Nr.

ARHIVA
RE ISTORICA-CULTURAL
.

Vasile Prinos .
: . Pag. 3
Nicolae Dräganu : Din cele
poetice ale lui G.
Manoliu : Fanturi
Preot George Cosbuc: Din scrisorile
. . . .
. 28

unchiului meu
Iuliu Moisil :
.

poezie i
. . .
.
. . - . . 4438
- Virgil : Amintiri . ., .. 48
Vasile Merutiu : In din . 54
Virgil familieiC'oOuc . , 58

...101.01
Redactia, administrafia directia -revistei:
ARHIVA SOME$ANÄ" Ndsud, liceul Gh.
ud 1926
1111111410:
4

www.dacoromanica.ro
 .

GEORGE COBUC
1866-1918 '

www.dacoromanica.ro
 ARHIVA SOME$ANÄ
REVISTÄ ISTORICA-CULTURALA

Nr. 5

PRINOS
VASILE B1CHIGEAN

Habet suum fatum" serbarea de desvelire a bustului

poetului G. Precurn sunt indivizi, sunt
colectivitdyi, pe cari urmdreste in cele mai bune inten-
fiuni ale o fatalitate implacabild, confirmând cd nu
dictonul latinesc: »Et voluisse sat" este adevdrat, ci
spusa cronicarului Miron Costin: Nu sunt vremile subt
cârma ci bietul subt vremi".
Intelectualii din Ndsdud, in de a prezenta
celui mai mare al granifei omagiul de recunostinfd,
au in vrernuri de grea cumpänd, ini-
tiativd culturald romdneascd era suprimatd tnifase, când
stdpâniri haine decretaserd desnationalizarea reducerea
la 'adevdrat paria a ad ridice din obolul
propriu un monument nemuritorului al plaiurilor
mesene.
In rdnduri spus veto, punându-se
deacurmezisul elanului rdsdrit din suflete curate,
duplecata ursitd: in 1914 când a izbucnit rdzboiul mon-
dial, mi in 1921 când catastrofa de Valea Caselor
a intins zaranicul negru peste indurerata

www.dacoromanica.ro
4

Abia acum, dupd un sbucium de 15 ani, am ajuns

vedem gdndul nostru.
s
Desvelirea bustului poet este o
nu numai a acestui colt de tard, ci a intregului neam
românesc, cum spune :
Sunt suflet din sufletul neamului meu '
bucuria si-amarul.
El e rapsodul din marei
obijduite, asuprite nu numai de strdini ci de ai sdi,
a care ,.pentru lege, pentru limbd gura
prinde foc", prin vremi asupritoare tara n'a ldsat-o
nimdnui", prostdvitorul soldatului anonim, care eu
fata arsd, trupul supt
straiul rupt
preful vigil, fdrd plângd gearnd, apdrat
nevoile neamul.
El a dat intregului norod de mitice, cari
ni-au ori speriat copildria, a din ungherele
cele mai ascunse, dându-le ima-
ginatiunii populare: strigoi ochii rosii ce ard ca
flacdri, pddurii cu obrajii rumeni ca smeura,
voinici feti-frumosi, baród-cot piticul, crdiasa zinelor
pdru-i galben de Ileana Cosinzeana
ochi din soare Ian de grâu, din cenuse...
In el aflat adevdratul Plata simpld
patriarhald dela satul ca de mormdnt
sau de arsd, natura umblet drag, chip
iubit ca o fecioard, scump ce-i
pentru codrul frate cu
nul, splendoarea de pazd pusi. Din
contopire a sa firea inconjurdtoare, din

www.dacoromanica.ro
 5

neprihänitä infelegerea a frumusetilor naturii,

din nostalgia pentru de sat, de care l-au despörfit
file viefii studiile au izvorit acele idile minu-
nate, scrise in genul siciiianului Teocrit nu al rafinatului
Virgiliu, cari idile de pdnzele lui Grigorescu sunt
expresia cea mai a frumusetilor bogdfiilor
noastre a sufletului nostru romdnesc.
ingälbenite de vreme ale vechilor
cronici el, care adusese cu sine le du terroir",
iubirea nefdrmuritd de pmântul de glia
bund, s'a inspirat puternic de faptele vitejesti, de trecutul
glorios, a ridicat imnuri de preamdrire acestui
pe care s'au munfi de oase au curs de sage
rduri Poetul, crescut miflocal tradifiunii grdni-
cere viziunea a de
a jertfelor de aduse pe toate Europei
de negre pentru dusmane noud, -
scene povestite de vre-un martor ocular,
la lupta surdd pentru clocotul de
care se neputincios genuna sufletului nostru
subt cnutul sbirilor vrdjmasi, - a iubeascd
infrigurare patria. a evocat din tre-
cutul neguros umbrele mdrefe ale
pieird fdr'de urmd coplesiti de
Asiei, glugd, din lui Gel,
au cu mari si-ascunse plaiuri,
prin vdile bulgare
graiu al nostru graiuri
murind subt steagul ducilor de
negru Vod aldturi... Voevodul
fost la de ströjer la Prut.

www.dacoromanica.ro
6

Mircea, al noastre, ce pustiind vrdjmasii

Dundrea ca de luptd, s'a trudit sd-i cheme.
ce'n numärate zile
A clintit temeiul si-a oprit vremea'n
cu nume sfdnt de-Arbanghel, cu-al sdu nume Mihail,

turndnd crdmpeie nepieritoare din epopeia a nea-

mului romdnesc.
Dar mai cu cu mai multd iubire a
la pieptul sdu pe trudit, stors de vlagd, pdstrd-
al limbii, muncitor nerdspldtit, fldmdnd
fdr'-addpost, ham de cal i jug de boi, a cdrui coajd
de de ieri e smulsd din scuipat, bdiut, dar
care le rabdd pentru pdmdntul scurmat nzdnile
sale, udat sudoarea fefei sale, in
nddejdea yield odihna de veci oaselor secdtuite
de
Acestui mare al nostru, care, dela
prima trezire a la in fiord-
toare de rdzboiu pdnd la accentele de revoltd de un
dramatism sguduitor, a pus in vibrare claviatura tuturor
sentimentelor noastre, acestui poet al al gra-
acestui fiu al gräniceresc din Nd-
sdud, aducem prinosul al recunostinfei noastre,
ridicdndu-i un monument, care dorim sd vremile
tot de trainic, casi nepieritoarea-i operd.
Venifi depunefi, la picioarele acestui bronz rece,
efigia marelui dispdrut, vostru de multumitd
facefi genuflexiunea smeritd voi tofi, pe v'a nemurit
scrierile sale.

www.dacoromanica.ro
 7

Eroi din basme, ai imaginafiunii populare,

imens popor de impdrati, din nenu-
fdri, crdiese ghindrari, smei, bdlauri, veniti din
tainifele pddurilor, din desisul codrilor, din cdt afund a
de crdimi urnifi-vd val imens de
celui ce v'a scos din neant v'a
hdrdzit
Lina mânioasd, cu altifa'n cu in obraz,
Zamfira'n mers
Frumoasd ca un
Cu trupul eu pdrul
Cu pas usor,
Rada, vie, cu cosifa Simina
noaptea cires, subfirica din vecini voi toate,
cari mijeste dond pribeag, cari fiorul
dragostii, ce se trupsor frumos
de iubirea v'a umplut sufletul
fericirea ori suferinfd, cari
durerea unui amor nefericit, a unei iubiri venifi
nchinafi celui ce v'a bucuria durerea, vi
le-a atôt de maestru v'a ridicat din negura

Voi:
Cei dela
,Voi galbeni de foame sdrmanii,
De boale en anii,
voi, ce agonisifi cele de lipsd din mila cdl-
durii plod, vd plecafi inaintea umbrii celui
ce a vözut grozdvia sa obida
a scormonit care vd roade la a dat

www.dacoromanica.ro
8

semnalul de alarmd pentru infdptuirea revendicdrilor

voastre sintetizate in obfinerea pdmântului, care :
Vi-i leagdn mormânt,
Cu sânge l-ati
ape 1-au udat,
Sant numai ce-ati vörsat.
Vino, geniu al limbii pe care a adus-o
ratd 81 cum a gdsit-o la izvorul ei cristalin,
gura poporului dela tard, cdreia i-a pdstrat naivita-
tea sincerd, veseld duioasd, simplicitatea clasicd
sonoritatea vino pleacd
acestui modelator ddltuitor al tdu.
Vino tu, doind, tn al cdrei viers jalnic un
neam tu care ne de o lume trditd'n alte
wemi care ne esti comoara cea mai scumpd, vino
pundnd fluerul la gurd, revarsd undoierile glasului
de foc gama sentimentelor ce porfi in pieptul
Vino, pdmânt ce falnic
fruntea la lanurile aurii de grâu,
onduitoare in adierea vântului, cu ape ce repezi curg
vaduri, pdraie ce cad cu vuiet de pe dealuri, in-
tinsele ce'n cor doina, taraful de
granguri, pitpalaci, cintezoi mierle, intreg cortegiul
de venifi decorul necesar acestei ser-
bdri
Vino, patrie scumpd, mater dolorosa, sdn-
gele fiilor tdi, apdratd cu sfinfenie cu jerye enorme
in curs de veacuri de lui cel Mare, de
vitejii lui Mihaiu de mucenicii anonimi
rözboial mondial, vino depune de mamd
iubitoare pe celui ce te-a fi-a pro-

www.dacoromanica.ro
 9

rocit inchegarea in hotarele de azi, dar n'a avut norocul

sd vadd realizatd projefie.
Venifi tofi, la serbare de des-
a bustului poet, tofi aceia, departe
trupul, suntefi aci cu sufletul prdznuifi aceastd
zi cu soare, zi de sdrbdtoare, tofi câfi i-afi cetit
rile, sufletul in frumusefile nesecate ale
acestui trubadur, mester al versului, virtuos al rimei",
(lorga), plecafi-vd in fafa acestui vates-poet, care ne
tinerefa vioaie sprintend, tinerefa
vdraticd, idilied, la increzdtoare, aci ne-
astâmpdratd, aci senind, aci aci
tinerefa unui popor, care renaste care, rendscând, uitd
cu desdvârsire ale trecutului-doina
absorbitd totul in idild epos" (Dragomirescu).
Smerifi umbrei al nea-
mului $ noastre, care din câmpiile elizee ne
zice cuvintele rapsod al Ardealului, con-
genialul al pdtimirii noastre, Goga:

Eu urc spre Mi-a in urmd

Noroiul prins in putreda-i
Infrigurata patimilor turmd
Cu chiot lung de'ntrecere

Eu urc... Acolo jos In adâncime

Aud viafa ce-$ intinde hora;
E necurmatul catec din vechime.
Il $iu... mai bine n'o sd-I nime,
Cdci am Mut din cupa tuturora
1-am lacrimi cu rime.

www.dacoromanica.ro
16

Jur imprejur e largul care

E soare'n cer, e srbdtoare sfdad
vreme ce mi-a amutit
Fiscal n suflet se lasa,
Eternitti fluturd vestmântul...
Simt Dumtzezeu cum md casd...

www.dacoromanica.ro
 11

Din cele dintâiu incercäri poetice

ale lui G.
NICOLAE

In Transilvania" a. Nr. 10.-12, pp.

837-860, subt titlul G. CWuc, poetul liceului
din m'am ocupat arnänuntit de poeziile
de in timpul cât a fost elev de liceu.
vrea sä repet aici ceeace am spus acolo. Voiu face
câteva intregiri.
Intre altele am amintit (p. 841) cd poeziile pästrate
in almanahul Societätii de elevilor, numit
Muza Sommnä", baza regulamentului nu puteau fi
publicate, deci nu sânt accesibile publicului mare ca
acelea pe care le-a publicat une-
ori G. Bo§cu -- fie ca de liceu*), fie ca student
universitar, in Familia, Amicu! Familiei, Tribuna,
Sdleanalui scriere pentru popor, redactatä de
L Pop Reteganul, a."

*) Cosbuc singur a publicat poezii

licean, cam pe la 1881 inceputul lui 1882 (Versuri
prozd", p. 9): Cea poezie am publicat-o de 15
pedagogica din Ardeal. N'o mai am nu ce Am publicat fel
de de incercári prin toate foile ardelenesti". L. Marian, Versuri
de uitate in Moldovei, II, Nr.
1D21), p. 13.

www.dacoromanica.ro
 Aceastä afirmatie rämâne numai parte. Cätusile
regulamentelor nu pentru nedisciplinate ale
poetilor. Nu le-a respectat nici nu le-a res-
pectat ales a päräsit bäncile liceului s'a
inscris la universitate. Voiu da un singur exemplu care
este cât se poate de instructiv pentru fe'ul intelegeb
Cosbuc sä-si facä ucenicia poeticä: revenind, schimbând,
desävârsind.
am arätat pi in studiul citat (p. 841 845),
in Maki traduse Cosbuc dupä Kosegarten poezia
Skincile strig' Amin". 0 ceti in de la 15 Oc-
tomvrie 1882 in forma urmätoare:
de 5i slab d'un negru chin
Prin Beda ca vecinic peregrin.
Din sate'n sate trece, prin cälätoreste
dreapta religiune prin vorbe o lteste.
Dar fiindd el, särmanul, orbit de ani era,
Un prunc, ca drept tovards, de mania il
Odatä prin o vale copilul la purtat.
Un märete 5i multe sumunat.
Aici[a] putin se odihneste,
Copilul glumä se'ntoarce vorbeste :
Cinstitule pärinte, nu-i bine a sta'n drum ;
te asteaptä, deci scoald-te acum
predica o tine." se ridicä
textu'ndatd-I ceteste*) 5i explicä,
de 5i dulce, lacrime de drag
BrAzdau fatä a tristului mosneag.
Copilul nebunatec cu hohot mare
cum tine la pietri cuvântare,
Cum glasul lui räsunä 5i in vânt;
Dar iatä, incheie-al säu

*) Devi orbit de

www.dacoromanica.ro
 13

Când face semnul crucii, atunci cleodatá

Din crânguri se inaltá o färmecatä
mii de mii de glasuri vale repet lin :
P'a veacuri Amin, pärinte-Amin !"
Se sparie copilul ; pe ingenunchieazä,
sfântului pärinte päcatul tradeaza,
Cu lacrámi de cäintä, de jele prigonit.
Beda stä §'ascultä 0i zice umilit :
Tu n'ai cetit, copile, scriptura ce vorbe§te,
Când tace omenirea, chiar stânca gläsue§te.
Inseam asta bine nu o mai :

CO tot se poate o piaträ a

In inimá umanä, precurn lamina incO
Adeseori se schimbä in piatrá in !

Peste patru ani asupra ei pi, prelucrând-o din

nou, o publicä Crlile Säteanului redactate
de I. P. Reteganul, Cartea VI din Anul 11, Blaj 1/13
lunie 1886, p. 85, cut totul schirnbatä in felul

AMIN" STÂNCELE.

Butrin, slabi de zile, §i'ngârbovit de chin

Prin lume trece Beda ; ca vecinic peregrin
El prin sä tot
Vestind, pi in evangeliu, creOneascä.
Dar tru cä pärinte nu
Un prunc, ca drept tovarä§, de conduceä.

Odatá cäläuzul condus-a prin o vale

Pe Beda : local inchis 1i cale,
Pustiu färä vie*, cu stânci
Ne mai putând meargä de-ostenit
Stä'n dup'-atâta drum greu, se odihne§te.
Copilul nebunatic glumind

www.dacoromanica.ro
14

O, dragul meu pärinte ! Nu-i bine-a sta in drum

Poporul te a§teaptä, scoalä-te acum
-
Si Bâtrânul se rädicä,
Cercând un incepe vorbirea pi explic5,
Apa de blând pi dulce, cât lacrime cu drag
ubreda a "bietului mo§neag.

