
şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate
(1) Toate secţiile de votare constituite în străinătate vor activa în conformitate
cu particularităţile prevăzute de prezentul cod.
(2) In cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumului
republican, p e lingă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova
se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în
străinătate la data aleserilor.
/V

(3) In afară de secţiile de votare prevăzute la alin.(2), cu acordul autorităţilor


competente ale ţărilor respective, vor fi organizate secţii de votare si în alte localităţi.
Constituirea acestor secţii de votare se stabileşte de către Comisia Electorală
Centrală, cu avizul prealabil al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării
Europene, pe baza numărului de alegători care au participat la scrutinul precedent,
organizat în circumscripţia naţională, pe baza înregistrării prealabile a cetăţenilor
Republicii Moldova aflaţi în străinătate, dar şi pe baza informaţiilor obţinute de
către Ministerul Afacerilor Externe si Integrării Europene de la autorităţile
competente ale ţărilor de reşedinţă a cetăţenilor Republicii Moldova privind
numărul acestora şi locul aflării acestora. Avizul prealabil al Ministerului Afacerilor
Externe si în ţes rar ii Europene se va referi la îndeplinirea condiţiei vizînd obţinerea
acordului autorităţilor competente ale tării respective, precum şi la posibilitatea
asigurării din punct de vedere loşistic a procesului de votare. Reşulamentul privind
înregistrarea prealabilă se aprobă de către Comisia Electorală Centrală.
(5) Biroul electoral al secţiei de votare din străinătate este constituit dintr-un
preşedinte, desemnat de şeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular din cadrul
acestora, al personalului altor instituţii ale serviciului diplomatic sau, la propunerea
Comisiei Electorale Centrale, din Registrul funcţionarilor electorali, cu avizul
Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi din 6-10 reprezentanţi ai
partidelor şi altor organizaţii social-politice reprezentate în Parlament, cîte unul desemnat
de fiecare partid sau altă organizaţie social-politică. Completarea birourilor electorale ale
secţiilor de votare din străinătate cu reprezentanţii partidelor şi ai altor organizaţii social-
politice reprezentate în Parlament se face de către consiliul electoral de circumscripţie
Chişinău, iar în cazul în care numărul persoanelor propuse este insuficient pentru
completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, acestea sînt
completate de către Comisia Electorală Centrală, din Registrul funcţionarilor electorali,
cu persoane de o bună reputaţie, fără apartenenţă politică, cu avizul Ministerului
Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
(6) Particularităţile organizării şi funcţionării birourilor electorale ale
secţiilor de votare din străinătate se reglementează de Comisia Electorală Centrală,
în coordonare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, iar
cheltuielile aferente organizării şi funcţionării acestor birouri se suportă din bugetul alocat
pentru alegeri/referendum.P entru secţiile de votare constituite peste hotare,
cheltuielile se estimează în prealabil de către Guvern si Comisia Electorală Centrală,
iar în cazul cînd nu sînt prevăzute în bugetul alocat pentru alegeri/referendum,
mijloacele financiare se alocă din Fondul de rezervă al Guvernului.
Din textul art.30 şi art.31 Codul electoral, în accepţiunea instanţei de judecată, se
desprinde cert concluzia că, constituirea secţiilor de votare în străinătate, în comparaţie
cu constituirea secţiilor de votare în ţară, este supusă suplimentar unor condiţii speciale,
prevăzute în mod exhaustiv şi de strictă interpretare.
Astfel, pe lîngă criteriul numeric care include cel puţin 30 şi cel mult 3000 de
alegători, care la propunerea autorităţilor, plafonul de 3000 de alegători poate f i depăşit
cu cel mult 10 la sută, pentru constituirea secţiilor de votare în străinătate, altele de
cît cele din sediul misiunilor diplomatice, sunt obligatorii următoarele condiţii:
1. Avizul prealabil al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene;
2. Numărul de alegători care au participat la scrutinul precedent, organizat în
circumscripţia naţională;
3.Informaţia privind înregistrarea prealabilă a cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi
în străinătate;
4.Informaţiile obţinute de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării
Europene de la autorităţile competente ale ţărilor de reşedinţă a cetăţenilor Republicii
Moldova privind numărul acestora şi locul aflării acestora.
Legiuitorul a stabilit că avizul prealabil al Ministerului Afacerilor Externe şi
Integrării Europene se va referi la îndeplinirea condiţiei vizînd obţinerea acordului
autorităţilor competente ale tării respective, precum şi la posibilitatea asigurării din
punct de vedere logistic a procesului de votare.
Completul de judecată reţine că, potrivit opiniilor doctrinare în cadrul actelor
pregătitoare, un loc deosebit îl ocupa avizele care, deşi prin ele însele nu produc efecte
juridice, fara ele nu pot fi adoptate sau emise actele administrative de autoritate, cu
excepţia avizului facultativ.
Avizul reprezintă opinia solicitata de autoritatea publica competenta sa
emită/adopte actul administrativ unei alte autoritati publice, cu privire la legalitatea si/sau
oportunitatea emiterii/adoptarii actului, respectiv la conţinutul actului.
Funcţie de regimul lor juridic, avizele sunt de trei feluri:
a. Facultative -> se caracterizează prin faptul că organul emitent este liber să le
solicite sau nu, iar conformarea nu este obligatorie.
b. Consultative -> acelea pe care organul administrativ este obligat să le solicite,
dar nu este obligat sä li se conformeze.
c. Conforme -> se caracterizează prin faptul că organul administrativ este obligat
să le solicite si să li se conformeze.
Daca legea nu prevede în mod expres caracterul avizului, acesta se considera
a fî consultativ.
Aceste avize au o importantă deosebită, ca atare si sancţiunile care intervin sunt
/\

