ORDONAREA DOCUMENTELOR DIN FONDURILE PERSONALE ŞI FAMILIALE

Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa
viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane
va putea fi conturată în măsura în care adevărul istoric este cunoscut, înţeles şi însuşit, iar
învăţămintele deprinse devin realitate şi nu doar ilustrări episodice risipite de-a lungul
timpului. Arhivele Naţionale ale României, instituţie de stat creată în urmă cu 179 de ani,
având menirea de a aduna şi proteja documentele, se afla în faţa unor transformări de structură
legate de exercitarea atribuţiilor majore ce le revenea în crearea, administrarea, conservarea şi
folosirea Fondului Arhivistic Naţional, de modernizarea întregului său sistem, de reevaluare a
dialogului cu lumea ştiinţifică şi publicul larg, precum şi a mijloacelor de comunicare şi acces
rapid la fondurile şi colecţiile arhivistice pe care le păstrează. 1 Trăinicia peste veacuri a
Arhivelor Naţionale ale României se explică prin valoarea istorico-documentară a tezaurului
arhivistic pe care îl administrează, numarul mare de fonduri şi colecţii arhivistice pe care le
conservă (cca. 40.000 de fonduri şi colecţii ce însumează circa 300.000 metri liniari de
arhivă), interesul tot mai larg, greu de estimat, faţă de documentul de arhivă ca izvor istoric şi
proba juridică, manifestat de către cetăţenii români şi străini, dar şi prin dăruirea şi strădania
cu care generaţii întregi de arhivişti au organizat, prelucrat şi publicat documentele ce
constituie Fondul Arhivistic Naţional. Documentele arhivistice sunt organizate în fonduri şi
colecţii arhivistice, respectandu-se principiile de fondare şi ordonare a documentelor, de
clasificare a fondurilor arhivistice, de constituire a unităţilor de păstrare şi de prelucrare de
specialitate a acestora.
De regulă, se conservă cu predilecţie arhive create de instituţii centrale, fonduri personale,
familiale şi colecţii de documente de mare importanţă. Între cele mai valoroase şi interesante
tipuri de fonduri existente în Arhivele româneşti se numără şi fondurile personale sau
familiale. Peste 1500 de asemenea arhive create de personalităţi româneşti şi străine, de
familii importante în istoria poporului român sunt prelucrate şi protejate cu grijă în depozitele
instituţiei Arhivelor Naţionale, dar şi la Biblioteca Academiei Române, sau la diverse muzee
din capitală şi din ţară. Piesele documentare ce intră în componenţa acestor fonduri arhivistice
fac cunoscut rolul personalităţilor în societate, dezvaluie viaţa particulară a creatorilor de
arhive, conturează zbaterile, succesele şi neîmplinirile acestora, dorinţele înfăptuite sau
neatinse niciodată, descriu complexitatea relaţiilor dintre membrii unor familii, prieteniile şi
duşmăniile, faptele importante şi măruntele crâmpeie din viaţa oamenilor importanţi, a celor
simpli sau a marilor şi micilor familii. Istoria nu s-a scris şi nu va fi scrisă numai pe baza
documentelor administrative oficiale, alături de acestea, este vital să fie semnalate şi
fructificate arhivele personale, create de cei care crează istorie pas cu pas. Desigur, că cele
două tipuri de arhive-oficiale şi particulare se completează reciproc, dar cele din urmă dau
originalitatea, culoarea, spiritul şi mentalităţile unei epoci. Arhivele particulare şi familiale
sunt în aceeaşi măsură viaţă şi istorie. În cadrul Arhivelor Naţionale Istorice Centrale sunt
conservate documente referitoare la personalităţi şi familii, concentrate în colectia ,,Achiziţii
noi”, în multe alte colecţii de documente şi manuscrise, în colecţia ,,Personalităţi” din
domeniile economic, politic, juridic, militar,etnic. Colecţia scrisori şi artişti români şi străini,
în unele fonduri create de instituţii şi organisme de stat, precum şi în fondul ,,Casa Regală” la
structurile de fond constituite la nivelul fiecărui membru al familiei regale. Documentele din
fonduri şi colecţii au fost create de politicieni şi oameni de ştiinţă, nobili şi boieri, diplomaţi,

1
Arhivele Personale şi Familiale, VOL.I, Repertoriul Arhivistic, autor Filofteia Ranzis
profesori, medici, avocaţi, economişti, arhitecţi, ofiţeri, preoţi, ziarişti şi redactori, cineaşti şi
regizori, istorici, scriitori şi artişti plastici de renume sau mai puţin cunoscuţi, din ţară sau din
afara graniţelor României.