Copilul tot cu desfätare,

Väzând Cain sfântul tine la pietri cuvântare,
Cum vorba lui räsunä gol pi piere'n vânt.
Dar iatä... Inchie-al cuvânt,
Când face semnul crucii, atunce de odatä
Din crânguri se -porneste o färmecatä
mii de mii de glasuri din vale lin :
P'a veacurilor veacuri Amin, parinte-Amin

Se sparie bäiatul. Pe cugete se pune

Cu plângeri se'nchinä el pi spune
Päcatul säu lui Beda, suflet
ride dulce pi zice umilit :
Tu n'ai se vede, scriptura ce vorbeste :
Când lace ornenirea chiar stânca gläsuete
Inseamnä-ti asta bine pi nu o mai
tot apa se poate o piaträ
inimä umanä, precum
Adeseori se'nschimb5 pieaträ, chiar !"

Progresul este vädit.

Tot in Mteanului cartea IV din Anul
11, Blaj 1/13 Aprilie 1886, pp. 53-59, mai
care acum era student universitar (poeziile sânt
datate din ,Cluj, Faur 1886"), alte don" poezii pe care
le retipArim aici ca interesante versuri uitate", menite
ne lärnureascä asupra celor dintâiu izvoare de
*) E potrivit in redactia

www.dacoromanica.ro
 15

ratie ale poetului a felului

pi el sä le pre-
lucreze. In local metricei scurte pi vioi, pe care o
buinteazä Cosbuc predilectie, aceste poezii
versuri lungi, aleätuite din troliei, care dan celei din-
tâiu dintre poezii un de solemnitate.

INGERUL MORTII
Pe-al tron mult vestitul
Povestind cu-al mor(ii carde
vorbea de bunätatea vecinicului Dumnezeu.
Chiar sä plece'n s'a ivit
Sfetnicul in un vâj slab
Ce la sfat, dar sfatul i- a fost azi fdrä noroc :
cât ce pe uimit stä'n
priveste lung la dansul se mird, crucit
tot cu ochii pe mosneag necontenit...
s'a dus prinde-a din greu
prin lacrimi el priveste cdträ Solomon mereu :
Pentru ce-a privit la mine ingerul cu-atâta ?!
De sigur voia cumcä-i timpul ca sä !

Va i mä va duce Solomon te-am servit

, Cu credinjä ,totdeauna, dar nimica n'am poftit

Dela tine, - ins'acuma cer, stdpâne, ca st-mi dai

Calul cel mai nebunatec dintre câji staul
Cdci n'am- liniste pace ! grele mä distrug:
Vreu sä fug departe'n lume, eu de moarte vreu fug!
,,Dä-mi un cal, te rog, gräbesc,
nu afle, cäci eu mai
Solomon zimbeste dulce Pentru ce sä fugi ?" Plângând
mai zice mosneagul : Oh, da-mi calul mai curând
Vieu sä ! N'ai doarä s'a uimit
Si se'ntrebA el pe sine : oare de n'a murit
Pdn' acum acestal... Oh, dä-mi calul sä gräbesc,
nu ail afle, eu vreu mai

www.dacoromanica.ro
16

: Calul ti-I voiu

Solomon drag
Dar de moarte niciodatd, dragul mieu, nu poti fugi -
Pe-un cal, lute ca furtuna, bâtran
se duce dus de pe urma lui
Väi pi coaste, câmpi sate : multe mile-a alergat
de 'ntr'o pustie sub o 'nalt'a stat.
El descalicd, priveste jur jur, apoi voios
Zice : viata de-un Maur furios !...
De sigur, mortii la palat va
Dar io t departe, unde nu mä poate-a !

Zice el bucurie lung plin de foc

priveste'n : atuncea el a'ncremenit pr.

$i'n uimirea margini fruntea suspinând,

pe el zäreste îngerul !

Desperat, cade genunchi vorbi :

Spune-mi, !, spune-mi, de-a muri,
Pentru ce-ai privit la mine apa lung pi-apa ?
»Nu mi-ai dat tu a'ntelege vremea ca ?
Ingerul întinde vorbeste : Dragul mieu!
Dumnezeu mi-a dat porund din viatä sä te
mi-a spus seara asta sä te-astept pe tine-ad,
Dar mi-a spus pe-amurgite de sigur tu vei veni !
Te-am mosnege, astd-dimineatä eu
La palat, pi'n grea uimire nu credeam ochiului ;

Nu credeam, stânc'aceasta e departe de palat

Si-un nu poate s'alerge drum Indepärtat,
Cat sä fie-aici de - Nu credeam eu nici decât:
$i-acum p'amurgite esti la locul hotärît !...
Omule, ce'ncunjuri moartea ? cuminte
Si märeste totdeauna dumnezeesti
Astfel îngerul vorbit-a, a murit,
El care, fugind moarte, chiar la moarte a !

www.dacoromanica.ro
 17

TIGANULUI
(ANECDOTA POPORALA)

Danciul Cuma se pornise la oras. si-a târguit

de cea precum nu s'a pomenit
Nici la neam de neam de ; avea plin de stele,
Dar tot de-aramA, cu galbine ele,
ciucuri verzi la ciucuri canaci :
vrednicä sä fie trei !

inturnând seara spre cask Danciul pi tare

se tot satul, unde el, mai are
Cineva ca dânsul ? Apoi se
Cum se vor de prin hrubi când vor
Pe2) Danciul cu-asa comoarä ; apoi de lege:
In ce punä pipa peste3) noapte, cum sä-si lege
Mai multi ca sä fie o ca de baron.
Ce s'a mai ciudi Vasile, Istadi, pi Trifon,
CirilA, pi Moloack vor zári Iuleaua!"
vesel cureaua.

Bucuria-i scurtä. Soarele mai

Când se pomeni in tufis. Drumul
Printre-arini pi plopi adecä, iar din fire,
Se'ngrozi sub glezne : Mine deci nu se mire,
CS el bielul, când ajunse la tufis, a
Si-a pipa din Pe-acest drum a
N'a de bietul Danciul, de odatä
latá-l-ai acuma singur ! _Auleo, sfintii !

Ce sä fac de-mi ies in cale vre-o 50 de lupi !

Vai de mine pi de mine, tot aud dela

lupii-s cam räi oaspeti. Sfinte nu mä läsa

Teavá de lulea < srb. kam4 (< Dig. Acad.,

I, H, p. 69. - N. D.
Tipärit pre, in tot locul pre, cum scrieâ redactia. - N.
3) Tipärit preste in tot - N.

www.dacoromanica.ro
18

pe mai tare-, tot pe-atâta tremard,

se tot de spaimä pi mai mort de pare,
Ba'nuepuse-acum vântul mai sufle miscare
El a pus Vai de capul mien!
Cine m'o purtat pe-aicia, ce-am pe-aicea eu?
lard sunä... ard'o pipf, ce-a fäcut! Hai, lard sunA...
Vin potop sä mänânce... Uite, uite cum s'adunä
Aro pipä ! Ce-mi ajunge pipa, daed pier
sunä...Sfinte love, cd-mi rämän purdeii
Dar' sä Atâta-mi trebe2), vin lupii pi mä'nhatä,
Ce sä mä fac.. ard'o pip?! Doamne, Doamne, vieatA,
Cd-ti plätesc o sfântä slujbA... vin potop...
Aro pipd, ce-mi d'apoi tired fi
Haid' curaj, Danciule, numai... mai incet - ba
Iarä sunä... vin potop... vin... ard'o
Tot apa
Si-ocupat fuga,
- el
laturi nu
Frica-i fried, de fugi la deal ca pi la vale,
Si-apoi te-apuci la fugá, de tale!

Pe când dintre tufe bie'ul Cuma

ochii mai de-o parte de-un Român ce
cu trântit
Sub o la umbrä. Danciul stä pe priveste
Jur jur, räsufl'odatä lung pi iaräsi porneste,
privind cam peste umär tufe,
Väzând atare minune, striandatä Român :

Ce-i Stä'n
Danciul pânä ce vine,
$i apoi sbiarä: sä fie?! Vezi ziná,
Ornul de sub sale? pi de prifide la sfat:
Unde fugi apa de tare, cd doar' nu esti tu jurat
Sd prinzi pi cu sacul,
,,Nici nu esti tu drac din fire, cät te'irtâlnesti dracul

1) Tipárit:
2) Tipärit Cosbuc
-
N. D.
sigurant5 a trebe cum se spune
la NäsAud. Forma trebe am mai alte poezii lui scrise
yremea clad - N. D,

www.dacoromanica.ro
 19

Danciul, fnlos d'almintrea, n'ar fi voit.

se arete c-i cn-i fricos.
räsptinse: N'a fort dracul, chci de dracul nu port teamn,
Dar a fost ce-a fost... mai mare... mai coadn, bag searnä
Au fost lupi... dar, Românico, fugit de frick zän,
Am fugit de urn cu cäci sä-mi faca räu."
vorbià'ndesat tare, s'arata cel Cumn,
lar Românul, de precepätoriu de gluma,
Stä se mirk ca când ar crede tot.
Deci mai caste negrul bot:
N'o fost drac, mä Românico, au fost lupi, dar lupi pe semne,
Au fost fost cte-s frunzele pe lemne!
,.M'a pus dracul fac cale prin crâng, sä vezi,
Dar Vezi ce-o fost fie! Crede-mä, dar sa mä crezi,
cram sä mor acoto, ard'o hei crestine,
Când mi-a fost lurnea mai dragä s'o lupii mine,
Ard'o pipä, Românico. ce-s lupii, lupi,
Si au fost câte-s albine tntr'un de
parcä se
Dar voind el sä aparä curajos, el tot
Vai de mine de mine, cá fu mai mor de tot.
Vezi-mk galbin, cä nu mai ;

Am avut noroc cu-aceea io-s curajos vecine ;

fi fost nu-s, atuncea rän lupii cu mine."
Românul stä se vrând sä-si batá joc
De asa-i vor : Nu ne fie de noroc !
Hei, voiba-i vorbn, de lupi - Sfinte Panfire -
Lupti-i räu n'are lege, cam diu fire,
Dar... aded chiar spui tu n'au lost." Elei!
, Ba, c'au fost, Rornânico, i-am ochii miei!...
Pentru ce te faci de prost?!
Nu cä n'au fost tupii, ca spun corat c'au fost;
D'apoi au fost anume nu .. nu i-am numärat,
Dar au fost, atâta-i totul," zice Danciul supärat,
lar Românul se cruceste mirare.
Asa-i !, au o mie printre brázi, pe cärare
Au mai fast o mie'n capät, spun apoi de rost

www.dacoromanica.ro
20

C'au mai fost pe laturi... dracul au

ca frunza'n paltin bietul Danciu spunând acestea
pämintul. D'apoi bre, povestea",
hohotind Românul, mânios
Zice: En taci, Românico, ce tot
Ce te viteaz aicea pe neted, unde-i bine
Si codru ca'n pädure, mine,
Dar eu fost-arn între tufe fost singur eu
Te-as fi vdzut pe tine de-ai fi fost in locul mieu.
Vdd eu nu crezi tu gândesti anume
CO Hei, bade, de când trezit pe lume
Nici mintesc, nici fur - lucru mai
Rornânu 'ntelese a fost dat cu bota'n baltä
Si-a luat prea de scurtul pe se gândi
S'o mai lase dupä Danciul, sä unde-a iesi.
Deci-i zice blandete: Danciule, vezi bine,
Lupii-s lupi, de-a doar ori 0i cine!
Am i eu odatä cä trei lupi rn'au
Si-am fost bölnav zile, gätiam de gpovedit".
se Românul nu vorbeste'n glumä,
nu-i de-a curajul, väzând
Si-auzind Românul e fricos, iaräsi a zis:
Bölnav n'am fiu cumetre, dar n'a fost de râs,
Ce socoti, trei lupi pe tine mai te-au bägat sub glie,
Dar pe mine sute peste zece zeci mie!
Mä mir singur, Românico, cum de nu picasem jos,
Bag de nu-i nu gândi io-s tricot."
- Tronc, Marie, cine zice tu esti fricos, eu bine,
Stieu prill sat nu este oin mai curajos ca tine !
Si-apoi lupi au fost, lupi au fost, pi bine
CO nurnai fuga poate omu'ntreg viu,
Dard tot nu-mi vine-a crede cumc'au fost multi,

-C'auApoi
au fost? Spune-mi cu dreptut, nu vorbi
nu Românico,
fost lupi, dar lupi ca lupii,
mine'n
au fost, dar io-ti spun drept
pun pe piept,
Si jur c'au fost o Românul incepe:
C'au fost lupi, e tigane, pricepe,

www.dacoromanica.ro
Cä de-au fost, au fost o sutä. - Ba c'au fost, ba, zäu, c'au
repede sä n'ai gânduri io-s prost,
CA m'am pus pe numärate i-am numärat -
Nici sä nu gândesti mie mi-ar fi fost de dânsii
- Nu-i poveste, mä su eu ci esti curajos
D'apoi au fost ? o sutä ? nici cu-o iotä mai in ?
Iarna-i drept cä imblä lupii, dar acum nu-i frig, nu-i rece,
Acum primävarA - vor fi fost poate vr'o zece." -
Tiganul se'nholbA odatä : zece lupi, ha sä-i mai vezi,
lo-ti spun drept n'avui vreme sä-i mai numär s'astept
Dupä toti pânä vor trece ! D'apoi drept,
Poate n 'au fost chiar o sutä, dar zece - de bunä seamä,
Si-apoi zece-s zece, ci mie nu mi-a fost teainä."
Nu da daub, trei, läudându-se el
Nu-i fricos ! Lupii-s ca lupii. Er? lucru putintel
Dac'au fost, ori n'au fost, ins? frica foible :

-
Mincinos rämânä dânsul, dar fricos sä nu
D'apoi vezi tu,
prea tin lupii
!

tigane, lupii-s foarte närävo§i,

oamenilor curajosi.
Lupii cându-s multi in codri oameni, dau din coadä
Si-apoi- fug, in stau sä-si road?
Cându-s mai putini atuncia se obrAznicesc ei - -
BagA seama, tigane, fost-au zece, fost-au trei ?"
Ce sä-i zic 'acum cioroiul ?! Poate trei au fost cu totul
Trei au fost, (jar lupi, le-am coada botul,
Dar mie nu mi-o fost !" Românul
de râs sta mai sä moarä, iar
s'a prins -acum vârsä, sfeclit-o minciuna.
- Au fost trei ? Au fost ? En ascultä, sä-ti spun una :
, Râsu-i râs, dar chiar väzusem un lup mare-ac, ac.
Si de bunä seamä, frate, pe-acela-si tu !"
- L'ai väzut, zäu, Românico, asa-i cä nu mi-se pare,
Tie ti-a fost fricä aicea, d'apoi mie'n codrul mare ?
Unul a fost singur unul, d'apoi lup, da' lup de tot
Si-aveà capul -
Acum o sfeti
coada - botul mai de-un cot".
Românul dela 'nceput
A bägat de seamä came? lupi n'a väzut

www.dacoromanica.ro
 De când s'a näscut pe lume, acum cioroiul
.C'a väzut lupi frunzä. - Deci râzând :

Batä-te 'ntre de bine-o mai lipesti,

Ins? nu ti-ai dat de oameni, eu tu
Si eu cd ti-o fost fricä." - Fried mie ! laturi,
Si-mi da pace, cä-ti spun vorbe de te saturi,
Eu fricos ? Chiar zece sute d'ar fost pe el
Tot nu mi-ar fi singurel."
- Hei,
CAci pi eu
numai
recealä, d'apoi

prin tufe
dar nici
chiar
nu erä,
ta
Dar de lupi n'a fost poveste, tot ce-ai spus a fost minciuna
minciuna ti-a fost slabä, tu n'ai croit-o
Tiganul, urmä cd minciuna-i s'a sleit,
Zice: ,,Hei, hei, Românico, te pricepi tu la glumit
am spus o vorbä numai pi cä tu vei crede,
Dar tu esti, cumetre, mester, nu crezi toate,
-- Lupi adeck mä gane, n'au fost ?" - »Nu am spus o
Poate c'ai eu d'apoi
se vede."

