me) a, : HO iny | LINDSEYpeas fis jihi wEE A ULE Sud acu ema ATI etd Carte Mel tee CRE sa Re Rua an cree ne ea preuna cu fiica lui, Vanessa. Cand ea ajunge la varsta maturitarii, poat’ face debutul in soctetate. Dar Vanessa a fost creseuta cu toate Ue Sere U cae ce MMi et ean acte ll nse bey tc Treo Mun ee Ata scrn itarteets ena Pelt eee Dele ee GEC Bcc Lact iececde cate orienta atte etac Tae detei impotriva taralui ci, fird si-si dea seama ce pret va fi nevoiti PSO bicouevaciiece tiny Lordul Montgomery Townsend ador’ s3 eriiasca periculos, iar Fro) rane tes oe tee) ee eas tea alert secant in numele ptingullai cogent. In timp ce se ascunde in casa contesei de Kerterham, Monty observa dezastruoasele incereari ale gazdei lui de a-si pregati flica inst STU scr ete arogant al unei familii puternice, Neintclegind de co Vanessa cea independent ar fi de acord cu o asefel de situa re Reatt one peaeer ae Penne Soci eee ene ee arenesmoeniiaen iran een rtm irises tery tay cu un crai Sect Beta ri minte, Monty s¢ ofera sio ajute Peta ceicereau ih eM cutscene Real eStats ns) Johanna Lindsey este una dintre cele mai populare seriitoare de Pe CC nner eee een Cartile ci au fost traduse in mai mult de 20 de limbi. eens dint ie iii 738 Pe IM rvJOHANNA LINDSEY Lentafie iresistibill Traducere din limba englez Oana Barbu LITERA Bucuresti Te ret Er ent SeProlog SESE Dous trasuri urmareau caliretul spre iegirea din Londra, catre © poiana izolaté unde impuscaturile nu aveau sd deranjeze pe ni- meni. Durata cursei era menita sd ofere dueligtilor timp pentru a se ‘vazgandi, Rar se intampla acest lucru, William Blackburn ramase tacut de-a lungul calatoriei, desi pri- etenul lui, Peter, nu inceta sa-i ingiruie motivele pentru care duelul era 0 gresealé, mentionand de nenumirate ori ca familia Rathban era prea puternica pentru a suferi vreo schimbare, jar un duel nu avea sa aduca vreuna. ~Ranegte-1 numai pe Henry Rathban si declarata-te multumit, il consolase Peter. Atat timp cat nu se va varsa sange, puteti pleca amandoi fara sd suportati vreo consecinta, ~Poate ca ar trebui sa calatoresti in trasura lui Rathban, nu amea — Sunt aici sa te fac sa-ti bagi mintile fn cap, Will! Nu, esti aici sd te asiguri c& regulile vor fi respectate, il con- trazise William. Bsti pregatit s& auzi de ce |-am provocat pe Henry Rathban? —Nu imi spune! Trebuie s4 raman impartial, Daca insulta este prea grava, voi vrea s4-l impugc chiar eu, aga cd este mai bine si ‘nu stiu, ~§i totusi nu esti deloc impartial cand vorbesti ca un arbitru nenorocit! ~ Vreau numai sd poti sc4pa din asta fara consecinte. ~Presupundnd ca nu vei fi eu cel ucis, consecintele le suport deja, zise William. Duelul nu face decat sa-mi scada furia. Nimic nu va rezolva situatia, Va trebui sa traiesc cu ea. ~Nu intreb de ce! inceteaza sa ma tentezi! ~Atunci mi-ar fi de mare ajutor putind liniste, caci am ajuns deja. ur |___——qohanna Lindsey —— William cobori primul din trasurd. Peter il urma ou ° cutie micg jn care se aflau dou pistoale identice pentru duel. William avea 35 ofere unul lui Henry Rathban, in cazul in care Henry nu igi acusese, sau s&accepte unul al lui Henry, dacd avea sai se ofere, Nu-ipasa * fel de pistol folosea. Nu era ca si cum avea o arma preferata sau ca. sicum s-ar mai fi duelat inainte. cy ses "Henry nu adusese cu el un secund impartial, ci isi adusese ambij frati, Foarte neobisnuit, dar oricum, lui William pur si simplu nu-j pasa. Caliretul care-i dusese acolo era aparent un doctor care maj fusese in acest loc inainte. Fratele mai mare al lui Heney, Albert Rathband, voia sa-i vor- beasc, ined un lucru neobignuit, dar William se dadu intr-o parte si-lasculta pe barbatul mai in varsta. —Nu ar fi trebuit s& se ajunga atat de departe. Ti s-a cerut sa refuzi duelul. Veli trage in pamant si vei fi multumit cu aceasta si- tuatie, altfel iti promit ca vei regreta. Nu trece peste capul meu, Blackburn. Nu sunt dispus si-mi pierd un frate din cauza unei afa- ceri dubjoase. ~Atunci poate ar fi trebuit sal tii mai bine in lesa pe fratele tau mai mic sau cel putin sl avertizezi si nu se uite la femeile altor barbati, spuse William inainte de a se intoarce si de a-si lua pozitia de duel. Imaginea sotiei lui dezbracata in pat linga Henry Rathban, la fel de gol, facandu-si de cap cu ea, ii aparuse iar in minte. Nu ar fi aflat niciodata despre relatia lor dacd mu s-ar fi decis s4 0 surprinda, alaturandu-i-se la Londra. Ocazional mergea acolo fara el, in timp ce el ramanea in Cheshire cu copiii. Ba iubea sd-gi petreacd cAteva Saptamani cu prietenele ei in perioada de varf a sezonului londonez, El prefera sa stea la tara. Banuise de mai multe ori ci ea avea un comportament necuviincios cand era departe de el. Desigur ci recunoscuse pe Henry in acea seara. Barbatul fusese unul dintre pretendentii lui Kathleen in anul in care William ii cory. se mana. Aparent, in cele din urma, Henry nu Pierduse. Se alesese cu prada, chiar si fara inel, In acea noapte, William alergase si-gi ia pistolul, atat de orbit de furie fusese, incat Lar fi omorat pe loc pe Henry, Pana cand tl incarcase gi se intorsese in dormitor, Henry disparuse, iar Kathleen plangea in hohote, Jurase cA era nevinovata. Jurase ca Hi, 9. tajase si-i devin complice. Atunci de ce nu-i adusesela some 6 £~~ Tentatie irezis tibil ———— pentru a putea rezolva problema? Nu crezuse nimic altceva decat Ceea ce vazuse cu ochii lui. Se simtise atat de tradat, atat de furios, incat