diferite. In cazul în care organul administrativ nu solicită un aviz consultativ, actul


administrativ este anulabil.
în prezenta speţă, avizul prealabil, indicat la art.31 alin.(3) Codul electoral, este
unul de natură consultativ.
Totuşi, în opinia instanţei de judecată, avînd în vedere materia în care acest aviz
prealabil este impus de legiuitor, precum interesul public major şi scopul urmărit,
autorităţile, în persoana Comisiei Electorale Centrale şi Ministerul Afacerilor Externe şi
Integrării Europene al Republicii Moldova, aveau obligaţia să coopereze efectiv şi
eficient pentru a asigura desfăşurarea normală a procesului de votare în străinătate şi a
garanta accesul la urnele de vot în mod nestingherit a compatrioţilor aflaţi peste hotarele
ţării.
Actele cauzei atestă că Comisia Electorală Centrală si Ministerul Afacerilor
9

Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, în egală măsură au desconsiderat,


sau au tratat superficial şi formal importanţa informaţiilor care urmau să se regăsească în
acest aviz prealabil.
Completul de judecată observă că, în textul corespondenţei dintre CEC şi MAEIE,
care se pretinde a fi aviz prealabil, lipsesc informaţii precise şi certe la toate cele 4 condiţii
legale, citate supra, care imperios se impunea a fi luate în calcul la constituirea numărului
optim de secţii de votare în străinătate.
Dimpotrivă, aceste epistole abuzează cu fraze şi noţiuni probabile(cz>ca) şi evident
că era imposibil de a permite să se deducă concluzia matematică prognozată, necesară
stabilirii unui număr cît mai aproape de realitate de secţii de votare peste hotare(f.d.27-
28,29-33,34-35,36-46,47-48 dosar administrativ).
Concomitent, se reţine a fi cu în caracter ambiguu, echivoc şi incert avizul prealabil
şi referitor la obţinerea acordului autorităţilor competente ale tării respective privind
locurile de deschidere a secţiilor de votare.
Instanţa de judecată punctează faptul că, CEC şi MAEIE, în detrimentul cerinţelor
legale imperative, au conlucrat/cooperat în mod defectuos şi, în consecinţă, nu au atins
scopul urmărit, adică nu au identificat informaţia impusă de legiuitor pentru a fixa cu o
precizie maximală numărul necesar de secţii de votare în străinătate, pentru buna
desfăşurare a scrutinului parlamentar şi asigurarea dreptului la vot prin crearea condiţiilor
decente pentru alegători, fără a ţine cont de experienţa negativă acumulată la alegerile
precedente şi fără a lua în mod serios situaţia pandemică, afectată de virusul COVID -19.
In această ordine de idei, în viziunea completului de judecată, nerespectarea
normelor legale din art.30 şi art.31 Codul electoral a condus direct la vicierea procedurii
de adoptare a actelor administrative normative, acestea fiind afectate de ilegalitate,
situaţie care impune anularea parţială a punctului 1 din Hotărârea Comisiei Electorale
Centrale nr.4966 din 05 iunie 2021 cu privire la constituirea secţiilor de votare în
străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, modificat prin
Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4974 din 08 iunie 2021 pentru modificarea
hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.4966 din 05 iunie 2021 „Cu privire la
constituirea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din
11 iulie 2021”, prin care au fost constituite secţii de votare în număr mai mic de 190
secţii de votare în străinătate indicate în avizul prealabil al Ministerului Afacerilor
Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova nr. DC/2/402/4916 din 25 mai 2021,
precum şi anularea în parte a punctului 1 alin.3) lit.l) din Hotărârea Comisiei Electorale
Centrale nr.4974 din 08 iunie 2021 pentru modificarea hotărârii Comisiei Electorale
Centrale nr.4966 din 05 iunie 2021 „Cu privire la constituirea secţiilor de votare în
străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”, prin care au fost
constituite secţii de votare în număr mai mic de 190 secţii de votare în străinătate indicate
în avizul prealabil al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii
Moldova nr.DC/2/402/4916 din 25 mai 2021.
Cu privire la comportamentul ineficient al autorităţilor la chestiunea dedusă
judecăţii completul de judecată reţine şi următoarele împrejurîri.
Astfel, Guvernul, pe de o parte a alocat CEC surse cu mult mai mici de cît au fost
solicitate prin devizul de cheltuieli, iar pe de altă parte, prin declaraţii separate, a afirmat
că este disponibil să mai aloce mijloace necesare scrutinului, fapt care, în opinia instanţei,
nu facilitează activitatea normală a autorităţilor în campania electorală.
In mod special instanţa de judecată va aprecia acţiunile CEC la adoptarea actelor
contestate prin raportare la principiul dreptului discreţionar, stabilit în art.16 Codul
administrativ.
Este adevărat că, dreptul discreţionar al autorităţii publice reprezintă posibilitatea
acesteia de a opta între mai multe soluţii posibile corespunzătoare scopului legii atunci
cînd aplică o dispoziţie legală.
Dar concomitant, completul de judecată reţine că exercitarea dreptului
discreţionar nu permite desfăşurarea unei activităţi administrative arbitrare.
Instanţa evidenţiază că, în speţă, scopul legii este de a asigura exercitarea dreptului
la vot a cetăţenilor din străinătate prin deschidera secţiilor de votare, în afara misiunilor
diplomatice.
Din textul şi spiritul art.30 şi art.31 Codul electoral este de înţeles, că autorităţile
statului au fost obligate de legiuitor să constituie secţii de votare pomid exclusive de la
proporţia numerică în diapazonul de la cel puţin 30 alegători şi cel mult 3300 alegători.
Această regulă urmează a fi aplicată şi în privinţa secţiilor de votare în străinătate,
care însă este condiţionată de anumite formalităţi, citate supra, reflectate în alin.(3) art.31
Codul electoral.
Prin urmare, instanţa accentuează că, în situaţia în care ţara gazdă nu se
opune deschiderii secţiilor de votare, atunci marja de descreţie a CEC este direct
proporţională cu criteriile numerice cerute de lege şi cu obligaţia de identificare a
numărului total de votanţi, aflaţi în străinătate, care necesită a fi stabilit în prealabil.
Privit din acest punct de vedere, dreptul discreţionar nu este unul nelimitat, acest
drept urmează a fi supus principiului supremaţiei legii şi scopului urmărit, şi anume
crearea posibilităţi reale şi nu iluzorii pentru alegătorii din afara ţării în exercitarea
dreptului de a vota.
Dispunînd anularea parţială a actelor normative contestate, completul de judecată
va aplica prevederile art.227 Codul administrativ cu privire la publicarea unei hotărîri de
control normativ, care indică că o hotărîre definitivă a instanţei de judecată privind
anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ intrat în vigoare în urma
publicării în sursa oficială se publică în aceeaşi sursă.
Aici, instanţa de judecată precizează că, anularea hotărârilor în tot întregul lor, aşa
cum au solicitat reclamanţii, ar fi condus la desfiinţarea a 146 secţii de votare, constituite
prin hotărîrile CEC, care fac obiectul controlului judiciar şi ar fi pus în pericol înseşi
desfăşurarea scrutinului parlamentar peste hotare, fapt pentru care aceste pretenţii
urmează a fi respinse.
In aceiaşi măsură sunt apreciate ca fiind nefondate şi lipsite de suport juridic
cerinţele reclamanţilior cu privire la obligarea pîrîtei să deschidă un anumit număr de
secţii de votare în străinătate, mai mare de cît cel de 146 de secţii, or, din perspectiva
prevederilor conjugate din art.206 şi art.224 alin.(l) lit.e) Codul administrativ, examinînd
acţiunea în contencios administrativ în fond, instanţa de judecată adoptă una dintre
următoarele hotărîri: în baza unei acţiuni de control normativ, anulează în tot sau în parte
actul administrativ normativ, dacă acesta este ilegal, sau constată nulitatea acestuia,
dacă acesta este nul, fapt care exclude dreptul instanţei de a obliga pîrîta la careva acţiuni.
în susţinerea convingerii expuse supra instanţa de judecată, în mod deosebit, va
accentua următoarele raţionamente.
Dreptul de vot nu constituie un privilegiu, iar în secolul XXI, într-un Stat
democratic, prezumţia trebuie să fie în favoarea acordării acestui drept unui număr cât
mai mare de persoane care dispun de drept de vot.
în ceea ce priveşte normele de drept internaţional aplicabile, cele mai efective din
punct de vedere al forţei juridice sunt cele prevăzute în Convenţia Europeană a
Drepturilor şi Libertăţilor fundamentale ale Omului, respectiv în articolul 3 din Protocolul
nr. 1 la Convenţie şi articolul 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie, citate supra, dispoziţii
care trebuie interpretate în lumina celor cinci principii fundamentale care stau la baza
patrimoniului electoral european, respectiv sufragiul universal, egal, liber exprimat,
secret şi direct - principii stabilite în Codul bunelor practici în materie electorală elaborat
în 2002 de Comisia Europeană pentru democraţie prin drept.
Instanţa de judecată nu are nici un dubiu cu privire la obligaţia autorităţilor statului
de a întreprinde orice măsuri necesare în vederea asigurării unor condiţii prielnice pentru
participarea la vot a cetăţenilor aflaţi în străinătate, prin constituirea unui număr de secţii
de votare şi logistica adecvată, care să excludă situaţii stresante sau care să provoace
umilinţă alegătorilor din afara ţării, legate de condiţii anevoioase, provocate de disţanţe
considerabile pînă la secţia de votare, de lipsa infrastructurii elemantare, sau de lipsa
buletinelor de vot.
A

In acest aspect, misiunilor diplomatice le revine un rol decisiv în vederea obţinerii


acordului ţărilor gazdă pentru a deschide secţii de votare şi a identifica, cu suficient timp
înainte de scrutin, informaţiile impuse de lege, pentru a facilita activitatea CEC în
constituirea secţiilor de votare.
In final, instanţa de judecată, în susţinerea soluţiei de anulare parţială a actelor
normative, va trece în revistă jurisprudenţa CtEDO în materie electorală.
In ceea ce priveşte articolul 3 din Protocolul nr.l în Hotărârea Yumak şi Sadak c.
Turciei (Marea Cameră) Curtea a statuat:
1. că democraţia reprezintă un element fundamental în „ordinea publică
european㔺i drepturile garantate de articolul 3 din Protocolul nr. 1 sunt cruciale
pentru instaurarea şi menţinerea fundamentelor unei democraţii veritabile, guvernată
de statul de drept, (a se vedea, Zdanoka c. Letoniei [GC], nr. 58278/00, §§ 98 şi 103,
CEDH 2006-IV), (par. 105);
2. că statul are un rol de ultim garant al pluralismului şi a precizat că acest rol
presupune ca statul, adoptând măsuri pozitive, să „organizeze” alegeri democratice în
„condiţii care să asigure libera exprimare a poporului despre alegerea corpului
legislativ”. (Mathieu-Mohin şi Clerfayt, precitat, § 54; a se vedea, de asemenea, mutatis
mutandis, Informationsverein Lentia şi alţii c. Austriei, hotărârea din 24 noiembrie
1993, seria A nr. 276, § 38), (par. 106);
3. că exprimarea opiniei poporului este de neconceput fără ajutorul unei pluralităţi
de partide politice care reprezintă curentele de opinie împărtăşite de populaţia unei
ţări. (par. 107);
A

In ceea ce priveşte interpretarea generală a articolului 3 din Protocolul nr. 1,


Curtea a stabilit în jurisprudenţa sa următoarele principii:
5.1. că acest articol implică şi drepturi subiective, printre care dreptul de a vota şi cel de
a candida la alegeri (Mathieu-Mohin şi Clerfayt);
5.2. că drepturile garantate de acest articol nu au un caracter absolut, fiind posibile
„limitări implicite” şi statelor contractante li se acordă o marjă largă de apreciere în
acest sens. (a se vedea, printre altele, Matthews c. Marii Britanii [GC], nr. 24833/94, §
63, CEDH 1999-1, şi Labita c. Italiei [GC], nr. 26772/95, § 201, CEDH 2000-IV), (par.
109);
5.3. că noţiunea de ’’limitare implicită” (...) are o importanţă majoră atunci când trebuie
determinată legitimitatea scopurilor urmărite prin restricţiile aplicate drepturilor
garantate de această prevedere iar (...) statele contractante pot, prin urmare, să se
bazeze liber pe un scop care nu figurează în această listă pentru a justifica o
restricţie, sub rezerva demonstrării compatibilităţii acestui scop cu principiul statului de
drept şi cu obiectivele generale ale Convenţiei, în circumstanţele particulare ale unei
cauze concrete. Dar, ea semnifică şi faptul că criteriile tradiţionale de ’’necesitate” sau
de ’’necesitate socială presantă” care sunt utilizate în cadrul articolelor 8-11 nu sunt
utilizate de Curte în cadrul articolului vizat. în cazul în care ea trebuie să examineze
chestiuni de conformitate a articolului 3 din Protocolul nr. 1, Curtea se bazează în mod
esenţial pe două criterii:
5.3.1. pe de o parte, examinează dacă au existat măsuri arbitrare sau lipsă de
proporţionalitate şi, pe de altă parte,
5.3.2. dacă restricţia a încălcat libera exprimare a opiniei poporului.
5.4. că este de competenţa Curţii să stabilească, în ultimă instanţă, dacă exigenţele
articolului 3 din Protocolul nr. 1 au fost respectate. în acest sens, Curtea trebuie să se
convingă de faptul că condiţiile în care este exercitat dreptul de vot:
5.4.1. nu limitează drepturile în cauză într-o măsură care să afecteze însăşi esenţa lor şi
să le lipsească de eficienţă,
5.4.2. dar şi de faptul că aceste condiţii urmăresc un scop legitim
5.4.3. şi că mijloacele utilizate nu sunt neproporţionale (Mathieu-Mohin şi Clerfayt,
citată mai sus, § 52) (par. 109). în special, nicio condiţie impusă, în caz de necesitate, nu
trebuie să împiedice libera exprimare a poporului la alegerea corpului legislativ.
/V

In Hotărârea Sitaropoulos c. Greciei (adoptată în unanimitate de Marea Cameră)


CtEDO a reţinut:
1.1.2.1. Situaţia de fapt
Reclamanţii se plâng de faptul că imposibilitatea acestora de a vota la locul lor de
reşedinţă s-a soldat cu o ingerinţă disproporţionată în exercitarea dreptului acestora de a
vota în cadrul alegerilor legislative, drept garantat de art. 3 din Protocolul nr. 1.
4. Alegerile parlamentare au loc simultan pe întreg teritoriul ţării. Condiţiile exersării
dreptului de vot al persoanelor aflate în afara ţării pot fi specificate prin lege.
5. Exercitarea dreptului de vot este obligatorie. Excepţiile şi sancţiunile penale sunt
stabilite în fiecare caz prin lege.”
/V _

In 2001, art. 51 paragraful 4 a fost modificat în felul următor:


„4. Alegerile parlamentare au loc simultan pe întreg teritoriul ţării. Modalităţile
exercitării dreptului de vot al alegătorilor cu reşedinţa în afara ţării pot fi stabilite printr-
A

o lege adoptată cu o majoritate de două treimi din numărul total al deputaţilor. In cazul
acestor persoane, principiul votării simultane nu exclude exercitarea dreptului de vot
prin poştă sau prin alte mijloace adecvate, cu condiţia ca numărarea voturilor şi
anunţarea rezultatelor să aibă loc în acelaşi timp ca şi pe teritoriul ţării.”
Camera a hotărât, cu cinci voturi la două, că a existat o încălcare a art. 3 din Protocolul
nr. 1. al Convenţiei.
Hotărârea camerei a fost supusă recursului în faţa Marii Camere:
/V