Cumä,
Pentru ce-ai tremurat oare fost galbin la obraz
Si-ai iesit mort din codru ?" - Hei, de necaz !
Sn-ti spun drept, prin cea pädure fost lupi, n'a fost nimicd,
Dar miscase frunza'n tuft pi eu stam sä mor de fricä.

In anecdota Lupii observ

pe Cosbuc l-a putut ideea de a o scrie
de când elev al liceului din Poate a pi
atunci pi numai a refäcut-o mai târziu, ca student
universitar, cum a refäcut pi pe »Amin, strigd stâncele".
dovadä acest sens in cunoscuta anecdotä
Heu quale portentum", care se rapoartä la viata de
licean a lui Cosbuc care, altele, ni se spun
urmätoarele: II vedeam pe Horatiu, scurt gros,
cum peste räzoare ca un zmintit cu toga'n vânt
päläria - vorba vine - mânä; când ajunge
la marginea orasului unul care-I

www.dacoromanica.ro
 ce-i poete? räspunde poetul tinându-
se cu de quale portentum pi
fuge i se pare cd vine pe urmä :
asta, ne care
fuga orbului peste cdmpii, de groazd cd auzise
E tocmai tema anecdotei Lupii

In studiul citat am sä mä märginesc numai

la exarninarea incercarilor poetice ale unui elev de liceu",
reproducând in cadrele lui aproape tot ce ni se pare
vrednic a fi cunoscut". Am crezu cä ar fi gresit sä se
toate aceste intr'un volum.
ele unele pi nu e bine sä gloria unui
mare poet, publicandu-i ori ce vers pe el nici
nu s'a dea la luminä in tipar. Le-am cerce-
tat deci , tinând socotoalä de Imprejuräri, mai
pentru a ceded felul cum se spiritul unui elev
bine Inzestrat intr'odirectie pe care n'o päräseste in
vieatä dacä mai ales dascälii - 11
ajutä dupä putintä, pi a doua, pentru a cunoaste cele
literare ale pi directiile in care
a icceput el sä se manifesteze". Pentru a ilustrd aceste
cercetdri cu exemple, am reprodus, cum am zis, aproape
tot", dar nu tot" ce s'ar fi putut reproduce. pen:
tru ce pot sä mai aici, ca intregire, poezii
scrise de Cosbuc elev in clasa VII de liceu.

1) Vai, ce monstru vAzut

2) G. Cosbuc, Versuri 1897, p.

www.dacoromanica.ro
 DE-AI LÄSA

De-ai lAsa tot allii

Atunci, eu, curn,
Cum ai
In grea lumea de acurn ?
Nu privi cum face
tu ai cugetat :
-
Deci impaci-te cu tine
err toti vei fi !

ÎN AMBITIA LOR SE CEARTA

In ambitia
Un nebun
Fiecare se
-c'un
se

mai mult ca celalalt.

Atunci Dumnezeu din ceriuri

necunoscut,
la el
Cum se lut cu !

FACE-M'A$ UN

un vulturas,
Vultur falnic face-m'as,
am aripi ca sbor
Sus pe fruntea unui nor,
S'ascund sub aripa mea
stelisoara mea.

www.dacoromanica.ro
 d'acolo pe pämânt
Eu sä väd al meu mormânt
cu aripa sä bat
Steaua mea neincetat,
Ca sä steaua mea
$i sä cad eu ea.

UNDELE MÄRII

Undele märii
ca muntii
Bat cäträ maluri,
lä,
ce trece,
Care de ele
Se nimiceste.
Astfel unda,
Unda iubirii,
Trasä de doruri
Este-o furtunä
Ce nimiceste
Dalba inimii
floare.

Addenda. posesiunea d-lui I. Martian se gäsesc foi, rupte

dintr'un caiet care cuprindch poezii scrise de Cosbuc in vremea când
elev de liceu ori student universitar in cei ani. Aceste foi ne-au
pästrat : un fragment dintr'o poezie mai asupra continutului
acesta nu ne deplin, o dedicatie In amintirea unui coleg mort, o
dedicatie de ,,albumul" unei domnisoare douä tncercari care ar
titlul de Fragmente". Le reproducem in seria in care se
pe cele foi pästrate din original. - Dir. A. S."

www.dacoromanica.ro
 stele logostele
Care-alungä ori ce jele
Antistrofa 5
Spre a nu te
Mititelule, ce-ai face
Când mormintele rapace
Ar pre

Oh, dar moartea nemiloasä

Când la mine va venl,
Strofa 6
M'a sträpunge cu-a ei
pe veci voiu adurmi

Atunci plânge mine

Ca 5icând ai vrea fine
Antistrofa 6 Din mort a
Cäci cu lacrimi de durere
Te-a- crescut in grea veghiere
mama-ta.

2°.

AD MEMORANDUM
Din fragedä pruncie ca prietini am träit
.Tinându-ne de noi cälätorit,
Ca fratii p'a vietii arare grea neagrá,
Dar soartea ticdloasá cu-amar ne-a pismuit
n'a läsat sä ni-o umbläm
Ah, mâna ei de ghiatä pe veci ne-a despärtit.
Te du, te du, amice, ci eu voiu
Adeseori la tine la iubirea ta
Si'n noaptea disperärii pe plaiul suferintii,
Când totul m'a goni-mä, din sân m'a exilk
Eu voiuprivi la tine, iar tu la provedintä
asfel nici noi nu ne vom
Co§bucu

www.dacoromanica.ro
 27

Nu pot scrie versuri de amor, o floare I,

amorul este un lucru bizar,
Dulce pentru-acela care nu-1 cunoa§te,
iar totodatä negru amar.

vrei tu versuri, inima-ti deschide,

Pe poet iube§te pe
ti-a scrie versuri albumul,
Ti-a i viata de noroc.

fi acea ce cu magica ei vargá

a mele gene in minut m'ar
fi de trei ori chiar de 10 ori ar fi,
CAci prin lume fuge-mi
visuri aurite care nu le pot

n'a putut pe tine

te striveasc5-odatA
Nici hanul
Cu xerxica-i
Nici fib semilunii
Nepa§nici haini,
Dedati lumea

Nici seclul lui Zapolia

Nu te-a pe tine,
Nici oarbele partide
intrigi fine,
Chiar provedintii
Turbot te-a
Dar tu printre blästeme
as-ai

www.dacoromanica.ro
 FRÎNTURI
SANDU MANOLIU

Sunt scriitori cu valoare istoricd. Sunt mai multi. Sunt

tori valoare literard. Sunt mai putini.
Cei aprind fäclia culturii. Ceilalli o fac sträluceascä.
Primii dibuesc, popularizeazd culturalizeazd. Ceilalti
pi esteticizeazd.
Vorbim mai mult de literatura scrisä.
Literatura a graiului vorbit," e mai veche pi
E spontanä. E literatura träitä. Limba vorbitä, care se
preface neîncetat, care se mlädie dupd timp pi gintä, pi
oameni, mai u5or pi mai aievea dinamismul vietii.
mica pi gestul complecteazá viata pi märesc plasticitatea.
Mai decît scrisul, este expresia indivi-
sau colectivd.
Literatura scrisä e mai dificild. Procesul de ideatie e mai
complicat. Gîndirea - chiar e imbolditá de sentiment -
proecteazd altä cuprinsul vietii noastre
intentia de a continuä procesul de insträinare pi deviare a
fondului sufletesc brut. Asemenea unei lentile, obiectivarea impre-
siunilor noastre aduce necesitate, mai ales scris, diformarea
fondului sufletesc initial.
Apoi semnele grafice nu pot oglindi nici a mia parte din
cutele pi manifestärile noastre suflete5ti. Mlddiarea limbii se pierde.
anchilozat anchilozeazd gindirea. Sentimentele se
lar ideile se sau se strivesc, - apa cum se turte5te pi se
strive§te o fiintä prinsä in tampoanele unui tren. Dela la

www.dacoromanica.ro
 29

Hegel sau la Bergson filozofia eternei deveniri ne-a intuitionat

realitatea poate mai conceptibil. prinzi devenirea"
curkerea" in forme statice amorfe?
Scriitorii cu valoare o atmosferä intelectualä.
Ei de§teaptä o con$tiintä culturalä capabilä, sau cel putin dornick
de a intelege primi cultura. Ei deschid culturii. Cea
dintâi luptá a este Ei fäuresc limba literarä.
Cei pioneri ai scrisului au o valoare filologicd,
culturalizdtoare pi
Scriitorii art4ti aceste cadre. Ei se la
valoarea literar-universald. Devin cetäteni in culturii este-
tice pure.
Prin scriitorii cei dintäi, cultura unei se se
prä§tie. Devine extensiva. in suprafatá numár.
Prin eilalti, cultura unei se desvoltä. Cre§te intensiv:
in e.

siune
Opera

valoare
din urmá,
national, depá§e$te granita, - fruct

dar integrantä
pecetie a geniului

cultura
deviná expre-
literatura
universalä.

Meritul deosebit al lui Emineseu Co§buc e cá au sA

fie pi ucenici pi art4ti, - devi au träit epoci de initiare adap-
tare culturalä, epoci cari cereau primul rind, nu de
adeváruri estetice, ci creiarea unui mediu capabil de culturá.
Dacá geniul creiator au putut sA fie fäuritori de
opere literare de sine stätätoare a tot intuitoare de frumos ; prin
dragostea fatä de nearnul nostru au se fie minunati
pularizatori eminenti factori de culturá.

E o mindrie pentru noi cá afará de viziunea poe-

tic-idealizatá a
de basin a vietii noastre
lumea a cc/or multi, d lumea
-
noastre naturi afará de epopeizarea
s'a ocupat de
de jos de
celor mici,

www.dacoromanica.ro
30

Ca traducdtor pi localizator a pi haina

limbii noastre strämosesti operele literare de frunte din literatura
universald.
Astfel dip literatura sanscritä, latiand, germana, pi
a tradus ceeace pi pe el l-a fermecat mai mult.
Pentru pi mlddierea limbii noastre literare, pen-
tru inviorarea pi lärgirea gindurilor pi noastre, -
dorinta de a ne face cunoscut comorile literare sträine, e darul
cel mai frumos ce putea häräzi Cosbuc nouk limbii noastre
pi simtirii
Ca popularizator, din lui Haret pi al lui propriu,
a zugrävit cu pi drag vitejia legendard din trecut pi dati-
nele noastre populare de azi. (Povestea unei coroane de otel" pi
Rdzboiul nostru pentru neatârnare" sunt pentru tärânime).
Ca sfdtuitor cuminte al poporului nostru tárdnesc; in
petrecut copildria, l-au durut lui suferinte", dar
pi näravurile lui rele. Deaceia a cuvintat pi a impotriva alco-
olismului, dusmanul dintre noi", impotriva pi impo-
triva nepasärii noastre, care duce adesea la nätingie.
Ca indrumdtor didactic a tälmäcit ideile educa-
tive ale filozofului englez a organizat pi publicat conferin-
tele populare invätätoresti ; a tinut el conferinte sâtesti, a

list, -
alatuit .crestomatii

citire pentru copiii cei mici.

pronuntat suflu eroic pi traditiona-
ba a colaborat chiar in mai multe la cärtile de
carte de citire pentru clasele pri-
mare a fost scrisä cu Vlahutä).
Insfârsit ca cultural pi scriitor in revistele la cari
a _colaborat sau pe cari le-a intemeiat (,Vatra", Foaia interesantd",
a cdutat se destepte o o energie
turald inspirafie tradifionalistd, pi
convins poporul nostru ascunde in el, nu numai
zistenta pi eroismul de veacuri, - dar, mari po-
sibilitAti de isvoritoare resurse culturale.
pi
prin talentul cu care a fost inzestrat, el a
exemplificat tri mod strälucit pi aievea crezul gindurilor lui.

www.dacoromanica.ro
 31

G. Cosbuc se lack studii de folklore, spicuiri

de psihologie studii de interpretare a Divinei Comedii.
Dacä studiile dantesti, cu toatá istovitoarea lui
cu toatä lui de observare nu a avut poate pregAtirea
necesard, - inzestrat in chip deosebit pentru cercetärile
folkloristice pentru intelegerea pätrunzAtoare a sufletului täränesc.
M. Lambrior nici G. Cosbuc, singurii cari
no§teau ,,dela graiul, obiceiurile datinele populare, n'au
stäruit pe calea aceasta.
*

Controversa e veche. Recent Dl Lovinescu a mai reintinerit-o.

Evolutia culturii fäcut dela formä la fond, sau
dela fond la formä ?
In senzurile.
de collard (scoli, teatre, reviste, institutii etc.)
cu vremea continutul
Parte din institutii cistigat cuprinsul cultural
indicat de institutia sau de atmosfera creiatä de importatori. Parte
din institutii s'au adaptat ele insele la cuprinsul sufletesc indigen
existent.
Deaserneni
cucerit cu
i istorice
învestmintarea corespunzAtoare.
Fiecare popor are manifestärile lui proprii, dar este
supus intermixtiunii generatoare de noi fenomene politice,
ciale culturale, (, lnterdependenta", pentru care s'au certat cri-
nostri).
Procesul de adaptare erA firesc sä se facA in ambele senzuri.
Intrucit a fost util, se sau nu devia, aceasta
subiectul unei alte dispute, mai politice cul-
turale....
*

Unii scriitori au redat sentimente mai mult sau

mai putin cemune, de literarä.
Opera ne mai prin stilului
armonia limbii,

www.dacoromanica.ro
32

Sunt cei ce Cei ce toarnA'n forma

limba veche 'nteleaptä". E cazul lui Alecsandri.
Sunt scriitori, cari sä ne redee mai mult tai-
nica simtire". In haina poeziei ei cele mai adinci, mai
cuprinzAtoare mai fermeatoare sau mai dureroase su-
fletesti.
In materie de literarä e gresitä credinti cä notele pur
intelectuale nu pot forma material poetic. Din potrivä, in adinci-
mea nebänuitä a unei idei rezidä farmecul ei. Frumosul ideei poate
emotie esteticA, ba inch de un grad superior.
(Multi din luceferii filozofiei au o valoare mai rnult decît

Opera literará ne poate impresionA prin adincimea ideilor

tkia sentimentelor chiar cind greu ca un butuc
intortochiat sucit silnic impieclecä gîndului al
simtirii.
Vorbind limbaj mai popular - scriitorii 'acestia sunt
cei ce izvodeascA un E cazul lui Gr.
Alexandrescu. (Parte din poeziile meditative).
Originalitatea adincimea inspiratiei poetice originalitatea
täria intuitionkii obiectivärii continutului sufletesc dau nerv
trup vietuitor operei de artä.
Cosbuc Eminescu au realizat una alta.
S'au luptat cu zAmislirea limbii literare a formeior poe-
tice inspirarea fäurirea materialului artistic.
Au realizat opera literarä absolutä. Impäcatä sine
Au fost i i

* *
*

Ce minunatA, variatä e'n versurile lui Cosbuc!