era o minune cd nu indreptase pistolul spre ea in acea noapte. In schimb, 0 dadu- se afard din casa, in timp ce redacta chemarea la duel a lui Henry Rathban. {ntr-adevar, primise doua misive de la fratii lui Henry in acea siptamand, cerandu-i sa renunte la urmarirea unui barbat ne- vinovat. Faptul cé-] numiser& pe nemernicul acela nevinovat nu fa- cuse decat s& puna paie pe foc, Trimisese inapoi o misiva explicand de ce nu putea da inapoi, iar dupa aceea, nu mai auaise nimic din partea fratilor. Henry parea intr-adevar speriat atunci cand ajunserd fata in fata pe camp, cand se intoarsera si parcurser’ numarul de pasi necesar, intorcandu-se din now pentru a trage cu arma. William nu finti in pamant. Henry cdzu pe loc. Doctorul alerga s-l examineze si, cu o miseare a capului, il pronunta pe Henry mort. William se apleca pentru a confirma, auzind suspinul gocat al doctorului cand facuse asta, Henry era intr-adevar mort, dar acest lucru nu-i domolea furia sau durerea lui William. Peter incercase s4-l traga inapoi in trasura lor pentru a pu- tea pleca repede, caci fratii Rathban pareau acum furiosi. Albert fl trase brusc intr-o directie diferita. William il opri cu mana pe prietenul lui, care era gata sa se lupte pentru a-l elibera. Albert nu-] tragea spre trasura familiei Rathban, ci numai departe de ure- chile celorlalti. Furios peste masura, William crezuse ca cel mai in varsta din- tre frafii Rathban avea si provoace la duel. Albert ins® fi spuse in soapta: Te-ai folosit de o scuz4 pentru a-mi omori fratele! —L-am prins pe fratele tau in pat cu sotia meal ~Atunci poate ar fi trebuit sa o chemi la duel pe curva de nu pe fratele nostru nevinovat. Nu vei pleca zambind, nevasta-ta, i nu te vei mai intoarce Blackburn. Vei pleca definitiv din Anglia s yreodata, altfel iti vom distruge familia din cauza acestei ches- tiuni sordide. —Si sd ti-o distrugi gi pe a ta intre timp? ~Putin probabil. In toata povestea asta, Henry a fost nevinovat, si sti gi tu cd nu era cine stie ce tragator. —Nuam stiut nimic...! ANE ee i a 3 rg s i 3 x E 4__ —gohanna Lindsey ——— Albert il intrerupse. — Si totusi, ai fortat duelul, crezand ca vei putea scdpa de acuza. tia de crima, cand toata vina lui a fost sa cada in mrejele sotiei tale Nu merita sa moara pentru asta, iar tu nu vei scapa fara sd sufer; pentru faptul ca L-ai omordt. Ba chiar ai fost avertizat, ti s-a oferit posibilitatea sd retragi chemarea la duel, si totusi l-ai omorat, Aga Cai fe vei pleca definitiv in exil, Blackburn, fie familia ta va plat; pretul pentru ceea ce ai facut astazi aici. William nu trebui s4 se gandeasca la asta. Incuviinta. La urma urmelor, cé mai conta? Inima fi fusese deja franta, cdsnicia se sfar. sise, aga ca nu mai conta pentru el unde-si lingea ranile. indreptandu-se spre trasur4, Peter intreba: -Cea vrut? ~8a discute despre acele consecinte despre care ai vorbit. Este prea tarziu s& intrebi cauza duelului. Mai bine sa nu stii!Capitolul 1 SESED Vanessa Blackburn statea pe marginea unei stanci, privind spre Marea Nordului. Era o zi racoroas de primavara in Tinuturile Muntoase ale Scotiei, dar era infasurata intr-o haind de iarna de bla- na, precum si intr-un tartan gros pe care il putea folosi drept gluga in cazul in care ar fl inceput si bata vantul. Nu era scotiana— ei bine, era putin. Stra-strabunicul ei, Angus MacCabe, fusese scotian, dar mezina Iui se maritase cu un conte englez, din familia Blackburn. Tatal Vanessei, William, era singurul lor fiu care supraviequise. in apropiere se afla un foc de tabira pe care ea si tatalei fl aprin- deau in noptile senine de iarna, cand veneau aici si priveasca cel mai bizar spectacol de lumini care acoperea cerul nordului. Avea sa-i lipseasca acest spectacol uimitor. Avea sa-i lipseascd de asemenea caliritul peste dealuri si coline, pescuitul, sa-] ajute pe tatal ei cu yitele gi caii, toate lucrurile pe care le putea face numaiaici, Avea sa plece in curand. Nu voia sé plece. Libertatea de care se bucura aici avea s8-1 lip- seasca. Nu voia si renunte, dar stia ca trebuia sA o faca, cel putin o perioada, cat timp igi vizita mama, Kathleen. Era deja ingrozita de certurile si discutiile pe care aveau $8 le poarte odata ce va ajunge la Conacul Dawton din. Cheshire. Nu uitase o clipa cAt de ferma gi de hotarata era mama ei sa ofere trei fiice perfecte inaltei socie- titi. Mama ei deja le supusese pe €2 si pe surorile ei gemene la un regim chinuitor, jneluzand lucrurile permise si interzise fn com- portamentul unei doamne. Tatal ei spunea cd o transforma intr-o papuga, si adesea chiar si ea simtea asta. El adoptase o abordare diferita in privinta educatiei ei odata ce ajunsese in Scotia, angajand tot felul de tutori pentru ea, dar nici unul dintre ei nu ii vorbise despre eticheta. Nu avea sa uite niciodata ziua traumatizanta in care vietile lor ce schimbaserd, cand ea avea 13 ani, Se fipase. Parintii ei mersesera afara pentru a face asta gi pentru ca nimeni si nu-i anda, dar chiar 9 Seba ra marrage fate BRM ANRRL IN___—— gohanna Lindsey ———£§@$§£ evident ca fipau. Ea fi privise de la fereastra de la i lo era y : side acol , gemenele plangind. Nici una dintre ele nu-si maj etaj cu surorile ei, vazuse parintii certandu-se. a ; in acea zi, la amiaza, fusese surprinsé sa-si gaseasca tatal j, camera lui facdndu-si bagajele, adundnd toate lucrurile personale din camera. Unde pleci? il intrebase ea. —Departe. —Pentru cat timp? —Pentru totdeauna. ~{ntreab-o pe maicd-ta! Tonul lui era furios, dar apoi se intorse- se spre ea, ii vizuse lacrimile si isi intinse mAinile spre ea. Ea alerga in bratele lui, refuzind sd creada cd era poate ultima oard cand avea sa o imbratiseze, dar el i-o confirmase cand adaugase cu blandete: imi pare rau, fata draga, dar nu ma mai pot intoarce niciodata aici Ea iesise alergind din camera pentru a-si confrunta mama, care era si ea in lacrimi, dar evau lacrimi de furie. Cu toate acestea, Vanessa o intrebase: -De ce pleaca tata? —Pentru ca trebuie. Nu are de ales si asta este tot ce trebuie sa stil. ~A zis sa te intreb pe tine! ~ Sigur c& a zis asta. lar eu am raspuns, Acum pleacd! Sunt prea furigasd pentru a avea de-a face eu voi azi. Vanessa plansese tot restul zilei, pana cand decisese sa se furi- seve gis plece cu tatdl ei i sase mame ei un bilet: L-ai alumgat pe tata, Te urdsc, nu ma vei mai vedea vreadatal In acea noapte, William plecase intr-o trésura cu bunurile lui puse unul peste altul deasupra acesteia. Ea plecase farg nimic. Sarise in spatele trasuri si se urcase cu griji in fata, ducindy un deget la buze atunci cand vizitiul o vazuse acolo. Ba se aratas. tatalui ei in noaptea urmatoare, numai dupi ce i se facuse atat, ie foame incat nu 0 mai putea ignora. Tatil ei voise so duca inapoj imediat. Ba fi peomisese cA va fugi din nou, Jurase cd nu aver a locuiascd la Conacul Dawton far el si cd o ura pe mama ei pentry eg se certase cu el gi fortase sé plece. Bl incercase s8-ispund ci ny 6 sese vorba despre asta, cA nu era vina lui Kathleen, desi dupa tony) giexpresia lui, ea stia cd era o minciuna, In cele din urd acceptasy 10——— Tentatie trezisribila re a : el pana avea sa se instaleze, dar c4 apoi avea #8 fie : ca inapoi. Ba chiar aranjase cao sevisoate sa fie tri- misa lui Kathleen pentru a o informa ci Vanessa era in siguranti, cul. Planul tatalui ei nu fusese pus in aplicare, desi o data la gase luni o intreba daci era pregatita si se intoarca acasi, Rispunsul ei devenise deja un nu emfatic. El nu se putea intoarce. Mult timp nu-i spusese de ce, desi ea Intreba adesea, iar rispunsul lui fusese mereu acelasi: era prea tanara pentru a intelege de ce. Singurul lucru pe care i-l spunea era ca inainte dea pleca de acasa, el si mama lui cazuserd de acord asu- pra unei povesti privind plecarea lui din Anglia - plecase in Indiile de Vest pentru a supraveghea investitiile lor simu se grabea sa revi- nd in Anglia umeda si posomorata. Cand implinise varsta de 17 ani, ea insistase cA nu mai era prea tamara. El se asezase alaturi de ea si-i spusese povestea sordida, jar de atunci ea incepuse s urasca familia Rathban, familia odi- asd care amenintase viata tatalui ei gi care-i destramase familia, CO indiscretie dusese la un duel, pe care el il castigase, cu un nobil pe nume Henry Rathban. Familia oponentului sau fusese infuriata de rezultat si promisese sa-l ruineze pe el si pe familia lui ca un scandal, pentru a-l pedepsi. fsi pierdusera un membru al familiei in i familia lui pierduse un membru. Pe el ~Exilul din Anglia a fost alegerea familiei Rathban, {i explicase tatal ei. A fost mai indulgenta decat ,ochi pentru ochi". Ar fi putut fi mult mai rau. M-au acuzat ca am comis in mod deliberat 0 crima. ‘Albert Rathban, cel mai in varsta, este contele, dar familia descinde din duci. Sunt suficient de puternici pentru a md acuza de crima sau pentru a ma omori chiar ei, scapand nepedepsiti. Daca ar fi izbucnit scandalul, tu sau surorile tale nu ati fi gasit niciodata un pretendent bun, in plus, cAsnicia mea deja se sfarsise, aga cA nu m-a deranjat sA plec pentru ane proteja renumele. -Nua fost indiscretia ta, nu? Nu prea ca tatal ei sd intentioneze sA-i raspunda. Dupa cateva minute in care ea asteptase, el spusese: -Nu, Ei bine, asta spunea totul, iar ¢a fusese foarte multumita ca nu alesese niciodata sA mearga acasa. [i lipsiser& surorile ei — si, une- ori, chiar si mama éi -, day acum nu mai simtea asta. Ea si tatal iB__-—gohanna Lindsey ——— ei fusesera mereu de acord ca, odata ce va implini varsta, se va in i lia. a awe cu tatal ei in Tinuturile Muntoase. g] creg. tea animale, atat cai, cat gi vite rogcovane, pentru a se tine ocupay, O tinea ocupata si pe ea, caci fi permisese sd-l ajute. Pe cei doi arma. sari pe cave-i aduseserd cu ei in nord, ii incrucigase cu iepe scotiene din Clydesdale. Majoritatea manjilor nu crescuserd atat de inaltica armasarii, dar unul, albinos, o facuse. Vanessa gi-| adjudecase si.| numise Regele Zapezii. Cel putin Zapada avea sd o insoteasca, Dar poate cA nu trebuia sA plece,.., isi trecu degetele prin buclele roscate, scurte, tunzindu-se pen- tru calatorie, caci refuzase $4 calareasca in rochie $i nu voia ca oa- menii si se holbeze la ea, dezaprobator, vazand-o in pantaloni. Vazy oumbra apropiindu-se. Trebuia sa fie tata ei. Cei doi servitori care locuiau cu ei, un cuplu casatorit, niciodata nu se apropiau de stanci. Se intoarse si-] vazu, cu parul lui rogcat-inchis, care crescuse hung in ultimele luni, avand aceeasi culoare ca a ei. ~ Este joi, spuse William. Pescuim astazi - pentru ultima oara, Nessi? Inca un lucru care avea si ipseasca, s4-] auda pe el spunandu-i astiel. fi daduse aceasta porecla in timpul primei luni petrecute aco- lo, cand calatorisera prin Jinuturile Muntoase cauténd cai si vite pentru.ale cumpara si ale creste, precum si doi servitori care aveau 8a fie dispugi sa traiasca atat de departe de oras. Unul dintre