47. In hotărârea sa din 8 iulie 2010, camera a ajuns la concluzia că a existat o încălcare a
art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei. în opinia ei, prezenta cauză nu viza
recunoaşterea dreptului de vot ca atare al reclamanţilor, drept deja garantat de
Constituţia greacă, ci, mai degrabă, modalităţile exercitării acestui drept de către
cetăţenii greci domiciliaţi în străinătate. La acest punct, Curtea a notat că art. 51
paragraf 4 din Constituţia Greciei, adoptat în 1975 şi clarificat în timpul redactării
constituţionale din 2001, împuterniceşte organul legislativ să stabilească modalităţile în
cauză. Deşi reclamanţii puteau oricând să se deplaseze în Grecia pentru a vota, în
practică acest lucru complica considerabil exercitarea dreptului de vot, implicând
cheltuieli şi perturbări în viaţa lor profesională şi de familie.
48. Camera a admis că art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei nu impunea nicio
obligaţie de garantare a dreptului de vot al alegătorilor domiciliaţi în străinătate la
alegerile legislative. Cu toate acestea, prevederea constituţională în cauză (art. 51
paragraf 4) nu putea să rămână inaplicabilă pe termen nelimitat, lipsind conţinutul său şi
intenţia celor care au redactat-o de orice valoare normativă. Or, după treizeci şi cinci de
ani (la momentul hotărârii) de la adoptarea acestei prevederi, legislatorul grec tot nu a
dat efect continului
»
ei.
49. Camera a constat, de asemenea, că această omitere a concretizării pe cale legislativă
a dreptului de vot al expatriaţilor se traducea printr-o atitudine inechitabilă faţă de
grecii expatriaţi - mai ales fa ţă de cei care se află la o distanţă mare - în raport cu cei
ce locuiesc în Grecia, deşi Consiliul Europei le-a cerut Statelor membre să le permită
cetăţenilor lor din străinătate să participe cât mai mult posibil în procesul electoral.
Aşadar, din aceste motive, conform art. 189, art.206, art.224 alin(l) lit.e) şi lit.f)
Codul administrativ, art.72 alin.(3), art.73, art.74 Codul electoral, Curtea de Apel
Chişinău,-
HOTĂRĂŞTE:

Se admit parţial acţiunile în contencios administrativ(contestaţiile) depuse de către


Blocul electoral „RENATO USATÎI”, de către Partidul Politic „Partidul Acţiune şi
Solidaritate”, de către Partidul Politic „Platforma Demnitate şi Adevăr”, de către Partidul
Politic „Partidul Unităţii Naţionale”, de către Partidul Politic „Alianţa pentru Unirea
Românilor”, de către Partidul Politic ’’Democraţia Acasă”, de către Partidul Politic
„Partidul Acasă Construim Europa” împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii
Moldova, persoane terţe Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al
Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova privind anularea Hotărârii nr.4966
din 05 iunie 2021 şi Hotărârii nr.4974 din 08 iunie 2021, adoptate de Comisia Electorală
Centrală a Republicii Moldova şi obligarea la emiterea actului administrativ.
Se anulează în parte actul administrativ normativ şi anume anexa la punctul 1 din
Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4966 din 05 iunie 2021 cu privire la
constituirea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din
11 iulie 2021, modificat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4974 din 08 iunie
2021 pentru modificarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.4966 din 05 iunie 2021
„Cu privire la constituirea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare
anticipate din 11 iulie 2021”, prin care au fost constituite secţii de votare în număr mai
mic de 190 secţii de votare în străinătate indicate în avizul prealabil al Ministerului
Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova nr. DC/2/402/4916 din
25 mai 2021.
Se anulează în parte actul administrativ normativ şi anume punctul 1 alin.3) lit.l)
din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4974 din 08 iunie 2021 pentru modificarea
hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.4966 din 05 iunie 2021 „Cu privire la
constituirea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din
11 iulie 2021”, prin care au fost constituite secţii de votare în număr mai mic de 190
secţii de votare în străinătate indicate în avizul prealabil al Ministerului Afacerilor
Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova nr.DC/2/402/4916 din 25 mai 2021.
în rest acţiunile se resping ca fiind neîntemeiate.
Hotărârea cu drept de recurs la Curtea Supremă de Justiţie. Cererea de recurs se
depune în termen de o zi de la pronunţarea dispozitivului hotărârii la Curtea de Apel
Chisinău.
5

Preşedintele şedinţei Judecător Judecător

Semnătura semnătura semnătura

Minciuna Anatolie Negru Veronica Muruianu Ion

r
Copia corespunde originalului
Judecătorul Curţii de Apel Chişinău Muruianu Ion