Totusi tonalitatea dominantA e vioiciunea sveltä, exclamatiunea
bogatá sau Intretäiatä dinamismul forte.
Prozodia lui Cosbuc e prozodia sufletului romînesc. Nu e
atît obiectivarea sAnätätii lui sufletesti, crede Dl
IbrAileanu; nici numai o particularitate poetici,
se exprimä un alt

www.dacoromanica.ro
 33

Dach n'ar fi indräsnet a o träsäturä prin alta

tainick poate cä ritmica lui ritmul vietii
noastre daco-latine : Spiritul latin, - meridional, svelt,
vioi, aprins, altoit pe fatalismul, melancolia senina
gravitate dueled.

secole literare are la spatele lui parnasianul epicul

Leconte de Lisle, sau sonetistul Hérédia ? Dar seninul Goethe,
meditativul Byron tragicul Leopardi ?
ce" trecut cultural are la spatele ei epoca lui Eminescu
sau chiar a lui ?
Pe vremea Dante scria Divina Comedia' Vita Nova',
poporul era in viata patriarhalä a voevoda-
telor räsfirate. -
lar dela mänästirile noastre dacä
pe margini de ciasloave anul domnilor semnele tim-
pului, - Anglia, Shakespeare pe Hamlet Othelo....
totu§i Eminiscu pot fi medalii reprezentative
in cu vechime literarä de sute de ani. -

Obi§nuit, mai bine zis vulgar, se crede cä poetii mari sunt

lipsiti de realitätii. capul in Purtati pe
aripele fantaziei, ei, - sau nu old realitatea, sau -o diformatä.
Nu numai un colt din ci realitate deviazä,
trece prin lentila temperamentului poetic.
Premiza o fi justä, dar concluzia e gre0ä.
Mai realitatea o desminte : Alecsandri Emi-
nescu VlähutäCo§buc au fost cu un deosebit bun simt.
[Cetiti corespondenta lui Alecsandri ; articolele politico in-
semnärile lui Eminescu ; iar la Co§buc, articolele lui despre fol-
klore amintirile despre obiceiurile moravurile dela tarä. --
e articolul : Groapa din drum", publicat fi in
Dintr'ale neamulvi nostru".]
Nu e vorba de sinceritatea literark - ci de simtä-
realitätii. dai bine seama ce e firesc sä fie ce nu.

www.dacoromanica.ro
34

se pi acest bun simt, care se

uneori tocmai la poeti.
lui sunt sortiti st pi in lumea realä
minteascd pi in lumea imaginara a propriei fantazii.
Prin inluitie, prin contrast, sau numai prin simplul fapt al
diversitátii celor lumi platonice, ei pot deosebi bine
ceeace e firesc pi ceeace nu e firesc, ceeace se poate ceeace nu.
se ceeace e, - ceeace nu e.
Ca sO ai bun simt, nu e numai decit necesar sä poet...
Dar duct destinul te-a poet, ti-a dat, majoritatea cazu-
rilor, pi darul bunului simt....

Co§buc optimist? - caracterizare improprie.

Opera lui e sträbátutä de un puternic suflu epic.
Epos cuvântare, poves:ire. Narare de fapte viteje§ti.
In curgerea vremilor notiunea s'a s'a
Epic desf4urare de forte. Forte Dinamism.
- Lupta pi
Succesul luptei nimeni nu-1
Chiar când infringerea noastrá e nimicitoare, eposul dolt.
Nu dezastrul Nici victoria izbânzii. Ci apoteoza luptei.
A luptei ca dinamicd.
Lupta poate insemneze spor de vitalitate, dar nu numai
pi optimism. nu ori ce luptä are scop pi Betia
luptei lipsa scopului.
Lupta sau lupta vietii - numai mintea noasträ le
finalizeaa E bine creiezi tu un ideal, de§i une-
ori iluzoriu, te poate autosugestiona: Dacä viata Ware scop, fä-o
tu sä Fie pi fulguratiuni de
Un imperativ categoric imanent ne sO
inte. Chiar decorul vietii pi al luptei e ca in teatrui antic.
Ne supunem fatalitátii. Filozofie pi sträveche,
dar cuminte a täranului rumba.
De aci la optimismul viguros", mai este drum
lung ..

www.dacoromanica.ro
 35

Cosbuc poet sau al ?

Täränismul e o atitudine socialä pi politicd. E$ti täränist, nu
pentrua te tragi din - ci, drepturile pi mai
ales interesele päturii sociale ca atare..
Faci un credo" lar cine amestecä atitudinea poli-
ticS cu inspiratia poeticA, a fcut Cezar Boliac sau alti
poeta$tri sociali, acela sacrificd o atitudine pentru alta. nu
cumva le sacrificä pe ainindouä deodatd....
Noi vrem nu e un credo" politic. E un glas al
pi al revoltei.
Co$buc nu e poet täränist, ci al
Dar poet al täränirnei nu e$ti numai atunci, o apoteozezi
sau o slävesti ci, ori de ori, viata, atmosfera
pi ritmul mediului äränesc servesc ca subject de inspiratie, in-
diferent de atitudinea emotivä ce o ai ca poet
Viata dela devine un simplu material afectiv sau poetic.
Co$buc nu e poet al tärägimei, nici in versurile lui
pästreazd incrustat de millunat factura pi graiul popular mlä-
diat pi ingemänat artistic. Eminescu a imbogälit versul româ-
forme populare. - Eminescu nu poate
fi numit poet al
Co$buc e poet al járänimei numai intro viata
i-a prilejit un fermecdtor subiect poetic.

Artistul ascunde el latent geniul poporului din care face

parte, sau poporul are plämädit in el aluatul resurselor geniale
viitoare una pi alta.
Dar vrai sä faci experimentare asupra unui
popor, pentru a-i cunoa$te puterile pi insusirile caracteristice pi
virtuale, zdmislitoare de noi bunuri culturale pi civilizatoare, -
atunci ia in cercetare materialul de elitä. In el, printr'o viziune
geniul unui popor se desväluie noasträ
toate proeminente.
Eminescu, de exemplu, reprezintä fata subiectivd, reflexivd
pi sensitivd. Co$buc e obiectiv, contemplativ pi transparent,

www.dacoromanica.ro
36

Unul reprezintd un interiorism afectiv cogitational. lar celä-

un interiorism afectiv actionist.
Cine dach nu cumva acestea nu sunt pi träsäturile carac-
teristice pi dominante diversitatea pi adincimea sufletului nostru
rominesc de pretutindeni.
cine dach printr'o eugenie miraculoasä, nu s'ar putea
pi intensifica aparitia geniilor viitoare.... Tot suntem deprinsi
vedem numai genii ori

Manualele didactice profesorii de literaturä pierd vremea

cu predarea mod riguros cronologic genetic.
In de formarea gustului estetic, in de cultivarea mintii
a simtirii, in de pi intensificarea vietii intelectuale
ajutorul marelor opere, - rnanualele pi unii profesori se strä-
duese mintea elevilor fel de fel de date pi cu fel
de fel de fapte ale scriitorilor mai Dei minores, cari mult
pot o importantä istoricA, documentarä pi explicativä
pentru buchinisti pi
ce intindere pi ce tratare i se dä lui Eminescu pi
lui Cosbuc manualele de literaturá pentru noastre
E nedrept nepedagogic.
De ce su-ti pulverizezi mintea, de cu legionarii
condeiului, poli intensifici orizonturite sufle-
testi la adApostul marilor zämislitori ai literaturii pi artistic ?

Eminescu Cosbuc nu au nici o editie criticä a

opere. nici un serios" studiu critic. De mono-
grafie nici vorbä. Dar, - sä studii literare" confec-
tionate de Consfanta Marinescu, doctor litere, sau de Octav
Minar, - mai bine de
Eminescu s'ar Badea Gheorghe ar

www.dacoromanica.ro
 Eminescu Cosbuc nu au nici o statue tara
Bine, putin, au oamenii politici pi diversii primari din di-
verse orase.
E pi firesc. Oamenii mari Bind ai au privilegiul
de a nu fi ai nimánui....
*

Opera mari e mai tare pi mai eternd ca bronzul".

Noroc e mai rezistentä pi indiferenta noasträ.

www.dacoromanica.ro
 DIN SCRISORILE
UNCHIULUI MEU
PREOT GEORGE CO$BUC

Cea mai mare parte din scrisorile pe cari le-a trimis

unchiul meu George Cosbuc pärintilor fratelui säu mai
- dela Universitatea din Cluj ca student in
litere, apoi din Sibiu ca gazetar la Tribuna" chiar
dupä trecerea sa la Bucuresti, - a ajuns in mâna
mea. Cu timpul am sä-le public pe adäuend la
ele câteva de el altor rude, unele adre-
sate lui de diferite persoane.
Sirul scrisorilor aci cu una adresatä de
Slavici unchiului meu, când el se afla in :

Sibiu, 22 1886.

lubite Domnule
Versurile, pe care ni le-ai trimis, sunt o nouä dovadá despre zelul
literar al DTale rog sA Incredintat, cá atât pentru noi toti, i
pentru mine in deosebi, ba mai ales pentru mine, care le-am primit,
a fost o de särbätoare.
Te rog dar scrie, te simti dispus, ne trimite ceea ce scrii, dar
silá sá nu fact, cAd e mai bine putin bun slab.
ecum am sä m duc In curénd la Cluj, ca stau In fata curtii
jurati. Vom vorbi atund mai

www.dacoromanica.ro
 Deocamdatä te vestesc, cä cu posta de astä-li Ti se vor trimite din
partea editurii Tribunei" 30 a. ear pe viitor vom face tot ceea ce ne
vor ierta mijloacele.
Al DTale sincer afeclionat
loan Slavici.

de plecare la Bucuresti, trimite tatälui

scrisoarea :
Sibiiu, 13/7 1888.
Dorite
De când nu am mai acasä, trecut atâta vreme,
veti socoti el eu nici nu mai stau prin Sibiiu. Dar tot gândeam,
ba ba pleca la Hordou, am tot aminat
de pe o pe alta scrisul. Aveam de gând se merg
acasá in Hordou in luna aceasta, dar' cum ni s'a vinit lucru,
in redactiune chiar acum e mai Slavici e
redactorul Casoltan s'a dus la Bucuresci, Albini, redactorul actual,
pe 2 septemâni la deprindere de arme, mi-a cautat se
rmân pânä mai târdiu. Dar' cred, August tot o se pot
pleca la Hordou.
Eu sunt sânetos, beteag n'am fost in timpul de când nu
vi-am scris. Cu plecatul la Bucuresci gata ori când se
dar' numai ca se me cu ministru Maiorescu pi cu regina,
apoi plec la Viena, au de se trimitä.
Metropolitul Vancea s'ar aplecat se'mi dee bani, ca se
studiez in Germania ; in Blaj am fost de doue ori, odatä am mers
seara pi am demineata, de nu era Vancea acasá,
dar' o se merg cât de ca se m Vancea.
Ieri am fost la Turnu- Rap pi am peste Fagdrap. In
lunile astea am umblat pe la Deva, Alba-Iul;a, Brasov,
de-a vederea. August dar' o se sossc acasá, m'am
säturat de oral mi-e dor de mania.
Sunteti sânetosi cu ? Mania nu e ?
se 'mi scrie câte-va ceva, se nu fie lenes, cä sunt eu destul
de lenes.
Ve
al Dv. George.

www.dacoromanica.ro
 Fratelui säu trimite din Sibiu scrisoarea pe
care nu o am intregime:
Sibiiu 15/8
Cinstite frate
La a ta recercare, se-ti epistolei de tine la pri-
mirea ei, am asceptat numai se a Tribunei, m'am
apucat de
A trecut, dici tu, o de an eu scris acasá deat mimai
o de scrisoare. Dar' n'am ce scrie, de unde se iau cerneala care
mi-s'a gMat, cum earäsi tot tu dici, ca se scriu ceva ? sunt ;
me doare pe mine cute odatá capul, e lucru mai mult drat de sine

Aveam de se plec In luna aceasta pe vr'o nu-

mai, apoi se earäsi la Sibiiu ; dar' mi-am adus aminte, 4 Oc-
tomvrie e deschiderea gimnasiului celui nou eu vrea bucuros
se fiu pe acele vremuri in Näseud ; dar' nu pot umbla de dou ori
pe voiu rmanea cu mersul Octomvrie. Din Näseud
mi-au scris de vr'o ori prof. Alexi Pletos, se fac o odd pentru
gimnasiul nou, dar' nici n'am vreme nici poftä de atari lucruri.
va veni se o fac, am s'o fac eu de voia mea, dar' nu cum sciu NC-
sudenii, ci cum sciu eu.
Eu nu sciu, pare-mi-se mie numai asa, ori mi-ai scris tu odath, ca
lulius ar fi avut un i-a murit. Eu me tot ncajesc sciu anume ;
dar' in epistolele tale nu am acest evenement - lulius
ce mai direge de tace nici mie nu-'mi nici prin Gazeta Poporului nu
se mai ? Scie ce 'i-a frate-so, redactorul ?
lacob e tot la ? Mi-ai scris tu, Luca s-a ? Prin Harina
ce fac oamenii ? cu ? Salva, Lesu ?
Tribuna, merge In Hordou regulat. In Administratia Tri-
acolo de se trimite gazeta la n'am fost de vr'o doue sep-
tmani nu sciu ce mai face administratorul cu -

Altä frânturä din o scrisoare acasä din Sibiu,

sä fie adresatä cuiva, asa:
Sibiiu 5 Februarie.
:0 veste ni-a venit, adecá sa venit in
mai la vale : numai pentru aceia am voit se-ti scriu,
ca se ved drept e ori ba."

www.dacoromanica.ro
 41

E veste, dar' nu vestea e mare ci minciuna e mare. cum

a ajuns vestea pe la Hordou nu 'ml pot inchipui ate ad lacob
din Blaj a batut toaca dupt lui.
Lucru e : Eu am avut se merg In Alba-lulia la un advocat neste
treburi de ale Tribunei. Din Alba-lulia, 'mi-am
merg pi la Blaj. In Blaj am stat la un prietin de meu din Sibiiu,
dar' lui nu voiam nici nu aveam drept imputernicire se-i spun de unde
vin, ca se nu scie el apoi se scie lumea toatä. spus intr'o grab«,
vin din ; dela el au eu din Bistrita, a
lacob el desigur a acasä In Telciu despre asta dar' vestea
Eu m'am gräbit respund ca se nu o comedie ca asta,
merge In acasä s nu me
chiar de fi avut destul, acasä fi mers ori cum di
cum - timp destul", eu ori care altul din redactie trebue
se tot Urlaub" ca catanele, pe ceas anumit, -

Dupä expozitia din 1906, dela Bucuresti, aducându-

aminte de cumnatul Constantin Pop, preot M
Feldru,
Luni 18/X11 1906.
Pdrinte popo,
acasä Bucuresti, esti tot pe drum
tre Säsarm ? ai gäsit acasä toate prescurile pe numär ?
preuteasa, bine sändtoasä D.Tale ? Sfin-
Ta dracului de - esti sänätos pi vesel ?
Imi pare bine.
Am cetit prin gazete cä la gara dela ti-ai fi
pierdut ochelarii. Imi pare räu. cä prin Sibiu ti-ai fi pierdut
capul (dar de asta mä mir, cä omul nu poate pierde ce n'are),
ti-ai fi piedut capul dupä o sdlipleancd frumoasä.
popo, cu de-astea, cä räu, cä esti bätrân Ce Dumnezeu,
Angelina n'are parapleu" sd rupä de scäfârlie ?
M'am apucat eu sä vä scriu, cdci Alexandru are acum pi
mai vreme decât mine. Toatä ziva e la se
dela dimineata, I-am dat la liceul Lazär pi noi stäm
parte, mai mult de chilometri dela liceu. Merge pi vine cu
electric, dar trebue pe drum vreme multä, cdci face

www.dacoromanica.ro
pe zi de 4 ori acest drum, aproape 16 chilometri z;lnic. E
bräcat uniformä de cadet, e cu pusca pe umär.
Eu, rnultämescu-ve de intrebare, shit Nevastä-mca
asisderea. Alexandru idem. Bucdtareasa tot asa. la Du-
mitru ne-am mutat in casa noasträ - str. Labirint 133 - casä
frumoasä, mare, rog, ca de boer särac !
ati fost prin Bucuresti n'o aveam, ca vä omenim ca pe
niste obraze suptiri ce D. ca pe niste fete bise-
ricesti au s'ajungä in raiu de-a dreapta Haralambie
cu aripi de foc care de ori pe zi dracii in lesie.
Dar ce n'a fost astä o sb fie la anul hi la multi nu
e un scurt de in lumea asta hi omul nu e
urat sä vie numai odatä in viata lui prin Bucuresti ca Pahonie
Mocodeanul din Hordou la lerusalim. sä mai veniti sä mai
vedeti barjele cinstita casä a Domnului, de
näciune la Caru-cu-bere (oho, Constantine, ce frurnusete de spumä !).
Acum, bine Mcea, dar uite am fustei pe limbh
leg eu de-o din scrisoarea ta cca din urma. Prostul
nebunul trage nebunul eu,
prostul esti tu (sä nu ne-audä cineva, te ne crede !).
Te-ai legat sä ne trimiti - tu, or! tot un drac sin-
Angelbra,
teti - un covor, da un c-o-v-o Bre, Turcule, nu puteai
!