orage- le in care se oprisera fusese aproape de Loch Ness. Acolo auzisera legenda monstrului care traia fn lac, pe care localnicii il numeau, cu blandefe, Nessi. Ba chiar campasera la malul lacului o noapte pen- tru a vedea daca puteau zari dragonul de api pe care atat de multi oameni jurau c4-l vazusera, Rasesera dimineata din acest motiv deoarece bestia mu aparuse, dar William o tachinase poreclind-o Nessi dupa aceea, yea la fel de feroce ca un dragon uneori. In privinga pescuitului, réspunse fava sa stea pe ginduri: ~Desigur! Daci barca va rezista valurilor, Zambi gi se ridica. In fiecare saptamana, cu exceptia Tuniloy geroase de iarnd, mergeau cu barca in ape adanci gi aduceay pes. te acasd pentru cind. Glumeau adesea ca o barcut cu vasle putes filovita de stanci, dar nu se intamplase niciodatd deoarece tata) 12 deoarece pa- aii @Tenratie trezistibila ei controla atat de bine. Trebuiau mereu si o goleasca de sarea de mare inainte sa o scoata iar In larg. —Sa mergem la pescuit acum, cat mai este soare. Indreptandu- se pe aleea care ducea spre malul pietros, arunca 0 privire tatalui ei care se afla langd ea. Nu trebuie sa plec anul acesta, doar pentru cA implinese 19 ani. El ofta. ~Ti-am acceptat scuza aceasta anul trecut doar pentru ca ge- menele vor avea lansarea in societate in aceasta primavara si, daca ci, probabil te-ai simti mai confortabil facand-o aici, cand atat de multe aventuri te -ti deschizi aripile pana primavara ag cunoaste, ag zice este ceva ce vrei sa fa cu ele, Chiar vrei s4 te ascunzi agteapta in sud? Erai dornica sa trecutd, cand a venit timpul sd pleci. Daca nu te- cA iti este frica. Ea se opri si-] imbratisa. —Singurul lucru de care ma tem este 4 inima mea se va frange cand va trebui s4 te las singur aici, Au trecut ase ani, tata. Poate familia Rathban a uitat de tine gi te- urmé in Anglia. e. Nu este ceva ce oamenii uita vreodata. — Au pierdut un frat Chiar si dupa ce voi, fetelor, veti fi cdsatorite, un scandal ca acela inca ar putea sa va facd rau voud gi noilor voastre familii. Nu sunt dispus s&-mi asum acest ris¢. Dara fost un duel legitim! ~Familia Rathban poate #4 facé s8 para de acord cu asta. Ea detesta acea stabilise termenii razbunarii ceva ce ea putea face pentru ai ferise suficient dupa gase ani de exil. Desigur, ana cand nu va ajunge in Anglia. ~in plus, adauga el zambind, daca sfargesti prin a decide ca vrei un sot si copii, nu vrei sa fii etichetata drept o fata batrand, ignorata de cele mai bune partide. Ea rase. ~ Stil cd nu se va intampla asta! De cate ori nu mi-ai spus ca sunt frumoasa? Sau ma tachinai numai? Poate sunt urata gi de aceea nu ai putea intoarce in cele din altfel. In plus, am fost familie, mai ales pe cel mai mare, Albert, cel care lor impotriva tatalui ei. Trebuia sa fie determina si accepte ca tatal ei su- nu va putea face asta ai oglinzi in casa. El pufni. 13~—— Johanna Lindsey —Crezi cd nu te-am vazut admirandu-te in oglinda in Magaziny) din Fraserburgh luna trecuta? $tii exact cat de frumoasé te-aj facut - Imi admiram noii pantaloni pe care mi i-am cumparat, ~Ahal Ea pufni. ~—Frumusetea este subiectiva, asa cd parerea ta este influentatg de iubire. Ea ridicd degetul, autoritara, atunci cand i se paru ca ¢| voia s4 0 contrazica. Nu conteaza si, in plus, nu md intereseaza sj ma marit nid acum, nici cand voi deveni fata batrana. —Poate niciodata. Esti prea independenta. Stia ca o tachina, dar ea fu serioasd c4nd ii spuse: ~Singura situatie in care m-ag mérita cu un barbat ar fi cea in care ar exista un contract semnat care sa stipuleze ca promisul meu cou imi va spune ce si facd sau nu se va atinge de banii mei. Va fiun ‘barbat rar cel care va accepta asta. —Adevarat, fata draga, dar ai fi surprinsa ce poate face un barbat din iubire. El rase melancolic, facand-o pe Vanessa sa se intrebe daca nu cumva se gandea la mama ei. O iubise pe Kathleen, contesa de Dawton, suficient pentru a ceda dorintelor ei de a trai in casa ei, in loc sa se mute ea in a lui, Nu facuse aceasta concesie deoarece titlul tatalui ei, marchiz de Dawton, era mai mic decat al lui. La urma urmelor, el era conte de Ketterham, mai bogat decat sotia lui. ~ $i esti o tanara exceptional, bine educatd gi nascuta pentrua manui cali si pistoalele, adauga el cu mandrie. Deasemenea, stii ca doar te tachinam cu acel ,probabil niciodata". Cand te indragostesti ~ si nu ag vrea sa te mariti fara dragoste - nu ma indoiesc ca bar- batul va accepta orice, numai sd fie langa tine. Te-am pregatit ins pentru mai mult decat pentru viata limitata a unei doamne. [mj doresc sa fi putut face acelasi lucru pentru surorile tale, dar mama taarefuzat sa cedeze, atunci cand a venit vorba despre regulile so- ciale cu care a fost.ea crescuta, Acum, cd ai implinit varsta, ai un ve- nit substantial, suficient de multi bani pentru a infiinta crescatoria de cai la care ai visat meveu, desi asta iti va fi mult mai usor dupg ce te vei marita, Deci, alatura-te mamei si surorilor tale si mergi cu ele la Londra pentru a frange mai intai cateva inimi Ea rase. Tatal ei facea sa para de parca toate visurile ei aveau ¢5 devind realitate. Desi inca avea indoielile ei, nu putea nega cd.ar py. tea fi amuzant si fie invartita printr-un salon de bal de cativa loa, 14 jo BeTentatie trezistibild fermecatori. Odata ce avea sa reintre in inalta societate, cu siguran- td avea sA se intersecteze cu membrii familiei Rathban. Trebuia s4 gaseasca o modalitate de a-i face sa puna capat razbundrii impotriva tatalui ei, pentru ca gi el si se poatd intoarce acas4 Cand ajunsera la mal, se oprira brusc, uitandu-se lung la rama- sitele barcii cu vasle aruncate peste tot. Vanessa incepu sa rada. William i se alatura la scurt timp. Era veche, in cele din urmA trebuia sa se intample, spuse el. —Ma bucur cd s-a intamplat. Mi-as fi facut griji daca ai fi iegit cu ea, Promite-mi ca nu o vei inlocui, cel putin nu pana cand voi veni eu in vizita. —Daca imi vei promite cd nu vei plange cand vei pleca. —Eunu plang, spuse ea, dar apoi continua, zambind. Ce creai ca sunt, 0 fata? Capitolul 2 CEESSO Casa Carlton, resedinta din Londra a printului regent, era un pa- lat mare $i opulent. Montgomery Townsend urma drumul lui obis- nuit prin casa grandioasa, prin foaier catre holul de la intrare bine Juminat, inalt de dowd etaje, cu coloane de marmura. Dincolo de hol se afla o incdpere octogonala flancata de o parte de o scara somp- tuoasa gi de cealalta de o gradina. Dincolo de decorul frantuzesc magnific gi de mobil, Casa Carlton se lauda cu o colectie superba de opere de arta, multe dintre ele fiind expuse in salonul lui George. fnaintand, intra in anticamera principala, unde se afla suita re- gentului, asteptand ca George sa-si facd aparifia, in cazul in care ‘se indemna sé o faca. Usa din stanga, care ducea in apartamentele regentului, era inchisa. Montgomery se apropie de un barbat pe care-I recunoscu gi al cArui nume credea ca era Henry, dar nu era sigur $i nici nu se obosi sA se asigure, Nuri placea grupul de lingai si nici nu se prefacea cao face, Singurul motiy pentru care se aflau acolo era pentru a impar- tasi extravagantele regentului gi stilul lui de viata dezlanat. Puteau fiinsa o sursa bund de informatii, 15 same! oa ne ot remem EET THE—_——— Johanna Lindsey = ~Care este atmosfera astazi? intrebase el un individ, Bani, ferme; sau politica? ~Printul nu vrea sé spuna. A intrebat insd de tine. Se pare cq esti salvatorul lui preferat. ' Observase nota de gelozie. Montgomery nu se indoia c4 fiecarg dintre barbatii din anticamerd igi dorea s8 fie tn locul lui. Oare ga gandeau cd un esec putea duce la o inlaturare imediata? George py tea fi foarte capricios. $i unde s-ar afla toti fara favorurile printuluj regent? Inapoi la familiile sau nevestele lor sau fugind din nou de creditori. Diferenta dintre el si ei era cd lui nu-i pasa daca avea s4 fie exclus din cercul restrans al printului, desi diferenta si mai mare era ca el nu se afla acolo cu motive ascunse si nu avea nevoie de favoarea viitorului rege. fi placea s& traiasca pe muchie de cutit. Presupunea ci se dato- ra scurtei perioade petrecute in armata. [n ultima vreme, pericolul fi cam scapa de sub control, caci golanii intrasera in apartamentul Jui gi-l urmareau pe strazi cu topoare in maini. Lordul Chanders nu avea curajul sa-] provoace la duel, lordul Halstead era dornic si 0 faca, dar el nu facuse nimic si-i provoace pe wreunul dintre ei, desi ii facuse 4 creada asta. La urma urmei, despre asta era vorba. Inca nu devenise cunoscut drept tapul ispagitor personal al regentului, dar asumarea scandalurilor printului avea un pret mare, distrugerea reputatiei sale. Cu toate acestea, Montgomery vedea aceste servicii rega- le clandestine ca pe o alta modalitate de a-si servi tara, acum, c& nu se mai afla pe cimpul de lupta, Era inviorator. $i nu era prea mare diferent dintre a face fata propriilor scandaluri sau celor pe care ile punea George in cérca. Evitarea ploantelor in prima linie afec- ta pe oricine, iar incasarea gloantelor si supravietuirea ar fi trebuit sa-] indrepte spre un mod mai precaut de viat, dar nu o facuse, Cel de-al doilea glont pe care-| primise il trimisese acasa pentru recu- perare gase luni, iar tatal sau il facuse sa-i promita cd nu avea sa se intoared in Razboiul Peninsular unde fusese detagat sau otiunde altundeva pe continent unde trupele britanice avansau sau aparay, Asta se intamplase cu doi ani in urma. Tatal sau nu-l putuse face 55 promita ins cd va inceta s& mai caute scandal. Se bucura de o femeie diferita in fecare sAptimand, pierzdndy.g{ interesul inainte ca oricare dintre ele s4 poatd f numita amanta lu, Capatase insa veputatia de a fi un crai, ceea ce-1 adusese pe George 16Tentarie irezistibila ———. la el. George admira curajul de orice fel, inclusiv cel mai putin vi- tejesc. Cel putin Montgomery statea departe de femeile maritate. Isi dorea ca George sa faca la fel, Nu era ca gi cum printul nu avea o multime de amante de durata pe care le-ar fi putut vizita in schimb. Montgomery se indrepta spre usa regentului, batu o data i intra fara sd astepte un raspuns, ~George? Stabilisera cd formalitatile nu erau punctul lui forte inca din noaptea in care se cunoscusera, Montgomery spunand: = Ma bucur sa te cunosc, George. Poti sé-mi spui Monty, Desigur, probabil ca fusese putin ametit in acea noapte, altfel s-ar fi gandit de doua ori inainte sé-l insulte pe printul regent, adresandu-se cu mai putin de ,Alteta Voastra". Desi in noaptea aceea se auziserd cAteva risuflari intretaiate gi cineva ar fi venit si-| dojeneasca imediat ce gocul ar fi disparut, printul regent rasese i spusese: . Cred cA vom fi prieteni, Monty. Si devenisera, oarecum. Montgomery nu se alatura anturajului lui George si nu-l urma ca grupul din anticamera, dar venea atunci cand era chemat. Prima data venise pentru ca fusese curios, dar tot ce voise George fusese un joc privat de gah cu el si pe cineva nou cu care si vorbeasca despre iubirea lui pentru arta, despre entu- ziasmul lui ca lnera cu John Nash pentru a reproiecta si a extinde Pavilionul Brighton, acolo unde igi facea vacantele la mare, si despre ingrijorarea lui ca ar putea ajunge in mijlocul unui scandal din ca- uza unei greseli prostesti pe care o comisese, facandu-si de cap cu femeia nepotrivita. Montgomery fusese amuzat. Scandalurile nv-l ingrijorau, dar, in mod evident, un membru al familiei regale nu putea fi atat de nesabuit cind o tard intreaga era cu ochii pe el si cand toti cei care sfatuiau in toate chestiunile politice si sociale ar fi fost ultragiati. in acea noapte se decisese si rezolve problema care-] ingrijora pe regent daca avea sa poata, si putuse. Prima data cand fl scapase pe George din incureatura, fara sa i se ceara, si stabilise un prece- dent. Ulterior, George incepuse sa ceara favoruri discrete, iar tipul intra dintr-o belea in alta, —Sunt aici! Montgomery urmari vocea intr-un salon luxos. George se afla in fotoliul mare, bine capitonat, pe care-I prefera, dar era prea lat 174 ~~ Johanna Lindsey ae in tale si probabil ci-i venea greu sa se ridice singur. Poa doi valeti stateau in apropiere. George fi dadu afara at Montgomery se apropie. Printul regent imbatranea urat. In varsta de numai 5 avea prea multe vicii de care nu incerca sa se lase. O sticla num statea pe o masa lang3 el, alaturi de o sticlé cu coniac cu produse de patiserie, care era pe jumatate golit, Desi era miezul zilei, George nu era imbracat pentru a iesi din apartamentul sau, purtand numai pantaloni si o camaga din pan- 24 alba. Chiar si picioavele lui erau goale. Desi printul de Wales ii incheiase lunga prietenie cu Beau Brummell cand devenise print tegent dupa ce tatal su innebunise si mai mult, inca prefera pan: talonii lungi pe care Brummell ii facuse la moda. Se pusesera chiar pariuri ci George avea s revind la pantalonii pana la genunchi sila sosetele ultimei decade din cauza desparti- ii, dar nu o facuse, fi marturisise lui Montgomery ca fusese obli- gat sa rupa orice legatura cu vechii lui prieteni liberali, inclusiv cu Brummell, cind devenise regent in urma cu patru ani, Era numat ‘una dintre incercarile sinecazurile dea fi print regent. ~Am aflat ca m-ai chemat, George, spuse Montgomery asezin- du-se pe canapea. ~Acum trei zile, ai intarziat, se planse George, desi moderat. ~ Cred ca servitorii tai nu m-au putut gasi la timp. M-am as- cuns, mai degraba fara succes, de ultimul lord cdruia i+ Charles a trimis cufitari dupa mine, nemernicul, @ lordul Halstead continua sa imi trimita pand acum, ~Atunci dueleazi-te cu el gi gata! Ai fost in armata, Trebuie si fii un tintas excelent, —Sunt, motiv pentru care nu ma voi duela, dar cu o convingere absoluta. ~Preferi sa fii considerat lag? ede aceeg UNCi céng 0 de ani, cu lauda. Siun cog ai pus coarne. Casi nu mai spun Provocari la duel; patru » Spuse el neafectat, ~Prefer s4 nu ucid un om doar pentru ca am acceptat 0 vind care nu mi se cuvine. Montgomery era congtient ca acea afirmatie putea fi consideratg, © insulta la adresa printului, dar George ridicd numaj spranceang inainte sa se intinda dupa un alt foitaj. ~ Ai gasit alt loc in care sa te ascunzi? 18 ee— Tentatie trezisribila - ~Stau la casa din oras a tatalui meu cateva zile, pana cand voi gasi un alt apartament. Cutitari nu vor incerca $4 intre intr-o casa pling de servitori. Din pacate ins4, unul dintre fratii mei se afi siel la resedinta, cdci este in arag cu afaceri. A auzit zvo- nurile cd m-am incurcat cu femei maritate. Cred ca a trimis vorbé tatalui meu, dar cred ca voi pleca de acolo inainte sa ajunga contele pentru a ma dojeni. in tinerete, l-am cunoscut pe tatal tau. Nu ag vrea 54 fipe la tine. Sper cd nu i-ai spus nimic fratelui tau. Sigur cé nu. Nu ma deranjeaza strigatele. George rase. Montgomery nu avusese 0 reintalnire placuta cu fratele lui, pe care nu-l mai vazuse de ultima dat cand mersese acasd sa-$i viziteze parintii, anul trecut. Avand in vedere cd scopul ere de al salva pe George de la un scandal luand vina asupra lui, nu voia sa-j spuna nici macar fratelui sau preferat, Andrew, despre asta. Familia lui nu avea sf aprobe situatia in care intrase, nici chiar de dragul viitorului rege al Angliei. Asa c& fusese nevoit sa auda dojana Jungé a lui Andrew despre ce nu ar trebui sd faca el in Londra. “Sti, George, dragul asta brusc pe care l-ai prins pentru femeile maritate se transforma intr-un obicei prost, nu crezi? De parca nu ar mai exista sute de femei atragatoare, nemantate, chiar unele ti- care ar fi incantate sA impart un pat regal. Iti dai seama, nu, cret? Poate ca spune ca 0 va face, nere, cd o femeie nu poate pastra un se\ dar rar se tine de cuvant. Jar o aventura cu viitorul rege al Angliei este un secret prea mare pentruanuse lauda cu el prietenelar ei. De acolo ajunge peste tot, eventual la soful ei. Pe de alta parte, nimeni nu te judeca daca ai o amanta sau dowd, caci te-ai instrainat de sotia ta, fi se cere numai ca doamna sé nu fie incurcata de un sot. “ Cunosc foarte bine protocolul social, regal $1 politic. Cum am mai spus, prima data a fost 0 greseala. De-a lungul timpului foarte pufine femei deja maritate mi-au luat mintile. In tofi anii acestia am rezistat tentatiei de a le curta, dar apoi am vazut-o pe Lady Chanders recent si era foarte provocatoare. M-am gandit c4 va fi sin- gurul meu pas gresit, dar cred cd am facut-o din nou dupa ce mi-ai scos numele din acea incurcatura delicioasa. Montgomery rase. —Deci este vina mea? —Nu, nu, sunt doar eu care profit de modul in care, cu delicatete gi istetime, ai rezolvat problema, pentru care iti cer scuze sipromit 19__-—— Johanna Lindsey ——. ta, spuse George, aruncand un bilet pe cana. cA nu se va mai repel dun Montgomery. lar acum, cA vei pleca din oras peaua pe care statea ovreme... Montgomery il intrerupse ~Da? -Nu? Cel putin pana cand lordul Chanders va inceta sa mai tri- tine? Nu este ca si cum esti prea activ social in mit& cutitari dupa erde ceva insemnat. Apropo, care este motivul? acest oras si vei pit Este alegerea ta? _jntr-adevar, este alegerea mea, raspunse Montgomery, Singurele femei de la aceste evenimente sunt guvernantele, debu- tantele si sotiile, Nu sunt gemul meu. Cu toate astea, ai mers la serata lui Lady Mitchell atunci cand ne-am intalnit, ii reaminti George. —O intamplare rara. Este soacea fratelui meu mai mare, Weston. Am fost obligat. Nua plecat din apartamentul meu pana nu am fost de acord si-mi fac aparitia la petrecerea ei. Ej bine, draga baiete, esti o partida buna. Singurul dintre cei trei frati care mu gi-a pus pirostriile - voinic gi cu un chip care le face pe femei sd lesine dupa tine -, presupun cé esti visul devenit realitate al oricarei gazde. Montgomery rase. —Prefer sa raman bataia de cap a tatalui meu. $i-a insurat ce- Jelalte progenituri. Este pornit 4 ma insoare si pe mine in cele din urma. Montgomery inca nu ridicase biletul care fusese aruncate inspre el, dar George se uita acum la el insistent. Amintindu-si de promisi- unea printului cd, dupd asta, nu avea sa mai comitd vreo indiscretie cu femei maritate, nu era nevoie si faca o deductie sclipitoare pen- tru a sti despre ce era vorba. ~Lady Tyler se va afla la aceasta adres in seara asta cu citeva dintre prietenele ei, ii spuse George, indicand spre bilet. Daca vej face sa devina evident ca tu esti obiectul interesului ei, va afla sj sotul ei, Problema rezolvata, A fost auzit acuzind-o de infidelitate cerind numele vinovatului, $i cAtiva servitori m-au vaeut vizitand.o cu cateva zile inainte, Deci scandalul va pica pe capul mew in curing daca nu va fi deviat. ~Deci inca o dat vrei sa incasez glonful pentru tine? 20 £ &- Tentatie irezistibilé ——— George nu spuse da — niciodata nu ceruse explicit aceste favo- ruri. In schimb, expuse faptele. —Lordul Tyler are temperamentul unui dement, nu-i va pasa dacd va fi aruncat in inchisoare daca va ajunge sa-] omoare pe viito- rul rege al Angliei. fi vei salva viata prin devierea suspiciunilor asu- pra ta. lar eu fti voi salva viata scotandu-te din orag pentru cateva luni. Deja am aranjat cand am auzit despre cursa aceea periculoasa pe strazi cu banda aceea cu topoare in mAini. Ti-am gasit 0 mosie retrasa unde nici macar familia ta nu te va gasi ~ in cazul in care te temi de sosirea iminentd a tatalui tau. Am primit un raspuns tmée- diat din partea stapanei casei care te va gazdul cat vei dori. O sedere la fara ifi va prinde bine, nu crezi? Cel puyin vei putea inceta s3 te mai preocupi cé Chanders ti trimite pe nemernicii aceia dupé tine. Montgomery lua biletul cu cele doua adrese pe el, una in oras, una la fara. _Cine va fi gazda mea la tara? —Contesa de Dawton. —O vaduva, sper! —Nu, dar s-ar putea sd fie singura, car Indiile de Vest de atatia ani, incat se presupune de acolo. Dar s-ar putea sd fie cam batrana pentru tine. Montgomery era amuzat, caci toate doamnele lui George fuse- sera suficient de batrane incat sa-i fie mame. Cautand confir- marea, intreba: Jar acum va fi ultima oara? — Cand voi clea stramb? Da, Dar am o si mai mare favoare s4-ti cer, una de importanta national, care se potriveste bine cu plecarea ta din Londra, Avand in vedere ca va fi nevoie de discretie si de rab- dare, sé spunem ca, pentru serviciile viitoarei coroane, iti voi oferi o parcel de pamant pe care se afla in prezent 12 case inchiriate gi un conac mic, disponibil pentru tine. Documentele vor fi livrate dupa ce scandalurile vor fi inabugite si favoarea incheiata. —Nu ti-am cerut niciodata nimic, George, ii eaminti Montgomery. = Stiu, de aceea sunt generos. Sa nu crezi o clipa, Monty, ca nu sunt extrem de recunoscator pentru solutiile tale dibace la capri- ciile mele. S-ar putea s4 fie ins un pericol si mai mare decat acela dea avea de-a face cu soti iritati in privinta ultimei mele cerinte. Pachetul care se va afla numai sub protectia si autoritatea ta a de- venit o pacoste, cel putin pentru mine, Pare sa creada ca, deoarece 21 ci sotul ei este plecat in 4 prefera climatulTt __-—— Johanna Lindsey site avem aceeasi descendenta, ar trebui sd fim cei mai buni amic; Ny va crede asta si despre tine. De fapt, ag paria cd se va teme de tine, -Deces-arteme? : ~Deoarece ti-am inflorit reputatia. Aveam nevoia de a-l face ¢5 se simta in siguranta cu tine. Va fi, nu? Printul parea ingrijorat, ceea ce-l facu pe Montgomery s4 intrebe: . . Cine este mai exact acest pachet si de ce am sentimentul cg neva il vrea mort? ~Deoarece exist factiuni care il vor, si chiar calomniatorilor mej le-ar placea sa ma vada stanjenit de decesul lui, deoarece iam oferit protectia mea. Casa Carlton este ins prea deschisa vizitatorilor, toate regedintele regale sunt. A fost 0 greseala sa incerc sa] tin aici. —Un detasament al garzii tale regale nu l-ar putea tine in sigurant3? ~Este prea evident gi este exact ce asteapt dugmanii lui. Ar fi mai bine sa fie ascuns undeva... ca tine. George vorbea de parcd era sigur cd el avea sa dea curs solicitarii lui, Poate avea si o facd. Era ceva nou, posibil interesant, posibil periculos. Desi nu se gandise sd plece din orag pentru a scapa de re- percusiunile scandalurilor, acest lucru avea sa-l salveze de laa cauta onoua resedinta. Avea sa-l scoata de asemenea din oraginainte de sosirea tatalui sau. —Cine este acest pachet pe care-I protejez? —Este mai bine sa nu stii, Te avertizez, este un mincinos, asa c4 s& nu crezi nimic din ceea ce spune. V4 voi oferi amandurora identitati false, numele oaspetilor pe care gazda voastra fi asteapta. Folositi-le! Precautia, draga baiete, trebuie sa fie mottoul tau. exerseaza-ti rabdarea! Cum am spus, poate fi o pacoste. Montgomery ridici din spranceand, confuz. ~ Daca nu te-as cunoaste, ag zice cd incerci si ma faci sa refuz, George, inainte de a accepta. —Deloc. Paza buna trece primejdia rea, un sfat de la consilierii mei. Dar nu ai refuza, nu? George parea si fie luat prin surprindere. Nu era obisnuit 54 i se spuna nu ~ cu exceptia guvernului care-i controla finantele. Montgomery era fericit c& nimeni nu le controla pe ale lui, altfl tatal lui i le-ar fi taiat de mult. In loc sai dea o rent anual ating cand plecase de acasd, fiecare dintre parintii lui fi oferise o mics 22 4A‘Tentatie irezistibilé ———— proprietate care si-] sustina, nimic maret, dar mai mult decdt sufici- ent pentru nevoile lui simple: haine frumoase, pistoale bune, un cal bun si suficient de multi bani pentru a inchiria o locuinta decenta. Avea s4 primeasca o casa extravaganta in ziua nuntii, dar avea el nevoie de extravaganta... sau de o sotie? Nevestele sacaiau, limitau, te invinovateau daca hoinareai. Si cum lui fi placea hoinareala... Fara s4 astepte un raspuns, cAci in mod evident nu voia sa auda unul care s4-i displaca, George spuse: Il voi trimite la tine mAine-dimineata devreme, intr-o trasura fara blazon, pentru calatoria voastra. $i Lady Tyler... in noap- tea asta? Montgomery se ridica, baga biletul in buzunar, lua un foitaj si incuviinta. Inainte sa iasa pe usa, raspunse: —Promiti cd nu vei mai calca stramb? _Nu ag indrdzni, rispunse George in urma lui. Draga mea Maria m-a iertat, Am primit un bilet de la ea ieri. Maria Fitzherbert? Amanta de mult timp a lui George, cu care iscase un seandal destul de mare cand se insurase ilegal cu ea in ‘urma cu multi ani? Slava Domnului pentru micile binecuvantari! Capitolul 3 CEES ~Am aflat astazi cd aceste femei sunt batréne. Ce naiba, Monty? Cum ar putea cineva sé creada ca le curtezi, cu atat mai pufin sa barfeasca despre asta? Montgomery se intoarse spre Andrew, care statea in usa camerei lui. Expresia vexata a fratelui sau il amuza. Banuise cd avea sa fie contrariat de diferenta de varsta gi chiar isi dorea sa-i explice situa- tia fratelui sau preferat, dar asta ar distruge scopul intregii garade. Am4ndoi semanau cu parintii lor, dar fiecare cu un altul. Montgomery era la fel de inalt ca tatal lor, avand putin peste 1,8 m siun par roscovan. Avea ins ochii de smarald ai mamei lor. Andrew mostenise statura scunda gi parul saten din partea mamei lui, dar avea aceiasi ochi verzi, culoarea lamaii verzi proaspete, ca ai tataluilor. 23__——~ qohianna Lindsey —— Andrew era fratele de care fusese mai apropiat pe cind crescusp in Suffolk. Weston, fratele lor mai mare, avusese tutori diferis; i responsabilitatile care izvorau din calitatea lui de mostenitor, Cy ase ani mai mare decat ei, nu putea fi deranjat de Pusti, aga cum ii numea, si de iesirile lor galagioase. Weston le numise Pustoaicg chiar sipe gurorile lor Evelyn ¢i Claire, deoarece erau singurele care scipau nepedepsite tachinandw si enervandw-1] cu fiecare ocazie, TToti fratii mai mari al lui Monty erau insurati, desi nu toti aveau casnicii fericite. Sotia lui Weston era 0 sacaitoare. Evelyn nu vor- ‘bea cu sotul ei. Claire se intorsese acasa pentru a locui cu parintij ei deoarece isi dorea un divort pe care nu-l putea obtine. Numai ‘andrew nu se plangea de sotia lui, dar el calatorea adesea ~ fara ea. O strategie bund, dacd era 0 strategie, se gandea Montgomery, deoarece nu se spune ca absenta consolideaza iubirea? Existau in familie suficient de multe dovezi care s&-| convinga ca mariajul nu era pentru el. Chiar si paring lor se certau cam des pentru gustul Jui in ultimii lui ani petrecuti acasa. ‘Termind si-si lege cravata inainte si ‘raspunda evaziv: _Jnalta societate este plictisita. Vor barfi despre orice, chiar si despre un sarut politicos al mainii. Deci nu te-ai culcat cu ele? De ce naiba nuai spus mai devreme? El ii ambi lui Andrew, mai mare decat eleu 11 luni. ~$i siti stric predica? = Vom pune capat acestor barfe scandaloase imediat. Stil cat de serivase pot 6 scandalurile, Qamenii mor in crime din pasiune, si- nucideri sau dueluri, si intreaga familie poate si fie condamnata, cea ce te distruge complet. Voi ajuta la inlaturarea lor cat timp sunt aici. _Nu vei face nimic din toate astea, dragul meu frate. [mi place notorietatea si, daca asta pune pe fuga debutantele, cu atat mai bine, Te asigur, nimeni nu va muri din cauza unor avonuri prostesti care circuld despre mine. 2 =CAnd te lovesti tu de debutante? Familia noastra are prea multe soacte cave traiesc in Londra, ~Ah, am priceput, De obicei le ignor invitatiile, dar uneori nu pet. Acum ar treby; si primese mai putine. ~Tot nu vrei sd te insori? Niciodata? og 24