Valoarea documentelor ce compun asemenea arhive nu poate fi pusă la îndoială, ele
oferind o paletă extrem de complexă de informaţii. Arhivele personale şi familiale prezintă la
un moment dat mai mult interes decât arhivele administrative sau politice. Ele favorizează
aprofundarea vechilor studii, lămurirea unor fenomene istorice şi evenimente politice
controversate, precum şi extinderea domeniilor de investigare.2 Crearea şi scrierea istoriei
devin mai atractive şi mai apropiate de realitatea vieţii cotidiene, fenomene importante vor
îmbrăca haina epocii, cu tradiţiile şi specificul transmis de creatorii arhivelor personale şi
familiale. Aprecieri se impun a fi exprimate şi faţă de valoarea deosebită a scrisorilor
personale şi de familie, a ilustratelor şi chiar a cărţilor de vizită ce scot la lumină momente
inedite din viaţa marilor personalităţi şi a oamenilor obişnuiţi. Deosebit de importante sunt
caietele cu însemnări zilnice, amintirile sau memoriile unora dintre creatorii de arhivă, cei mai
mulţi dintre ei, personalităţi marcante ale vieţii politice, culturale, ştiinţifice, ecleziastice,
militare sau diplomatice. Fondurile personale şi familiale abundă în manuscrise ale lucrărilor
ştiinţifice şi literare, în cursuri şi note de curs sau caiete de notiţe luate în anii de studiu.
Asemenea genuri de documente se găsesc în fondurile şi colecţiile cadrelor universitare şi
chiar ale unor foşti studenţi care au frecventat cursurile Universităţilor din Bucureşti, Iaşi,Cluj
etc. La toate acestea se adaugă o multitudine de brevete pentru acordarea unor ordine sau
distincţii militare şi ştiinţifice, schiţe şi arbori genealogici, plicuri cu valoare filatelică,
amprente sigilare, sigilii poştale, partituri musicale, desene , gravuri, colecţii de ziare şi
reviste.Documentele fotografice conservate în mai toate arhivele personale şi familiale aduc
în faţa cercetătorilor personajele din spatele fondurilor arhivistice ,vestimentaţia lor de epocă
în care au trăit şi creat, persoanele cu care acestea au intrat în contact şi cu care au colaborat
de-a lungul vieţii lor. Informaţiile oferite de asemenea documente întregesc aria de cunoaştere
a unui domeniu sau a altuia, oferind posibilitatea înţelegerii generaţiilor trecute. Ca genuri de
documente întâlnim în această categorie de fonduri şi colecţii, pe lângă cele amintite mai sus,
cărţi domneşti, diplome şi privilegii princiare, regale şi imperiale, confirmări de proprietăţi,
diplome de nobilitate, certificate de stare civilă şi de studii, testamente, invitaţii la manifestări
ştiinţifice şi mondene, programe ale acestora, decrete de numiri în funcţii, sentinţe
judecatoreşti, hotărnicii, jalbe, registre de socoteli, inventare de bunuri şi biblioteci,
conscripţii.
Din punctul de vedere al stării lor, documentele ce intră în componenţa fondurilor personale şi
familiale se păstrează sub formă de originale, concepte şi copii de diferite tipuri, fiind scrise în
cea mai mare parte pe hârtie, extrem de puţine având ca suport pergamentul şi mai puţine
dintre ele poartă reprezentări ale stemelor de stat, de familie sau personale, precum şi sigilii de
diferite tipuri. Dacă la înfiinţarea lor, Arhivele Statului au avut atribuţia de a ţine în bună
păstrare hârtiile cele vechi, diplomaticeşti, administrative, miliţienesti şi judecătoreşti, treptat,
an după an, îşi vor găsi locul în depozitele lor şi alte genuri de documente la fel de preţioase
aşa cum sunt arhivele create de diferite persoane şi familii. Astfel au procedat Cezar Boliac,
director al Arhivelor Statului în perioada 1864-1866 vezi şi Constantin D.Aricescu, director al
Arhivelor Statului între anii 1869-1870,1871-1876, care s-au preocupat pentru îmbogăţirea
fondului arhivistic prin achiziţionarea de documente păstrate de persoane particulare
solicitând Ministerului Instrucţiunii, ca în bugetul arhivelor să fie incluse sume de bani cu
2
www.arhivelenaţionale.ro
care să se poată cumpara de la persoane particulare sau familii documente prin care astfel să
se îmbogăţească Fondul Arhivistic Naţional. Sever Zotta , director al Arhivelor din Iaşi,deşi
nu dispunea de sume de bani necesare achiziţionării de fonduri arhivistice, a convins
persoanele particulare să depună la Arhive documentele pe care aceştia le păstrau în colecţiile
personale. Dispunând de o asemenea tradiţie bogată, transmisă de înaintaşi de-a lungul anilor,
ar fi cazul ca astăzi, factorii responsabili şi frontul istoriografic, prin reprezentanţii lui de
seamă, să militeze pentru a fi adunate arhivele create de personalităţile ştiinţifice, culturale,
politice etc, în vederea păstrării şi punerii lor în valoare. O asemenea misiune trebuie să
onoreze şi generaţia tânară, care are datoria, la rândul ei, să transmită valorile documentare
către generaţiile viitoare.
 Bibliografie:
Arhivele Personale şi Familiale, VOL.I, Repertoriul Arhivistic, autor Filofteia Ranzis
www.arhivelenaţionale.ro