te acum nevastä-mea n covoare vede, ba gal-

bene, albastre, ba verzi. Mi-ati covorul vostru.
Prin e iarnä zäpadä multä ger. Dar
mult soare multä veselie, acum särbätorile ce vin
frumuseta orasului iluminatii, sgomot
irozi comedii.
lar fiilor, pace iubire intre oameni. Sä vä
pace cälbasurile (asa cred cä se
in máncarea aia,
eu de 20 de an! n'am mai väzut-o), vä roadeti
dinti aveti costitele de porc
veselia Domnulul, petrecândii-vä särbdtorile dragoste
dumnezeese. Ai stränutat ? Sä-ti fie de bine! sä faci chef
de Vartolomeiu alui Filimon de pe ulita morii.
Si salutäri dela noi,
George..

www.dacoromanica.ro
 43

In scrisorile trimise acasâ, exprimr dorul de mamá-

sa, de unul pi altul, mai de aproape. Face amintire de toti
fratii, de veri un nepot. Incepe lulius, care este nepot, fiul surorei
mai mari Raveca märit. Iftene Bugnariu. lacob Luca ii sunt veri. Tot ace-
lacob e dela oi, ca lacob dela Blaj, actualul administrator pa-
rohial din La Harina avea o sorä mAritata dupá preotul Constantin
Pop, mai trecut la Feldru. La Salva, sort preoteasä. La
Lesu, fratele mai mare Leon preot. Mai aminteste de Alexandru, care i-a fost
unictil copil pi pdn pierderea eäruia a trebuit sufere atât de mult.

www.dacoromanica.ro
44

POEZIE GHICITORI
IULIU MOISIL

Din timpul când fratele meu profesorul Dr. Constan-

tin Moisil era conducAtorul societätii Virtus romana
rediviva" a elevilor dela liccul din Näsäud, a rämas
scrisorile societätii poezia Arabii i dracul," fäcutä de
Co§buc când era acolo elev de cl. 1883'84.
VIII, in
Originalul autograf I-am depus In lunie 1925 la Academia
românä, iar aci reproduc .poezia:
ARABII I DRACUL
Arabii
Atunci veni Dracul la dînsii zicând :
La din lume am drept jumatate,
dar din sä-mi dati a mea parte
Arabii fac sfaturi pun jurämânt
dea jumatatea ce creste 'n
Dar Dracul crezând surise:
Sa-mi dati d'asupra," - le zise.
Arabii dau mâna cu Dracul fac
Contractul. Din holdä, noi Domnule Drac,
jumatatea ce creste 'n
Sä fie!" Arabii atunci

www.dacoromanica.ro
 45

Rädichii morcovi sfecle pe lunci.

când veni timpul sä 'mpartä atunci
Arabii iau sfecle morcovi, ear Dracul
lea partea d'asupra iea frunza
când sosi vrernea de plug alt an
ear4 Arabii vine Satan.
Acurn sunt cuminte, nu prost ca odatä
an Noi ? tatä?"
Arabii fac sfaturi pun jurämânt.
Ei bine acum dati-mi (jumAtatea) ce crete 'n
Arabii
Siretii, pe câmpuri oyez

când sosi Arabii toti stau

In rând ieau spice paie, ear (lui dau
toate lui Satan. El drace
Arabii sS joace
'n iaduri s'ascunde de tot rusiliat.
D'atunci Dracul s'a jurat
Pe coarnele lunei vrajele babii
'n veci nu mai face contracte cu-Arabii.
Hordou 19/2 1884. Co§buc.

N T Privitor la aceastä poezie d-I profesor universitar Nicolae

Dräganu ne scr:e, el a copiat-o din almanahul societätii Virtus rom.
red." Intitulat Muza in care Cosbuc singur cea mai
mare parte din poezii. Arabii i este acolo a 14-a din cele 51 poezii
scrise cetite de Cosbuc anul 1882/3, el era elev de cl. VII.
o explicare asupra controversei, d-I Dräganu e de pärere cä sau e
vorbá aci de redactii deosebite, sau, dupá un an, Cosbuc a revenit
1884 asupra a copiat-o, dupä obiceiul säu, cu modificki. Publicäm
aci poezia in cum a font Dir.

www.dacoromanica.ro
46

ARABII DRACUL
(Dupá Rückert)

Atabii-§i arará câmpiile 'n

Atunci veni dracul la dân§ii zicând :
La din lume am drept
Din hokla-vä cer a mea parte
Arabii-i promise cu nalt jurämânt
Acea jumätate ce este 'n ;

Dar asta 'rnbiere Satan' o respinse.

dati jumdtatea de-asupra," el zise.
ei sämänará rädichi peste lunci.
când veni timpul sä 'mpartä, atunci
Rädichile mândre Arabii
lar foile-uscate Satanii le
lar când veni vremea de-arat alt
- :

Voiu fi mai precau(,1) muge§te Satan,

Deci dati-mi din contra l" Atunci sämänarä
Arabii pe câmpuri porumb säcarä.
când fu 'mpärtirea, bii land
Frumoasele spice, dracului dând
Cotoarele goale, mugind cu sfialä
Satana s'ascunse väzând cä-1
nici nu-i venise dorinta sä fie -
Mai mult Arabii 'n prietinie.

GHICITURI
(de G.
Intre toti din lume
Am eu unul cunoscut,
seamän, nume
'n nentrecut.

CM de sboará
Inchipuesc nu pot,
Cáci omoarä 'n o clipitä
Cal cu cu tot.
1) Era mai bine cu

www.dacoromanica.ro
 47

Lui li place sá
Sus pe piscuri
Poate face
-
cask
pe

Toatá park toatá foc.

El striveste-un arbor mare

Ca p'un pai suflat de
pe dînsul
Nu-i putere pe

Glasul lui asa-i de groaznic

In tremurá de el
Omul cel ce-i mai fire
Intocmai ca un misel.

Acest monstru niciodata

Nu-i de :

moare, In foc moare,

Dacä moare - a murit.
*

Care rege n'are farä?

Ce fel de plugar nu ?
Care pepten nu-i de os?
Care scai nu e ghirnpos?
Care cer e färA stele?
Ce ciobotä nu-i de piele?
Ce pärete nu-i de piaträ ?
Care cal pede pe vaträ?
Care nu poate ride ?
Care cheie nu inchide?
Care nu inflore§te?
Care vacä nu rnuge§te?
Ce fulger e färä tunet?
Care clopot sunet ?

Publicate Calendariu pedagogic pe anul 1885, de Reuniunea

a din districtul Ndsäudului, Imprim. Aurora'
p. A. Tocioran, 1884,

www.dacoromanica.ro
48

AMINTIRI
VIRGIL

In anul 1884 era Gheorghe C*uc elev de clasa VIII-a a

liceului nostru din Näsaud. Cu fata ochii expresivi
betul melancolic, trada de atunci pe poetul adânc ganditor,
pe care aproape intotdeauna vedeai gäseal sau notând, sau
cetind scriitori vechi Eram adesea
pläcea sä asculte cântam din N'avea voce deosebitä
nici chiar auz muzical prea desvoltat, cu toate aceste simtia
atractie spre tot ce este armonios: de firea
sa
absolvirea la universitatea din Cluj,
acolo ne-am Imprietenit mai mult. De câteori cutreie-
ram periferia orasului, *sau urcam dealul Feleacului, discutând
glurnind; iar dad-1 apuca vr'un dor jale, ruga sä ne
intoarcem acasä, vre-o In mica mea
se aseza pe dunga patului ori se pe sofaua cam
hodorogitä asculta cu deliciu la sunetele vioarei ; iar eu
asiguram foarte bucuros, cäci am in el pe cel mai
credincios indulgent public asistent.
Nu se dispärea fAr' de nici o
vedeai in Cluj. CAnd cuprindea no-
stalgia, nu era stare nimic pleca spre munti la
Hordoul i la sAi pärinti. Alminterea, precum stu-
dentii tuturor timpurilor, ori doar' in mai mare, noi
studentii români de pe-atunci eram de-arândul subtirei la bu-
zunar, traiam vieatä simplä, multe pretentii, räbdam lipsuri

www.dacoromanica.ro
de tot felul, o duceam zäu cam greu in cele
noui zile din ale lunei. Nu edeci mirare, ne
apnea câteodatä aprig dor sä plecim acasá, unde ne mai
puteam trupul sufletul.
lnainte de-a doi ani la cursurile facultátii de litere,
prietenul George (cum se nu Gheorghe) merse
la unde stete câtva timp ca colaborator la ,,Tribuna",
in 1890 trecu Bucuresti, din clipa aceea incepu sA urce
tot mai sus ad parnassum.
In Decemvrie 1893 plec eu la Bucuresti gândul sA
stau acolo atva timp spre a cunoaste mai deaproape metropola
culturei românesti. In Brasov asteaptä regretatul Grigore
mA
tot sA mA retinä redactia Ga-
zetei". Nu-mi intrerup cálátoria, dar promit, cA din
voiu depesa hotärirea mea definitivA.
Ajuns in capitalä cea dintâiu grijá este sA caut pe
Cosbuc, pe care nu-1 de ani. Auzisem cA aproape
in fiecare zi viziteazä librária Sfetea", deci mA duc alA la li-
rog pe stäpânul ei sä mä inclrepteze unde putea
afla pe George Cosbuc. Sfetea face o cam serioasä
apoi zice : Ei, sA probäm, dar anni. Am un drum
chiar pe-acolo; poftim, sA zece ore dimineata
zäpada crâsnea de frig. Trecem prin câteva strade, ne oprim
case posomorite, scara ; dl Sfetea gräbeste
printr'un eu dupä el. In fine se opreste la o mare,
ascultä un moment, apoi zice: E ad, poftim ; dar
eu plec, am de lucru". Deschid usa, care nu era incuiati,
incerc sä mä orientez in camera slab luminatá prin gearnul
deasupra usií. Zäresc colt al camerei un pat
haine, rufe perene, dintre cari se ridid putin capul somnoros
al prietenului George. odatä ochii, apoi
suride, capul pe pernA zice : esti Virgile? Acu tre-
buie sA dorm. Pe searä la Caragiale". Se spre pärete;
iar eu o ies incetinul din camerä, vesel cá I-am aflat.
Abia asteptam sA soseascá seara, sä ne in beräria
lui Caragiale, care se pentru un timp crâsmar in Bucuresti,
ca Gherea-Dobrogeanu la din Ploesti. Intru pe inserate

www.dacoromanica.ro
50

cu curiozitate in faimosul restaurant zäresc la o rnasä pe

doritul prietin. la el salutul bucuria revederii,
a$ez eu la masa scriitorilor, unde Co$buc ocupa de obiceiu
locul prezidial.
Tiinp de am petrecut atunci in Bu-
cure$ti, in fiecare scarf la masa mereu
veneau plecau mânintorii condeiului poeti prozatori, critici,
raportori redactori. Era masa de elitä, pe care de multeori
o servia Caragiale, la care pururea domnia veselie. Un
schimb de idei pdreri, presarate umor
discutii infocate pvestiri glumete, urinate de hohot.
Cu mare pläcere reamintesc serile petrecute in societatea
oamenilor de spirit, Mire cari dedeau tineau isonul :
Co$buc cu umorul inofensiv, Caragiale satira
sa necrutätoare cu glumele sale drastice.
Dar toate trebuie sä un nu sä
mä cheme la Gazelä", Cräciun,
scarf bun dela Co$buc ceilalti cunoscuti, am
plecat la Bra$ov.
Au trecut ani in cari n'am väzut Co$buc, cu atât
multe am auzit cetit despre el. In 1896 am päräsit
redactia Gazetei", flied num:t profesor la liceul din Näsäud.
Aci 1899 eforia fondurilor gränitere$ti m'a ales director
al liceului, guvernul maghiar, pe motiv politic, nu voia sä
confirme alegerea. S'a disculat pe-atunci in ziare chestia,
care la cuno$tinta lui Cosbuc, do prilej adreseze
pe cari, Iliad ele continut intim, nu aminti.
Le reproduc pentru ca sä se urnorul
când in anumite situatii la exagerare, sä ia un colorit gro-
tesc. Aflându-se el in societatea prietenilor a
Bucure$tilor, mä cautá pe mine in vr'o din Näsäud,
atribuind alegerii de director o excesivd,
scrie aces'e :

Ditiramb, dela Carul bere.

$otropa,
Tu sperii Europa
Cu tale !

www.dacoromanica.ro
 Esti tu la Rahova,
Esti tu la
Esti tu la Alexe, carcimarul?
Ori unde esti?
Tipe guvernul, tara
esti director
La
de seami, scumpule Maro
Nu te !

salutare, dragá primeste

Dela amicul vostru Cosbuc.

