Sunteți pe pagina 1din 11

Cuprins:

1. Introducere..........................................................................................................................2
2. Definirea impozitului persoanelor fizice............................................................................3
3. Sfera de cuprindere a impozitului persoanelor fizice.........................................................3
4. Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit...........................................................3
5. Cotele de impozitare...........................................................................................................3
6. Reguli speciale de determinare a veniturilor......................................................................3
7. Concluzii............................................................................................................................3

1. Introducere

Cele mai vechi şi tradiţionale mijloace financiare de care statul dispune, pentru
realizarea funcţiilor şi sarcinilor sale, în permanentă evoluţie, sunt prelevările fiscale ce se
realizează prin intermediul impozitelor şi taxelor fiscale.
William Pitt a fost introdus impozitul pe venit pentru prima dată în lume în
Anglia, în 1799, ca o măsură temporară pe timp de război (dintre Marea Britanie şi Franţa).
În preajma primului război mondial şi alte ţări (SUA, Japonia, Germania, Franţa, Olanda,
Belgia etc.) au adoptat impozitul pe venit, căzut în sarcina persoanelor fizice.
Fiind greu de imaginat o societate fără impozite , criticile la adresa fiscalităţii
vizează în special efectele economice ale impozitului punând în discuţie administrarea
impozitului modalităţile de aplicare şi procedurile de elaborare a deciziei politice.
Progresivitatea impozitului este apreciată astăzi, în ţările occidentale , mai curând
ca o frână a investiţiilor, consumului şi activităţii economice în general, decât ca un
instrument de realizare a justiţiei sociale .
Impozitele sunt o formă de adunare a unei părţi din veniturile si/sau averea
persoanelor fizice si juridice la dispozitia statului pentru acoperirea cheltuielilor publice.
Această prelevare se face în mod obligatoriu, cu titlu definitiv (nerambursabil) şi fără
contraprestaţie directă din partea statului.
Caracterul obligatoriu al impozitelor se refera la faptul ca că plata acestora către
stat este o sarcină impusă tuturor persoanelor atat fizice cat si juridice care realizează venit
intr-un anumit fel sau au in posesie un anumit gen de avere pentru care, conform legii,
trebie să plătească impozit.
Statul are dreptul de impunere a impozitelor şi el se exercită, de cele mai multe
ori, prin ajutorul puterii legislative (Parlamentul), iar alteori în anumite condiţii prin
organele locale de stat. Parlamentul se pronuntă în directa legătură cu introducerea

1
impozitelor de stat de importanţă naţională (generală), iar organele de stat locale pot
introduce unele impozite în favoarea unităţilor administrativ-teritoriale.
În Romania, conform Constituţiei, consiliile locale sau judeţene ou obligatia să
stabilească impozitele şi taxele locale, în limitele si încondiţiile legii.

2. Definirea impozitului persoanelor fizice

Impozitarea veniturilor persoanelor fizice reprezintă o formă de prelevare a unei


părţi din veniturile acestora la dispoziţia statului în vederea acoperirii cheltuielilor publice.
Această prelevare se face în mod obligatoriu, cu titlu definitiv (nerambursabil) şi fără
contraprestaţie directă din partea statului.
Platirea impozitului pe venit este obligatoriu pentru toate persoanelor fizice si
juridice care realizează un venit dintr-o anumită sursă prevăzută de lege. Micii meseriaşi şi
liber-profesioniştii platesc şi ei impozite din venitul realizat de pe urma activităţii
desfăşurate. Sursele prevazute de lege pot fii: salariul profitul, pentru proprietarii funciari -
renta, pentru detinătorii de hărţii de valoare (acţiuni, obligaţiuni etc.) - venitul produs de
acestia (dividende, dobanzi s.a.). venitul obtinut de proprietari, , venitul obţinut din
drepturi de proprietate intelectuală, uzufructuari şi alţi deţinători legali din cedarea
folosinţei bunurilor mobile şi imobile etc.
Rolul impozitelor de stat se manifestă pe plan financiar, economic şi social Modul
concret de manifestare a acestui rol cunoaşte unele diferente de la o etapă de dezvoltare
economico-socială la alta.
Rolul cel mai important al impozitelor se manifestă pe plan financiar, deoarece
acesta reprezinta mijlocul principal de adunare a resurselor financiare necesare pentru a
acoperi cheltuielilor publice. În tarile dezvoltate impozitele, taxele şi contribuţiile procură
opt, nouă zecimi din totalul resurselor financiare publice. Pentru tările care sunt în
dezvoltare, ponderea impozitelor şi taxelor în totalul resurselor financiare publice
înregistrează diferenţieri importante, osciland între cinci şi nouă zecimi.
Caracteristică pentru evolutia impozitelor şi taxelor în perioada postbelică este
tendinţa de creştere continuă a acestora că mărime, atat absolută, cat şi relativă.
Cresterea volumului încasărilor din impozite s-a facut prin creşterea numărului
celor care platesc, extinderea bazei de impunere şi prin majorarea cotelor de
impunere.Majorarea cotelor de impunere a vizat impunerea veniturilor realizate de
persoanele fizice şi mai puţin veniturile obţinute de societăţile de capital.
In anii 70 - '80 s-a observat o accentuare a rolului impozitelor pe plan economic,
concretizată în încercările statului de a folosi mai mult impozitele ca mijloc de interventie
în activitatea economică, în funcţie de intenţia legiuitorului, impozitele se pot manifesta ca
un instrument de încurajare sau de incetinire a unei anumite activitaţi economice, de
creştere ori de reducere a producţiei sau a consumului unui anumit produs, de impulsionare
ori de îngrădire a comerţului exterior etc. Altfel spus, impozitele pot fi folosite pentru
înfluenţarea deciziilor economice ale persoanelor fizice şi firmelor.
Economistul francez, Pierre Lalumiere, afirma că impozitele pot fi folosite pentru
a stimula(sub forma exonerării) sau pentru a descuraja (pe calea suprataxării) o anumită
activitate economică. Fără să înceteze a fi un mijloc de acoperire a cheltuielilor publice,
impozitul a devenit un mijloc de interventie în domeniul economic şi social. Pe plan social,

2
menirea impozitelor este aceea că statul procedează la redistribuirea unei părţi importante
din produsul intern brut între grupuri sociale şi indivizi.
Prin ajutorul impozitelor, taxelor şi contribuţiilor statul preia la buget între patru şi
cinci zecimi şi chiar mai mult din PIB, în ţările dezvoltate şi între trei şi patru zecimi în
ţările în dezvoltare.
Timp de zeci de ani sistemul de impozite al României a funcţionat şi s-a dezvoltat
ca o componentă a modelului administrativ de conducere, construcţia şi structura sa fiind
integrate într-un centralism excesiv tipic economiei socialiste.
Ca si celelalte reforme impuse de tranziţia la economia de piaţă, reforma
sistemului de impozite şi taxe a fost amplu dezbătută în literatura de specialitate, fiind
considerată de mai multi economişti foarte importantă pentru succesul tranziţiei.
Reforma în sistemului de impozite şi taxe, a urmărit constituirea unui sistem
coerent, echitabil şi eficient, pentru a putea face faţă cerinţelor aşezării economiei pe
bazele pieţei şi reconsiderării rolului statului în economia naţională.
Recent, reforma sistemului de impozite în diferite ţări a avut ca scop pe termen
lung, stimularea economiilor, a investiţiilor, a comportamentelor pentru muncă, şi, în final,
a dezvoltarii economice. În mod obiectiv, sensul reformei impozitelor în fostele ţări
socialiste nu a fost asemanator celui derulat în ţările dezvoltate, dar va trebui în mod
inevitabil, să meargă în acelaşi sens.

3. Sfera de cuprindere a impozitului persoanelor fizice

Impozitul pe venit, se aplică următoarelor venituri:


a) în cazul persoanelor fizice rezidente romane, cu domiciliul în România,
veniturilor obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României;
b) în cazul persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevăzute la lit. a), numai
veniturilor obţinute din România;
c) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfaşoară activitate independentă
prin intermediul unui sediu permanent în România, venitului net atribuibil sediului
permanent;
d) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfaşoară activitate dependentă în
România, venitului salarial net din această activitate dependentă;
e) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care obţin veniturile prevăzute la lit. d),
venitului determinat conform regulilor prevăzute în prezentul titlu, ce corespund categoriei
respective de venit.
Persoanele fizice care îndeplinesc condiţiile de rezidenţă prevazute la lit. b) sau c)
timp de 3 ani consecutiv vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obtinute din
orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu al patrulea an fiscal.
 
4. Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit

Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, sunt urmatoarele:

3
a) venituri din activităţi independente;
b) venituri din salarii;
c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
d) venituri din investiţii;
e) venituri din pensii;
f) venituri din activităţi agricole;
g) venituri din premii şi din jocuri de noroc;
h) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare;
i) venituri din alte surse.

5. Cotele de impozitare

Cota de impozit este de 16% şi se aplică asupra venitului impozabil corespunzător


fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
a) activităţi independente;
b) salarii;
c) cedarea folosinţei bunurilor;
d) investiţii;
e) pensii;
f) activităţi agricole;
g) premii;
h) alte surse.

Există însă şi categorii de venituri asupra cărora se aplică un alt nivel al cotei de
impozitare, astfel:
câştigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi
valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, se impune cu o cotă de 1%, impozitul
reţinut constituind plata anticipată în contul impozitului anual datorat. Impozitul anual
datorat se stabileşte de organul fiscal competent astfel:
prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului net anual al fiecărui contribuabil,
pentru titlurile de valoare înstrăinate sau răscumparate, în cazul titlurilor de participare la
fonduri deschise de investiţii, începând cu data de 1 ianuarie 2007, într-o perioadă mai
mică de 365 de zile de la data dobândirii;
prin aplicarea cotei de 1% asupra câştigului net anual al fiecărui contribuabil,
pentru titlurile de valoare înstrăinate sau răscumpărate, în cazul titlurilor de participare la
fonduri deschise de investiţii, începând cu data de 1 ianuarie 2007, într-o perioadă mai
mare de 365 de zile de la data dobândirii;

4
b) câştigul din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de
contract, precum şi din orice alte operaţiuni de acest gen, altele decât cele cu instrumente
financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţională a
Valorilor Mobiliare, se impune cu o cotă de 1% la fiecare tranzacţie, impozitul reţinut
constituind plata anticipată în contul impozitului anual datorat. Impozitul anual datorat se
stabileşte de organul fiscal competent, prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului net
anual al fiecărui contribuabil;
c) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reţinerea la sursă,
cu o cotă de 20% aplicată asupra venitului net care nu depăşeşte cuantumul de 100
milioane lei;
cu o cotă de 25% aplicată asupra venitului net care depăşeşte cuantumul de 100
milioane lei.
d) La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin
acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora,
precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un
impozit care se calculează astfel:
    1) pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi
pentru terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani
inclusiv:
3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei
inclusiv;
   2) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani:
2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei
inclusiv.
    Acest impozit nu se datorează în următoarele cazuri:
    a) la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor
de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;
    b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi
afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi.
    Pentru transmisiunea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor
acestuia cu titlul de moştenire nu se datorează impozitul prevăzut mai sus, dacă
succesiunea este dezbătută şi finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului
succesiunii. În cazul nefinalizării procedurii succesorale în termenul prevăzut mai sus,
moştenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.

6. Reguli speciale de determinare a veniturilor

Determinarea veniturilor impozabile din activităţi independente

5
În categoria veniturilor din activităţi independente se cuprind următoarele tipuri
de venit realzate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi
adiacente:
veniturile comerciale, în care se cuprind venituri din fapte de comerţ ale
contribuabililor, din prestări de servicii, precum şi din practicarea unei meserii;
veniturile din profesii liberale, ce cuprind veniturile obţinute din exercitarea
profesiilor medicale, de avocat, notar, expert-contabil, contabil autorizat, consultant de
plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii asemănătoare, desfăşurate în
mod independent;
veniturile din drepturile de proprietate intelectuală, ce provin din brevete de
invenţie, desene şi modele, mostre, mărci de fabrică şi de comerţ, procedee tehnice, know-
how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi altele asemenea.
Venitul brut din activităţi independente cuprinde sumele încasate şi echivalentul
în lei a veniturilor în natură. Nu sunt considerate venituri brute sumele primite sub formă
de credite.
Venitul net din activităţi independente se poate determina atât în sistem real, pe
baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, cât şi pe bază de norme de venit.
Venitul net din activităţi independente în sistem real se determină ca diferenţă
între venitul brut şi cheltuielile aferente deductibile.

b) Determinarea veniturilor impozabile din salarii

Sunt considerate venituri din salarii, denumite în continuare salarii, toate


veniturile în bani şi/sau în natură, obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în
baza unui contract individual de muncă, indiferent de perioada la care se referă, de
denumirea veniturilor sau de forma sub care se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru
incapacitate temporară de muncă, de maternitate şi de concediul privind îngrijirea copilului
în vârstă de până la doi ani.
Venitul brut din salarii reprezintă suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare
loc de realizare a venitului.
Venitul net din salarii se determină prin deducerea din venitul brut a următoarelor
cheltuieli, după caz:
contribuţiile reţinute pentru protecţia socială a şomerilor, pentru asigurările
sociale de sănătate şi pentru contribuţia individuală de asigurări sociale;
cotă de 15% din deducerea personală de bază, acordată cu titlu de cheltuieli
profesionale, o dată cu deducerea personală de bază la acelaşi loc de muncă.
Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, reprezentând plăţi
anticipate, care se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri.
Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de
a reţine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuării plaţii acestor venituri,
precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei
pentru care se platesc aceste venituri.

6
c) Determinarea veniturilor impozabile din cedarea folosinţei bunurilor

Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile în bani şi/sau în natură
provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar,
uzufructuar sau alt deţinător legal.
Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor se stabilesc pe baza contractului
încheiat între părţi, în formă scrisă şi înregistrat la organul fiscal competent în termen de 15
zile de la data încheierii acestuia.
Venitul brut din cedarea folosinţei bunurilor reprezintă totalitatea sumelor
încasate în bani şi/sau echivalentul în lei a veniturilor în natură realizate de proprietar,
uzufructuar sau alt deţinător legal.
Începând cu anul 2002, venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se determină
prin deducerea din venitul brut a următoarelor cote de cheltuieli, reprezentând cheltuieli
deductibile aferente venitului, astfel:
50%, aplicată la venitul brut, în cazul construcţiilor;
30%, aplicată la venitul brut, în celelalte cazuri.

d) Determinarea veniturilor din investiţii

Veniturile din investiţii cuprind:


dividendele: sunt orice distribuire făcută de o persoană juridică, în bani şi/sau în
natură, în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, din profitul stabilit pe baza bilanţului
contabil anual şi a contului de profit şi pierdere;
Veniturile sub formă de dividende, inclusiv sume primite ca urmare a deţinerii de
titluri de participare la fondurile închise de investiţii, se impun cu o cotă de 16% din suma
acestora.
venituri impozabile din dobânzi: sunt venituri deţinute din titluri de creanţe de
orice natură şi orice fel de sume cuvenite pentru folosirea banilor împrumutaţi, precum şi
din titluri de participare la fonduri deschise de investiţii pentru care preţul de răscumpărare
este mai mare decât preţul de cumpărare. Este asimilată dobânzilor şi acea parte a sumelor
asigurate obţinute din asigurări de viaţă prin produsele care au la bază principiul
economisirii pure.
Veniturile sub formă de dobânzi se impun cu o cotă de 16%.
câştiguri din transferul titlurilor de valoare. Reprezintă titlu de valoare orice valori
mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investitii sau alt instrument financiar,
calificat astfel de către Comisia Natională a Valorilor Mobiliare, inclusiv instrumente
financiare derivate, precum si părţile sociale;
Venitul net anual din transferul titlurilor de valoare se determină ca diferenţă
între câştigurile şi pierderile înregistrate în cursul anului respectiv, ca urmare a
tranzacţionării titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul
societăţilor închise. Câştigul net anual se calculează pe baza declaraţiei privind venitul
realizat.

7
venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de
contract, precum şi orice alte operaţiuni similare.
Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 16% asupra câştigului din
operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen pe bază de contract şi orice alte
operaţiuni similare
venituri din lichidare sau dizolvare fără lichidare a unei persoane juridice.
Venitul net impozabil realizat din lichidare sau dizolvare fără lichidare a unei
persoane juridice reprezintă excedentul distribuţiilor în bani sau în natură peste aportul la
capitalul social al persoanei fizice beneficiare

e) Determinarea veniturilor impozabile din pensii

Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înfiinţate


din contribuţiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele
din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat.
Venitul impozabil lunar din pensii se stabileste prin deducerea din venitul din
pensie a unei sume neimpozabile lunare de 900 lei şi a contribuţiilor obligatorii calculate,
reţinute şi suportate de persoana fizică.
Venitul brut din pensii reprezintă sumele plătite cu titlu de pensii de asigurări
sociale de stat şi după caz, pensii plătite din bugetul de stat, pensii suplimentare, inclusiv
majorarea acordată pentru asigurări sociale de sănătate.
Venitul net din pensii reprezintă diferenţa dintre venitul brut din pensie şi
contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate.

f) Determinarea veniturilor impozabile din activităţi agricole


Veniturile din activităţi agricole sunt venituri din următoarele activităţi:
cultivarea şi valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, în sere şi solarii
special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat;
cultivarea şi valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor;
exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole şi altele asemenea;
valorificarea produselor agricole obţinute după recoltare, în stare naturală, de pe
terenurile agricole proprietate privată sau luate în arendă, către unitati specializate pentru
colectare, unitati de procesare industrială sau către alte unităţi, pentru utilizare ca atare,
începând cu data de 1 ianuarie 2008.
Venitul net din activităţi agricole se determină pe bază de norme de venit, care se
aprobă de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale ale Ministerului
Finanţelor Publice, cu avizul direcţiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului
Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, până cel târziu la data de 31 mai a anului fiscal.  

g) Determinarea veniturilor din premii şi din jocuri de noroc


Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri.

8
Veniturile din jocuri de noroc cuprind câştigurile realizate ca urmare a participării
la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot definite conform normelor metodologice,
altele decât cele realizate la jocuri de tip cazino şi maşini electronice cu câştiguri.
Venitul net este diferenţa dintre venitul din premii sau din jocuri de noroc şi suma
reprezentând venit neimpozabil.
Venitul sub formă de premii dintr-un singur concurs se impune, prin reţinerea la
sursă, cu o cota de 16% aplicată asupra venitului net.
Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă de 20%
aplicată asupra venitului net care nu depăşeşte cuantumul de 100 milioane lei şi cu o cotă
de 25% aplicată asupra venitului net care depaşeşte cuantumul de 100 milioane lei.
Obligaţia calculării, reţinerii si virării impozitului revine plătitorilor de venituri.
Nu sunt impozabile veniturile obtinute din premii şi din jocuri de noroc, în bani
şi/sau în natură, sub valoarea sumei neimpozabile stabilite în sumă de 600 lei pentru fiecare
concurs sau joc de noroc, realizate de la acelaşi organizator sau plătitor într-o singură zi.
Impozitul calculat şi reţinut în momentul plăţii este impozit final.
Impozitul pe venit astfel calculat şi reţinut se virează la bugetul de stat pâna la
data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care a fost reţinut.

h) Determinarea veniturilor din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul


personal

La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte


juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum
şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se
calculează astfel:
pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru
terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:
- 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeste 200.000 lei
inclusiv;
pentru construcţiile de orice fel dobândite la o dată mai mare de 3 ani:
- 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depaşeşte 200.000 lei
inclusiv.
Acest tip de impozit se distribuie astfel:
cota de 40% se face venit la bugetul consolidat;
cota de 50% se face venit la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale pe teritoriul
cărora se află bunurile imobile ce au făcut obiectul înstrăinării;

9
cota de 10% se face venit la bugetul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate
Imobiliară pentru îndeplinirea activităţii de publicitate imobiliara.
Procedura de calculare, încasare şi virare a acestui impozit, precum şi obligaţiile
declarative se vor stabili prin norme metodologice emise prin ordin comun al ministrului
finanţelor publice şi ministrului justiţiei, cu consultarea Uniunii Naţionale a Notarilor
Publici din România.

g) Determinarea altor venituri impozabile

În această categorie se cuprind veniturile obţinute din jocuri de noroc, din


transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare şi părţilor sociale, din premii
şi prime în bani şi/sau în natură, precum şi diverse alte venituri menţionate în mod expres
de legislaţia în vigoare.
Sunt scutite veniturile obţinute din jocuri de noroc, din premii şi prime în bani
şi/sau în natură, sub valoarea sub 300 lei pentru fiecare câştig realizat, de la acelaşi
organizator sau plătitor într-o singură zi.
Veniturile obţinute din jocuri de noroc, din premii şi prime în bani şi/sau în
natură, se impun cu reducere la sursă cu o cotă de 10% aplicată la venitul brut.
În cazul transferului dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare şi părţilor
sociale, impozitul se calculează prin reţinere la sursă, aplicându-se cota de 1% la valoarea
tarnzacţiei.

7. Concluzii

Existenţa statelor şi funcţionarea autorităţilor publice au fost şi sunt indiscutabil


dependente de fiscalitate, iar impactul acesteia asupra economiei şi socialului, asupra
cetăţenilor-contribuabili este deosebit de puternic şi resimţit ca atare. Ca urmare, chiar şi în
condiţiile unui civism fiscal liber consimţit, fiscalitatea are o “imagine negativă”,
întemeiată pe severitatea şi pluralitatea instrumentelor realizării prelevărilor obligatorii,
având la bază suveranitatea fiscală a statelor.
În prezent, impunerea veniturilor persoanelor fizice în România se află sub efectul
cotei unice de impozitare. Cu toate contestaţiile aduse acesteia, realitatea celor doi ani de
aplicare a acestui sistem fiscal dă dreptate susţinătorilor, prin rezultatele obţinute şi aici mă
refer la creşterea veniturilor la bugetul de stat şi creşterea economică înregistrate de
România în ultimii doi ani.
Cu toate că la prima vedere se poate crede că acest procent de 16% este unul
redus, în realitate lucrurile stau cu totul altfel, adică nu trebuie omise din calcule
contribuţiile sociale obligatorii datorate de contribuabilii care realizează venituri din salarii,
activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor şi altele, situate la un nivel foarte mare
comparativ cu celellate state din Uniunea Europeană, dar această analiză trebuie să facă
obiectul unui altui studiu.

10
BIBLIOGRAFIE:

Carmen Corduneanu – Sistemul fiscal în ştiinţa finanţelor, Editura Codex,


Bucureşti, 1998;
Dan Drosu Şaguna – Tratat de drept financiar şi fiscal,
fiscal Editura ALL BECK,
Bucureşti, 2001;
Nicolae Hoanţă – Economie şi Finanţe Publice, Editura Polirom, Iaşi, 2000;
Ioan Talpoş, Cosmin Enache – Fiscalitate aplicată, Editura Orizonturi
Universitare, Timişoara, 2001;
Iulian Văcărel – Finanţe publice, Ediţia a IV-a, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2003;
* www.mfinante.ro

11