Iaräsi mai multi ani la când data de 8

Aprilie 1906 prirnesc dela el urinátoarea scrisoare :
IndepArtate-al meu Virgil!
träesti pi esti sänätos voinic, pace tie ! vreme
ai bucuria de a vedea a cerului.
scriu tie, nu cunosc pe nirneni acum prin
pi sunt ai mei" din cauza ce-au trecut de n'am
mai fost pe-acasä. late de ce-ar fi vorba. Eu am vr'o 24 de oezii, toate
epice, referitoare la vie* trecutului militäresc al nAsäudenilor. Ele,
gresit, ar fi cel mai trainic monument ce li se poate face
grAnicerilor nostri, face cunoscuti prin literaturA, tuturor
Voiam iau din ele volumul ce-1 public acum, ame-
stedate printre altele, pe cele rämase le prin viitoarele vo-
lume. Dar m'-a fulgerat o idee. le numai pe ele volum.
Dar publicat volumul acesta n'ar avea haz, ar avea
publicat acolo la voi, in Bistrita. ap vrea fac, ti-
päresc acolo. tin de vr'o zece coale, pret ieftin de tot - cel
o - care ar putea fi drept carte de cetire pdn
(cum am pi In cu un volum), din care copiii
bucáfi de declamat pi de se va gäsi cineva le
pue pe note. un imn al liceului, vi da eu, poezii de
recitat la serbäri la ocaziuni solemne, si le-afi cartea mea. S'ar
putea face sens o miscare, printr'un volum intr'adins creiat, spre
folosul pi gloria gränicerilor. Ap sta de vr'o douä, prepar
inteadins pentru voi pi s'adaog, la cele 24 de balade, pi
imnuri (unul e gata tie mult manuscrise), ca se vä fac un
vade-mecum. FAri pi nimic ce-ar putea face se uite
la voi autoritätile ideii de stat maghiar.
intreprinde lucrarea numai ap fi sigur nu m'ati trata
proverbiala nepAsare, ci mi-ali dimpotrivA, cel o
de ajutorare. pune in contact numai cu tipograful

www.dacoromanica.ro
52

Matheiu, dacA cf grAnicerii vor mAcar 500 de exemplare, nu

ca nu romAn eu de ci ca sa co nu-mi vor face grAnicerii
rusinea sA nesocoteascd. Vreau sA aud cA ei vreau sA cartea.
scriu tie te rog ispitesti spiritele pi te autorisez s'aduni,
numele meu, numele celor ce-ar sA volumul. Se eo
incercare din partea mea, spre a face ca gronicer ce sunt un monument
grAnicerilor, pe care eu am fac chiar pi de n'ar vrea ei. Dar mi-ar
facem Sunteti destui pi se pot gAsi pi mecenati (cred
zici : mersi !), cari sacr:fice o pentru o carte pe
care s'o dAruiascä unei unui elev unui cetitor plugar etc.
DacA ciezi ideia mea nu li-se va pArea ndsäudenilor nefolositoare
pi le-ar face lucrul cum tat, te pune-te in-
telegere cu cdrturarii pi pOnO la lunei Maiu
stil vechiu dupA acea3la datA poate voiu fi plecat din Bucuresti,
prin Septemvrie).
primeste toate cordialele dela prietinul
George Co§buc.
i-am räspuns sä-mi trimitä manuscrisul, de
tipärirea poeziilor pi desfacerea brosurilor mä voiu ingriji eu.
Spre mirarea mea
In toamna an,
-
urmä completä.
cu câtiva colegi am plecat
la expozitia din Bucuresti. Sositi acolo primul pas ne-a fost sä
afläm pe care väzându-ne s'a bucurat nespus de mult,
apucase mare dor de casä. Era cu militia nici
pe ascuns nu putea sä riste intrarea
Zilnic vizitam câteva ore expozitia, restul timpului
petreceam in societatea lui Cosbuc pi a prietenilor pi cunoscu-
tilor bucuresteni : Borgovan, Bogdan-Duicd, Halifa,
Hodo$, precum a altora, cari fâceau
sä ne parä cä in mijlocul ne trece timpul atât de
repede.
Intro searä spune Copbuc, cä are dorinta sá mergem
ambii cu cumnatul prof. Scridon, cu care era
intr'un local, unde sä putem vorbi de-ale noastre de
pe-acasä. Ne duce undeva rezervatä, acolo haide
la -taifas; n'a rämas nimic neamintit pi nepovestit. Timp de multe
ore am luat la rând toate mari pi mici ale anilor
trecuti. adus altele pi de scrisoarea sa din
primävarä, ph-mi dea acum poeziile, le cu

www.dacoromanica.ro
la tipar. Mi-a läsäm chestia asta pentru altadald,
astfel din a rämas baltä. Se fäcea noi tot povesteam.
In fine i-am spus cd trebuie sä ne despärtim, in acea
zi nu putem merge la expozilie. Cu greu ne-a läsat sä rn,
ironic : Mai, ce solizi v'ali mai fäcut voi näsäudenii
Auzi acolo, solizi - la patru ceasuri dinlineata.
ani mai tarziu acordând impäratul Franz Josif amnistie
tuturor celor priviti ca din oaste, Cosbuc imediat a venit
rudeniile, cunoscutii locurile unde
piläria.In toti anii petrecea cu mare pläcere
de-a rândul in nostru venia adeseori la Nffsäud, unde
societatea vechilor prieteni amintirile
trecutului urzia planuri pentru viitor.
La diferite ocazii, dar mai ales intro din toamna
anului 1913, chemati la la cumnatul And de
fatä prietenul nostru Horia P. Petrescu, 1-am rugat cu
stentä sä transäm chestia cu poeziile gräniceresti ; dar am
tot räspunsul evasiv : cd vom mai vorbi zilele viitoare, ori
va scrie, cd n'am putut ajunge la nici un rezultat.
Cu acesta I-am eu pe Cosbuc ultima
erumpând anul 1914 marele eataclism, venirea
lui in Ardeal intimpina multe piedeci.
spune colegul Alexandra Halifa, preajma in-
trdrii României intr'o deodatá pe neasteptate
Cosbuc in casä la el, doamna o mâncare
predilectä, când se la mask se
doi jandarmi maghiari cu cd lui Cosbuc nu-i este
permis sA stea in Näsäud. Spre-a incunjura eventuate nepläceri,
el pleacä la sa in Feldru. A doua zi iaräsi se
lutoarce la Näsäud apoi - dispare pentru totdeauna din
tinutul
In anii urmätori s'a stracurat la noi despre marea
nenorocire ce 1-a lovit cu pierderea unicului iar nu
mult dup'aceea, in 1918, ne-a izbit pe toti ca un fulger vestea,
ci a murit Cosbuc al nos'ru, poetul fala mândria
gränicerilor näsäudeni.

www.dacoromanica.ro
 IN ANII DIN
VASILE

. incepuse dincoace de munti. Goarnele adunau

feciorii la oaste. Ardealul mai avea din
tribut de sânge pentru o
In tark in vechiul Regat, coboreau rind pe o multime
de refugiati. Tara româneasca era in fierbere, un fior strábatuse
inimele tuturor: acum, ori niciodata!
mai 'nainte ne adunam
- cum ne läsa zicem
o vorbk la o glumk la un sfat
- pe badea Geor-
un colt mai retras, la
a$teptam ca pe un patriarh.
De astä glumele incetase. privea ochi,
ce Carpatii.
In timpul, când se a$tepta a României,
petrecuse vara la Tismana, cu pärintele Lucaciu pi
Avea un fiu, bucuria lui, pe Alexandru, student la
Mere, in Bucure$ti.
In acea vark se raspândi vestea, ci fiul lui Co$buc
a murit accident de automobil. Din nenorocire era
adeväratä. Prietenul, invitase in automobilul a
mort pe iar Alexandru era foarte gray.
Transportat o de sat (pentrucä acolo unde se ce-
ruse o ma$inä, pe am s'a refuzat - pi asta l'a indignat
mai niult pe badea George« ca dupi ceasuri de drum
ca grele pi Alexandru a incetat din viatá la poarla
spitalului.

www.dacoromanica.ro
 Era vre-o douä zile dupä inmormântare, cand vdzui spre
searä la o mask pe poetul Cosbuc, cumnatul dl Sfetea,
doua figuri cari scoteau nici un cuvânt.
Zärindu-1 oprit in Un semn din deget mä
M'am apropiat sfialä, päläria in la alt semn
asezat pe scaun. Nu indräsneam sä scot nici un cuvänt, mi se
ch o de condoleare, l'ar turbura.
Peste putin se zise : sHaida, haida cu
Sfetea se retrase, noi in stradä oprim
o
Atunci trecea pe stradä unul din refugiati, dl Avram Imbroane.
A fost chemat el, pentru multi refugiati se adunau jurul
lui badea George" toti strada Plevnei, acasä
la Poetul.
acolo o liniste de mormânt. Afarä incepuse ploaa, jar
camera veciná se auzia cineva plângând. Cosbuc se
duse in partea aceea reveni in spunându-ne:
Plânge, cä plouh mormântul lui Alexandru. Ce sä faci, e mamá."
Apoi scoase de dupá sobá o fctografie mare, bust märime
naturalä. inânile intnse, privind adânc apoi
ne-o zice cu glas tremurätor latä ce ficior am avut.
ascund fotografia asta, (care era mai 'nainte in pärete) cá
o vede tot
Ne duse apoi pe un coridor odaie de arti
carnete de Era camera lui Alexandru. Ne arätä o mul-
lime de lucruri interesante din studiile promitätoare ale fiului säu.
lar purta mâna pe o carte de pe marginea biroului,
deodatä din prag Sä nu se Era Doamna Cosbuc,
lui Alexandru, care venea färä sä o simtim, in camefa
copilului poate färä cä suntein acolo. Era pe
care o citise Alexandru mai pe sä deschisä
la pagina, la care o läsase el.
Trecând camera, in care ne primise, asezat
o masá.
Poetul ne-a atunci manuscrise Un manuscris
voluminos era traducerea ,,Divina Commedie a lui Dante,
la care lucrase de ani zile. Ne-a arätat pi un plan foarte coin-
plicat al Infernului. Noi priveam pi

www.dacoromanica.ro
 Poetul manuscrisul, il mai räsfoia, da din cap, par'cä
i-ar fi curajul, ,apoi ridicându-1 in sus, pe
adaugând : Asta n'o mai ispräveste nimeni."
Ne arätä apoi mai multe evanghelii, exemplare rare alte
Târziu pe la miezul noptii, când ne incredintasem, cä s'a
mai domolit, ne rämas bun, urându-i o noapte mai
Poetul era covârsit de durerea pärintelui,
Nu peste mult timp sunä României. Zile de
tare de
Dupä luni, norocul ne päräsi. Dusmanii in
Toatä lumea alerga ingrijatä. Multi, cari au avut putinta, s'au
refugiat in Moldova, care n'a putut fi smulsä de dusmani.
Cei mai multi n'au avut putinta sä se refugieze, ci au
de mizerie sub dusmanilor. Intre acestia a
fost poetul Cum a indurat vr'un an jumätate de
robie, ar putea spune mai bine altii, cari au fost nevoiti sä rämânä
Bucuresti.
Anii din urmä a lui Cosbuc au fost o tragedie. N'a avut
norocul sä mai cel putin 'câte-va luni, la reintoarce-
rea, dupä atâtea mizerii, a ostilor biruitoare române. N'a avut
norocul sä mai vie odatä acasä, Ardealul românesc, une se
dorea atât de mult.

* * *

Cel ce are drumuri pe la Bucuresti, sä se abatä vre-odatä

pe la cimiterul Belu. Intrând pe cam pe la a 5-6-a grupá
in dreapta, spre margine, se gäseste, umbra de un teiu, mormântul,
destul de modeA a lui Eminescu. Trecând apoi spre mijloc, prin-
tre o multime de cavouri de beton ale oamenilor bo-
gati (unii fosti printi altii fosti negustori in piata mare)
treci pe lângä un mormânt modest, al lui Caragiale,
colo fund, pe marginea costisei, numitä Valea plângerii" cu
mormintele mormântul lui George Cosbuc,
care odihneste impreunä cu säu Alexandru, de
strat de glie cu pe care mâni pioase ingrijesc.

www.dacoromanica.ro
 lar dacá ati ajuns acolo, e bine sá vä abateti in partea
: veti gäsi mormintele lui losif, Chendi alti visätori ai
unei Românii mari, pe care ei n'au apucat-o. Esind de pe poartä,
in cimitirul militar, odihneste aläturi de alti
camarazi vrednici.
Visätari ca Cosbuc vor ca deapururi.

www.dacoromanica.ro
58

FAMILID COSBUC
VIRGIL

Se din secolul XV la infiintarea

granitei ndsäudene in 1762 Valea Rodnei stetea subt
jurisdictiunea magistratului din Bistrita, fiindu-le asigu-
rate locuitorilor români someseni de cätre regele Mate lu
aceleasi dreptuii libertäti ca Sabi lor bis-
triteni. Cutoatecd de pe la secolului XVII magis-
tratul mod abuziv sä-i apese
tätiascä tot mai mult pe Rornânii incredintati administratiei
oräsenesti, totusi atunci ca mai multi iobagi
de-ai 'proprietarilor cari aveau vecinätate
se refugiau in tinutul nostru somcsan, aci vor
avea-o mai bine decât subt urgisitii tirani.
Sasii bistriteni se bucurau de iobagii fiigari, cari pelângä
ch le bratele de munca venitele, le mai
erau obligati pentru adäpost; magistratul lua
sub scutul säu cât putea se -opunea reclamärii For,
dacä erau descoperiti.
Räsfoind in vechea arhivä a Bistrita prin
actele documentele privitoare la iobagi, am aflat multe
date rernarcabile intre aceste mai intercsante cari pri-
vese trecutul familiei Cosbuc din Hordou. E de regretat
numai actele nu sunt chiar complete continuitatea

www.dacoromanica.ro
 adesea este Intreruptä, apoi pare fie suprimate
despre cari in unele locuri se face amintire.
din. materialul existent poate face cetitorul
idee despre fapte cari scoase acum la
pot sä serviascä ca bazä altor cercetdri in ches-
tie, prin arhivele Clujului, Targu-Muresului Sibiului.
La Inceputul 1753 contele Samuil Beth
asesor la tabla regald transilvand, in numele familiei
nemesesti Petricsevies Horvath de tidied acuzä
contra membrflor familiei.Cosbuc din Hordou pe motiv
cd acestia, respectiv ascendentii mai purtând
numele de Ungur apoi de Tipora, au fost iobagi pe
din Ilisiva (Mso Hosva jud. Solnocul interior) a
Horvathestilor, de unde au fugit s'au asezat in comuna
Hordou din districtul Bistritii, luând ei aci numele de
Cosbuc. Acuza era in numele urmatorilor membri
ai Horvath: Fiica astsorului cu numele
Catarina, al cärei bunic dupä Susana a fost
Cosma (Casimir) Hor-vath ; apoi femeile Maria Benkö
masä Casimir Horvath, Elena Palffy,
dupä Horvath; fine copiii lui Casimir
numele: Moise, loan, Casimir Barbara, copiii lui
numele: Francisc, Clara lulia. lar membri
familiei Cosbuc Impotriva se acuza erau:
Chira Cosbuc cäsätoriti: Fiore, George Petru;
loan Cosbuc aseminea Grigore, Va-
site apoi Nicolae alui Gherasim fra-
tele säu Tänase Simion alui Grigore; mai depute
räposatului Gavril Grigore: Simion, Vasile Alexa.;
in fine lui Ion Nechiti al Andriesoaii : Ursan Grigore.
In introducerea de acuzä, datina
de atunci cu multä vorbärie, se zize altele privitor

www.dacoromanica.ro
la fuga strämosilor anlintitilor iobagi, cä ea s'a Intâmplat
,,post clandestinam videlicet Michaelis quondam Vojvodae
Transalpinensis in Transsilvaniae irruptio-
nem" adicä: nävälirea nelegiuitä alui Mihaiu,
oarecând Voevodul transalpin, principatul Transilvaniei.
In baza acuzei trirnise in 28 Februarie 1753
pe secretarii losif Bellavari loan Balogh la fata locu-
lui sä informatiile necesare apoi facä pasii
in cazuri similare. Secretarii rnerserä mai la
in 4 Aprilie la Hordou wide completard
actele interogând ascultând multi martori. Pe teritor
säsesc (fundus regius) era datina ca procese de fehil
acesta sä urmeze in prezenta unui reprezentant al-
gistratului cräsenesc, numit Lomo regius". Pe pärcäla-
trimis de orasul Bistrita secretari nu
recunoascä ca atare, zicând cä adele de
vestigare pi rapoartele (inquisitoria-relatoria) s'au
pe teritorul altui judc pi numai s'au continuat in Hor-
dou; apoi päcdlabul nu limba in care
sunt redijate actele; in fine cä ei ca la tablä
sunt organe oficiale jurate, deci n'au nevoie de un al
treilea regius".
Dupä isprävirea lucrdrilor preliminare, conform in-
structiei primite, secretarii hi 17 Aprilie se prezentard
orasul Bistrita primarului Georg
jurat de toti senatorii notarii rnagistratuali, se
accentueazä mod semnificativ in raport: casa par-
ticularä a primarului situatä in strada spitalului
casele oräsenilor Simon Schmidt pi Michael Fritsch."
secretarii Bellavari pi Balogh reclamatia
Horvath, arätarä toate actele pi docurnentele in

www.dacoromanica.ro
 61

chestie, provocard pe magistrat ca sub

pi de
200 fiorini imediat sä redea pi restitue stäpâni
pe iobagii ai farniliei Cosbuc sotiile,
copiii pi toatä averea mobiliarä. La avertismentul
acesta Töckelt räspunse ungureste: Am
documentele pi am observat in ele pi martori buni.
Dar pi reclamatii se incred vor produce do-
vezi despre conditia liberd a pi a antecesorilor, de-
astädatä nu-i putem extrada". bine Cop-
bucenii ce-i amenintä, mai pe unul
dintre ei la primar apere pi nicidecum
nu-i exträdeze, ei vor produce contradocumente
pi vor pune pi gaj in oameni pi in bani.
Primind räspunsul negativ, secretarii provocard,
form legii, pe primar pi pe senatori ca a opta zi
aceasta declaratie sä se prezinte la proces judecAtoresc
in fata table! regesti.
vedem acum ce contine de investigatie
prezentat de cdtre cei doi secretari, act
pentru arhiva Bistritei de cätre notarul Ladislau
angajat de magistrat pentru redijarea scrisorilor maghiare.
Pentru evitarea oricärei neintelegeri e de notat in
acest act, pe numele citate mai sus, se amintese
mime pe cari le purtaserä mai
adicä in : Bradea, iar in :

Dupä introducerea: Extractus

relatoriarum etc." depositiunile martorilor inte-
:

1. Testis libertinas Kozdrvári alias Sóvágó", de 28

ani, din Cmdrioaia, diac unit depline : Am auzit dela crai-
nicul Mihailä, Ursu Petri Gavrilä Chioranu din Hordou, dela
Ion alti ale cAror

www.dacoromanica.ro
62

nume acum nu-mi aduc aminte, ch Jocuitorii din Hordou nu-

sau Cosbuc ar fi iobagi fugiti dela domnii Horvath
cari au proprietäti In i in Chiuza. Am auzit aceea, ch
adevdratul nume vechiu este Bradea ori Tipora, pe care mai
apoi 1-au schimbat. Am mai auzit dela Gavrilh Chioranu ch mer-
gOnd odatá Ion Cosbuc George Rus din Bichigiu la
târg in Räteag, la intoarcere i-a Cosbuc lui Rus un teren
zicând : Aceasta e mosia noastiä local de casä
tiu aceea sigur, ch in Bordou partea cea mai bunä
a satului pe Cosbuceni priveste ca pi venetici.
2. George Rus din Bichigiu, de 74 a.: Intr'adevär nu-mi

-
aduc aminte când au venit
bind eu acum
spovedit popii - spun
Cosbucenilor in Hordou, dar
un picior in mormânt pi dupace rn'am
sufletul curat ce am auzit dela oamenii
bâtrâni, cá ei ar fi fost iobagii domnilor Horvath din Ilisiva
din Chiuza. Tin minte ch vr'o 20 ani biraul dom-
nese de atunci din Chiuza, al scaph, venind pe
hotarul Hordoului spre a face ceva pi nernerind lucreze
zi de sdrbâtoare, a fost amendat de Ion Cosbuc era primar
in Hordou. Pentru aceasta mâniindu-se biräul din Chiuza i-a zis:
Asteaptä numai, esti iobagul nostru, vei face
inch pi tu cu noi". La acestea Cosbuc a Chiar
dach voi fi iobag, voi fi mai de omenie decât tine; daeä
voi vrea sä mä voi räscumpâra, am ce".
In timpul acela eu in Bichigiu, iar Ion jade
Hordou, am prietenie; pi ch mult limp a fost tot su-
se ternea it vor duce cu forta din Hordou. De
altii, Cosbucenii au fost priviti totdeauna ca venetici, pi
ch ei din linie nu posed nid o mai vechie, ci
au nurnai pâmânturi sau zestre dela solii. Venind
vreo 20 ani, cu Ion Cosbuc din Rhleag spre --
c'au mai fost pi noi de nurnele nu-mi aduc
aminte, pi am fost pi cam beti, dar nu tare - Cosbuc mi- a -

un päräsit zicând : Vezi George, acesta e locul mele,

mosia mea".
3. Grigore din Hordou, de 64 a.: Am auzit dela
inch mult pripäsit aci in din Ilisiva judetului

www.dacoromanica.ro
 63

Solnocul interior, doi dintre cari unul a fost bunicul lui

Ion Cosbuc de azi, - de numele lui nu-mi aduc aminte - iar
celglalt a fost fraiele bunicului: Oprea. de al
nume n.u-mi aduc aminte, a avut un fiu numele Andreiu, tatäl
Chira alui Ion Cosbuc de ; pe care ca copil 1-au
Andreiu Scuet, mai târziu horeclit pen-
el ducea o la alta lemnul de care
pi cärui limba ti zic Pe celeilalte
familii, am spus o, chemat Oprea el fost frate cu
bunicul lui Chira Ion Cosbuc de astäzi. Oprea a avut doi :
pe Gerasim Toader. lui Gerasirn sunt: acela pe care
acum Nicolae alui Gerasim al fratele mai mic
al acestuia : Tänäsie. Nicolae are, cät patru copii.
Am auzit dela Cosbucenii sunt iobagi ai domnilor
Horvath, am auzit de faima facerea fânului; apoi ei
sunt venetici i_posed pämânt nu din bärbäteascd ci din
zdloage sau din zestre.
4. Ursa George, de 60 a., märturiseste sub 3.
5. Giigore, 74 : Am auzit dela Rus George
cä Ion in Ilisiva vechia
6. 44 a.: Numai 4-5 ani
am auzit pe oameni vorbind ar fi iobagi din
7. Petre alai Isip, 33 a : Dela oamenii bätrâni totdeauna am
auzit cä Cosbucenii trag originea din Ilisiva s'au pripäsit
aci In Hordou de pe mosia domnilor Horvath. -
despre fäcutul de al Hräului din Chiuza despre vorbele pe
cari Rus George le-ar fi auzit dela Ion Cosbnc.
8. ChToranul, 52 a , ca cei de sus.
9. Akxa 60 Am auzit dela bätrâni, sträbunii
Cosbucenitor, doi Alexa Oprea, au venit din Ilisiva
din Chiuza in Hordou, nu posed mosie din linie bärbäteascd
d numai pämânturi ori zestre dupä femei.
Tot ca cei precedenti, adause de mai importantä,
märturisesc : 10. ton Gusteni, 11. Andreiu Ion Bugnaru,
12. Todor a:ui Andreica, 13. Onisia lui Maxim alui
4. Vasilie George, George

www.dacoromanica.ro
64

17. Alexa Bugnaru, 18. Ursu Petri, 19. Ion alui Simion, 20. Par-
tene alui Miron, 21. Sirnion alui Dämian.
22. alui Andreiu a Bozului, 50 a.: Am auzit
cu ani certându-se Cosbuc cu ginerele Ion din Cus-
drioara, acesta fi : Asteapta, CS pe mine acum m'a
pat Durnnezeu din iobdgie, dar tu de vei fi iobag,
esti iobagul domnului Horvath din
Item : 23. Andreiu Bichigean din Salva, 24. Honorabilis
Pupa Dumitru alias ex Makod", 25. Oniga Bindea
Chiuza, 26. Oniga Olar, 27. George Avrarn, 28. Honorabilis Popa
Todjer".
29. Bradea, 45 : Pot spune cu siguran
am adeseori, cd un iobag cu nurnele Lupu Tipora din
siva, birdu al räposatului domn Cosma Horvath, mereu la
casa sa din Ilisiva multe de toate, aducându-le din Hordou din
vidicul Bistritii ; : sumane, cusme, piei de miel,
de cioareci altele. cd cine i-le-a dat, cd
Cosbucenii. Dar aceea n'o cä i-le-au dat oare ca rude, ori
ca prieteni. Am mai auzit dela tata dela alti cä strä-
mosii Cosbucenilor au mers in Hordou pe timpul invaziilor
cd intr'adevär ar fi iobagi din
30. Ion Olar, 40 a.: La va fi anul decând,
moara din Piatra, un cu nurnele Conea Nechita din
mi-a spus : Ai slabi nu dupä Cosbucenii
din Hordou, cari le-au fost
Item : 31. Petru Moldovan, 32. Alexa Bindea.
33. de 76 a., din Chiuza, depune : dela
oamenii bätrâni din Chiuza COI i din Hordou, cari dela
Grigore ca si dela Nicolae, care a locuit In
Piatra, am strärnosii Cosbucenilor Alexa Oprea Tipora
au trecut in Hordou din de pe antecesorilor
Horvathestilor numiti Balog. Dup'aceea ei au luat nurnele de
pe Jata lui Chira Ion de azi, adicd pe Andreiu, din
batjocura numit : cam cu 20 eu am
fost pe hotarul Hordoului cu un birdu de curte numit Chira,
sä in zi de särbätoare, ne-a pedepsit Ion
CoSbuc, pentru Nrätil Chira lui Cosbuc;

www.dacoromanica.ro
 65

A$teaptd nurnai, cd i tu e$ti dornnului nostru, pi

tu vei noi aci sä faci fân". Ceeace auzind Ion Cosbuc,
s'a Intristat, apoi a zis : m'or duce, acolo voi fi eu
-mai bun tine. dach voi vrea sä räscurnpär, va fi cu
ce mä pot Aceste le-am auzit cu mele,
dela Co$buc. - Mai încolo depune ca George Rus din Bichigiu
pi spune atunci când Co$buc mopia, ar fi fost
$i tata protopopului romnesc din Ndadad, care i-a zis st nu vor-
biased -de aceste ya face mare näcaz.
La aceasta zise
Copbuc : Nu md cdci sunt o surd ani decând au plecat
strdbunii mei de aci, din pi acum nu mai pot-
34. Chira Ursu, 57 a.: Eu am auzit cd de
aci din din familia pe care mai târziu din batjocurd
au poreclit-o : Tipora, au mers la Hordou strämo$ii Co$bucenilor.
Dela multi, pi aceia dela un
de aci cu numele Ignat
am auzit de cari Ion Co$buc le-a zis lui
pe
George Rus când ipi odinioard ad ; cäci rdsposatul

lgnat Cârstea aproape de ei tried le-a auzit bine. aceea

o aduc bine arninte cd un cu nurnele Lupu Tipora,
curte al domnilor, umbla des la rucleniile acele din
de
Hordou, pi aducea multe dela ei : cu$me frumoase, tundre,
de cioareci pi altele.
35. Costan de 76 a. ca cel precedent,
apoi adaugd Am mai auzit cd
: Co$bucenilor au fost
foarte urnblau a mild dela casá la casá, pi strángându-$i
poalele din ea säculet, zicând oamenilor
el pânea, pi de aceea numeau Mai cd odatá
am venit Ion Co$buc din târg dela Räteag, pi m'a
trebat e acasá Lupu Tipora care-i rudenie de aproape pi
foarte ; pi zise cd dreptate pi el, Cophsc, ar fi
din La acestea i-am zis : De ce nu vii deci acasä ?' lar
el a rdspuns : Dactap veni acasá te-ap scoate din postul de birds
al curtii pi tu te-ai Când a zis aceste vorbe era cam
beat, dar nu prea tare.
Item : 36. Ion Artene, pi 37 Spermezan.
38. George Däräban, 40 : Dela särmanul Ignat
Dämian, cu care am casä, adeseori am auzit ch

www.dacoromanica.ro
 66

Co§bucenii din Hordou sunt íobagi de aci din neamul Tiporenilor ;

i-mi aduc arninte cá Lupu Tipora de aci a umblat pe la
rudeniile acele din Hordou.
39. Petru Bradea Iliiva, 40 a.: Am auzit dela Ignat
Cârstea cd el a fost acolo când pi-a lui
- George Rus.
40. Nichita Conea, de 78 a., din : Am auzit
14 dela un foarte din Hordou, numele
Ion Maxim, cä CoOuceniLor au fost din
Aci se curmä documentul de-a avea incheiere.
Dar faptul cä acela a fast mult mai king reiese din uncle
insemnäri- de pe marginele paginelor, unde se aminteste
martorul al 61-lea care a fost chiar protopopul Tänase
din Näsäud. E foarte regretabil nu
pi pe martorii urmätori cu dealtfel
;
pi bucata ce ne-a rärnas din actuJ de investigatie
afläm unele indicii importante cele ce-au urmat.
In notele marginale, fäcute de susnumitul notar
ghiar Keresö, se spune despre primul martor Ion Ko-
zárvári alias Sóvágó" cä e ginerele lui Ion Cosbuc, pi
mâniindu-se pe acesta, acum este dusman de moarte;
apoi cä persoanele amintite de el in depositie revoacä
vorbele spuse cândva lui. - Despre martorul al 3-lea
Grigore Ilea se spunc e uciga pi i-a räscumpärat
capul dela magistrat. Apoi se face observarea semnifica-
tivä : Mandatarii regii" ai sä informeze
dela bätrânul Ion CoSbuc pi dela Chira Säcuet
despre genealogia familiei pi sä exarnineze de uncle
o bine martorul. - La martorul al 8-lea
Gavril Chioranul se observä cä-i dusman, fiind mânios
pe Cosbuc acesta i-a luat o grädinä. De- .

positia lui Mester e revocatä, pi protopopul

www.dacoromanica.ro
 67

spune despre tatäl säu cd 20 ani a fost cam

surd de 15 ani a pi murit.
Din notitele aceste marginale, precum din
soarea Horvathe§tilor care armeazd mai la vale, se vede
cd dupäce magistratului bistritan i-a pe oare-
care cale sä impiedece ori sä amâne deastädatä exträ-
darea CoOucenilor reclamati la tablä de familia Horvath --
pentru apärarea acelora ora§ul trimise mai apoi pi oameni
de ai (regii) ca sä feed o contrainvestigatie
adune date cu cari sä poatä combate pretentiunea
Ba mai mult, dintr'un act de investigatie rämas
din 1760 vom vedea, cä chiar au
Ceput a lua jurämânt unii säteiii pe cari i-au indu-
plecat märturiseascd favoarea
Cutoateaustea timp de trei ani do,arme
afacerea, nu stint urme nu stint chestie. Nu-
mai in protocoalele magistratului aflu unele informatii
cari confirmä ceeace spusesern privitor de
similarä. Adicä familia Co§buc, pi amenintatd,
trebuia sä-i fie obligatä recunoscdtoare magistratului
protector. Incepase in 1755156 revolta Românilor some-
§eni contra opresorilor bistriteni, pi in acel timp orä§enii
aveau mare interes sä fie informati despre- cele ce se
Astfel in 24 Julie 1756 Grigore
Co§buc, jude' in Hordou, raporteazd senatului bistritan
cä Românii some§eni au tinut zilele trecute in Mocod
douä soboare", la cari el a trimis câte doi säteni.
In soboare s'a discutat asupra ofertei promisiunei con-
Teleki, cd dacä Sorne§enii vor da doudzeci cosa§i
pe opt zile, aiunci el ii va ajuta sä scape de zdciuieli,
de fäcut fân pentru ora de alte sarcini iobäge§ti C

www.dacoromanica.ro
68

li-se impun. lar in 24 Martie 1757 tot judele Co§buc

senatului cä din incredintarea directorului
cauzelor fiscale doi cancelari§ti au umblat prin
vidic, au citat pe multi säteni la unde au redijat
procese verbale, interogändu-i pe oameni despre plânso-
rile suferintele
pi
Dar pi motiv Co*buce-nii sä fie pi sä
caute favoarea magistratului, deoarece in 1756 familia
Horvath din cera dela tablä sä fie exträdati. Acea-
sta o dovede§te adresatä 16 Decemvrie 1757
de atre loan pi P. Horvath primarului pi sena-
tului bistritan, având urmätorul continut :
Inainte cu un an am reclamat un anumit de iobagi
din Cu acel prilej, nefiin tndatorati ci ex pura
generositate", predat documentele nu nuinai spre cetire dar
spre a-vn face extracte, fiindcä ne-ati dat cuvântul sä ne impar-
d-voastre investigalia ce acei Pe motiv
ca sä nu se divulge actului de investigatie, pânä acu
nu fäcut Reamintindu-vä cuvântul dat,
sä ne comunicati actul de investigatie al acelor oameni.
Dacä veti dispune ca la procesul care va decurge dupa Cräciun
tablei, advocatul d-voastre loan Simenfalvi sä lase ca
advocatul nostru sä poatá examina probabil am putea
celera chestia s'ar evita cresterea speselor incomodarea ce
vi-se face. adeväiul sigur pe noasträ, ne-ar
mai bine ill fine pe iobagi, si atunci n'ali
suferi nici d-voastre mortific din
räspuns
Din actelor nu cum a
cart procesul înaintea tablei, dar e magistratul
pi acu a re4t sä amâne exträdarea Co§bucenilor.
acum a freia reclamare. Intre actele
fascicolare ale arhivei bistritene, acte cari privesc reni-
tenta pi revolta" Românilor din Valea aflu cu

www.dacoromanica.ro
data 8 Octomvrie 1759 urmätoarea scrisoare informativä :
Horvath reclamä pe membrii familiei Cosbuc
din Hordou ca pe iobagii säi. In consecintä su-nt citati
înaintea magistratului : Ion fiul säu
Grigore Cosbuc, Petru Chira pi Ion alui Nicolae, pi
li-se eä pentru facerea interogatoriului sunt
obligati la un gaj foarte mare, la depunereä
acestuia sunt arestati. Cosbucenii zic la produ-
cerea dovezilor contrare vor sta închisi, numai primarul
orasului, care chiar se afla in Sibiu; sä aducä sine
actele cari privesc. - lar intr'o notä din Octorn-
vrie stä cd se prezentä magistratului
cä garanteazd persoana pentru Cosbucenii detinuti,
urmätorii : Todoran pi Simion Andreiu
din Bichigiu ; Popa Pinte, Alexa Bugnar, Pintilie Zägrean,
Pintilie Bugnar, Ion Mocodean, Maftei Rebrisorean,
mion alui Dämian, Vasile Bugnar Iftode Runcan din
Hordou ; Grigore Scuturici din ; Filip
Lupu Dan Zagra. Dup' aceasta arestatii sunt
din inchisoare.
lntorsi acasä Ion Cosbuc pi Grigore Cosbuc astern
guvernului guvernorului urmätoarea plânsoare :
Românii din district ne perseculd tot chipul pentrucä noi
ne supunem magistratului pi nu parte la Ne ame-
nintä ca ne vor distruge casele pi ne vor omori, ziva-
noaptea tremurdin de Spre a pi mult, Hordouanii
s'au dus la rämase dupä Cosina (Casimir) pi Francisc
Horvath, cari pase ani reclamaserä dela magistrat ca
iobagi, pi le-au sä facä un interogatoriu in sat,
yor márturisi cä Co$bucenii sunt adevärati
pi noua persecutie ne cheltuieli
nesiguranla cauzei noastre, ne face imposibild continuarea
gospodáriei prestatia cätre Maiestatea sa ora. Ne

www.dacoromanica.ro
de amenintärilor pi persecutiilor, nu sd scoatem
nici capul din casä cum din toate pärtile vidicanii pi
näzuesc peirea noasträ. Intentia de-a ne präpädi pi urgia
se vede pi de-acolo cä inainte cu trei au trimis in
toate satele pe doi oameni din Mititei pi Näsäud ca sä
dard sätenii se sä apere ei pasul Rodnei pi
rile, pi sd alunge pe vechii Scrisoarea chestia asta a
fäcut-o un diac in casa birdului, au sä ne
s'o pi noi; deoarece nu ne-am acum sunt
cu atât mai impotriva noasträ. cu ani .când
doi au investigat pe contra magístratului pi eu
Grigore Cosbuc eram chiar biräul satului, mi-au luat 10 fiorini
din zicând cd-i vor restitui, insd azi n'am prima
ohmic. De s'au revoltat, sätenii nu plätesc nicio could-
butie, eu dimpotrivä cd am plätit pentru persoana mea
20 fiorini, ci pentru neplata sätenilor am mai pi amendat cu
70 rinani. hi forma asta am ajuns sä fiu cersetor singur
numai n'am fäcut cauzd comunä cu ei. Deaceea ne
ne ajutorati, sä ne pi sä intoarceti pagubele

La tabla din Osorheiu (Targu-Mures) pare se

fixase 1760 terminul pertractärii procesul familiei
Cosbuc, cäci magistratul bistritan cu data 11 Noemvrie
1760 scrie advocatului Simenfalvi sä fie cu luarea
la diversele cauze procesuale cari se trata in pro-
xirna scsiune, intre c-ri va fi chestia Cosbuc. Dintr'o
listä aflätoare arhiva bistritand se poate vedea cd di-
feriti mosieri maghiari cereau sä fie exträdate de
magistrat unsprezece familii românesti. Lista are :

Specification derjenigen im Rodnaer befindlichen

Wallachen, auf deren Unterthanschaft die Domini Tere-
stres die Ansprüche gemacht und den Bistritzer Magistrat,
weil Er selbige nicht extradierct hat, haben evocieren

www.dacoromanica.ro
 lassen," la primul 1. Tit. Petki Horvath
:

'wegen der Kosbukischen Familie aus

Se mai aflä in arhivä un document din 1760 privitor
la investigatia in cauza familiei Cosbuc, adicä
un chestionar (utrum) intitulat: Quaestiones erant tales."
Punctele chestionarului redijat in ungureste, ele
semnificative instructive, urmeazä aci in traducere :
1. Acunoscut martorul familia Sacuel alias Cosbuc locuitoare
in Hordou, in districtul ora§ului nobil fiber regesc Bistrita ?
2. capuri de familie ori gazde are acea familie, cum le
câti copii ?
3. martorul sigurantä co toti membrii acelei familii
au fost din sträbuni necurmat iobagii domnilor Cosma Francisc
Petricsevics-Horvath de Siplac, apoi ai erezilor
urma§ilor acelora, de jure et ab antiquo ere-
dilare Ili§iva jud. Solnocul interior ; apoi capeteniile de
azi ai acelei Tama sunt vechi iobagi ai donmilor Horvath ?
4. A auzit martorul iobagi cari acum se
numesc alias au purtat de mult porecla de
Ungur, ca antecesorii locuitori ?
5. Cum s'au numit doi cacti din familia Unt-
gur, fugiti de pe mosia din a acuzatorilor in
satul Hordou vidicul ; decâteori schimbat numele
urma§ii ; de vreme poartá
de Säcuet Cosbuc, de unde cum au ei
nume?
6. Este adevärat cd o parte a fami'iei vechi iobägesti Ungur
in i-a schimbat numele in Tipora,
se chiamä azi ; in :

7. Tiporenii locuitoti in i Säcuetii alias CoOucenii

locuitori in Hordoul din vidicul Bistritii se trag din vechia familie
Ungur, stravechi iobagi ai domnilor
din ?
8. Au alias Co§bucenii din Hordou lega-
de familia Tipora din ; au märturisit ca

www.dacoromanica.ro
sunt dintr'o familie cu Tiporenii, ca sunt iobagi din
; ba trecând S'acuetii alias Co§bucii prin i-au
m4 pe care au strämosii ; cu un cuvânt
ce au spus ei altora despre faptul ar fi ?
9. amintitul sat Hordou strämo§ii Säcuetilor alias Cos-
bucenilor au fost venetici, de-aiurea, pi n'au avut mo§ie
erezitä ca alti locuitori deacolo, ci numai medio
dupä stabilirea- lor acel sat agonisit câte ceva ?
W. In lunile lunie pi lulie ale anului 1753 - când la ce-
rerea Säcuetilor alias Co§bucenilor cancelai§ti au fäcut inves-
contra conditiei a celor reclamap, - atunci cari
dintre prin cine pi ce mod, au fost cu
misiuni, daruri, terorizäri pi amenintäri depunä favoarea
Säcuetifor alias Co§bucenilor ; lar dintre martorii cärora
alias CWucenii le-au luat cari sunt rude foarte
aproape ; martorul ce a depus despre conditiunea
a ?
11. Când luna Martie 1753 domnii Horvathe§ti au läsat
sä se facA prin cancelari§ti investigatie asupra conditiei iobä-
ge§ti a Säcuetilor alias Co§bucenilor ; alunci despre cari sameni
a cA pentru daruri pentrtr bani de ori
din räzbunare ar fi fäcut depositia falsä cA reclamatii ar fi iobagi ?
Ori dimpotrivä e convins cA acei martori n'au lucrat din Mutate,
ci au märturisit adevärul, azi surd cunoscuti ca oameni cu
bun nume ?
12. Dela cine a auzit martorul vorbele rostite de Co§bucenii
reclamati cA pe ei nu vrea orasul familia
din multe persoane ; pi au spus mai apoi Co§bucenii
cu gura cA ei surd iobagi, neavând drept, ei
mai mu't nu se vor cheltui, ci vor intoarce la Ili§iva sub mâna
reclamantilor ?
Cu toate demersurile fäcute se vede nici in 1760
nu ajunsese procesut tablei, cäci proto-
col magistratual din 1761 se aflä la 14 Noemvrie nota,
cä familia Co§buc e provocatä vinA In ca
odatä sä se rezume chestia ei. lar Decemvrie pri-

www.dacoromanica.ro
 73

marul bistritan J. Fr. Klein de Straussenburg trimite din

Reghin magistratului o scrisoare a advocatului Simenfalvi
In care acesta sä vie notarul negresit la
Osorheiu, Francisc Horvath sigur se ya prezenta in
procesul Cosbuc, pi orasul poate
De acu înainte afacere litigioasd trece
In August 1762 începe organizarea
regimentului grdniceresc näsdudean, iar satele din Valea
Rodnei trec sub administratia regimului militar. Oamenii
au alte griji, nici magistratul nici familia Cosbuc
bat tare capul procesul neisprdvit. Ca un ecou al
celor trecute chestia mai învie decâtevaori pen-
tru scurtä pi e bine sä se cunoascä pi aceste
slabe pi zadarnice licdriri.
Magistratul Bistritii, de moarte pentru pier-
derea Somesului, era nevit predea comandei
militare din Näsäud, la cerere, toate actele pi informa-
privitoare la satele acum grdniceresti. Spre scopul
acesta a fost Intocmitä pi lista iobagilor reclamati, a
copie am aflat-o intre actele arhivei. latineste
ea privitor la familia Cosbuc urmAtoarele date:
Annus et dies repetitionis: 1753 d. 17 Apr.
Nomina Dominorum terrestrium. repetentium : Tit.
ilia Horvath.
Nomina repetitorum : Ungur alias Tipora, mutatis
jam 2-da vice nominibus Kosbuk; Tyira, Flore, Gyorgje
et Petre Kosbuk : luon, Grigore, Vassille, Nicolaj
a Grassim, Opre, Tanasse, Szimjuon a Grassim (i. e.
integra familia Kosbucensis) ex Hordo.
Ex litteris repetitoriis: sunt Paria Litterarum
toriarum et evocatoriarum, una cum paribus in Inch Tab.
R. judicialiter datis".

www.dacoromanica.ro
74

In 20 Decemvrie 1762 adreseazd Moise Francisc

Horvath din Ilisiva primarului magistratului bistritan
scrisoare, care asa:
aduceti aminte cO anul 1753, din satul Hordou
vidicului care a stat sub jurisdictia d-voastre, am pe io-
bagii numiti Ungur, iar acum cu numele
schimbat Co$buc. Väzând atunci documentele noastre ati pi re-
cunoscut rând cO aveam dreptate, dar târziu v'ati
schimbat, in urma prornisiunii reclamatilor ei vor dovedi con-
trarul, pi nu i-ati exträdat. Cauza aceasta am dus-o tablei
rege$ti, unde s'a fäcut rezumarea ei pi lite pendente";
dar nänjduim nu peste mult va urma decizia finala. Cu pri-
lejul recentei conscriptii militare, cum am ie$ind ei
(Co$bucenii) cu alte sate pi cu alti oameni de subt
dictia magistratului, au fost conscripi ca liberi" pi militari, cu-
toated faptul reclamärii noastre temeinice este pentru totdeauna
suficientd despre conditia iobägeascä. Acu baza
articolelor de lege penalä privitoare la cazuri de aceste, oare cine
n'ar afla pe magistrat vinovat el nu i-a atunci când
au stat sub libera sa dispozitie? Dar precum cu prilejul deselor
noastre reclamäri sincere de acum n'am invocat penalitäti,
astfel noi pi acum in consideratie sarcinele ce-ar urma pen-
tru magistrat. cutoatecd ni-s'au cauzat multe pi chel-
tuieli prin faptul reclamatii nu ni-s'au exträdat la tirnpul
totu$, in interesul bunei armonioasei vecinatati pi statornicei
noastre prietenii, pretindem numai atât, ca d-voastre
veti
- fata actualilor
ni-se predea
ofiteri superiori calea de-a fi res-
mâni acei indivizi. Dorind sä ne
formati, sä ne sprijiniti pi skaccelerati la competent cauza,
avisul d-voastre".
Se mai face odatä pornenire 16 Februarie 1763
inteun protocol despre o scrisoare a Horvath
magistrat cauza Cosbuc. lar in 7 Decemvrie
1763 advocatul scrie este imposibil sä
fie fatä la pertractarea a chestiei Cosbuc inaintea.

www.dacoromanica.ro
 75

tablei, deci sä fie trimis notarul Keresô, locul säu,

la Totodatä sd li-se scrie deputatilor bis-
triteni la Sibiu sä facä pasi ca orasul Bistrita sä nu mai
aibä nepläceri din reclamatiile iobagilor, sä fie
de cauze.
In fine chestia dispare dela ordinea zilei.
e inteles, cäci decretându-se militarizarea comunelor
din Valea Rodnei, toti locuitorii, färä osebire cä erau
bästinasi ori imigranti, au fost declarati oameni liberi
inrolati in regimentul gräniceresc näsäudean. impärätesei
Maria Terezia trebuiau soldati, iar magistratul Bistritii,
Bind pentru el pierdutä pe veci Valea Rodnei, nu mai
avea niciun interes sä se expunä pentru iobagi reclamati
de pe teritorul acum gräniceresc, pi sä continue procese
costisitoare Infructuoase cu boieri maghiari.
Din toate antecedentele aci expuse se pot trage sr-
mätoarele concluziuni :
1.Cutoateed in arhiva adele pro-
cesului intentat de familia Horvath contra familiei
nu se urma vr'unei sentinfe pronunfate de
desi magistratului bistrifan i-a succes amâne fina-
lizarea procesului la militare
ndsäudene, când intreagd chestia a dispärut de
lotus, considerând pi cumpönind toate circumstanfele,
CoOuc
la inceputul secolului XVII au depe
din si s'au
Ilordou.
2. Membri familiei CWuc timpul s'au
pi, toate disensiunile incidentale avute
mai multi dintre ei, sigur oameni capabili, au

www.dacoromanica.ro
76

functionat ca primari. La ceeace se poate adauge cd,

precum generatiile mai noud tn zilele
nemuritorului Gheorghe C*uc au dat un de respec-
tabili harnici
3. timpul care a precede îmediat
regimentului gröniceresc, Co*bucenii purtau si
numele de numai
tarizare au Jolosit exclusiv numele:
Pentru filologi i istorici este de interes constatarea cum
au ajuns ei la aceste

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro