Nr.

27
ARHIVA
REVISTA ISTORICA-CULTURAL

Proprietar Director
.: VIRGIL

' - i

' CUPRINSUL: -

Pag
Virgil : pi Valea Rodnei 119
loan Vaida : Pagini din lui Alexandru
Vasile Bichigean : Plutdritul pe
Virgil : Maltratarea lui Barit in
...
. 128

181
157

S. Hurdea : .Reuniunea de cetire din Zagra 187

Virgil : Din scrisorile celor . . . 196
Onisim Filipoiu : documente . . . 214

BIOGRAFII MONOGRAFII
luliu Moisil Inginerul Emanoil Sidor 1847 1921 219
Cdpitanul Vasile Popitan 1833-1892 . . . . 221

-o.
COMUNICARI - -

losif E. Naghiu : La mormatul Mitropolitului Baulescu 226

- Note despre o carte - 228
- odd lui Andrei Murlianu . . . . 229
loan S. Pavelea : Legiuiri din trecut: de hotar . 231
Florian Muresianu_: Amintiri 234
Cronica 236
Muzeul 250
.stefan Buzila Protopopii 251
.

Redactia, administratia revistei:

»ARHIVA Str. 29
1940

www.dacoromanica.ro
-.
 ARHIVA SOME$ANA
REVISTÄ ISTORICA-CULTURALA
r. 27

Mänästiri augäri Valea Rodnei

Virgil otrop a
Intentindu-se pe la mijlocul secolului XVIII miscärile
triva Unirii cu biserica Romei, curtea din Viena pi guberniul tran-
silvan emitea diverse ordine pentru infrânarea acelor pi
Unirii primejduite. Organele statului erau somate sä dea
cea mai mare atentie instigatiilor pi agitatiilor religioase pi sä ur-
märeascá cu toatá severitatea maicuseamä pe augärii neuniti
vaganti, cari in mod clandestin treceau din Moldova pi Muntenia
pe teritorul principatului ardelean.
Magistratul orasului Bistrita -- care de altfel era bänuit cä
nutreste sentimente anticatolice - primia toate ordinele amintite
pi trebuia sä se conformeze acelor, observând cercetând
incident de naturä religioasä ivit in satele »vidicului din
Valea Rodnei. In protocoalele magistratului bistritan afläm date
apretiabile in materie, care ne dau unele deslusiri asupra
situatiei de ordin religios din acel timp, dar mai ales ne
câte ceva despre unele mänästiri din linutul nostru, despre
cari azi avem prea putine informatii.
Astfel somat de amintitul magistrat sä
peasa tot ce plie despre alugärii veniti de curând din princi-
patele românesti in tinutul Näsäudului, protopopul din Näsäud
raporteazä in 7 Octomvrie 1752 urmätoarele: Cálugärii Dionizie,
Ion fiul Bärdanului pi Vasile a lui lacob, toti din Feldru, au fost
pe la Rusaliile trecute in biserica din Näsäud, d2 unde au venit

www.dacoromanica.ro
120

sa-1 cerceteze pe el, protopopul, la Cum

au trecut aceia in Moldova cum au intors, n'o nu s'a
teresat de ei nici n'a superioritätilor sosirea acelor.
Asemenea a sosit in 4 c. in Sângeorz cdlugärul Vasile, fiul popii
Rosu, precum spune el: prin Maramures. Acesta trecuse in Mol-
dova prin 1737 ori 1738.
In baza comunicarilor fäcute de protopopul näsäudean,
gistratul luä imediat mäsurile necesare ca cä-
lugäri, precum incä alti Mire timp prin
vidic, sä fie adusi in oras, unde sä se facá severe investigatii
asupra vietii scopului venirii in acest Totodatá din
li se ordoná protopopului preoti din satele dis-
trictului näsäudean neamânat sä raporteze dacä vr'un »cleric«
trece in Moldova, ori intoarce de acolo, fie din acesta ori
de altundeva. Ordinul guberniului publicat in aceastä chestie sä
fie foarte strict observat.
Despre investigatiile interogatoriile sävârsite s'a redijat
proces verbal intitulat: Examen ratione Clericorum nonnullorum
Valachico - Schismaticorum diversis temporibus e Moldovia per
Regnum Ilungariae Comitatumque Mararnarusiensem Principatum
Transilvaniae consequenter, Districtum Bistricziensem Valahicurn
ingresorum a ludicatu Lib. Reg. Civitatis Bistricziensis in praes.
Tit. Projudicis Steph. Seiverth de Rosenberg die A.
1752 institutum.
Primul cälugär interogat in Octomvrie 1752 e din
depune urmatoarele: Vasile a Popii Rosu, e cAsätorit
de 20 ani cu o femeie din Maieru, care e acum in Moldova; are
2 2 fete. A trecut fn Moldova cu 10 ani, acorn a
intors prin Maramures cu pasaport (regia) iar nu prin pasul
Rodnei, cáci ad ar fi trebuit sä stea la contumatä (carantin5).
A venit pe mamä-sa rudeniile, sä caute unde s'ar
putea aseza, ca sä-si aducá la primävarä copiii, având ei mosie
in Sângeorz. Plecase spre Ardeal in toväräsia unor Moldoveni im-
in straie de cari poartä Valahii la Baia, a sosit aci in
3 c., in 4 c. s'a prezentat la Protopopul din Näsäud. In Mol-
dova femeia lui a stat la in iar el la lliesesti la
cälugäri ca servitor timp de 7 ani. ceti, a invätat

www.dacoromanica.ro
 in tinerete in Moldova, acum a s instruiasc pi
copiii in district. Dealtfel nu e preot, deoarece a luat in cAsätorie
o viduvi, deci nu poate fi spiritual (Geistlicher). La calugäri a
servit ca diac. Sotia lui s'a fäcut alugäritä, despärtindu-se ei de
bunä voie de olaltä, iar el nu se mai poate cásätori. Nu vrea
sä se facä preot, ci a venit numai ca si aseza
copiii la mamä-sa, cáci in Moldova sunt grele contributiile; la
primdvarä iaräsi va trece Moldova. Amintitele mánástiri stau in
depärtare de 4 ore una de alta.
Al doilea cälugär interogat este : Ion a Bördanului din
Are tatä si mamä in aceastä comuná. E asätorit de 7 ani, dar
n'are copii. A trecut in Moldova in luna Octomvrie a anului
trecut, 0i a intors la Rusalii a. c. A stat la mängstirea Neamtului.
A invätat in copildrie cu 14 ani acolo un an a ceti. Apoi
a venit acas5, a träit la tatäl säu a mai departe. Dupä
ce s'a insurat a plecat odatä iarási la Moldova dupä 10 ce-i
rämäsese cineva dator când se aflase acolo ; plecase in societatea
unui anume Vasile. N'au putut atunci din cauza zápezii
mari, ci au petrecut la mänästirea Putna, unde in postul
a venit un vlädicä din »Valahiac, care pentru un fapt bun -
pe amintitul Vasile I-a sfintit ca popä, iar pe el ca diacon, in care
calitate a servit la biserid. Intorcând acum protopopul n'a
considerat ca legitimä ordonarea lui, care nu s'a fäcut aci in
deci de atunci incoace n'a fäcut aci in bisericá. A venit
prin Maramures, pe drumul ce duce mai aproape din Acuma
e un simplu sätean mirean ; ar voi bucuros sä se facá popä,
dacä i se va da ocazie.
interogarea lui Vasile a Jacob, originar tot din Feldtu :
A trecut in Moldova in Octomvrie 1851. In timpul scumpetei din
1741 mai trecuse odatá in Moldova, unde a studiat 7 ani la
tirea Niamtului; apoi iaräsi s'a intors in casa tatälui säu, s'a asätorit
a plätit contributii ca ceilalti Inainte de intoarcere in
Moldova a imprumutat unor oameni cereale de aceea a mers acolo
anul trecut ca le recapete; dar din cauza zipezii n'a putnt intoarce
pini acum la Rusalii. La intoarcere peste Putna a fost ordonat
acolo - spre a un lucru bun - de cátre un vlädia din
Rädäuti, ca popä. E de 4 ani are o fiicá. A venit prin
1*

www.dacoromanica.ro
Maramures interogat sa. Susamintitul se
chiamä ; acesta fusese mai de episcop in Rädäuti care
rezidentä a päräsit-o de bunä voie a predat-o Voi-
vodului unui altuia. Apoi a plecat, a umblat pi incolo,
mai ales pe teritor turcesc pe muntele »Zwetaborag, unde sunt
multe mAnAstiri. Pe acolo a peregrinat, apoi prin »Valahiag pi
Sirbia, unde a stat câtva timp la un domn i-a instruit copiii.
Apoi a intrat prin sudice in Ardeal, a venit in Districtul
valah la ande a petrecut aproape 3 pi a dddit ad
I). In fine circa 2 a trecut iaräsi in Mol-
dova, unde träeste la mändstirea Putna. In continuare, Vasile a
lacob depune despre sine, e stabilit (haussässig) in Feldru pi
aci pläteste därile. Dacä protopopul ar sä-1 instaleze undeva
ca popä sä-i legalizeze ordonarea, ar cerca sä fie folositor
Acum nu serveste la bisericd, ci la ea ca pi altii, in
Moldova a fäcut servicii numai ca diac.

In ziva aceasta de 9 Octomvrie slobodnicul Lazar din Näsäud

raporteazA magistratului bistritan, cä in Zagra mai este un cälugär,
fiul Popii »Selajre«, apoi asemenea un anume Mihäilä Barna.
*

Interogärile continuä in ziva Octomvrie, tot in

prezenta projudelui Seiverth.
Primul este interogat Grigore a Vasile a Cute. Depune
acestea: E cAsätorit de 8 ani o femeie din Zagra; are un fiu
pi douä fiice. A trecut in Moldova de 5 pe la Cráciun ;
acolo a studiat la Roman, unde e o Domneascá o resi-
dentá vrädiceascä. A invätat ceva carte dar numai in
Moldova s'a indeletnicit mai mult A stat acolo
trei ani, a intors prin Maramures, cáci pe aci e drumul mai
scurt pi nu se tine contumatä. Preot nu s'a fäcut, ci numai a
studiat. A intors de Pastile anului trecut. In sat n'a instruit
1) Bätrânii satului Sângeorz spuneau, mänästirea a stat la Valea
Märului, inconjuratä de morminte, ale dror urme vedea
a fost mutatä in sat

www.dacoromanica.ro
 123

copii. A servit in calitate de diac câteodatä la biserica noun unde

sluje$te popa Flore, pi anume ca diac färä platä. De e Wean
de rând pi pläte$te däri. Protopopul il cunoa$te pi l-a cunoscut
bine totdeauna. A pi fost la el de când a intors din Moldova,
pi l-a insotit pe protopop pi cu ocasiunea sfintirei din Verm4.
apoi interogatorul lui ld a din Zagra.
Depune cd e cäsätorit de 9 ani cu o femeie din din
mitatul vecin ; are o fiicä. A trecut in Moldova 5 ani
la Cräciun, ca studieze, cáci uitase putinul ce a in
pilárie. A studiat in Roman cam cinci ani in vcolegiul dominalc.
A intors cu câteva prin Maramurep peste Telci,
la Zagra, pi a mers drept acasä, iar câteva zile dupä sosire l-a
väzut protopopul. In Moldova nu s'a fäcut ci numai a studiat ;
la zile de post pi rugáciuni, in unele Dumineci pi särbátori a
fäcut câteodatä servicii de diac la vechia biseria din Zagra, dar
platä. Altfel pläte$te contributii, pe cari pi in absenta sa le-a
plätit regulat sotia sa.
*

Toti ace$ti cAlugäri interogati se demit acasä, dupä ce che-

: 1) pentru Vasile a Popii Pop din Sângeorz : Pintilie Bu-

di$anul Toclor Bursi, jurati din Sângeorz; 2) pentru Ion Bárdan

pi Vasile a lacob din : Nechita Bärdan, Vasile Luchi,
drei Popi, Todor Bogolinului, säteni din Feldru ; 3) pentru
gore a Popii Vasile pi Mihäilá a Maftei din Zagra : Buscoi Ursul,
Sevel Bumbu, Sälvan Dumitru pi Drägan Andrei, locuitori din Zagra.
*

In aceea$i zi interveniserä câtiva Feldrihani pentru judele

cärui i se ordonase aducá in pe Dionisie,
din domiciliat in Judele adia n'a bägat seama
pi numitul cálugár a reu$it fugä din mahalalele ora$ului.
dele a fost arestat, acum promite dacä va fi liberat va
näzui din toate puterile sd-I pe fugar. E demis cu garantia
lui Nechita Bärdan, Andrei a Popii pi Todor Bogulin din Feldru.

www.dacoromanica.ro
124

In 21 Octomvrie senatorii Martin Dinges loachim Bedeus,

in casa primarului Georg Töckelt, tin interogator cu
Dionisie, care fugise in 10 c. a fost prins in Maieru la cápi-
tanul din Regimentul »Springer«, cu numele Fejér.
CAlugärul depune:
Mai s'a chemat Dionizie, decând e a
primit numele Daniel. Aceasta trecere la dlugárie s'a in
»Pocrowe, o mänästire din Muntii Moldovei 1). El e din Feldru
ca tatäl mumä-sa din Näsäud ; acestia nu träesc. E de
30 de ani, a trecut in Moldova 19 ani, a stat la
Pocrouw. A trecut atunci peste Bra$ov - deoarece pasul rodnean
era -
in societatea unui diac
din câmpie. In Pocrouw a servit pe
numele Irimie, originar
un popä bätrân,
dupä un an s'a augärit a precum mai de mult stu-
diase ceva. Inainte cu 5 ani l-a hirotonisit mitropolitul din la$i
numele Nechifor, despre aceasta are un atestat in locuinta
sa. In Ardeal a venit la Rusaliile trecute prin Maramure$, peste
Telci, drumul acesta mai apropiat. A venit la Feldru,
dupä ce cdlugärilor nu li-e permis sä locuiascä sat, a
mers la un frate al säu care locue$te intr'o casá la câmp, nu de-
parte dela a stat la acela, precum la mänästire.
Imediat dupá intoarcere a mers mai la Näsäud s'a prezentat
la Protopopul ; de acolo a intors la Feldru, unde l-au väzut judele im-
preunä cu altii, cari au de el. Când s'a prezentat, protopopul i a
zis sä se prezinte la episcop, ce va sosi aci in
Pe acesta tot a$teptat, ba a voit at piece chiar la Blaj; dar
nimeni nu instruit cá ce are de fäcut, cáci atunci s'ar fi pre-
zentat magistratului. A tot a$teptat sperat va veni
episcopul in curând ; de aceea nu s'a prezentat Vicarului episco-
pesc 2). De când a venit, nici n'a slujit la biserid nici n'a instruit
copiii, ci s'a rugat numai pentru sine a träit din mila rudeniilor.
Drumul spre l-a dus peste Putna acolo a vorbit cu
episcopal Misail, care 2-3 ani a petrecut in
districtul de ad.
La intrebarea cá de ce a fugit in noaptea de a fi
Schitul Pocrov din Muntii Neamtului.
2) Vicarul din fusese probabil in vizitatie canonica.

www.dacoromanica.ro
 125

interogat, find el la aceasta, pi nu a mai apärut, cAlugärul

räspunde, cf in noaptea aceea a fost impreunä protopopul
in mahala, dar s'a dus cu calul la câmp apu-
cându-1 acolo frigurile, a plecat de pe câmp acasä, de boalä.
Dup'aceea primarul din Feldru Todor Trutu dea-
mänuntul despre imprejurärile acestui cälugär, Truta räspunde:
Cälugärul de când a din Moldova nici n'a servit la biseria nici
n'a instruit copii, ci la ordinul in scris al protopopului i s'a avizat
(eingeräumt) la casa fretelui säu in câmp un mic pentru
o odäitä, uncle a petrecut. Ctitorii mänästirii din apropiere l-au
chemat (berufen) i-au fleet nädejdi, cá vor instala la amin-
mänästire pi vor delätura pe cälugärul de acum de acolo,
ceeace nu s'a intâmplat. El, primarul, de aceea n'a raportat
faptul acesta magistratului, deoarece cAlugärul cu permisiunea
topopului a in Feldru i el n'a fost prezent când s'a
publicat ordinul gubernial »in hac materiac, deci n'a
stiut de el.
Dupá aceasta sunt interogati pi bätrânii din Sângeorzul rom.,
numele: Opre Pintelesc subjude, Andriep a George pi Todor
a lui Berci, depun cä: Mänästirea de pe hotarul au clädit-o
popa »Tinäu i un din Moldova numele
Au terminal clädirea 3 ani pi tot circa limp de 3 ani
s'a lucrat la ea. Mänästirea a fost consacratä de amintitul episcop
impreun cu protopopul in prezenta multor altor popi pi mireni
sáteni. La sfintirea bisericii din toed a fast prezent acel episcop
precurn protopopul. A fost de fatä pi »der hierländige Vi-
l); dar ei, martorii, nu ptiu daeä acesta I-a cunoscut pe
vladicä pi dacá a ptiat ceva despre el. aceia n'o dacä
acel vlädicä a indeplinit atunci acolo ceva fungi bisericesti. Mai
târziu numitul a trecut in Moldova.
In continuare sunt interogati sätenii din Feldru, cá pentru
ce au tolerat ei la sine pe amintitul cälugär pi n'au raportat nimic
despre ?
Feldrihanii räspund unanim, cä dupäce permisiunea cápá-
tatá s'a clädit de sat, (bei ihrem Dorf), n'au
avut in ea alti cälugäri decât Ru§i pi alti sträini, pe cari nici nu-i
1) Vicarul episcopal din Blaj.

www.dacoromanica.ro
126

cunosteau bine. De aceea mai bine ar fi voit sä conferá o astfel

de slujbá (Station) unui din copiii säteni ai de aceea l-au che-
mat pe Dionizie cu un an, mai ales cä atunci
nu se publicaserä astfel de ordine oprelisti.
Dup'acestea senatorii voiau sä-1 incarcereze pe cálugár
Lunia viitoare pi atunci 55 raporteze chestia magistratului. Locui-
din Feldru intervenirá cea mai mare insistentá (auf's
alleraüsserste) pentru cálugár pi se rugará cá acesta sä poatá rá-
mânea aci, nu in carcerá, ci la o gazdá (auf der Herberge
in »Haus-Arest<0 sub paza lui Precup Petrascu lui
Todor pi fie prezentat apoi de ei la proxima
cediturg, pi acesti doi
-
din Feldru sunt acceptati ca chezesi
pentru alugär.
In 23 Octomvrie, augärul Daniil (Dionizie)
bätrânii satului Feldru sunt din nou citati interogati in fata
magistratului. La intrebarea dacä vrea sä treacá la unire, Daniil
räspunde, cä a c adin trebue s fie unit, de aceea
e invoit deviná unit, precum sunt alti de aci.
Locuitorii din Feldru adaogá la aceasta: Nu poate ocupa
mánástirea nici un neunit, deaceea au chemat pe cu scopul,
ca sä tread la unire; pi ei au auzit cä »vládica valah
ardeleanl vine aci (in Bistrita) pe la de tarä din ziva Sf.
Vartolomei, au asteptat trecerea la unire a acestui
la sosirea episcopului. Mai departe spun acei säteni cá l-au che-
mat pe dlugär cu intentia 55 el in serviciul mänästirii, iar
pe celalalt augär, care de prezent se aflá acolo, inlature.
La intrebarea, au ei puterea inlature pe cälugörul
unit care se aflä de prezent in mänästire, Feldrihanii
mánástirea e a e construitä pe hotarul
Atunci cälugárul Daniil adaogä, cá el fusese de pärere,
träeascä in mänästire cu alugärul unit, care acum se
lar la intrebarea: cât de bátrin e acel räspunde
cä pe timpul nävälirii Tätarilor a fost incä copil mic.
Dup'acestea cälugärul Daniil (Dionizie), din cauza stärii sale
trupesti bolnave, este dus in camera cáläului (lictoris), iar ca
gurare cá nu va fugi, pentru el chezesuesc Feldrihani:
Nechita Bärdan, Danci, Precup Origoras, Ion Niamt Za-

www.dacoromanica.ro
 127

gajul (sub vinculo) de 40 pânä când

va sosi guberniului in chestie.
Feldrului mai odatä citati atunci depun cä
între fundatorii este protopopul, Dionizie
a fost chemat atât protopopului, cât a intregului sat.
In urma acestei mârturisiri, magistratul aresteazA pe trei dintre
Feldrihani, cari fundatori ai mänästirii, cu moti-
varea ci impotriva ordinului gubernial publicat, l-au chemat pe
Dionizie din Moldova n'au raportat nimic despre acest fapt.
In ziva urmâtoare, 24 Octomvrie 1752, calugärul arestat
Daniil, impreunä chezesii säi, e dus in casa primarului Georg
iar de aci - conform promisiunei sale fAcute ieri cä va
trece la unire - e transportat in biserica unde in pre-
zenta senatorilor Martin Dinges Georg Decani, a superiorului
celorlalti cAlugári apoi a Protopopului din
precum a popilor districtuali, numiti mai jos ca
chezesi, depune jurämântul de trecere la unire. Dupä sävârsirea
acestui act, pärintele Dionizie este liberat din inchisoare cu con-
ditia, ca nici sä nu fuga nici sä nu slujeascá ca pop, pânä
când nu va primi permisie spre scop dela Episcopul valah,
ori dela Vicarul acestui.
Pentru persoana inuta demisului chezesuesc
mätorii : Protopopul Tänase din Näsäud, popa Ion din Salva, popa
Ion din popa Vasile din Salva, popa Mitru din
popa Andrei din Feldru Ignat diac jurat din Rebrisoara ; apoi
sätenii Nechita Bardan, Onitä a lui Andries, Danci
trascu lui Todor din

Despre toate cele expuse mai sus magistratul Bistritii,

raport lung d. d. 28 Octomvrie 1792, informä amänuntit guber-
natorul transilvan de atunci, contele loan Haller de Hallerstein.
Acesta scrisoare din 7 Noemvrie luä la cele ra-
portate ceru sä i-se trimitá guberniului procesul verbal redijat
in chestie, adaugând cä va dispune ulterior privire la cAlugärii
interogati.

www.dacoromanica.ro
 Pagini din vieata lui Alexandru BohAtel

loan Vaida

Douä misiuni politice ale deputatului Bohätel

in 1848
Cu privire la antecedentele ce au determinat alegerea
de cäpitan suprem a lui Bohätel din partea Näsaudenilor,
fie-mi permis mie a comunica unele date precizäri
ca unuia, care de§i am fost prea tânar prea nepregatit
de a pricepe atunci intreg trecutul politic al meu,
totu mi-a fost dat de a scrie sub controlul per-
sonal scurta sa biografie din »Enciclopedia Românä aph-
rutá in Sibiu.
Chiar de 1848 a avut Boh5tel ocasiune sä
cunoascä nácazurile gräniterilor români ardeleni. In
marea ce i-au dat alegatorii ora§ului Hateg sunt
sub punctele 4 5 plânsorile dorintele gräniterilor.
noscând bine mentalitatea acestora, Bohätel ca deputat in
Pesta numai de silá a primit, aläturea de colegul
putat Szaplonczai, misiunea la Leopoldstadt. Szaplonczai,
nobil maramure§an, român de originä dar maghiarizat, trecut
chiar la confesiunea calvinä, deputat al ora§ului Sighet din
Maramurq, era descendent al familiei Stan de
(Szaploncza); numele familiar maghiar e transformarea

www.dacoromanica.ro
predicatului nobiliar in nume de familie - un procedeu
uzitat destul de des la nobilii de pretutindeni in Transil-
vania Ungaria. Aderent aprig convins al lui Kossuth,
Szaplonczai s'a expus zadarnic pentru a abate dela
antikossuthistä antimaghiar4 pe gräniterii näsäudeni
din Leopoldstadt, cari nicidecum n'au vrut depunä
de credintä guvernului revolutionar. Bohätel a
rämas ocasiunea acestei misiuni nepläcute nedorite
rezervat in vorbe in fapte, in contrast colegul säu
sanguinic. Spunând maiorul Pop, comandantul batalionului
român de gräniteri, et in calitatea sa de militar el nu
poate recunoa§te decât pe ministrul de räzboiu din Viena
de superior in drept a-i trimite porunci, deputatul mara-
mure§an scoase din buzunar un anunt, destinat de a fi
afi§at in public, pe care era tipärit cu litere cât pumnul,
cä pe ministrul de räzboiu contele Latour 1-a spänzurat
poporul vienez
Cu mult mai insemnatä de importante urmäri avea
fie misiunea lui Alexandru Bohätel din primävara
vara anului 1849.
In 10 Maiu 1849, chiar in preziva executärei lui
Roth, a sosit la Cluj comisarul revolutionar
Szentiványi, pentru a pe cäläul Nernaghiarilor
deleni, pe comisariul fanatic Csányi. Acesta, doctrinar
märginit, ajunsese in curând la ceartä cu generalul Bem,
polonez cu distins trecut ostäsesc, om largi
intre posibilitätile necesitátilor militare rnentalitale
Pare eä sanguinariul Csányi, de con0iinta
Inforrnatiune oralä primitä dela Alex. Bohätel in ultimii ani ai vietii
sale, din care reese, ca misiunea la Leopoldstadt a urmat in Octombre 1849
evident numai la putinä vreme dupä Octombre, data isbucnirei revolutiunei
vieneze din aceea (»Oktoberrevolution.) a asasinärii ministrului de
räzboiu, contele Latour. Cf. V $9tropa: Pátaniile batalionului I näsäudean in
1848-49, Arh. Som. Nr. 14, 1931 pag. 399 urm., unde se vede nici
interventinnea de mai a deputatilor români Manuil Gozsdu Sigismund
Papp n'a putut schimba mentalitatea intransigent dinasticd a acestor gräniteri.
Vezi luliu Moisil: Constiinta nationalä eroismul näsäudeni,
Arh. Somesanä Nr. 24 1938 pag. 156 urm.

www.dacoromanica.ro
130

importantei proprii de comisar civil, anume spre

nifesta compete* sa superioard de militarful polonez,
a in cazul lui Roth si arate, ci el nu
nestia acestuia din partea lui Bem. Dar »energia
lui care fäcuse odioasä domnia lui Kossuth in
Ardealul locuit in covârsitoare majoritate de Nemaghiari,
a deveni incomodi guvernului din Dobritin.
Deci ca in causele lor ardeleni a fost
delegat din partea clubului deputatilor români din dieta
ajutorul lui Szentiványi, Alexandru Bohdtel.
Szentiványi activitatea de comisar 12 Maiu,
ziva catastrofa lui Roth. Ni s'a pästrat un do
cument despre modul cum a fost apretiatd misiunea lui
Bohätel din partea deputatului coleg Papp Sigis-
mund (Jiga), redactorul romanesc Democratiea ,

subv(ntionat de guvernul revolutionar al lui Kossuth. In

singurul exemplar pästrat al acestui ziar cetim (Nr. din
24 lunie 1849):
»La Cluj in locul comisariului Csányi s'a dus
putere dl Szentiványi land sine de ajutor pe
reprezentantele Noi destul am strigat
in vara in adunarea ci sä se aplice in esmisii
mai importante Acum vedem pe representan-
tele nostru de va fi
in capul trebilor. lash
cios precum i-a fost firea, mai bine beie o de vin,
precum e datina Romanului, sä se infocheze. Otäleste-te
frate Sandre! va natiunea ostenelele tale
multämitä etera. ti-e grea pusdciunea
ciocoi de aristocrati, dar e lucru mai
greu, atâta e mai scampi incoronarea deplinitului. Nici
pase de impiedecäri, ai de a te lupta, cáci
agere et pati fortia Romanorum est, sau vorbind:
a face lucruri mari a pätire cumplite este
1).
Deci Papp (Zsiga) bäga de lui Bohätel
1) Dr. Silviu Dragomir: in Mmanahul presei
din Ardeal Banat an. 1928 pag. 90.

www.dacoromanica.ro
lipsa de temperament recomanda »beie« o
de ca se Zsiga, precum vedem din
Corespondenta loan Maniu-Simeon Bärnutiu 1) obicinuia
mai târziu foloseLscd acest mijloc pentru a se
foca . ce spune despre deregAtorii d'strictului Chioa-
rului loan Maniu unchiului (Cdpitanul suprem al
acestui district era atunci, 1863, Sigi mund Zsiga Papp):
Deregdtorii pi (intelectualii) nu decât a
vorbi ungure§te pi a bea ca porcii (sic), dela cdpitanul
suprem la cel de pe scriitor, foarte putine
exceptiune!« For,nularea acestei frase dovede§te, loan
Maniu a crezut ar fi de ca exceptiune
cdpitanul suprem Papp Zsiga.
Asämânând caracterizarea lui 1849 din
partea veselului coleg Papp Zsiga cea care reek
din cuvintele serioase ale lui Dumitru Moldovan, scrise
cu 12 ani mai târziu 2), ajungi la convingerea, cd
ramentul socotit sobru pi firea circumspectd, caracteristicd
pentru cel trecut de 60 de ani, cum cunoscut
eu, le-a avut pi cel lar moleciunea apa-
rentä ascundea, când era de urmärirea unei tinte,
o tenacitate ce nu se läsa de piedecile ce i-se
puneau, ci ipi urma calea ce-§i vedea vointa

Altcum, Papp Zsiga,

pi frivolitatea sa, recu-
noa§te greutatea misiunii lui pi pared printre pirele
lui atât de u§uratice se resimte oare§icare respect
de curajul colegului molecios
In memoriile lui Vasiliu Moldovan 3) e cum
in 1849 Românii refugiati in muntii se uitä unul
la altul când Dragop le declameazd frasele sale kossu-
thiste, pi ipi spun: e pe . care 1-am
noi«.
1) Dr. Coriolan Suciu : Corespodenfa loan Maniu-Simeon 1851--
1861. Blaj 1929 pag. 176 urm.
Vezi : .Arhiva Somes.« Nr. 24 pp. 130-138.
3) Pag. 113 a lui Vasiliu Moldovan (Brasov 1895).

www.dacoromanica.ro
13

Cu alta a lost ce a rämas

denilor despre Bohätel. Datä firea mai blândä i mai
conciliantä a lui Szentiványi mai târziu a urmätoriului
comisar Boczkó 1) (acesta ruten maghiarizat), a
fäcut tot posibilul pentru a reduce dumäniile pentru
a pedepsele aplicate. A intervenit ca sä fie cei acuzati
ascultati judecati prin o procedurd in regulä i nu
se mai pronunte pedepse moartea, atât de darnic apli-
cate sub cdrmuirea lui Csányi a antecesorilor säi.
trimis in tinutul Näsäudului spre a face investigatiuni la
fata locului anumite cazuri denuntate, a salvat pe cine
numai a putut de urmäririle pornite adeseori färä o
ori sub pretexte ridicole. Ba a din näcaz pe
unii, persecutati ca du§mani ai libertätii o
Kossuth aderentii terminând procedura de investi-
gatiune folosirea de dovezi potrivite, astfel cei
urmäriti au trebuit sä fie achitati, gäsiti dimpotrivä
aderenti ai idealurilor kossuthiste. »Dar actele acestora,
ele indeplinit scopul, le-am nimicit, nu cumva
venind - precum au venit - dup'aceea Nemtii, per-
secute pe cei achitati pe baza actelor mele, de
ca pe du§mani ai Austriei i ai impäratului« 2).
Aceastä atitudine din 1849 a lui Bohätel i-a creat
simpatii generale neperitoare Näsäudeni. Populari-
tatea lui in tinutul a fost pe la inceputul anilor
1860 foarte vie in special prepozitul Macedon Pop
validitat toate legäturile toatä influenta ca fiu respectat
de gräniter, ca sä fie cerut ales Alexandru Bohätel de
suprem al nou infiintatului district 3).

1) Incerdrile de impAciuire ale comisarilor Boczkó au

in cu ideile emigrantilor munteni Boliac pentru o
piere dar in August 1849 suprimatá revolutia maghiark
au rämas färä urmári.
2) 3) Informatiuni orale primite dela A. Bohätel in ultimii ani ai
vietii sale.

www.dacoromanica.ro
 Personalitatea firea lui Alexandru Bohäte1
Ca om aproape de 70 de ani a fost inch o
aparitiune impundtoare Bohätel; de staturá propor-
nas frumos, träsuri distinse, regulate,
stârnind respect cu privirea ochilor destepti, sprâncenati
pi fruntea de cugetätor ; gura buze foarte fine, avea
o expresiune de bundvointä socotitä, prietinoasä pi glu-
meatä. Barba mare ca a unui arhiereu, augmenta
impresiunea et stai in fatä un bärbat de valoare
superioarä. Pärul din crestet nu-i albise de tot nici la
adânci bdtrânete, ci putin mai rar, era impestritat fire
negre.
erau domoale, incâtva rigide; vorba cum-
penith, trägänatä, niciodatä precipitatá pi aceasta nu numai
când tinea un public, ci contactul zilnic. Pri-
cepätor pi iubitor de glume, era un bun povestitor, dar
nu era oricând comunicativ. Duph ce ai avut vreodatä
rocul de a auzi pe Bohätel când era dispus a istorisi
câte-ceva din vieata sa, despre contactul säu bärbati

intâmpläri serioase pi vesele

simtiai rämas neuitata impresiune pi
-
fruntasi celebri români 1) pi sträini, despre atâtea variate
predate cu umor te
de a fi putut
asista la cuvintele unei mari pi venerabile personalitäti de
unicä originalitate, reprezentând o istorieä
de evenimente insemnate, sguduitoare, multe de interes
deosebit pentru trecutul nostru national.
Avea glas puternic, care putea fi auzit adunare
numeroasä chiar pi dela o depärtare mai mare. Sä-1 fi
pe Bohätel vreodatä mânios, abia imi aduc aminte.
näcäjia prostia ori reavointa cuiva, pe acela nu-1
mustra de-a dreptul, ci se folosia mai bucuros de arma
batjocurii ironice, peste tot de o dispozitie sufleteascä
Va fi de interes a se poetul Vasilie Alerandri a fost in 1848
la Ouj oaspele Bohätel a durmit chiar la E de regretat, despre
aceasta despre alte epizode ce ar fi fost vrednice de pästrat memorie,
nu se aflä insemnäri.

www.dacoromanica.ro
echilibratä, seniná. Adevärul e ch ironia era ade-
seori de un ascuti foarte thios.
ca apärea bine imbräcat, a exagera
insh grija pentru exteriorul shu. In decursul revolutiei din
1848-49 propus a nu mai purta cravath, dach va
ajunge scape teafär din välm4ealä, a fi
pärta de cravata de care a pus vietii atâtor
contimporani ai amestecati mischrile politice. s'a
tinut de s'a prezentat chiar la Francisc
losif de doue ori in audienth, amintita a toa-
letei moderne de bärbat. Barba mare ii ascundea, ce e drept,
abaterea dela costumul de rigoare.
Portretul publicat in Nr. 21 al »Arh. e sin-
gurul portret bun, reprodus duph o fotografie luatä de
fotograful Koller din Bistritd1). Eu am un exemplar al
acestei fotografii, pictat in colori pe sticlä, tot de KoHer.
Portretul ce se la banca »Economuk in Cluj, al drei
prezident a fost la moarte, nu seamänä nici
fotografia care e necum cu
adevarat.

Ironia lui Bohätel

Ironia lui aplicatä adeseori i fatä de
oameni lipsiti de simtul pentru ironie, ori chiar cinici
nepdsätori, nu i-a creat atâti inimici, câti ar fi avut
ar fi pä§it impotriva in mod autoritar.
Cel mai celebru caz de gest ironic al lui a
fost pe vremi punerea la cale a alegerii de deputat
1869 a lui Pap Zsiga, pomenit mai sus
misiunea politich a lui din 1849.
Proclamând Românii ardeleni in adunarea dela Mier-
curea (7-8 Martie 1869) pasivitatea de alegerile
pentru dieta convocata pe 20 Aprilie al aceluia
V. pag. 578 a num. cit. al Fotografia s'a luat pe la
anilor 1860. Koller a fost un artist in specialitatea sa, ceeace i-s'a
recunoscut mai arziu, find denumit fotograf al curtii.

www.dacoromanica.ro
 35

an la Pesta, Bohätel, care pentru ciclul anterior 1866-69

fusese ales de deputat la Näsäud cu unanimitate, prin
votare pe un program national românesc
pronuntat, suprem, ajunse intro situatie destul
de delicatd. Papp Zsiga, ca vechiu cunoscut din dieta
pestanä a anilor 1848-49, ceru sä fie candidat cu pro-
gram guvernamental la Näsäud. Ndsäudenii erau pe
consensul al cApitanului suprem, aderenti ai
pasivitätii. Legea electorald in vigoare dela 1867 incoace
avea o dispozitie, conform eäreia, la un ceas
anumit nu se prezentau votanti mai multi, putea fi chiar
unicul candidat declarat ales de deputat oricât de pu-
tine voturi. In Nhsäud se afla un pensionar maghiar
drept de alegdtor; acesta dat votul pentru Papp Zsiga.
Al doilea votant cine era sä fie? A fost cdpitanul suprem,
care in calitatea sa nu putea sä ia o atitudine
antiguvernamentald, atât ma putin votarea nu era
secretä
vorbind
astfeliu ajunse, ca unicul deputat ales - drept
- un singur vot, deputatul guvernamental
Papp Zsiga pentru ciclul electoral 1869-1872
dieta din Pesta.
In acest gest se vede toatä ironia lui Bohätel, care
a persiflat in mai puternic posibilitdtile date
prin legea electorald, aplicand-o ad litteram, prin
atitudine declamatoric5, protestatard. Cinismul lui Papp
Zsiga, al partidului guvernamental al guvernului s'a
destulit lush faptul, eh aveau un vot guvernamental
mai mult, neluând in seamä profunda ironie batjocurd
a modului cum s'a acel vot, iar procedura
incontestabil mandatul s'a verificat s'a aprobat
in dietei din 8 lunie 18691)2).
Cf. Teodor V. Pädtian: Cartea de aur vol. 5 pp. III-V si pp.
131-132 precum pp. 182 cele urm.
2) Ar mai fi de observat, cä vorbirea lui Bohätel reprodusä in Nr. 21
al .Arh. Som.. pp. 585-590 s'a tinut !a nu la Dej, care a fost capi-
tala comitatului Solnoc interior, când capitala a lost

www.dacoromanica.ro
 li

Un interesant
opul lui Nicolae Popea: Memorialul arciziepiscopului pi Metropolilului
baron de .aguna sunt din memorie membri ai celei
societki de române§ti i e pomenitä i imprejurarea cá aceastä
societate s'a format prezidiul lui Alexandru Bohätel, astädt (adecá in
1889) cäpitan suprem in pensiunec. Insemnarea aici publicatá e (in afarä de
numele contelui Radu Panaiti scris de altä mânä cu creion) toatä scrisä cu
de mâna lui Alexandru Bohäfel, indicat i anul 1844. E
scopul a fost numai de a tinea in evidentä sumele ce s'au plätit. Numärul
celor insirati e mai mic, deck in comunicarea de Popea ceeace e
u§or de explicat, fund la Popea vorba de membri societätii in decursul mai
multor aui, Bohätel inseamnä numai sumele (pe se pare
oferite de voe) in anul 1844.

Numele Medulerilor a de Tinerimi Romani din

Ous, scris cine au datu 1844.
Bohaczel Alexander 12 mc. Baldi Theodor 5 Rmc. Abra-
ham 1) 10 Rfr. m. loan Constantin 10 Rfr. mc. Fodor Ladislaus
5 Rfr. mc. Pop Aaron 5 Rfr. cm, Popea Nicolae 3 Rfr. mc. Mihaly ulius
Rfr. Pints Joannes 5 Rfr. mc. Tobias Dionysie 5 Rfr. mc. Balomiri
Joannes 2 Rfr. Tordosan Amos 5 Rfr. Pap Simion pe lunä 50 X rmc.
Csergedi Joseph 2 Rfr. mc. Puskas Joannes 2) 2 Rfr. mc. Sotropa Ale-
xander 2 Rfr mc. Pap Alexander3) Rfr. X r. Orosz Joannes
5 Rfr. Pap Ladislaus 2 Rfr. Pap Nicodim 12 Rfr. mc. Costande
7 Rfr. Lugosan Marcian 10 Rfr. Salvian loan 5 Rfr. Moga
Basilie 4 Rfr. Macellar Georgie 2 Rfr. Lupan Arthemie 2 Rfr.
Kerpenesan loan 4 Rfr. Barb Nicolae 3. Comes Panaiti Radu
15 mc. Ramonfalvi Pap Janos 3 Rfr.
*

I) Avram lancu.
2) loan Pu§cariu.
Alexandru Papiu

www.dacoromanica.ro
 mandate dietale din 1848
Urmeazä in traducere din ungureste textul celor mandate dietale
primite de Alexandru in 1848. Mandatul din liateg e deosebit de
instructiv, cum chiar de 1848 s'a aflat un oräsel in Ardeal cu
caracter pur românesc, cum se vede din numele familiare ale iscálito-
rilor mandatului. Remarcabild e alegerea prin aclamatiune din Dobâca,
pentru dieta din Pesta; se vede cä atunci se cunosteau metode - cari azi
par de tot moderne - de a insufleti pe alegátori.

a) Indrumare, pe lângä care privelegiatul orap nobil al

tegului trimite imputerniceste pe cei doi deputati alesi ai säi,
anume pe confratii nostri Constantin Papfalvi pi Alexandru
hatäl spre sträduire intru binele obstesc pi prin aceasta pi intru
binde pi fericirea acestui privelegiat la adunarea Wei, ce are
sä se in orasul liber regesc al Clujului in 29 Maiu al
anului acum curent 1848 pi anume:
1. Au sä-si dea silintä confratii noptri deputati de a
inclinarea celor trei natiuni nobile ce compun adunarea patriei
spre tinta, ca natiunea ce in tarä existä cu mai mult
popor, cea valahá, care pierzându-si odinioarä independenta sa e
ziva de azi in afará de marginile constitutiunei, sä
se primeascá in celorlalte trei natiuni constitutionale, pi incá
in decursul acestei adunári a patriei sä ajungä de a fi represen-
tatä. Dupä ce se va fi intâmplat aceasta,
2. Cât priveste Uniunea plánuitä a acestui mare principat
al Ardealului Tara Ungureascá, ce e pi in al
treilea a propunerilor regesti, in desbaterea ei se declare
pi aprobarea pe längá conditiuni asigurátoare a egalitätii nationale
pi de drept a locuitorilor, presupunându-se, cä o sä fim
supusi cu credinlä Majestätii Sale ca domnitorului nostru legal.
3. Luându-se in desbatere dupä imprejurárile de acum sis-
tarea relatiunilor urbariale actuale pi despägubirea respectivilor
proprietari de pämânt din partea statului, au insiste aceasta
sä se poatä indeplini incä in decursul actualei adunári a Wei.
4. Considerând in aceastä epocä de transitie a patriei
clasa are sä câstige positie mai favorabilá
liberä, destul de cä pi umerii soldatilor de granitä sunt
2'

www.dacoromanica.ro
apisati de greutäti insuportabile, confratii deputati au
depunä toatä intru aceea, ca irnpreuna soldatii
de granitä dela Hateg sä se elibereze de purtarea in äst mod a
armelor 5i sä fie asezati in celorlalti cetäteni liberi ; finda
ostäsimea dela granitä din ce s'a intemeiat, a dat jertfe de
sânge domnitorilor säi patriei in vremea räsboaielor Prusii,
Turcii Francezii, se sisteze amestecul domeniului camerei
din HuniadoarA in de pe hotarul Hategului; iar venitu-
rile moarei ce se pe apa Hategului e numitä acum erarialä,
ale tArgurilor de tarä sAptämânale, ale crAsmäritului 5i ale mun-
tilor sä se verse cassa orasului mai mult, cu positia
naturalä a acestui starea lui pretind neconditionat ridicarea
de institutiuni de educatiune. In urmA:
5. Dat pe osta§ii valahi margine tot
atari greutäti ca pe ostäsimea märgineanä secueascä, au sä fie cu
toatä atentiunea confratii nostri deputati, ca atunci când s'ar des-
bate cumva plânsorile nobilei natiuni se iee tot
hi cuvenita considerare 5i ostäsimea dela margini.
. In viitor
se saneze plânsoarea relegioasä a locuitorilor greci
sä se tinä acea
5i in religiilor legal recepte.
7. Sä participe fiecare al patriei intr'un mod egal
la purtarea sarcinilor generale.
8. se aducä lege despre libertatea presei, in
9. Confratii nostri deputati au sä fie cu toatá râvna spre
pretului särei.
Datä hi adunarea generalä a sfatului functionarilor
§enilor al orasului privelegiat Hateg in 21 Maiu, In anul Unamie
optsute patruzeci 5i opt.
Isac Fagaras jude suprem, loan Muntean senator, loan Ciuciu
senator, Pantila Muntean senator, Nicolae Bajasch (Baies), losif
Moldovan.

b) Proces verbal despre alegere de deputati pe basi repre-

sentativä a comitatului (judetului) Dobâca in 4 lulie al
anului curent 1848 pentru a fi trimisi la Pesta, la proxima adu-
nare comunä a patriei.

www.dacoromanica.ro
 139

Intrunindu-se plenul comitatului la ziva determinatä pentru

adunarea generalä pi find avizat contele comite suprem 1) despre
aceasta, a apärut state, a ocupat scaunul pi dupä ce anu-
mite anterioare chestiei alegerii au trecut prin obicinuita
desbatere, stimatul domn cornite suprem a pus statelor :

decumva au aruncat ochii consens general asupra unor atari

persoane pentru deputätie, cari ar fi de ales prin aclamatiune färä
de nici o votare? Decumva e casul si dea de numele ace-
lora ? Totodatá a denumit de president al comisiunei electorale
pe Daniil Cserényi, until dintre supremi, de secretar pe
subsecretariul Ladislau Tussai.
La aceasta statele se cu o singurä vointä ci au
atât de mare incredere in comitele Samuil Wass, unul dintre
juzii supremi in Alexandru Bohátel, färä de nici o
sunt decisi a-i alege prin aclamatiune de
deputati, dat cá la apostrofarea judelui suprem pre-
zident decumva cineva are oare*icare obiectiune fatá de cei
pomeneti, nemanifestând nimeni impotrivä, s'au aclamat imediat
cu vointa generalá.
Vázând vointa concentratá a statelor spre alegerea in acest
mod a acestor doue persone, prezidentul comisiunei Daniil Cserényi
a declarat pe judele suprem contele Samuil Wass pe Ale-
xandru Bohátel in fata plenului
ei
de deputati slept
aclamati din partea statelor cu de vivat
-
(éljen), au fost esmi*i acea dorintá generalä sä-$i dea
silintá acomodat recerintelor vremii de a lucra in acelap gând
toate pentru binele ob*tesc al patriei.
Dela comisiunei electorale in Bontida, 4 lulie 1848.
Daniil Cserényi, jude suprem ; extrádat prin Ladislau Tussai, sub-
secretar.
*

1) Contele comite suprem Föispan) a fost contele Francisc Béldi

urmasul baronului Ludovic Josika, demisionat, dupä votarea Uniunei, din dem-
nitatea de comite suprem al comitatului Dobâca. E de observat in intregul
proces verbal se ocoleste pomenirea numelui

www.dacoromanica.ro
140

rugare a gränicerilor näsäudeni

Prin un rescript, datat din 24 Martie 1861 a fost anuntat, cä pe
ziva de 15 Aprilie se va da conducerea administratiunei districtului Näsudului
in mânile capitanului suprem, - precum se vede din nigarea datatä din 7 Main
a fostilor prezidentul provizoric al guvernului ardelenesc, con-
tele Emeric Mikó de Hidvég din »protocolul« adunarei din 18 Aprilie ce
a avut la Näsäud. Nu din ce motive denumirea pint la ziva anun-
nu s'a intimplat. Scrisoarea consilierului aulic Dumitru Moldovan
in Nr. 24 al »Arh. pe p. 130) vorbe$te de »intrigele. ce .nu

Protocolul
conferintei din 18 Aprilie 1861 tinutä in prin subsemnatii
preoti, inteligenti, juzi, ale§i ca reprezentanti ai tuturor
comunelor din teritoriul fostului regiment al doilea român de
frontierá.
Dupi ce de o parte dela ie§irea prea inaltului rescript al
majestätii sale c. r. apostolice din 24 Martie 1861, prin care prea
gratios s'a ca teritoriul fostului nostru regiment de fron-
tierá sä formeze un district autonom de sine stätätor, acum
au trecut mai bine de 3 säptämâni, in care timp inzadar am
teptat denumirea cápitanului pentru noul nostru district; iar de
altä parte termenul de 15 Aprilie tot prin acel prea
rescript in care ar fi avut a activitatea c. r. dere-
gatorii in teritorul fostului nostru regiment de frontierá, nu numai
ar (n'ar) avea sä mai stea in activitatea de acum pe
timp ne numit poate cá foarte indelungat, ba peste aceasta
va si se infiinteze si organizarea unei c. r. Prefecturi pentru
torul nostru ; dará membri comitetului de fonduri al fostului
nostru regiment, pre cum alti bárbati de incredere din acest
teritor, pgtrunsi de acea datorintá care in timpul prezent
strâns le impune asigurarea unui viitor fericit constitutional pe
cale legalá, cu privire la sus imprejurári nea-
teptate, ce le privesc de cele mai semne, apte de a
ne impiedeca, sau cel mai putin a ne amâna intrarea
rele constitutionale, au conchemat o adunare generalá
din subsemnatii reprezentanti inteligenti ai comunelor din fostul
regiment de frontierä, al scop de cäpätenie pe lângä alte

www.dacoromanica.ro
 141

de pertractare sä fie consultarea 5i defigerea acelor pasi,

care trebue a se intreprinde spre a cât mai curand denu-
mirea cäpitanului, ca acest district fie in stare a putea începe
organizarea sa ca celelalte comitate, districte 5i scaune
din Mare le Principat al Transilvaniei.
Dupä ce dar in ziva de astäzi s'au adunat subscrisii repre-
zentanti ai comunelor sus memorate, s'a constituit conferinta sub
prezidiul Reverendisimului Domn Vicar foraneu greco-catolic
gore Moisil s'au ales patru in persoanele Domnilor
Florian Porcius, Florian Maximilian Lica Basil Petri,
dupä care apoi Domnul presedinte prin o cuvântare a arAtat
starea a Districtului acesta in prezent, pentrucä nu s'a
denumit cäpitanul suprem spre restaurarea oficiolatului Distric-
tuale, asemenea cu acele comitatense, dupä trecutul termen de
15 Aprilie a. c. 5i s'a dovedit lipsa neinconjurabilä de a intreprinde
pasi mai energici spre aproprierea de terenul constitutional;
apoi au inceput desbaterile despre obiectele urmätoare:
1. Ce pasi ar fi de a se Intreprinde ca sä se mijloceascá
cât mai in grabá denumirea cápitanului de district?
Venind adunarea la cunostintä despre intentiunile Domnului
Thieman prefect c. r. din in privinta unei
reorganizatiuni in contra principiului constitutional, a
chiarat intreaga cu vot unanim cum cá dânsa acea
reorganizatiune o priveste de anticonstitutionalá, ci
acel act taie in contra diplomei din 20 Octomvrie 1860,
autograful impärätesc din 24 Martie 1861, prin care
torul cuprinzátor de comunele fostului regiment român de
frontierä are a se organiza întocmai dupá forma Distric-
tului Fägárasului, din asta cauzá nu poate
cuprinde cu mintea, cum in contra susnumitelor scrisori
impäräte5ti ar putea fi cu modru, ca abatându-se dela terenul
constitutional, sä curgá pe alte cái abnorme. Spre
rarea piedecelor, ce stau 5i cu deosebire spre a se
putea organiza acest district in forma constitutionalä a decis
adunantia, ca astearná o suplia motivatá la Malta Can-
celarie aulicá in Viena, alta la Esc. sa Domnul
nator al Transilvaniei Conte le Emeric Mico de Hidvég, adu-

www.dacoromanica.ro
142

nându-se asta din urmb prin o deputatiune constatatoare din

urmätorii membri alei prin adunantg, adecä: Reverendisimul
Domn Prep. Macedon Pop, R. D. Vicar Moisil, R.
D. Protopop grec. rás. Teodor Busdug, onor. Domn. Pretor
Basil Butean, Florian Portius, Actuar Flore Actuar
Maximilian Lica, Preot Clement Lup§ai, Preot Moise Pop,
Preot Simeon Flámând, Basil Petri, Jude Basil Tomutia,
Paramon Gázdac.
2. Ce ar fi de fäcut dacá pa0, care se vor intreprinde, nu
vor avea rezultatul
Cu reprivire pa§ii, care au de a se face prin deputatiunea
aleasä in persoana prin suplica care tot de odatä va
asigura pe Ex. sa Guvernatorul i de increderea noasträ
cordialä pentru persoana sa, pentru intreprinderile sale
in speread adunantia cum cä reflexiuni
la starea de acum anormalä propunerea pentru cäpitanul
districtual se va realiza efectua inteun mod corespunzAtor
a§teptärii noastre; decumva aceasta sperantä nu
va avea efectul atunci adunantia rezerveazä dreptul
säu de a intreprinde pa§i necerari, neabätându-se dela calea
constitutionald.
3. Spre adunärilor prea dese din comunele dis-
trictului s'ar afla de necesar a un comitet pentru ducerea i
desbaterea lucrurilor afacerilor in trebilor atingätoare de
interesele intregului district pe timpul pânä la denumirea cäpitanului.
Infiintarea unui comitet spre acest scop sub imprejurärile
de fatä s'a aflat de lipsä s'au denumit ca membri : Pre-
: Grigore Moisil V. f. Membri ordinari : Teodor Anton
dpitan, loan Purteila dpitan, Pantilimon Domide cApitan,
Grigore Miháila Petre Tanco Gavril Pop
Nicolae Lazaricu Dionisiu Pontius ac-
tuar, Dumitru Vaida actuar, Basil Na§cu Basil Mure§an
Basil Petri Cosma Anca Andrei Morar
Stefan Pop paroh, Teodor Busdug protop., Nicolae Cotrusiu
Ion Mure§an, Maximilian Halitä, Isidor Boduscou (Bo-
descu), Samoil Ru§ti, Roman Pop, Ludvig Clocotian maior,
Leon Pop, George dpitan, Maximilian Lica, Flore Ma-

www.dacoromanica.ro
 143

stefan Neamtiu, Basil Vârtic, Andrei Mihdil, Basil

Busdug, loan Lazar, Spiridon Feti, Leontin Luchi, Hiob Bola,
Grigore Gr. Hangea, Ava. B. Sever Hangea,
Alexandru Toma Hontila, Clement
Basil Ba§ota,
Simeon Tanco, Demeter Chitul, Dumitru Moldovan,
Gab. Moldovan, Grigore Verzariu, Leon Creciun, Peter Mutul,
Ipate Moldovan, loan Pave lea, lacob Moisil, Gavril Feti,
fan Ventul. Acest comitet s'a insärcinat a luat asupra sa
indatorirea de a face toti necesari atingätori de obiectul
suspomenit, in care privintä adunanta prin aceasta
comitetul ca sä poatä lucra in numele distric-
tului
4. Ce ar mai fi de a se face in cauza fondurilor i a pro-
prietätii, ca deciderea ei transpunerea obiectelor, dupá
tiunea din 13 Decemvrie 1860 in posesiunea noasträ - sä se
efectueze amânare?
S'a fäcut conclusiune ca se trimitä una din la
jestatea c. r. apostolia i la Inältia Sa arhiducele Rainer ca
pre§edinte al Ministerului de stat.
5. Din mai multe pärti s'au fácut imputdri, cuma adunarea
din Sibiu din 13 lanuarie 1861 nu ar fi fost legalá,
pentrucä membri dintâi nu ar fi fost ale§i imputerniciti de
popor, precum i cumcä episcopii români nu au fost autorizati
a intreprinde in cauzele nationale.
5. Adunanta de fat5 recunoWe conferinta din Sibiu tinutä
in 13 lanuarie 1861 prin inteligenta românä sä fi fost
i membri adunärii au reprezentat natiunea românä,
cu deosebire se recunosc membri din partea fostului re-
giment al doilea român de granitd, care a luat parte la acea
din Sibiu ca reprezentanti legali a acestei popo-
ratiuni, tinând de ale sale toate acelea care s'au decis
in acea adunare nationald. Asemenea se recunosc i toti
pa§ii de episcopi ca imputerniciti ai natiunii
mâne, pentru care adunanta de respict episcopilor
cea mai multämitä, rugându-i ca de acum
»toties quotiesc când vor afla de lipsä intreprindá cele
trebuincioase,

www.dacoromanica.ro
144

6. Se da seama din partea comitetului pentru administra-

tiunea fondurilor despre intreprinderile atinggtoare de
fonduri alte obiectiuni prin citirea actelor respective.
Se ia din partea adunantei spre se
pi sä o multämitä comitetului.
7. S'au propus din mai multe pärti ca de aci in acest
district in sensul ordinatiunilor mai sä se foloseasa in
toate afacerile, actele, scrisorile, corespondentele, etc. trebi poli-
tice, judiciare etc. eschisiv numai limba româng.
In sensul ordinatiunilor mai privitoare la folosirea
limbii, reprivire poporatiunea acestui district e purä
româng, (se decide) ca de aci in acest district in
toate afacerile sus mentionate sä se intrebuinteze eschisiv
limba românä.
Ne alte obiecte de pertrectat, s'au votat adus uräri
pentru Majestatea sa r. apostolicg, pentru excelentele sale Dom-
ai cancelariei aulice a guvernului Transilvaniei,
pentru episcopii români natiunea surorile natiuni,
precum pentru districtul Näsäudului pentru toatá adunarea
de dupá care s'a conferinta s'a subscris acest
protocol.
Násäud, in 18
Grigore Moisil vicr, proprietar, Florian Porcius proprietar,
George Lica proprietar, Basil Petri proprietar, Macsim Lica pro-
prietar, Ipati Moldovan proprietar, Cosma Anca, Florian
Petru Tancu proprietar, Basil Mure$an proprietar, loan Pavel pro-
prietar, loan Lazar cooperator proprietar.
Din Monor: Petru Tancou paroh, Vasile Tomuta jude,
gore Kray notar, Mihail Puntia (Pantea) ablegat.
: Avram Flarsian paroh, jude, Dumitru
Kray, Vasile Czira ablegati, Pavel Todoran notar.
: Ciril Moldovan jude, Nastas Földrihan ablegat, $tefan

Ventul ablegat diurnist la r. pretura Nicolae

casiu ablegat.
Morgreni: Nicolae jude, Todor Moldovan ablegat,
Moldovan ablegat,:loan Oprea ablegat.

www.dacoromanica.ro
 145

5ieut: paroh, Artene Gabor jude, loan

ablegat, George Suciu
Budacul-Român: loan paroh protop., Tänase
jude, Toma Grigore ablegat, loan Moldovan ablegat.
la: George Niculai jude, Simion Märginean, Ciril Bota
bätrâni.
Sântioana: Nicita Pavel jude, Cilimon Florea, Teodor
rean, Alexandru Botârla notar, Värärean ablegat scriitor
judiciar de preturä.
Nusfaläu: lacob Pop paroh, Teodor Samson, Nicolae
gyes jude, Gab. Cotut invät.
Borgo-Tiha : Moise Pop adm. parohial, Dumitru Bozga,
lacob Greab alesi comunali, Cionka jude.
Borgoprund: Teodor Vräsmasiu paroh, George Useriu, Teo-
dor Useriu, Danil Brusch jude.
Borgo-Bistrita: Vasile Pavel paroh, Moldovan, Toader
Besa, lacob Pop Andron jude.
Borgo-Mureseni: Cifor Cionca paroh, Dumitru Maschery
(Majer), Seretan, Avacum Beley jude, Casian Curin notar.
Borgo-Suseni: Simion Flämând paroh, Etsim Larion
Tiff (Cifu), lacob Ghita, Toma Axente jude, Paul Buff notar,
Ciril Dann, Atanasiu Usier.
Borgo-Mijloceni: Andrei Orban paroh, Casian Pierseca, Ion
Elizeu Buthan (Buta) antiste.
Borgo-Joseni: loan Buzdug Nicolae Georgita bätrân,
Simion Pahonie jude, Samuel Rusti.
Borgo-Rus: Teodor Buzdug protopresby., Lupul Cârstea,
lacob Parasca, Gavril Ursace jude.
Rocina: loan loan Ignat Domicle, Avacum Anca jude,
Clement Lupsai paroh.
Maieru: Anchidim Partene, Matei Burte, Daniel Uicioh
jude, Leon notar.
loan Suciu, lovu Oului, Cornilä Slävoacä, Toader
Festila jude, Pantilimon Lupsai notar, loan GRan Paroh.
Sant: Anton Pop, Clement Leontin Pop jude, Cosma
Cotul invätätor, Ilarion Filipoi

www.dacoromanica.ro
146

Costan Heder (Hader),

: Schott, Danil4 Bora
jude, Gavril Anca not., lacob Siterita paroh.
Sân-losif : Cosma Gutu (Guzu), Terente Ureche, Maftei Pop
jude, lacob Candale paroh.
Sângeorz : Vlase jude comunal, Vasile Varvari, Larion
Ciocan, Leonte loan, Danilä sarda, Alexandru Lica, Stalcit
not. corn., Simion Tancu paroh local.
: Mihail Istrate, Borgovan, Dänilä Dragota jude,
Emanuil Calina administrator.
Ilva-Micá: Larion Sângeorzan, Gavril Nechiti, An-
dron jude, Ernanuil Calina paroh local.
Feldru : Neam(u proprietar, Alexa Oniti proprietar,
lacob Pop loan jude, Larion Scridon, Nechita
Cute, notar, loan Pop preot, Dumitru Vaida pro-
prietar, Pop cooperator.
Rebrisoara : Nicolae Doci jude, Acu, Costan Cotul
prin Ion Lazar docente.
Nepos : Irirnei Dumitru jude, Larion loan Ma-
cedon Majorian paroh.
Parva : Tirnoftei Rus, Natu Scurtu, Vasile Ordace, Emanuil
Alexi jude, loan Sângeorzan paroh, Nicolae Ordace.
Rebra : loan Anuta notar, Ismail Tocore jude, Nareia,
George Suci, loan Sângeorzan paroh.
: Vasile Pop, Toader Onigoe, Sidor Nistor,
Nistor, Niculae Tomuta prin Anuta not., loan Anuta notar,
ramon Gâzdac jude, Mihaila pro-
prietar, Teodor Anton proprietar, losif Mihâila proprietar.
Salva : Jacob proprietar, Dornide Ceuca, Belei,
the lenciu jude, Isidor Bodescu notar, Petru Pavelea paroh.
Hordou : Cilip, Tänase Cira, Clement Cosbuc jude,
Sebastian Cosbuc paroh.
Bichigiu : Gavril Dolha jude, loan Parasca, loan Dolha sub-
scrisi prin Morosan, Basil paroh.
Telciu : Toader Pupezä, loan Bichigean, loan Pop, Vasile
Pupezä Jude, loan Moro§an notar de nume subscriitor, loan lonasc,
docent, Pop.paroh.

www.dacoromanica.ro
 omuli: Roman Corui paroh, Gavril ler, Petre $tepui,
Pavel loan, Basil Terente jude.
Nicolae Mititean jude, Ignat Turda, loan Neamt, loan
Constantin, loan Pop paroh.
Suplai : Andrei Dâmbu George Gavrilas, Nistor Feti,
George Feti paroh.
Poeni : Simion jude, Dumitru Rod., Gavril Vaida
proprietar.
Zagra: Gavril Bita jude, loan Ream, Grigore Raus subscris
prin Gavrilä notar.
: Ion Miron, Grigore Basota, Ion Olimon jude, Mihail
Onisor paroh.
Mititei: Longin Toma, Alexandru Nascu, Basil paroh.
Mocod: losif Tomi jude, Toma Hontila notar, Simion
sies, Leon Vârtic paroh.

Excelenta Voasträ!
Gränicerii fostului regiment al doilea
de când Majestatea Sa r. prea bunul nostru impärat s'a
durat prea gratios a forma din teritorul susmentionatului regiment
un district pozitiune autonomä, din 24 Martie a.
zile peste zile, sAptämâni peste säptämâni, cApitanul suprem
pentru districtul creat nu se mai denume0e, i
urmare ei incä nu pot so odatä constitutionalä, pe
când toatä patria noasträ se constitueste dupä sisternul nou
purcede s'au adunat in 18 Aprilie a. conferintä
in Näsäud pi s'au sfätuit despre pasii care ar fi de a se face, ca
sä se poatä mijloci färä amânare denumirea cApitanului suprem.
Rezultatul conferintei a fost deputatiunea de 14 insi, care avu
fericirea in 23 Aprilie a. a fi primitä de Excelenta Voasträ
audientä, a Te felicita in postul de guvernator*) i a se
ruga toatä umilinta pentru propunerea cäpitanului suprem.
Baronul Francisc Kemény deveni 29 Nov. publicarea
diplomei .irevocabile. din 20 Oct. 1860, cancelar aulic interimal al Transil-
Cf. Hundert Jahre sächsischer Kämpfe. Hermannstadt (Sibiiu 1896)
p. 243.

www.dacoromanica.ro
 Excelenta vä-Ti a asigura despre aceea,
cá la propunerea fäcutä s'au considerat intru tot dorintele noastre
de a avea cäpitan pe unul dintre candidatii propusi de noi in
4 Aprilie a. Bazati pe aceastä asigurare am telegrafat numai
decât deputatului nostru din Viena, cä gränicerii nostri doresc
clusiv pe dnul advocat Alexandru Bohätel din douä motive: intâi
pentrucä cum am intentiunea regimului ar fi pe lângä un
cäpitan de legea greco-unitä; pi a doua pentrucä dânsii au cuvânt
de a presupune, ca in contra Domnului Bohätel n'ar avea nici
fratii maghiari nimic cä dânsul ar fi cel mai apt de a mijloci
infelegerea fräteascä Mire gräniceri pi maghiari.
mâni trecurä cApitanul tot nu e denumit.
Aceste imprejuräri umplu gränicerilor o profundä
intristare, väzându-se condamnati a fi cei mai din urmä din toatá patria.
Noi nu putem pricepe motivele pentru amânarea denumirii, pi
pentru aceea a ne repeta umilita rugare, ca Excelenta
Voasträ sä binevoit a mijloci cât se poate de iute denumirea
cApitanului pentru districtul nostru a lua la aceasta pe Domnul
Alexandru Bohätel in grätioasa consideratiune din cauzele sus
arätate.
In interesul binelui patriei al intelegerii noastre cu fratii
maghiari ne legänäm in dulcea sperantä, ca Excelenta Voasträ
vaniel, denumirea datatä din 21 Denumirea contelui Mikó
dateazä din 10 alaceluiasi an. Acesti functionari au in
posturile patenta din 26 Febr. 1861, care in mod destul
de esential »irevocabilag din 20 Oct. Ambii magnati au apartinut pe
se vede nuantei mai putin soviniste a castei In special despre Francisc
Kemay, loan de Pu§cariu a cu impresiuni destul de favorabile
precum reese din opul postum despre contimporane
(Sibiiu deosebire p. 58.
Dar considerati de guvernul centralist din Viena, ca prea
gionaligi, din partea Maghiarilor ardeleni ca prea putin pronuntati
Kemény da demisia in 19 Sept.4), contele in
24 Nov. 1861 5).
2) Lajos. Tizenhét év Erdély történetéböl. Temesvár (Timi-
sioara) 1894 t. I. p. 247.
3) (Jrmössy o. t. I. p. 246.
4) o. p. 58.
5) o. t. 1. p. 341.

www.dacoromanica.ro
 da auz noastre rugAri ne cât de
curând un rezultat imbucurätor.
Totodatá indráznim a acluda aci protocolul conferintei noastre
din 18 Aprilie a. spre cuno§tintA.
Suntem cu tot devotamentul ai Excelentei Voastre umiliti
servitori reprezentanti ai teritoriului fostului regiment al doilea
de frontierä.
7 Mai
loan Purceil proprietar, Basil Petri proprier, Maxim Lica prop.,
Basil Moro§ian propr., Grigore propr., Teodor lona§c
propr., George Lica propr., Basil Vârtic propr., Andrei Morariu
propr., Grigore Moisil vicar foraneu, Petru Sandu propr., losif
propr.
*

Mandatul dietal din a. 1866

Atragem atentiunea asupra faptului, cá dieta Ungariei a fost conchie-
pe 10 Dec. 1865. Dieta Ardealului convocatä pentru a vota uniunea cu
Ungaria inceput sedintele in 19 Noemvrie al acelui an, alegerile
deputatilor ardeleni pentru dieta de incoronare. din Budapesta au fost amâ-
nate pe anul urmätor, mai mutt, cât prorogarea formalä a
din a avut abia in 9 lanuarie 1866 (dupä Baritiu: Para alese Ill p.
351). Precum se vede din protoculul (procesul verbal) aläturat actului, ale-
gerea din cercul Ndsäudului s'a intâmplat in 3 Martie 1866, dar in urma
situatiei politice neclare a evenimentelor istorice din acest an prezentarea
mandatului a fost pornitá din Näsäud abia in 4 Decemvrie 1866 inregis-
trarea primirei la presidiul dietei pestane e insemnati abia sub data de 25
lanuarie 1867, alegerea admisä ca validä conform insemnärei cu creionul
abia in din 29 Martie 1867.
Credem greu va mai exista vre un act din vremi in care
lipsa de consecventä in politica fatä de Nemaghiari a pré bunului monarhu
Francisc din anii 1860-1867 sä fie atât de concis arätatä, ca in partea
ultimä a »dechiaratiunei, cu alineatul Anse deórece Majestatea Sa
etc. in Reservatiunea sub a) b) c) ce
E de interes, dupä märturisirea dela finea actului aceastä Dechia-
ratiune subscrisä de toti alegdtorii asemenea s'a trimis in original la *preinalta
cunoscintia*, cum se fäcuse cu »Reprezentatiunea. din 14 Nov. 1865 Arh.
Som. Nr. 24 pag. 142-143) numai copia s'a comunicat dietei. Baritiu in
alese III nu de Dechiaraliunea Reprezentatiunea
rilor cercului electoral al Näsäudului. Spune numai pe pag. 441, alegerea
deputatului Bohätel a fost validitatä, pe când a lui Grigorie Moisil a fost res-

www.dacoromanica.ro
pinsä constatându-se acesta nu limba maghiard. nu e probabil
un act, al text original a fost destinat fie trimis pentru a fi citit
de domnitoriul, sa fi fost dat publicitälii.

Protocolul, din 3 Martie 1866.

al comisiunii cercului de alegere din districtul
säudului in rnarele principat Transilvania pentru culegerea votu-
rilor celor indreptätiti de a lua parte la alegerea deputatilor dietali
pentru dieta conchiematä pe Decemvrie 1865 in Buda-Pesta;
sub prezidiul vice apitanului primar prqedintele sedriei gene-
rali districtuali de membrii: 1. loan Florian, 2. Basil
Vârtic, 3. Maxim Pop, 4. Toader Usier, 5. Ciril Dan, 6. Elia Cincia,
7. Torna Hontila ca notar.
In urma stimatei ordinatiuni a inclitului comitet central dis-
trictual d. d. 20 Februarie 1866 Nr. 4-C. s'au adunat la 8 ore
antimerediane membri comisiunii susmemorati in sala clasei a 3-a
a gimnasiului greco-catolic din opidul Näsäud, i dupä ce s'a con-
vins comisiunea cuma toti votantii sunt adunati inaintea acelui
edificiu:
Inainte de toate au statorit ordinea dupä care are sä
votizarea cä votizare va cu cercul politic al
säudul, dupä aceea vine al Zagrei in urmá al St. Georgiului
luându-se comunä comuná.
Dupä aceea s'a päsit la actul alegerii, când primul votant
Toader lonasc ca reprezentantul comunei Näsäud, dä spre a se
alätura acestui protocol o declaratiune rezervatiune subscrisä
de toti alegätorii acestui de alegere, care s'a primit din partea
comisiunii 5i se la protocol sub 171.
Rezultatul votizkii este :

Dupá cum documenteazä aci sub A) aläturata de voti-

zare aci sub B) acluclatul scrutiniu, au votat 125 de ale-
toate aceste 125 de voturi le-a cäpätat Domnul
câpitan suprem al districtului Näsäudului Alexandru Bollätel;
prin urmare Alex. Bohätel ales unanimitatea
turilor s'a 5i declarat publicat de deputat dietal ales pentru
dieta pe 10 Decemvrie 1865 la Buda-Pesta, la care
au erupt alegatorii cu strigki de vivat 5i sä

www.dacoromanica.ro
 Totodatä se observä cä alegerea s'a fäcut in mai
bun ordin.
Cu care citindu-se verificânclu-se acest protocol s'a
scriindu-se in trei exemplare.
Datu-s'a in opidul in a 3 Martie 1866. Presedintele
comisiunii Leontin Luchi, loan Florian membru comis. Maxim
Pop membru comis., Elia Cencia membru comis., Toma Hontila
notarul comisiunii alegAtoare.

Onoratä Comisiune electoralä!

Subscrisii la alegerea de deputati din districtul
Näsäudului cumcä in ziva de se va efeptui
alegerea deputatilor pentru dieta de incoronare din Pesta, care
alegere este preainaltul rescript din 25 Decemvrie 1865,
voind a exercita acest drept constitutional, ne-am inaintea
onoratei comisiuni alegátoare; de a pAsi la actul ale-
genii de a ne da voturile noastre ca adevärati patrioti
ardeleni, tot odatá ca românii credinciosi natiunei noastre, ne
tinern de cea mai sântä datorintá patrioticá a asterne urmátoarea
Declaratiune:
Desi natiunea din Transilvania, de când a venit
Transilvania sub gloriosul sceptru al Austriei, toatä ocaziunea
prin fapte nedisputavere a dovedit o credintá neclintitá ali-
pire nemärginitä cátrá pre inaltul Domnitor, cátrá chara sa
patrie Transilvania ; totusi neindreptätirile dânsa pati-
mile ei de a inceta din zi in zi se tot mai inmultese,
incep a fi tot mai simtitoare mai infiorátoare, la anul 1865
1866 se vede a pune cununa acelor neindreptätiri suferinte
seculare, cáci :
1. Cu prea inaltul rescript regesc din 1-a Septemvrie 1865
se convoacá dieta Transilvaniei la Cluj pe baza unei legi electo-
din evul mediu prin care natiunea românä - este mai
numeroasä decât celelalte natiuni in Transilvania, desi dânsa po-
sedá tot atâtia de puternici factori constitutionali ca celelalte
natiuni, desi articlul 1-u de lege din anul 1863/4 sane-
lionat de Majestatea Sa este inarticulat de a 4-a natiune

www.dacoromanica.ro
toate egal celelalte natiuni regnicolare -
fu ignoratd, pi celorlalte natiuni le fu datä o oca-
ziune de a delibera numai singure despre acea pi
nefericitä Intrebare: despre uniunea Transilvaniei pi a Ungariei,
fárd conlucrarea pi prin urmare fdrä convoirea natiunii române.
Prin de compunere a dietei convocate la Clujiu pe
baza articlului din anul 1791 este dat Transilvaniei un tes-
timon, cumcä pentru dânsa nu s'a inceput seclul al 19-lea;
Transilvania retrograd in civilizatiunea europeanä,
pi nu este ca pi pentru sä se aplice legile
moderne eropene, ce se dovedeste pi prin acea doc-
advocatii, profesorii, magistri membri societätilor
literare pi alti honoratiori in Ardeal in publicä constitutio-
nale nu au acea valoare pi acel pond ca in celelalte täri etc.
2. Dieta adunatá pe 15 Noemvrie 1865 in Cluj pi stätätoare
nu numai din clase de popor privilegiat pi parte insemnatä din
nobili bancrotati nu a fost efluxul pi al popoarelor care
sedä acest pärnânt pi care dau därile cele grele de bani pi sânge,
ci efluxul claselor celor privilegiate din Evul-Mediu pi a nobilirnii
parte mare proletari, stors prin anumite masinatiuni.
Reprezentantii acestor clase privilegiate s'au gräbit in numita
dietá a declara cumcä din anul 1848 pi deosebire legea
despre uniunea Ardealului Ungaria ar fi lege valid& batár ca
aceea s'a adus in timp revolutionar, sub amenintári moartea,
pi prin cea mai terorizare; batär majoritatea
a protestat atunci incontra ei; batár natiunea
care este majoritatea a fost impiedecatä de a lua parte la
facerea aceleia; ci acea lege a tras sine cea mai
fricosatä revolutiune pi a cauzat atâta de sânge; pi batár
Majestatea Sa Domnitorul in prea rescript din 21 lulie
1861 indreptat dieta Ungariei a declarat limpede
acea uniune s'a fäcut de libera invoke a Românilor pi a Sa-
silor, aceea nu s'a nici odatá deplina putere
de lege, pi in fapti dupá publicarea deciziunii unilaterale
se pi dizolvä«.
3. Desi reprezentantii natiunii pi putinii Români câti
puturá sträbate de a fi membrii acelei diete, au documentat

www.dacoromanica.ro
argumente nerefrangibile contrarul asertiunii reprezentantilor clasei
privilegiate resp. a natiunii maghiare pi secuie, dei acei membrii
români ai dietei au dat vot separat la reprezentatiunea
- care vot noi prin aceasta-I pi de al nostru propriu, -
i de§i cererea din acel vot era bazatá numai pe dreptate; totu§i

incontra dreptei dorinte a intregei natiuni române, i incontra

cererii numitilor Români din dietä, cu prea inaltul rescript din
25 Decemvie 1865 se dieta din pi spre cea mai mare
uimire a se Ardealul ca trimiti sái
la diete Ungariei convocatä pe 10 Decemvrie 1865 la Pesta, prin
care provocare de oarece aceea nu-vi baza i originea sa nici
intrio lege validá pi stätätoare in vigoare, vedem de-a dreptul
atacatá autonomia Ardealului.
4. De bazä pentru alegerile la numita dietä de
incoronare din Pesta se defige articlul al de lege din anul
1848. Acest de lege este unul din cele mai mari nedreptáti
din câte s'a fäcut pânä acum clasei poporului transilvan pi deosebi
natiunii române; prin acest articlu este calculat apa cât
porului neprivilegiat din comitate i districte nu-vi poatá alege
nici batär un deputat, ba de aceea cuprinde in sine cele
mai mari anomalii, ba chiar absurditäti, când doctorii, profesorii,
inginerii, advocatii, arti§tii academici, membrii societätii literare,
preotii, etc., dacä vor fi locuind in vre-un opid magistrat orga-
nizat, apoi au dreptul de a fi alegätori; iar dacä in alt
opid sau comunä färä magistrat, toate acele persoane pi tot in
acea jurisdictiune li-se deneagä acest drept pentru exemplu doc-
torul de mediciriä ba chiar pi chirurgul din opidul Dej are drept
de alegere iar doctorului de mediciná care locue§te in opidul
säud i se acest drept; asemenea cel ce are posesiune
de 300 m. sau venit curat de m. opidul
magistrat are dreptul de alegere, iar cel ce posedá in alt opid sau
comunä o posesiune in de 1000-2000 a. sau are un
venit curat de 800 a. nu poate fi dacá din
nu tocma 8 40 a. contributiune
darea ba ce e mai mult lege de alegere
este cu mult mai asupritoare pi deck baza alegerii la dieta din
Cluj, de unde limpede se vde cá Transilvania in de a
3*

www.dacoromanica.ro
in viata constitutionalt sedul al se impinge tot mai
in Evul Mediu, cM poporul neprivilegiat tot mai tare
se despoie de drepturile constitutionale sä devinä condus
numai de clasa privelegiatilor, desi aceea in privinta materialä a
devenit in o stare deplorabilä.
La toate acestea le pune cununä acea jurstare, et din
1848 de o parte se declart de nevalide, de deciziuni unilaterale,
iar de altä parte una din acele legi tocmai cea mai ne-
dreaptä mai putin corespunzatoare jurstärilor prezente, se pune
de la alegerea deputatilor pentru dieta de incoronare, din care
asemenea se vede prea limpede cä clasa poporului neprivilegiat,
din anul 1863 cu toatä ocaziunea, tot mai tare se
piedecä se exclude dela folosirea drepturilor constitutionale.
5. Excelsul guberniu regesc transilvan pe articolul
de lege din 1848 mai emite sub Nr. 895-1866 o instructiune
ddto Cluj in 10 lanuarie 1866, prin care legea cea nedreaptä o
incä mai nefavoritor face atari dispozitiuni in privinta
alegerii de o parte comitetelor reprezentative ale jurisdictiu-
nilor sä le fie cu a se declara in privinta neindreptatirilor
a gravaminelor, acelea sä nu veni la publicitate ;
de parte prescrie atare procedurä pune astfel de termin
pentru conscrieri, reclamäri alegeri, poporului sä-i fie de
tot cu neputintä a-si elupta dreptul care toate aduc poporul
la ultima esacerbare.
lnsä deoarece Majestatea Sa prea bunul nostru monarh, rege
mare principe prin preinaltul säu rescript 21 lulie 1861
dreptat cätre dieta Ungariei a recunoscut cuma uniunea
Ardealului cu Ungaria nu s'a fäcut nici când cu deplinä putere de
lege; deoarece cu preanaltul rescript din 17 Septemvrie 1865
dreptat dieta Ungariei conchematä pe 10 Decemvrie 1965
la Pesta a recunoscut declarat de nou comet din anul
1848 sunt färä putere legalä, iar cu preainaltul rescript din 25
cemvrie 1865 indreptat dieta Ardealului a declarat expres
cumcä prin concederea trimiterii deputatilor transilvani la dieta
de incoronare a Ungariei,sustarea in dreptul a emise
acum, - intre care articolul I pi al II-lea de lege din
1863/4 despre inarticularea natiunii române pi a confesiunilor ei,

www.dacoromanica.ro
 155

precum pi despre egalitatea celor 3 limbi ale patriei in oficiu -

nu se altereazt nici decât ; precum pi uniunea a
ambelor - Transilvania pi Ungaria - o face dela
regularea relatiunilor de drept de stat a tärilor coroanei Ungariei
intreolaltä pi fatä cu imperiul, precum pi dela cuvenita considerare a
intereselor speciale ale marelui principat Transilvania, dela garan-
tarea pretensiunilor de drept ale deosebitelor nationalitäti pi con-
fesiuni, pi in dela regularea corespunzatoare scopului a
chestiunilor administrative ale ; subscri$ii alegátori din
districtul Näsäudului punându-$i deplina incredere in preaînaltele
pi asigurari ale Sale prea bunului nostru
monarh pi mare principe, ascultare prea gratiosului rescript din
25 Decemvrie 1865 Nr. 5580, la alegerea deputatilor
pentru dieta de incoronare a Ungariei; acest pas facem
acea
Rezervatiune
a) ca prin acest pas legile aduse in dieta dela Sibiu in anul
1863/4, pi deosebi articlul I pi al II-lea de lege despre inarticu-
larea natiunii române pi confesiunilor ei pi despre limbile patriei,
nu-$i piardä nici de putin din puterea validitatea pi
nici sä se poatä deduce din aceea vreo in nefavoarea
acelor legi;
b) prin acest pas nu se detrage din drepturile auto-
nomiei Transilvaniei nici batär o de unde urmeazä cä noi
prin acest pap nu recunoa$tem nici o linie din legea unirii
Transilvaniei Ungaria, precum nici o lege aduan Transilvania
sau in Ungaria in 1848; nici sä se cândva deduce
cuma prin acest pas am fi recunoscut sau prin faptä
vreo lege din anul 1848, sau ori$ice altä lege atingatoare de Tran-
silvania, de natiunea românä pi de noi, unde pi la care noi pi
natiunea românä nu ar fi colucrat prin o reprezentanta
pi corespunzätoare marimii pi demnitätii natiunii ;
din acest pap nu sededuce nicicând, cuma
noi natiunea românä pi Transilvania ar fi abzis de dreptul
legislatiunii transilvane in dieta sa transilvana, nici cumeä am fi
cedat Ungariei dreptul legislatiunii asupra Transilvaniei, sau cä

www.dacoromanica.ro
156

ne-am fi obligat a recunoa§te vreo lege adusä in vreo dietä, unde

natiunea românä nu ar fi reprezentatä amäsurat factorilor ce-i po-
pe baza principiului egalei nationale.
Tot odatä facem cunoscut onoratei comisiuni culegäloare
de voturi, cumcä noi aceasta dechiaratiune rezervatiune am
adus-o la prea Malta a Sale prea bunului
dreptului nostru monarh mare principe.
In urmä ne ca onorata comisiune sä binevoiascä a
alätura aceasta dechiaratiune rezervare la protocolul de alegere.
Pe lângä care suntem a onoratei comisiuni electorale,
Näsäud in 3 Martie
Alegätorii din districtul Näsäudului cercul de alegere
Näsäud. subscrierile tuturor alegAtorilor).

lit Presidiu dietal al casei de !

Aläturând sub protocolul luat preste alegerea mea de

putat dietal - la dieta de incoronare conchiemata la Buda-Pesta,-
efäptuitä in Näsäud in 3 Martie a. c. prin alegAtorii din cercul de
alegere al Näsäudului din districtul de acela nume in Transilvania,
cärui protocol se aflä lipitä in copie o dechiaratiune datä comi-
siunii alegätoare prin respectivii alegAtori,
Rog cu distinsä stimä pre Inaltul Presidin dietal sä bine-
voiascä pe baza aläturatelor a dispune verificarea totodatä
cuno§tintarea mea despre verificare.
Asteptând gratioasa despre verificare-mi, sunt
distinsä stimä,
Näsäud in Transilvania, 4 Decemvrie
Alexandru Bohätel m. p. deputat ales din cercul Näsäudului.

www.dacoromanica.ro
 pe
Vasile Bichigean
timpul existärii granitei militare näsäudene s'a lucrat mult la regu-
larea cursului tärmurilor Somes, care in zilele noastre - in era
lizatiei progresului - e läsat aproape fär'de nici o ingrijire, necon-
tenit rupe devasteazA mari intinderi de pämanturi proprietäti riverane.
Maicuseamä harnicul energicul colonel baron Enzenberg fäcuse spre
situl secolului XVIII tot posibilul ca Somesul devinä navigabil (plutet),
gränicerii sä poatä transporta pe el lemne precum sare dela ocnele din
Dej. Guberniul ardelean dedea tot concursul la realizarea intentiilor salutare
ale numitului comandant de regiment, ordona comitatelor invecinate sä
contact cu conducerea regimentului näsäudean spre a promova lucrärile
constructiile necesare.
Din procesele verbale, care urmeazá aci traduse din latineste de dl
chigean, se pot vedea consultarile membrilor unei comisiuni insti-
tuite in 1773 in scopul mai sus care comisiune a fost delegat intre
altii reputatul gränicer Cosimelli. - Dir. Arh. Som."

In ziva de 31 August 1773 s'a intrunit orasuI Dej, apar-

judetului Solnocul interior, comisia subt
zidiul ilustrisimului Domn conte Carol Teleki de camerar al
Majestätii Sale, prefect al Solnocul interior, asistat, din
partea statului militar, de ilustrul Domn Anton Cosimelli,
regimentul al doilea de granitá valah, de Domnul Vincenfiu
sublocotenent in acelasi regiment, din partea
tului de ilustrul Domn baron de Domnul Ladislau
notar in de Domnul Hennrich, vicenotar
al orasului liber regesc al clistrictului säsesc al Bistritei. Acesta

www.dacoromanica.ro
158

din urmä, absent din motive sanitare, a fost suplinit de subnu-

mitul notar Ladislau Keres6 in felul acesta serviciul regesc n'a
suferit nici o intârziere.
In fata acestei comisiuni s'au citit urmätoarele acte:
1. Actul cesional eliberat de Inaltul Guvern in 11 1773
subt Nr. 4894, adresat Ilustrului Domn Presedinte,
copia binevoitorului decret regal dat in Viena in ziva de 2 lunie
1773 cu raportul aceluiasi Presedinte, fäcut in Dej la lunie
1773. Din actul cesional, precum din copia decretului regal se
vede, cum Maiestatea Sa s'a prea gratios, se instutuie o
o comisie pentru pregAtirea unui proiect de stävilare in scopul
navigabilitätii râului se anuntä, cä acest scop au fost
trimisi Matia Mraz, luerärilor arhitectonice navale, numit de
obicei »conducteurc, impreund cu un palier cu doi dulgheri,
care se facä stävilarele râul dupä analogia stävilarelor
fäcute in Moldava din Boemia.
2. Un alt act de cesiune dat in Sibiu la 8 lulie 1773 subt
Nr. 5310, cu adnotatiile mentionatului consiliu belic de
data 18 lunie 1773 Nr. 5310 cu ciorna raportului Ilustrului
Domn Presedinte. In aceste acte se face cunoscutä numirea
misarilor militari se cere, ca din partea judetului sä se aleagä
comisari potriviti.
3. Un al treilea act cesional gubernial, dat in Sibiu in ziva
de 20 Julie 1773 Nr. 5590, in care ltul Guvern dispune privi-
tor la achitarea diurnei Presedintelui.
4. Raportul Domnului Presedinte Inaltului Guvern
privitor la sosirea lui Matia Mraz, luerärilor navale, a palie-
rului a celor doi dulgheri. In acest raport anuntä, cä nu
a primit actele comisiunii anterioare; roagä deci Guvern
sä binevoiascä a dispune, ca aceste acte sä-i fie remise, ca astfel
sä poatä imediat convoca comisiunea nouä.
5. Circulara Ilustrului Domn Baron Mihail i, in
8 August 1773, cu dovada contrachitanta lui
Samoilá Gyarmati, inspectorul numitului Baron Mihail Banffi, date
in Dej in 23 August 1773. In aceste documente se constatä, cd
in ziva de 23 August s'au remis mai actele comisiunii ante-
rioare, cu härtile elaborate de doi geometri.

www.dacoromanica.ro
 159

Actul cesional gubernial, eliberat in Sibiu in ziva de 10

August 1773 Nr. 6413, in care act se cä din partea judetului
au fost desemnati ca membri in comisie fostii membri ai comisiei
anterioare: losif Diószegi, Ladislau Keres6 Daniel Henrich.
cärora li se va pläti drept competentä diurna de acum
pentru caii de postä se va da comisariatului suprem asignatie
din partea Domnului Presedinte al comisiei.
7. Scrisoarea Excelentei Sale Domnului comisar provincial
suprem Ion conte Nemes cátre Ilustrul Domn presedinte de data
3 August 1773, de asignatia comisarialä privitor la
de postä, asignatie datä in 19 August 1773.
8. Procesul verbal al comisiunii anterioare, semnat in Cuz-
drioara in 29 lunie 1773.
9. In 2 Septemvrie a doua se continuä cetirea pro-
cesului verbal mentionat. Cu aceastä ocaziune lucrärilor
vale Matia Mraz anuntä, cä atât el, cât palierul cei doi
iestri lemnari in expiratä August nu au primit nici o diurnä.
In urmare roagä la Comisia suscitatä
sä se dea ordin privitor la achitarea diurnei cuvenite. Hotärirea
in privintä se inainteazd inaltului Guvern. Domn
Mraz rámâne pe mai departe pe comisia instituitá pentru
ulterioare mai ample.
In 3 Septemvrie 1773 s'a tinut a in care se
continuä cetirea procesului verbal amintit. Terminându-se lectura
acestui proces verbal se hotäreste unanim se la cuno-
stinta Inaltului Guvern regesc impractibilitatea la a
aplicate Bohemia, impractibilitate atât prin
operatiunile pärerile Domnilor geometri Thesco loco-
tenent Hammer cât prin remonstranta inaintatä Inaltului Guvern
din Cuzdrioara in ziva de 7 lunie 1773. Totusi, ca in chestiunea
aceasta atât de importantä sä se face proceda mai
multä sigurantä din partea comisiunii actuate, se hotäreste ca
Domnul al lucrárilor navale Matia Mraz, asistat de Domnii
Diószegi locotenentul Laurenti, sä fie incredintati cercetarea
tärmurilor râlui studierea amänuntitä a situatiei, cursu-
lui i naturii acestui la sarea sa Tisa, ca astfel
sä poatä face un raport potrivit privitor la aplicabilitatea stävila-
rilor la navigabilitatea râului amintit.

.
www.dacoromanica.ro
160

In acest scop la cererea comisiunii li se dä din partea

rului judeatoresc al judetului Solnoc interior un pretor, care sä
le stea la marginea judetului citat. La fel forul
judeatoresc din Solnocul de districtul Cetatea de
(Kövár) a fost rugat, sä dea dispozitii, ca pi hi aceste locuri sä-i
a$tepte pretori sau delegati, care le dea intarziere ajutorul
necesar sä-i insoteascä in tot locul. Delegatii vor pleca in a
lunii curente.
10. Se citeste apoi ordinul Inaltului Guvern dat Sibiu in
ziva de lie a. c. subt Nr. 4367 pi adresat Comisiunii,
cu memoriul Dlui conte losif privitor la pretul de
nare, ce-1 cere pentru moara sa din Benefaläu (Benedekfalva),
judetul Solnocul de mijloc, asezatá in râul Some$, care moarä
insä urma ordinului regesc a lost demolatá. Comisiunea este
ca - luând in cercetare imprejurárile pi motivele aduse
in memoriu - constate, dacá se poate da bonificarea
raport Inaltului Cavern. Pentru ca sä poatá face acest
lucru, comisiunea hotäre$te, ca petitionarul conte sä dovedeascä
in timp de 15 zile cu acte autentice puguba cauzatä prin demo-
larea iezäturii a morii. Secretarul comisiunii este increclintat cu
expedierea, numitului conte, a acestei hotáriri.
In a paira in 4 Septemvrie 1773 se citeste
mai conceptul scrisorii adresate llustrului conte losif
Acest concept se aprobä se expediazá. Se cite$te apoi ordinul
Inaltului Guvern din 10 August 1773 Nr. 3495 adresat Domnului
Pre$edinte, cu anexele comisiunii anterioare, inaintate Inaltului
Guvern la 18 Mai pi 23 lunie c.
12. Pe urmá rapoartele acluzele acestora, date de posesorii,
ce au mori pe tármurul precum noilor
posesori, cu extrasul procesului verbal al Comisiunii,
cu noul proiect de navigabilitate pi cu referatele judetului Solnoc
interior districtul Kövár privitor la obstacolele plutäritului in
acea regiune. Toate aceste acte au fast trimise comisiunii de
Inaltul Guvern pi vor fi restituite la timpul
13. In Septemvrie 1773 in a cincea, pe
protocolarea celor petrecute in ziva a treia a lunii curente, sunt
trimi$i susnumitul Domn Mraz, al lucärilor arhitectonice pi

www.dacoromanica.ro
 161

alti membri ai comisiunii, provAzuti bilet de liber parcurs,

pänä la iazul morii Domnul Ion Ilai in râul pe
teritorul mo§iei sale din Kér judetul Szabolcs din Ungaria.
14. Ordinul guvernial de data 10 August 1773 Nr. 5981
adresat Domnului Presedinte. In acest ordin se cuprind plângerile
magistratului din Dej, având ca anexe raportul comisiunii ante-
tioare expozeul magistratului mentionat. Toate aceste acte au
fost trimise de ltul Ouvern indrumarea, ca comisie
sä cerceteze natura locului, cursul apei necesitatea iazurilor din
chestiune, al constate mijloacele materiale ale comunitätii sá
facá o propunere Inaltului Guvern, cum s'ar putea veni in aju-
torul orasului, ce a plângerile amintite mai sus.
15. In din 7 Septemvrie 1773 se citesc: raportul rna-
gistratului din Dej de data 29 lunie 1773, Guvernului
regesc restituit comisiunii cu Nr. 5789, impreuná cu anexele
sale; pe urmá referatul comisiunii anterioare, din Cuz-
drioara la 23 lunie 1773 aceluiasi guvern subt Nr. 5981 remis
cu cele trei anexe ale sale comisiunii actuale pentru studiere ama-
nuntitä aviz competent.
cetirea acestora au fost chemati in comisiunii pre-
torul orasului Dej cu doi asesori magistratuali
drumati, ca având in vedere, cä in 9 a lunii curente comisiunea
va merge viziteze iazurile tármurii râului Some din sus de
podul i al constate, magistratul din Dej a satis-
fäcut dispozitiile instructiunile date de comisiunile anterioare
nu numai in scopul observArii ordinului guvernial, ci al con-
servärii terenului - la termenul mentionat fie de
fatá in locul stabilit pentru vizitare.
In a din 9 Septemvrie 1773 Domnul Presedinte
propune, cl - dupä ce Domnul Däni Henrich, vicenotar bis-
tritan, delegat de in aceastä comisiune, nu s'a pre-
zentat nici in in urma scrisorii trimise Domnului Presedinte, nici
in 8 in temeiul hârtiei trimise Domnului maior Anton Cosi-
melli, - numitul Domn vicenotar inomis sä fie indrumat se
prezinte implineasca slujba, pentru care e ales, in
timp sá fie recercat Domnul loan Frideric Klein de Straussen-
burg, ca - in cazul, Domnul Henrich fi tot

www.dacoromanica.ro
162

bolnav asfel nu s'ar putea prezenta pentru indeplinirea servi-

ciului -- in locul D-Sale pe altcineva din sânul
mentionat pentru indeplinirea de notar. Comi-
siunea cäzând de acord in privintä, roaga pe Domnul
Presedinte, ca potrivit propunerii D-Sale - sä trimitä in Bistrita
câte o scrisoare de recercare atât Domnului notar suscitat, cât
Domnului Klein de Straussenburg.
Dupá aceasta comisiunea pleacä sä viziteze iazurile är-
despre cari a fost vorbä mai
In 10 Septemvrie 1773 se tine a opta In ziva pre-
mergätoare s'a prezentat inaintea comisiunii Danilä vice-
notar bistritan, refkut inatva dupá boala sa cu gândul sä-si
implineasca de aci datoria de notar. Dupá ce comisiunea
in ziva antecedentä a vizitat tärmurul drept al Somesului pe ted-
torul orasului Dej din sus de podul azi iese din nou
cerceteze stâng pi in special canalul fkut cu câtiva ani
mai de orasul Dej pentru directivarea mai corespunzátoare
a râului Somes.
fedirs(a a din 11 Septemvrie 1773. Indeplinându-se
spectarea personalä a tärmurilor Somesului, care inspectare pânä
acum nu s'a mai fkut, precum a reparatiunilor fäcute de
nitatea Dej impuse de comisiunea anterioarä, prepedintele crede,
cä trebue discutate douä chestiuni: 1. Ce fel câtä muncä trebuie
pusä pentru realizarea reparatiunilor amintite mai sus, cât pi ce
fel de material trebuie in scopul acesta; 2. Dacá pi
ajung puterile mentionatului pentru indeplinirea lucrului
cesar pentru procurarea materialului trebuincios.
Incât pentru chestiunea e de pärere se astepte so-
sirea conducAtorului lucrdrilor Mraz, care va iesi
comisiunea la fata locului pi acolo vor face o listä precisä un
deviz despre materialul pi lucrárile necesare pentru intärirea
tärmurilor cât pi pentru de reparatiuni.
In ce priveste chestiunea a doua, Domnul Presedinte deja
ieri in fata Ilustrisimului Domn maior a dat ordin pretorului din
Dej, ca - pentru stabilirea puterilor de contribuire a acestui orap
conscrie toate vitele de jug, câte de prezent se gäsesc in oras,
-
precum pi comuna (Csatán) de subt jurisdictiunea acestuia,

www.dacoromanica.ro
 chiar dela Domnul Pre§edinte, care are posesiune in
acest ora pânä la ultimul locuitor scutit contribuabil, despre
conscriere sä inainteze comisiunii un tablou amänuntit, in
felul cä vitele locuitorilor scutiti vor fi trecute separat de ale contri-
buabililor. Acest ordin fu aprobat de ceialalti membri ai comisiunei.
Pretorul a raportat comisiunii tot in ziva de ieri ocazia
oculatiunii, din cauza ingustärii râului din sus de podul
ingustare cerutä de comisiunile ant2rioare, nu numai au fost räpite
de valurile douä case din sus de acest pod, ci alte case
si.mt expuse pericolului, ba chiar oseaua nationalä care de
e ingustä care duce spre lea (Somly6), este stricatä
in mai multe locuri präbu$itä totul. In urmare roagä comi-
siunea, ca in Lunea viitoare, adea in 13 a lunii curente, sä iasä
la fata locului sä constate ea cele expuse de dânsul.
16. Se cite§te ordinul de data 19 August 1773 al haltului
Ouvern, adresat Domnului Pre§edinte. Un astfel de ordin i s'a
trimis in aceea§i zi pre$edintelui de mai Mihail Bánffi,
ca adecá cererea contelui losif privitor la bonificatia pentru
moara därâmatä din Benedekfalva sä fie inaintatä
impreunä celelalte acte totodatä comisiunea sä-§i dea
rerea informatiunile cuvenite in aceastä chestiune.
Dacä contele losif a fost invitat din parte comi-
siunii prin scrisoarea trimisä in 3 a lunii curente, ca in curs de
15 zile sä dovedeasa comisiunii acte legale paguba avutä,
atunci aceastä chestiune trebuie läsatä la o parte la prezen-
tarea dovezilor cerute. Toate actele comisiunii anterioare, dim-
preunä ordinele guvernului, acluzele cererea contelui
vor fi pre§edintelui actual. Dupä primirea räs-
punsului din partea contelui mentionat, toate acestea
pärerea comisiunii vor fi trimise Inaltului Govern.
In 13 Septemvrie 1773 s'a tinut a zecea. Dupá citirea
aduse in anterioark comisiunea procedeazA la
vizitarea acelor locuri, unde - conform spuselor pretorului - au
suferit pagube câteva case, precum nationalä, pagube
provocate de ingustarea albiei
17. a 11-a din 14 Septemvrie 1773. Comisiunea inspec-
teazá - in urma cererii pretorului din Dej, a colegului säu tefan

www.dacoromanica.ro
Balog i a persoanelor pägubite - casele därámate, amintite in
tabloul anexat, i constatä, cä ce e drept unele din ele au fost
släbite de cursul apei, dar una nu a fost de valuri,
o pivnitä. Astfel suspendä opinia in aceastä ches-
tiune la reintoarcerea Domnului conducätor al lucrärilor
Mratz, mai expert in aceastä privintä.
Domnul Pre§edinte roagä pe Domnul major Cosimelli sä
predea noii comisiuni, pentru consultare pentru a scoate
ririle necesare, toate acele acte ale comisiunilor anterioare, câte
le are la indemânä. La aceastä cerere maimul räspunde,
tirea i invoirea colonelului Baron de nu poate preda
actele amintite, dar le poate comunica oricând continutul in scopul
discutiunii. In temeiul acestora se hotäre§te, ca in numele comi-
siunii se inainteze o cerere baronului de Enzenberg pentru
cedarea actelor suscitate.
Fiinda comisiunea, de reintoarcerea comisarilor dele-
gati, nu poate continua cu operatiunile necesare, astfel
lucrärile §edintele i pe notar, ca atunci
dea toatá silinta sä redacteze, in scopul accelerärii lucrárilor toate
actele ce sunt a se anexa acestui proces verbal.
18. a 12-a 22 Septemvrie. ce comisarii
legah s'au inapoiat ieri seara cu bune rezultate, comisiunea se intro-
ne§te cere mai informatiuni verbale dela Domnul Mratz
rezultatul inspectärii sale. Pe urmä domnul pre§edinte il roagá sä
facä raport amänuntit despre cele experiate mai ales
dea desl4ri privitor la trei chestiuni, cari trebuiau cercetate, stu-
diate referate cu ocazia inspectärii Some§ului anume: 1.
oare este pärerea comisiunii anterioare despre imprac-
ticabilitatea stavilarelor boheme, pärere inaintatä Inaltului
in luna lunie a. c. dacä este a§a, atunci 2. nu cumva se poate
face navigabil Some§ul inlocuirea acelor stävilare aa-
numitele Büchen-Wehre (iaz nuiele) pe care le-a propus in linie
dreaptä apitanul Thesco sau prin aplicarea stävilarelor propuse
comisiunii anterioare a se face inclinat de cätre domnul Cosimelli
3. arate acele locuri, in care se pot sau nu se pot
aplica iazurile stävilarele amintite.
Deoarece comisiunea, de lämurirea acestor trei ches-

www.dacoromanica.ro
tiuni, are mare interes st cât vor costa aceste lucrári,
tot pe Domnul Mratz sä prezinte un deviz preciz de
toate cheltuielile necesare, precum pi de materialul ce se va
trebuinta schita, iazului, precum
Delegatii reintorsi raporteaza regret,
torese al comitatului Solnoc de mijloc a fost
-
a morii proiectate.
forul
prin o cerere
din 3 a lunii curente a comisiunii le stea intr'ajutor - totusi
nu s'a prezentat nici vicejudecatorul designat nici vreun alt delegat,
ba n'au gäsit nici caii necesari cälätorie.
19. a 13-a din 27 Septemvrie. Se citeste raportul Dom-
nului conduator al lucrárilor Mratz despre imposibilitatea de a
aplica in stävilarele boheme despre inlocuirea cu iazu
rile numite Büchen-Wehre propuse comisiunii anterioare de Dnul
Cosimelli. Se hotäreste, ca notarul st traducá din germant in
acest raport pentru a putea fi de domnii provinciali.
a 14-a din 28 1773. Se cetirea
specificarilor anexate la raportul domnului conducator al lucrárilor
Mraz. Tot astfel se citeste procesul verbal al tuturor sedintelor
de pânä acurn, care proces verbal se aprobá pi se pentru
transcriere in pur.
20. Colonelul Baron de Enzenberg ca räspuns la
cererea recentä a comisiunii de a i se ceda pentru consultare
actele comisiunilor somesene anterioare, aceasta nu se poate
färä invoirea comandei generale. Atunci comisiunea hotäreste, sä
se intervina la Inaltul Guvern pentru exoperarea
acte. In acelasi timp va fi rugat
duct are in original sau in copie acte
acestor
baronul Mihail Banffi, ca
procese verbale de ale
-
comisiunilor anterioare - st le dea comisiunii
21. a 15-a din 30 Septemvrie. Se traducerea
fäcutä de notarul comisiunii cu raportul dat de conducatorul lucrä-
rilor Mraz indeplinirea acestei colationäri se hotäreste,
ca raportul redactat in I. cât traducerea lui st
circule pela comisarii militari pela delegatii judeteni, ca acestia
sä le poatä studia amänuntit chiar in orele libere pentru
da párerea cuvenitä.
Domnul maior Cosimelli este rugat, sä binevolasca a
in actele comisiunilor anterioare, acte ce le are la indemând, din

www.dacoromanica.ro
ce motive pe ce a fost nevoie sä fie däramat iazul morii
din Benedekfalva, proprietatea contelui losif pi despre
aceasta sä binevoiascá a face un raport comisiunii in de
ceeace a promis va face pi domnul Se
ca - in conformitate cu concluzele aduse mai
mai

comisiunea sä iasä mâine la amiazi irnpreunä cu Domnul Mraz la

ho-
-
fata locului pentru a constata diferentele expuse de orasul Dej.
22. Domnul Presedinte cere sä se ia in procesul verbal con-
semnarea vitelor de jug, care se in acest orap pi in
muna Csatán supusä jurisdictiunii aceluia, care consemnare fusese
cerutá dela pretor pi inaintatá ieri prin notarul orasului.
23. a 16-a din 1 1773. Se citeste räspunsul
contelui losif impreunä cu actele de márturie, prin care se
constatá câtva veniturile morii din Benedekfalva därâmate.
Fiindcä din aceste documente nu se poate stabili cu preci-
ziune cât a incasat numitul conte anual din acea moará, precum
pi cât a costat sustinerea acelei mori in decursul unui an, astfel
se hotáreste, ca numitul conte sä fie rugat, ca in curs de opt
zile prezinte acte legale atât despre veniturile anuale scoase
din acea moará cât pi despre cheltuielile necesare intretinedi pi
reparärii aceleia, tot in curs de un an, pentru ca astfel comisiunea
in temeiul acelor documente sä-si inainteze pärerea la Inaltul

Pe urmä se citesc pi unele acte din anul 1767 pi

sul verbal al comisiunii somesene din anul 1768, acte produse
de domnul maior in urma cererii de ieri. Se citesc, in
parte privesc motivele pi temeiurile demolärii morii din Benedek-
falva.
a a 17-a din 4 Octanndie 1773. ce comisiunea
potrivit concluzului adus in din Octomvrie a. c. a vizitat
cu Domnul Mraz in ziva urmátoare pi dupä
amiazi toate locurile depe câte se gäsesc in teritorul
orasului Dej aproape de pi astfel mai rämâne, ca Domnul
Mraz sä comunice in scris comisiunii opinia sa privitor la ches-
tiunile puse, presedintele este de pärere, cá Mraz sä i
se punctele, la care are de räspuns pi anume: 1. oare plu-
täritul n'ar fi zädärnicit in cazul, dacä s'ar revärsa in

www.dacoromanica.ro
locul numit Halovany astfel lua cursul vechiu oare nu
s'ar putea läsa in depozitul de sare? 2. oare e necesará
inchiderea bratului drept al râului, ce curge din jos de iazul morii
acestui aceasta in scopul inaintärii mai ware a plutelor
goale? 3. dacä s'ar ridica un stävilar deasupra podului vämii, s'ar
promova plutäritul? 4. dacä s'ar alvia Some§ului din
sus de podul suscitat nu s'ar mai intâmpla, ce s'a intamplat deja
a fost din cauza apelor o casá din jos de mora bise-
reformate, o altä casä o pivnitä au fost duse de valu-
rile
Comisiunea aprobä aceastä propunere se hotäre§te ca
acest chestionar sä fie predat domnului Mraz, pentru a-§i redacta
räspunsurile in pânä a doua zi.
24. edinta a 18-a din 5 Octomvrie 1773. Se cite§te pärerea
Domnului Mraz privitor la punctele date DSale ieri. In baza aces-
tora se incinge o discutie membri comisiunii pro
contra astfel constatându-se cä aceste chestiuni au nevoie
de o tratare mai amplä mai maturä, se hotáre§te, ca numita
comisiune sä iasä din nou la fata locului acolo sä le discute
domnul Mraz.
a 19-a din 6 Octomvrie 1773. Se cite§te din nou
pärerea Domnului Mraz asupra chestiunilor puse DSale iarä§i
se incinge o discutie serioasä asupra acestora. In comi-
siunea se opre§te la urmätoarea hotärire: sä se facä o coborire
a iazului morii ora§ului in locul unde a fost primejdia, ca astfel
sä se inconjoare eruptiunea Some§ului in partea numitä Halovány;
apoi pentru a evita distrugerea caselor a ce duce spre
depozitul de sare spre Somlyovium, iazul morii apartinAtoare
bisericii reformate sä fie de acela§i Domn Mraz dupä
sistemul iazurilor numite Bachen-Wehre.
Dacä trecerea unuia sau a doi ani s'ar observa,
atât depresiunea iazului morii mentionate, directivarea
aceluia se modificá (släbe§te), comisiunea delegatii
judetului e de pärerea, ca in acest caz pentru a apära
dinspre Halovány, iazul orá§änesc amintit, ridicat de
asupra podului vämii, - prin care iaz Some§ul a fost constrans
sä curgä in o singurä alvie astfel in cazul umflärii apelor din
4

www.dacoromanica.ro
cauza forte! pi repeziciunii mai mari a acelora Somesul se
drept in tärmurul dinspre cäscAtura dealului din apropiere pi deci
pricinuieste distrugerile pomenite, - sä fie casate pi demolate,
mai vârtos, cä de ridicarea acestui iaz, de
ipiaduc aminte oamenii in acel unde este moara bisericii,
totdeauna au fost mori navale sau stabile pi nici odatä nu s'au
intamplat ruinäri de case sau distrugerea poselei.
In felul acesta Somesul ar curge din ca pi mai
in douä alvii pi astfel forta apei s'ar impärti pi nu ar mai pricinui
ruinarea caselor pi a poselei, mai ales cä pi de facerea
iazului plutäritul era mult avantajat, pi de altcum e vorba de acest
plutärit din sus de depozitul de sare. nu nici obiectiunea,
ce se aduce, cä präbusirea terenului pi a caselor zidite pe acesta,
precum pi a ar proveni din apele de ploaie, ce curg depe
deal. Dacä ar avea aceastä obiectiune, atunci acest teren ar fi.
mai in sus; in urmare cauza acestor präbusiri este a se
eäuta nu in apele de ploaie, mai vârtos in coroziunea pi
cavarea tärmurelui.
Delegatii militari impotriva desfiintärii iazului
morii amintit mai opinând din partea eä acest stävilar
de inchidere sau combinat este mai necesar pentru plu-
tärit, cum pe viitor, potrivit pi intentiunii Maiestätii Sale, plu-
täritul va fi posibil pi in timpul când apa va fi sazutä, urmare
din motiv iazul trebuie mentinut, mai ales pi in caz
contrar conform pärerii Dlui Mraz plutäritul este nesigur in timpul
apelor sazute. Pagubele pricinuite caselor pi nu provin
din inchiderea alviei deci nu din cantitätii mai mare
de ape adunate ci din directivarea gresitä a iazului
morii. Se mai constatä tot in temeiul pärerii Dlui Mraz, cá scu-
fundärile de teren, care se in deal pi aproape de case, nu
sunt cauzate de apele ci de apele de care se
depe deal. Dacä toate acestea s'ar mai produce unele daune,
acestea pot fi usor inláturate prin aplicarea unui sau douä iazuri
numite csapó-gátc.
In priveste inchiderea bratului drept, ce se gäseste din
jos de iazul morii orasului, este necesarä, conform pärerii Dom-
nului Mraz. Tot astfel e indispensabilä plantarea cu rächiti,

www.dacoromanica.ro
deasupra iazului amintit podul plantatie
de comisiunile some§ene anterioare in scopul intäririi
In locul numit Porond poate plantatiunea
tot prin comisiuni, ca una care nu aduce nici un plutäri-
tului. In urmä se indeplineascä repararea la capätul sau
putul iazului combinator deasupra podului vámii, cu
intocmirea unui iaz numit csapó gát, propus de Domnul Mraz,
care iaz nu se ridice mai sus, deck e actualä.
$edinta a 20-a din 7 Octomwie 1773. La propunerea Dom-
nului Preedinte fäcutä ieri mai pi apoi repetitä azi, se pro-
la votare in chestiunea: cu a cui cheltuialä sä se facá
toate lucrärile necesitate in acest teritoriu al Dejului pe
Some pi cerute de comisiune in precedentä.
Opinarea o incep delegatii judetului rezumându-§i pärerea
in urmátoarele:
1. Cu a cui cheltuialä trebuie sä se facä iazul morii
ne§ti in dimensiunile proiectate?
ad 1. Intrucât in aceastä depresiune nu e vorba atât de pro-
movarea plutäritului, mai ales de apärarea teritoriului dejan,
delegatii sunt de acel iaz, care cauzeazá stagnarea
apelor din sus de locul numit Halovány, sä fie ridicat cu chel-
tuiala locuitorilor din Dej, posesorii morii pi ai teritorului din
chestiune.
2. Pe cine unirea celor douá alvii din jos de acest
iaz al morii?
ad. 2. Fiinda unire prive§te mai ales facilitarea plu-
táritului, astfel evident, chiar i in temeiul punctului 3 al hotäririi
comisiunii guverniale de data 7 August 1772 trimisä comisiunii
some§ene, cä ea trebuie fäcutä de cei ce au venit i au de
aceastä unire.
3. Cine e indatorat sä pästreze de aici timp de trei
ani, conform dispozitiunii comisiunii some§ene, iazul inchizAtor
fäcut din sus de podul precum sä facä reparatiunile nece-
sare in timpul de fatä, arätate de Domnul Mraz, cu
facerea unui numit csapó ? Cine trebuie sä restituie ora-
§ului Dej cheltuielele, ce le-a avut cu ocazia ridickii men-
tionat?
4*

www.dacoromanica.ro
 ad. 3. Sunt valabile cele spuse la punctul doi, in cazul cä
acest iaz a fost fäcut impotriva protestelor, contrazicerilor remon-
strantelor atât ale comunitätii Dej cât pi ale particularilor pi
a fost ridicat numai pentru facilitarea plutäritului. Incât pentru
restituirea cheltuielilor avute ridicarea iazului, Dejenii pot
renunta la ele, mai ales cd toate nu fac mai mult 22 floreni
renani pi, siliti numai arareori st intrebuinteze pentru
ratul fructelor pi altor lucruri podul umblätor din sus de aceastä
alvie inchist, inpipi Dejenii au o mare
4. Cine e indatorat sä facä plantarea de sälcii, din
sus de acest iaz pentru o mai bunä apärare a tärmurilor?
ad 4. Aceastä plantatie e indatoratä sä o facä locuitorii ora-
sului Dej, fiindcä serveste interesele pästrärii terenului nici
nu se cer mari cheltuieli in acest scop.
5. Cu a cui cheltuialä trebuie stricat iazul modern al bise-
reformate, care potrivit pärerii comisiunii trebue sä ridice un
iaz de forma asanumitului Büchen-Wehre?
ad 5. Deoarece cauza distrugerilor pricinuite din jos de moara
bisericii reformate sunt a se atribui mai ales iazului combinatoriu,
ridicat din sus de podul värnii, impotriva protestelor repetite, numai
in scopul usurärii plutaritului deci nu iazului bisericii, care de
conform pärerii comisiunii, trebuie sä fact un nou iaz
dupä analogia asanumitelor Büchen-Wehre, astfel urmeazt in mod
firesc, cä distrugerea acelui iaz trebue sä se inttinple pe
iala erariului, care are foloase pe urma facilitärii prin iaz a plu-
täritului.
cetirea acestora Presedintele ipi pärerea sa
a delegatilor judeteni pe urmatoarele argumente:
1. Partea a 5-a, edictul 4 din Approbatae Constitutiones,
precum pi articlii dietali anii 1638 1640, dispun numai atât,
cä posesorii de mori sunt obligati sä-si aranjeze iazurile astfel,
sä nu se punä nici o piedecä transportului pe apt al Art.
Nu este inst in acelea dispozitii nici o urmá despre aceea, cä
tot acei proprietari ar fi indatorati sä inläture pe cheltuiala proprie
celelalte impedimente, ce ar obveni in râul calea plu-
täritului sau navigärii pi anume: intärirea tärmurilor, directivarea
apelor râului, combinarea bratelor pi alviilor, etc.

www.dacoromanica.ro
 171

2. Proprietarilor nu li se poate impune i octroa sarcina

täririi lärmurilor, a inchiderii bratelor i alviilor a altor lucrAri
necesare facilitärii plutAritului i navigatului nici din motivul, cd
in timpul dela publicarea articlilor mentionati i la anul
când mai s'au luat dispozitii de Curte regeased
privitor la infiintarea plutAritului navigatiunii, niciodatä n'au fost
opriti prin ordine contrarii sau de obiceiurile, care existau de
când aduc oamenii aminte, fach mori i iazuri spre spo-
rirea bunurilor proprii, conform dreptului de donatiune al pose-
sorilor i pe legale cu
3. Ordonantele comisiunilor someene anterioare la
fel dispun numai atât, cd proprietarii vor iazurile in scopul
ca sä se ajute i Tot astfel i ordinul mai al
iestAtii Sale dispune, ca stävilarele fie ridicate potrivit cu cerin-
tele plutAritului i, proprietarii ar refuza ridicarea acestora,
atunci iazurile vor fi demolate cu ajutorul militiei pentru a se
ridica altele moderne. Nu se face nid in aceste ordonante
nici o amintire, posesorii ar fi obligati contribue cu ceva
la alte cheltuieli in cu plutäritul pe Some.
4. lnaltul Govern, in temeiul ordinului eliberat la 7 August
1772, a dispus, ca toate piedecile, ce se vor in râul Some§,
provenite din natura cursul apei, ad fie inläturate pe cheltuiala
erarului. s'ar intâmpla, ca ruinarea tärmurilor sä provinä
din directivarea a iazurilor acum, nici
atunci proprietarii de mori nu pot fi obligati pe dreptul sä con-
tribuie la cheltuielele de reparatie, ei, pe care dupä amintirea
omeneascA nu-i nid o dispozitie privitoare la navigatie sau
plutärit, i-au ridicat iazurile dupä toate drepturile obi-
ceiul practicat 127 ani le-au fäcut cu nu
cu gândul de a insela.
Presedintele nu vede, ce ar rezulta pe urma infiintärii
navigatiunii pentru obstea acestui principat sau pentru proprietarii
de mori, dupt ce atât pámAnturile, i produsele manuale se

gäsesc in mai mare másurä regatul vecin al Ungariei i dupd

ce nu e nevoie numai de sarea, transportatä obi§nuit cu
Acest transport de sare numai in erarului,
nu cu ce drept ar putea fi obligati publicul acestui prin-

www.dacoromanica.ro
172

cipat proprietarii de mori sä contribue la cheltuielele de

turare a piedecilor, ce stau in calea navigatiunii, ce se proiecteazä
a se infiinta.
La aceasta maiorul Cosimelii cf, dupä ce de prezent
nu poate räspunde la cele expuse, nici sä aducä argumentele sale,
se roagä sä i comunice in scris argumentele aduse de Domnul
Presedinte ; ceeace i se incredinteazä notarului comisiunii
sä facä.
21-a din 8 Octomvrie 1773. Domnul Cosimelli,
potrivit aprobärii comisiunii, la procesul verbal
värile sale pi ale locotenentului Laurenti privitor la chestiunile
aduse pe tapet ieri de Domnul Presedinte:
1. Demolarea morii oräsenesti incumbä pi dupä pärerea
precum dupä votul unanim al comisiunii, orasului Dej.
2. Adunarea in o alvie a apelor Someului, care din
jos de iaz se in douä brate, cade tot in sarcina orasului
din urmätoarele motive: a) fiinda alvia, care se indreaptä spre
dreapta, este mult pAgubitoare terenurilor orasului, rozând
tinuu cele mai bune ogoare ale acestuia, cum mär-
turiseste insusi magistratul dejan plângerile sale adresate Inaltului
Guvern ; b) fiindeä numai iazul oräsenesc este pricina impärtirii in
douä a râului, care impiedecä sau plutäritul.
Insusi acest motiv pretinde, ca cel ce pricinuieste pagubele, acela
sä le indrepteze. Nu se poate nega, cä plutäritul din aceastä
a fost intrerupt multi ani s'au fäcut iazuri pägubitoare,
considerate corespunzätoare obiceiului legilor. Dar drepturile
principelui nu sunt potrivnice prescriptiunii ceeace se face
contra legilor nu se numeste obicei, ci abuz. E lucru cert, cä:
c) in temeiul legilor din Transilvania posesorii sunt datori sä
ture pe cheltuiala proprie toate piedecile, ce stau in calea navi-
gatiei libere. Tot din acest motiv:
3. Reparatia iazului de lângä podul dejan, care reparatie nu
cere mare lucru, cade in sarcina acestui aceasta atât
mai mult, acest pod al vämii nu poate exista decât find
in fiintä pi iazul de lângä el. Necesitatea unirii in o alvie in acest
au recunoscut-o nu numai comisiunile precedente geometrii
idrotehnicianii, ci pi dl Mraz. dacä cheltuielile acestei uniri

www.dacoromanica.ro
 173

e indatorat si le suporte erarul, atunci e just pi firesc ca si su-

porte tot el pi cheltuielile mai Oricine poate sä vadá, cá -
s'ar indreptarea intregului râu inspre alvia din dreapta
prin iazul amintit -- aceasta s'ar putea face foarte usor pi
cheltuiele fácute o singurá datä. Atunci podul vämii pi
moara bisericii reformate ar pe uscat. Aceasta se va
tâmpla toatá siguranja in foarte scurt timp färä cheltuiala
erarului pi impotriva voinjei daci magistratul Mcipi-
tinat va neglija aceste reparatiuni, pierzând timpul zadar cu
vorbárii pi tânguiri.
4. Moara bisericii reformate in starea de fie ci s'ar
smulge câtiva pari iesiti in afarä din iaz, fie s'ar face mai sub-
tiri, nu pricinueste o piedea navigatiunii, ba - dacá le place -
poate rämânea apa cum e. Dacä aceastä moarä este pri-
mejdioasá orapului, cum apare atât de din raportul
Domnului Mraz, atunci locuitorii din Dej se ridice impotriva
proprietarului acelei mori nu in potriva erarului regesc. Moda-
litatea arätatä de dl Mraz pi aprobatá de comisiune ne dá cea mai
sperantá pentru inconjurarea pagubelor cunoscute.
E cert, cá articlii dietali din anii 1638 pi 1640 pretind numai
adaptarea câtorva iazuri fácute din nou. De aci nu urmeazá,
cá legile transilvane nu au nimic privire la navigabili-
tatea râurilor. In acel s'a raportat dietelor, ci s'au in
râul Somep câteva iazuri periculoase pentru transportul sárii pi
numai decât s'a hotárit, ca acele iazuri si fie sau adaptate noilor
imprejuräri sau distruse totul. s'ar fi denuntat dietelor
pi alte obstacole, desigur s'ar fi impus proprietarilor pi
acelora baza legilor patriei. Aceasta s'a impus pi comisiunilor
noi prin prea ordine prin poruncile guvernului. Dacä
Inaltul a dispus in anul trecut, ca toate impedimentele
gäsite in râul sä fie inläturate pe cheltuiala erarului cea
alodialä din cassa rodneanä, aceasta s'a fäcut numai in baza unei
opinii pi in considerarea piedecilor provenite din natura pi firea
râului; ceeace nu se poate aplica in teza noasträ, fiinda impiedi-
mentele, despre care este vorba, provin sau din comoditatea sau
din vina proprietarilor pi urmare pi in temeiul ordinelor guver-
niale aceste trebuie inláturate de acesti proprietari,

www.dacoromanica.ro
174

Aceasta e cu atât mai echitabil, fiindcä de pe râurile

navigabile sunt tolerate numai din indulgenta cu prin-
cipelui. Navigatiunea pe râuri trebue sä fie totdeauna liberä
scutitä de impedimente, fiindd aceasta se face nu numai
pentru binele pi folosul principelui, ci pi pentru al ob$tei intregi.
Cici ori ne-am indrepta ochii, vedem cä mai ales acele
provincii dispun de mari bogátii, in care navigatiunea este liberà.
In urmare nu se poate trage la indoiali navigabilitatea Some-
$ului va fi de mare pi Transilvaniei. Utilitatea comoditatea,
cele douä titini ale intregului comert, vor imboldi firea Transilvá-
nenilor sä näscoceascä feluri noi pi ne mai obi$nuite pânä acum
de comert. Cel putin eu cunosc pe cineva, care a$teptând mare
dorintá s se stabileascä navigatiunea pe Some$, vrea s imbogá-
teascá pe locuitorii unui colt din Transilvania cu comert simplu
de märfuri. Altii näscocesc alte feluri de negot. mai multe
lucruri au nevoie provinciile Ungariei ale Turciei. Deci atârnä
de istetimea locuitorilor din Transilvania, ca nevoie a
s o intrebuinteze spre propriu. cum aduce soarta
sine, nu totdeauna vor avea din belsug acele regiuni fertile fructe
pi alimente proprii, ci uneori vor fi avizate pi la exportul nostru.
Dovadä este aceea$i Transilvanie a noastrá pi vecina ei Moldova.
rind in tará in cei doi ani expirati de curând
mierta de porumb se vindea cu trei la noi abia se putea
cumpära un floren renan. ar fi avut Moldovenii
cit Transilvänenii, dacá acele bucate s'ar fi putut transporta
aci pe un râu navigabil. In lipsa acestuia locuitorii din Moldova,
ingroziti de greutatea de comunicatie pi de márimea chel-
tuielelor, ori nu ne-au putut ajuta de ori ne-au venit intr'ajutor
foarte putine bucate pi acestea pret mare. In urmare si
recunoascä proprietarii de mori aceastä intentiune nobilä pi bine-
facere a principelui de ei pi sä fie mai gata de jertfá pentru
binele public. Chiar dacá in aceastä navigare pe nu s'ar
gisi alt un ar fi, prin transportul särii pe
apä ar total sau in mare parte dezolantul ne-
ajuns al transporturilor carele.
Dupu tratarea acestor puncte privitoare la obiectiunile ora-
$ului, notarul pedintei este incredintat facä un raport Inaltului

www.dacoromanica.ro
 175

Ouvern, expunând in punctele plângerilor acestei comunitäti

pärerile privitoare la acestea exprimate de delegatii ambelor pärti.
Pe Domnul Presedinte, dupi ce cá lucrärile
au inaintat atât de mult, nu mai resteazá decât sä
fie Inaltul Guvern despre obiectul principal al acelora:
navigabilitatea Somesului, stabileste urmátoarele rezultatele dis-
cutiunii, in care au convenit unanim:
1. aplicarea stävilarelor boheme este impracticabilá;
2. in locul stävilarelor suscitate stint a se face nu-
mite Büchen-Wehre, propuse in premergátoare de Domnul
maior Cosimelli aprobate acum de lucrárilor Mraz.
Acestea in scopul introducerii navigatiunii pe Somes.
3. Incât pentru chestiunea a treia: adecä cine suporte
cheltuielile pentru pregätirea iazurilor, numite Büchen-Wehre, pentru
distrugerea zägazurilor rámase pe urma strámutärii morilor, pentru
infiintarea de iazuri numite csapó-gát, iazuri combinatorii, pentru
intärirea tármurilor, täierea unor locuri particulate, care impiedecá
cursul drept al râului, precum pentru Inláturarea altor obsta-
cole care se vor mai intâlni, comisiunea este de párere, cä toate
iazurile morilor, infiintate din nou numite Büchen-Wehre trebue
fäcute numai pe cheltuiala proprietarilor acelora; toate celelalte
obstacole, cum sunt destructiunea iazurilor vechi pregätirea de
noi iazuri de inchidere, numite csapó-gát, precum altele ase-
menea acestora, potrivit pärerii argumentelor delegatilor jade-
teni sunt a se face pe cheltuiala erarului, conform opinii dele-
gatilor militari pe spesele proprietarilor de mori.
Delegatul Keresd are privitor la nou proiectatele iazuri nu-
mite Büchen-Wehre urmátoarea párere: prin strämutarea morilor
alt mai in sus sau mai jos, dupä cum va decide
de lucräri Mraz, cei mai multi proprietari vor fi lipsiti de morile
daci acest va apartinea nu lui Petru, care a avut pânä
acurn moark ci lui Paul sau care sau nu va avea puteri
clädeascá o moará nouä sau, dacä va avea, nu va vrea sau
nu se va näzui sä-si mai ingreuieze cu cládirea morii
a iazurilor proiectate, ce va fi atunci ? Cici nu poti constrânge
vointa nimänui. In chipul acesta prin indepártarea sau strämutarea
atâtor mori vor suferi nu numai proprietatii particulari de

www.dacoromanica.ro
conditiune, ci obstea publid erarul Maiestätii Sale, cu atât
mai vârtos, fiindd conform specificärii fAcute de Domnul Mraz
anexate sub litera C. la acest raport - din jos de depozitul
de sare din Dej pnä la comuna Gardanfalva din Solnocul de
mijloc din 76 mori de abia 5 ar mai putea rämânea in locurile
noi. Astfel locuitorii din comunele invecinate Somesul, mai
ales cei mai sáraci lipsiti de vite de jug, ar trebui sä meargä
sä macine la morile atât de indepärtate cu mari greutäti cu
mari cheltuiele pentru fiecare banitä de bucate. ce s'ar
in cazul (de care sä ne fereascä Dumnezeu), când din cauza aerului
pestilential sau din cauza boalelor de vite ar trebui sä se
câteva mori astfel locuitorii lipsiti de acestea sau ar fi strâm-
torati de foamete sau ar trebui sä dea nävalä la morile din locu-
rile sanätoase. Fiindd folosul principelui este legat de binele
poporului, astfel - dupä pärerea Dlui - ar fi foarte
corect, dacä s'ar putea gäsi o modalitate sau din partea comisiunii
sau din partea Dlui Mraz, ca din cele 76 mori amintite mai sus
aflätoare din jos de depozitul de sare pânä la comuna Gardan-
falva dacä nu mai multe, putin jumätate sä in locurile
in chipul acesta atât intentiunea prea ajunge
scopul, cât s'ar menaja interesele marei multimi.
La aceasta Domnul Presedinte declarä, cä aceste observatiuni
sunt vrednice de consideratiune, neexistând modalitate, ca
scopul navigatiunii fie mai bine ajuns. Deci nu râmâne alt-
ceva de fácut, se modalitatea de a
altele moderne, atât mai vârtos, fiindcä unii
dintre proprietari vor avea posesiuni in alt Inc al aceluiasi
toriu, unde vor putea facä noul iaz sä-$i strámute moara,
ori, nu va avea alt un alt coproprietar va putine
cheltuieli un iaz nou va putea cumpára moara dela altä persoaná.
Inafará de aceasta susnumitul Domn Keres5 mai adaogä pri-
vitor la iazurile de inchidere la cele numite csap6-gát urmä-
toarele: Domnul de lucräri Mraz a amintit in raportul D-Sale,
cá ridicarea unui iaz de inchidere n'ar costa mai mult dedt 100
renani, ceea ce celui, ce ar vrea sä facá iaz atât in
cât in râul Nyarad, i s'ar pärea aproape cu neputintä
de fácut. In acest scop anexeazä pentru dovedirea asertiunii sale

www.dacoromanica.ro
 177

o specificare a materialelor pi a lucrului ce a fost prestat alit cu

carul cât pi mânile ocazia cladirii, de aceasta
trei ani, a iazului de inchidere des pomenit din sus de podul
Dejului pi anume: lemne mari de sau trei stânjeni numiti tapi
sau capre 70, de 11/2 stânjen 800; care de nuiele sau vergele
2100 ; spini 800; nuiele mai groase pi mai lungi numite leturi,
carul 400; un car pentru aducerea pietrelor prima 20, a doua
40, 60; lucratorii cu mâna 150; Toate acestea conform pro-
cesului verbal al comisiunii somesene din anul 1770.
In urmare ce se vede marea diferentä de pret
clädirea acestui iaz pi a iazurilor de inchidere proiectate, astfel
se constatä e imposibil, ca aceste iazuri sä fie terminate cu
suma de 100 floreni renani. Poate cä s'ar putea construi in
alt mod. Daci mnsi Domnul Mraz, expert in astfel de lucruri,
poate o aceasta pi cu suma mentionata, s'ar aduce un
mare serviciu navigatiunii.
Tot astfel privitor pi la construirea iazurilor numite csapó-
gát, din care fiecare este socotit cu 50 floreni renani, numitul
Domn este de pirerea, ci, desi cele mai mici ar putea fi
construite 50cele mari ar necesita, din cauza
tatii teritorului a adâncimii apei, mult mai multe cheltuiele.
pi
La observárile de mai sus dictate la proces verbal de Domnul
Keres6 Domnul maior a Cosimelli reflecteazä, ci pilda iazului
construit din sus de pod, precum pi a celorlalte iazuri, ce
azi in Some$, nu dovedesc nimic impotriva iazurilor proiectate
de Domnul Mraz, toate acele iazuri au fost construite
o apa risipä de material, in cât din unul din acele iazuri s'ar putea
construi 20 de iazuri noui proiectate de mentionatul Domn Mraz,
ceeace confirmä pi mai mult acestuia.
a 22-a din Octomvrie. Se citesc procesele verbale
ale sedintelor, incepând dela a 14-a la cea premergatoare
celei de azi, se aprobá pi se dau spre trecere in registru.
aceasta Domnul comandant maior cere sä se ia la
proces verbal pi sä se raporteze Inaltul Guvern,delegatii trimisi
pentru vizitarea râului anume: Baronul losif Diószegi,
locotenentul Laurenti petal de Mraz pi-au indeplinit
aceastä misiune raportând, ci au gäsit in acest diferite impe-

www.dacoromanica.ro
178

dimente, mai ales pe teritorul comunelor Vad, Udvarhely Tóhát, care

impedimente dacä vor fi in scurt limp, transportul sdrii
primejduit Din acest motiv Inaltul Govern
sä fie rugat, sä dea ordin pentru indepirtarea acelor impelimente.
Pe il cheamá pe Domnul de lucrki Mraz il
treabä, dacá in cazul revirsirii apelor nu cumva va fi impiedecat
transportul skii tocmai din pricina piedecelor gäsite teritoriile
amintite? Acela räspunde, transportul va fi asigurat, dacä längä
moara din Vad a Baronului losif Toroczkai, precum
sesiunea Udvarhely se vor face reparaturi ale iazurilor cu
ajutorul locuitorilor din comuná, dacä se va repara din
torul comunei Tohát, pe care ridicat in anul precedent, dupä
indepärtarea comisiunii, Domnul cipitan de Thesco, reparare fäcutä
altcum decât cum fusese prin numita Comisiune (ceeace
dl locotenent spune ar fi auzit din gura unui delegat judetan,
numit Joodi). In acest caz transportul skii se va putea efectua
pânä când se va indeplini modalitatea recomandatä de dl Mraz,
modalitate indispensabilá in aceste locuri pentru promovarea
navigki mai comode mai sigure. Se hotäreste, ca aceastä
deciziune sä fie comunicatä guvernului prin un raport special,
pentru a se da ordinele cuvenite.
a 23-a din 12 Octomvrie. Se citeste se aprobä
ciorna raportului privitor la plângerile magistratului dejan, adresat
inaltului guvern apoi se dä pentru trecere pe
Pe urmä la propunerea dlui presedinte se hotkeste ca
cretarul sä intocmeasci un raport atre acelasi guvern privitor la
obiectul navigatiunii in urmätoarele puncte:
1. In urma vizitärii Somesului fácutá pânä la in
Tisa de de lucrki Mraz, impreunä cu delegatii baron
losif locotenentul Laurenti se constatá, aplicarea
stävilarelor boherne, precum iazurile numite Büchen-Wehren,
proiectate in linie de dl cipitan de Thesco, sunt imprac-
ticabile in acest râu, hi schimb se pot construi, in scopul
iazurile propuse cu ocaziunea comisiunii somesene anterioare de
dl maior a Cosimelli, sau oblic.
2. E necesar, ca Inaltul Guvern sä proprietarilor de
mori, ca cursul iernii, ce se apropie, adune materialul

www.dacoromanica.ro
buincios construirii acestor iazurl nu va vrea sä le
construiascä nimenea, atunci sä se construiasd trei astf el de iazuri
pi mori pe cheltuiala dupä modelele existente, spre a se
dovedi practicabilitatea pi folosul acelora pi spre a se prin
aceasta sprijinul proprietarilor. Acestea se vor face in judetul Sol-
nocul intern pi mijlociu, precum in districtul Kövár. prese-
dinte declarä, cä din aceste mori una va pläti-o imediat erarului
in cazul reusitei neindoioase o va ceda proprietarului, pe al
drui teritoriu s'a construit pi care va voi sä o räscumpere.
misiunea nu se indoiepte, cä pi ceialalti proprietari se vor näzui
sä räscumpere celelalte douä mori.
3. Incât pentru cheltuielele necesare atât la pregAtirea iazu-
rilor cât la indepärtarea impedimentelor de
fel, care stau calea plutäritului pi a navigatiunii, se vor aduce
argumentele expuse pe larg, din partea domnilor delegati ai am-
belor partide, in procesul verbal.
4. Proiectul dlui Mraz privitor la construirea acestor iazuri
serveste numai ca o propunere pi nu ca o normá pozitivä. Stä
deci in vointa liberä a fiecärui proprietar, ca construiasd iazul
dupá aceastä normä sau dupá modul obisnuit pini acum. Se
rezervá comisiunii dreptul de a stabili prin dl Mraz locul, unde
se vor construi iazurile, precum pi forma acelora.
5. Ca cheltuielile erarului regesc sä nu fie prea mari, se va
cere printr'un raport, ca palierul cu lemnari,
trimisi pentru pregátirea stävilarelor, fie expediati la Viena. Se
va cere tot atunci, ca se trimitá la mâna dlui presedinte banii
necesari achitárii diurnelor dlui Mraz, precum pi cheltu-
ielelor de drum ale maestrilor suscitati. Tot astfel se va inainta
aceluiasi guvern raportul dlui Mraz, prin care se cere majorarea
retributiunilor sale, indispensabil in comisiune.
Se mai adaogá, cá comisiune se va disolva
va termina lucrärile aceasta la o a Maies-
tätii Sale sau la un nou mandat eliberat de Inaltul Guvern.
Totodatá se va raporta, cá privitor la rebonificarea cerutá
de dl conte losif pentru moara sa demolatä in comuna
Benedekfalva, comisiunea nu-si poate da dupäce nu s'au
prezentat documentele cerute.

www.dacoromanica.ro
 $edinfa a 24-a din 14 Octomvrie. Se citesc procesele verbale
redactate in a 22-a urmätoarele, precum informatiunea
privitor la obiectul navigatiunii la piedecile, ce se gäsesc lângä
comunele Vad, Udvarhely i in teritorul comunei Tohát, care vor
periclita deja in primävara viitoare plutäritul. Se aprobä totul
procesele verbale se vor puriza a doua zi.
edinfa a 25-a din 16 Octomvrie. Se cite§te scrisoarea dlui
conte losif Gyulai din 12 a lunii cor. pentru comisiune
este de interes, de ce i-ar spune pärerea privitor la boni-
ficarea cerutä de susnumitul Domn pentru demolarea morii sale
din comuna mentionatä, sä cunoascä din documente legale veni-
turile aduse de aceastä moarä, precum cheltuielile anuale nece-
sare reparkii morii pi iazului, astfel se hotäre§te, ca Inaltul Guvern
sä fie rugat sä intervind cu autoritatea sa, ca numitul petitionar
sä prezinte actele cerute.
Dupä indeplinirea acestora, comisiunea incheie cu ziva
de azi lucrärile i pentru autenticitatea prezentului proces verbal
adaogä semnätura pi sigilul säu.
Semnat in Dej in Octomvrie 1773.

www.dacoromanica.ro
 Maltratarea lui Gh. CernAuti,
1849

Virgil
Postulate le Românilor ardeleni exprimate in adunarea natio-
nalä din 15-17 Mai 1848 Blaj n'au fost de o mare
parte a boierimii din principatele române, cuprinsä de groaza cä
acum dau asupra ei »comunismulc
Se produse o anume incordare räcealä chiar refugiatii
din principate gäzduitorii ardeleni ai acelor. lar când - dupä
ocuparea din partea rebelilor maghiari a Sibiului, in Martie 1849 -
membri comitetului national român, impreuná multe familii ro-
mânesti, au fost nevoili ca acum ei sä se refugieze in Muntenia,
aci numerosi fruntasi cArturari români ardeleni au fost arestati,
maicuseamä la denuntul organelor rusesti, care vedeau
mare primejdie in principiilor »liberalec ale refugiatilor
români ardeleni.
Privitor la aceste evenimente, George Barit in »lstoria Tran-
silvanieic1) ne spune urmätoarele: Indatä de a doua zi dupä
derea Sibiului in 1 Martie, Muntenia s'au arestärile
Românilor de carte, continuat mereu in trei luni
de zile. Cei de'ntâi arestati au fost membri comitetului
Cipariu, Nicolae advocatul Servian Popoeki-
Borcianu, Petru Brote alti câtiva; dupá cari au urmat in curând
Simion Aron Florian alti mai multi, la un numär
Vol. 11, p. 574.

www.dacoromanica.ro
de 84. lar din urmá arestat fu G. Bari', in Câmpina, unde dupä
jaful din Predeal se reträsese familia sa; iar de acolo fu con-
dus la Ploe§ti in primirea generalului Hasford a maiorului
Münnich. lar dupä douä sAptämâni - in urmarea ordinului venit
dela Bucure§ti - nici arestat nu a fost suferit in Muntenia, ci fu
escortat militäre§te in capitala Bucovinei, prin care se fäcuse pe
voia unor amici ai säi cari se rugaserä ca sä nu-1 ducä la Odessa,
ci sä-1 in cea mai deaproape provincie austriacä. Aceasta
fu räsbunarea reactiunei conservative din Muntenia.

Familia marilor boieri nationali0 bucovineni Hunnuzachi -

care in zilele triste turburi ale anilor revolutionari 1848/9
largä munificentä ospitalitate ocrotia la mo§ia sa
Cernenca, pe multi refugiati din principate din Ardeal - in-
fiintase in 1848, in Cernäuti, »Gazeta româneascä pentru politicA,
religie literaturá Bucovina«. sub conducerea fratilor George
pi Alexandru Hurmuzachi, numitul organ nationalist in
Nrul 18 din 1849 data Cernäuti 21 lunie, acestea:
La atât de numeroase crude lovituri ale sortii, de care
natiunea românä din Austria din alte pärti a fost necurmat
cercatä din primävara anului trecut, s'a adaos in timpul
din urmä una nouä, care inst love§te atât mai simtitor,
se de atre mâna prietenului. Toti membri comitetului
de pacificare, cari - cum se - erau recunoscuti de
comanda generalä imperialä din Ardeal pi steteau sub conducerea
acesteia, cari sub scutul trupelor austriace-ruse§ti se ref ugia-
serä in Valahia, impreunä cu mai multe duzine de eminente
lente literare alte notabilitäti ale acestei natiuni, au fost arestati
in Valahia, la ordinul comandantului armatei pentru prin-
cipiile politice »primejdioase«.
Unul dintre ace§ti nenorociti, domnul Bari' -
apartiitor statului preotesc, profesor, redactor al mult lätitei
influentei foi »Gazeta de Transilvania«, membru al comisiei de
pacificare sub Puchner, mult estimat de conationalii säi atât pentru
meritele sale literare pi pentru alte calitäti eminente personale,
ca unul dintre cei mai aprigi luptätori impotriva ultramaghia-

www.dacoromanica.ro
 183

rismului Kossuthian - a sosit alaltäieri aci escortá ruseascá

pi semnalmentul ar fi un »foarte primejdios<. In
mare a dela comanda pietii misiunea nu prea mágulitoare
de a in temnita militará, unde la inceput legat chiar in fiare,
pi stând in societatea criminalilor, dezertorilor pi vagabonzilor,
insultele fizice morale, la o nouä dispozitie, va avea
destule motive mediteze asupra faptului cá peste tot din ce cauzá
zace el intemnitat, pentru ce pe teritor austriac.
Noi prea bine notiunea foarte elasticá
a cuvântului permite din punctul de vedere
unui stat sä astfel un fapt, care in statele vecine e
privit ca meritos, patriotic onorabil ; dar vorbind sincer, nici-
decum nu intelegem de hi acelasi stat meritul patriotic
poatä fi privit ca »primejdiosa i punibil cu nevoile temnitei,
deoarece nu in niciun cod austriac o primejdie de felul
acesta ar putea fi astfel sanctionatä.
Tot atât de putin putem intelege, cá spre ce scop intretinem
noi in principatele agenturi bine organizate, bine dotate
prevázute cu caracter diplomatic, dacá ele nu sunt in stare
nici mäcar apere sau cel putin sä salveze libertatea personalä
pi onarea unor concetäteni, a este cá sunt priviti
ca »primejdioi4 de un alt guvern, pi nu de al propriu.

Dar avem un alt act autentic privitor la suferintele

lui Gheorghe Barit in Cernäuti.
prin anii 1880 in Näsäud un bátrân pe care
toatä lumea il poreclea »Tánäsucäg. Era din cunoscuta familie a
Câtienilor, fusese subofiter in regimentul gräniceresc näsäudean,
iar mai apoi scriitor prin diverse cancelärii. Dela acela
scrisoarea nemteascä adresatá lui Muresianu, fostului
secretar al fondurilor näsäudene, pe care scrisoare,
in române§te, o publidm aci din vorbä'n vorbá ca un pretios
document in chestie. Iatä-l:
Prea onorate domnule i binevoitorul meu patron,
Conform Dvoasträ, de a cunoaste pätaniile lui George
Bariti in Cernäuti in 1849 mä gräbesc a raporta in mod autentic
urmätoarele:
5

www.dacoromanica.ro
 In urma repartizärii fcut de comanda
-
pania Nr. 3 la care mä gäseam eu in fruntea
I,
cärei
maiorul de azi, capitanul Szöts de atunci, - a primit ordinul sä
stetea

dea un subofiter de incredere pentru carcera garnizoanei din Cer-

näuti; acel ordin m'a nimerit pe mine, cäci cunoscându-ma
Szöts bine de acasä de când el era sublocotenent, locotenent etc.
astfel m'a dispus acolo.
Dupä un rästâmp de douä luni s'a intâmplat cä Barit
detinut, in 9 lunie 1849 seara la 9 ore a fost transportat de doi
ofiteri ru§i din Ploe§ti la Cernäuti predat aci comandantului
pietii maiorului Barko pentru mai departe dispozitie. Acesta ordonä
imediat profozului (pärcalabului militar) s'aducä carcera apro-
piatä a garnizoanei o pereche de fiarä i legându-i-se mânile lui
Bari' cu acelea, el fu transportat de dtre profoz in inchisoare.
In ziva urmätoare, dimineata la 5 ore, când pânä la curätarea
camerelor obi§nuiam sä las pe arestanti pentru o orä pe afarä,
aflaiin camera a doua un nou arestant, despre care nu
nimic, ba nici nu-mi puteam ci el ar fi un redactor
transilvan, un român.
Nu vorbea cu nimeni, numai in ziva a treia sau a patra
el profozului intregului grup de prizonieri, ci el e
redactor a absolvit teologia, in cât fiecare orä ar putea fi
consacrat ca preot; apoi dealmintrilea prin ziarul säu stä in
cu redactorul fiul de mare boer Alecu urrnuzaki,
insä nu s'au väzut in persoanä. Barit era cä acum are
s'ajungä in tara pustie a Siberiei.
Find eu seara dupä 7 ore liber de serviciu m'am dus la Hur-
muzaki care locuia in apropiere i-am intâmplarea cu
Barit; atunci Hurmuzaki imediat cäputul cu intentia
de a merge la generalul Fischer ca acesta sä-i permitä sä vor-
beasd Barit. Era acum 9 ore seara, când persoanele civil;
drora ziva le era interzis accesul, cu atât mai putin puteau sä
noaptea temnitä; deci tot tremuram de teamä cä voi fi
incarcerat pentru trädarea secretului oficial.
Hurmuzaki s'a läsat persvadat cá acum in nici un caz sä
nu carcerä, dupä ceea ce el imi dete o tidulä, pe care sta
intrebarea Barit este aievea redactorul bra§ovean. Acea

www.dacoromanica.ro
o infinsei lui prin fereasträ, impreunt o lumânare aprinsá
cu un creion, pentru ca sä scrie pe ea informatia. Acea tidulä
o dusei in ziva urmätoare la 7 ore dimineata lui Hurmuzaki, iar
acesta färä plecä la general rugä si i se permitá de
a vorbi Barit. Genera lul räspunde, cä el nu are nimic
sä dispunä privitor la arestanti, deoarece aceasta stä in atribu-
butiile cápitanului auditor Wollaucsek. Ne având liniste Hurmu-
saki se duse la acela, dupäce nu putu nici aici isprävi ceva,
se duse la comandantul depoului cApitanul Leontin Luchi, care nu
putu de el, ci trebui sä-si incingâ sabia sä
Hurmuzaki la cApitanul auditor. Deoarece Luchi se cunostea in
persoaná Bari', el cäpätä dela auditor o tidulä care
merse la carcera garnizoanei unde-i fu prezentat Barit. Lui Hur-
muzaki insä nu i se permise ci Barit a fost pe un
moment din temnitä pe räspunderea lui pe chezäsia lui
Hurmuzaki.
Scrisorile de escortare ale lui Barit erau ruseste,
fiinda pe acelea nu le putea citi aci nimeni, astfel ele
pediate lui Gortschakoff in Ardeal. Ne venind nici un räspuns la
acelea, in 4 Oct. 1849 Barit fu demis acasä. In acea zi Barit
autá pretutindeni pânä ce mä gäsi multumi zicând cä nu
va uita nici odatä de numele meu.
Eu am primit atunci o asprä mustrare dela cäpitanul auditor
Wollaucsek pentru denuntul (trädarea) meu, usor puteam sä
ajung in arest, dar Luchi Hurmuzaki erau foarte buni prieteni
apit. auditor.
Acum urmä Cázanea lui Hurmuzakig. Când adicá acesta
se convinsese cá aci in arest stä redactorul brasovean
el in ziarul säu pe maiorul pietii Barko, iar acesta
se plânse la comanda generalä din Lemberg, care pe Hurmuzaki
pedepsi 48 ore inchisoare la profoz amenda de 100
floreni, amenintarea cä daeä se va repeta asemenea caz,
atunci are piardä dreptul de a-si mai redacta ziarul.
Pentru veritatea acestor declaratii garanteazá
Näsäud, la 1 lanuarie 1882
al D-Tale supus Athanasius Chittul
*

www.dacoromanica.ro
 Depre plecarea lui Barit din Cernäuti, uncle petrecuse aproape
luni, Bucovinac scrie in Nr. 31 din 5 Octomvrie 1849
urmätoarele:
Dupä petrecerea ad de mai multe luni, ne-a päräsit azi dl
Gheorghe Barit, redactorul »Gazetei de Transilvania( - a cärei
aparitie a fost intreruptä prin räzboiul maghiar - pentru a se
patria sa nenorocitä. Bärbat al cuvântului al faptelor
nobile, tot atât de patriot nationalist, insu-
fletit de iubire cätre marea sa patrie pi natiune, calm ponderat
in principiile sale politice, strein de teorii necoapte ademeni-
toare, totdeauna ochii atintiti la mijloace practice, apoi politicos,
amabil, curat ca cristalul in viata sa particulark exemplar ca sot,
laid ca prieten, - lasä la toti cari a stat in raport mai
apropiat viu regret pentru plecarea sa, sincere consideratii. Desi
se zice cä: »nemo in patria prophetag, tot4 sperärn cä in patria
sa, care acum respirä mai liber, se va impune celälalt dicton:
»coroanä pentru cei meritoig, cu mai mult, cu pentru
vindecarea multor rane ale prii, pentru domolirea natiunilor agi-
tate clädirea unui viitor durabil frumos, bärbati ca Barit pot
sä-i imprumute mare succes colaborarea atât guvernului

www.dacoromanica.ro
Reuniunea de cetire cântdri din Zagra
Sever Hurdea
Infiintarea
Pentru a se vedea sträduinta in munca de ridi-
care a satelor, de unde noi putem lua pildä, m'am
fac un istoric al Reuniunii de cetire cântäri din Zagra
judetul
Din cele de mai jos se va vedea cá au avut
de luptat cu multe greutäti când au infiintat o societate de
dupä infiintare s'au nizuit sä ducä la indeplinire scopul
urmärit.
Lucrärile de infiintare s'au fäcut in anul 1895. La 26 Sep-
temvrie 1895 s'a tinut prima edintä de constituire, de când ni-se
pästreazA acte. In aceastä se aprobä statutele Reuniunii.
Procesul verbal de constituire statutele se traduc in trei
exemplare, ungure§te, i se trimit pretorului cercual in Násáud
spre a le trimite Ministerului spre aprobare.
In 17 lanuarie 1896, Vicecomitele Comitatului Bistrita-NA-
cere intregirea statutelor.
In 7 Ianuarie 1897, se tine a doua de constituire,
la care se desbat aprobá din nou statutele de cätre adunarea
generalä.
La iau parte 52 de membri la Reu-
niune. Adunarea insärcineazä o comisie de trei care sä
comitetul de conducere. Comisia de trei e compusä din: Ion
Corbul, Victor i Jacob Zinveliu.

www.dacoromanica.ro
188

Comisia de candidare propune, adunarea generalá aclamä

ca alesi pe urmAtorii: 1. Presedinte: Macedon Maniu; 2. Vice-
presedinte: loan Zinveliu ; 3. Secretar: Simeon Pugna; 4. Cassar:
lacob Zinveliu; 5. Bibliotecar: Clement Dräganu; Membrii in
mitet: . Teodor Dräganu, 7. Rus 8. Todor Bobol.
Adunarea a fost prezidatá de Macedon Maniu, secretar
de a fost Victor Onisor.
La data de 10 Februarie 1897, se trimit din statutele
spre aprobare. Sunt aprobate cu data de 15 Februarie 1897.
In comitetului din 21 Martie 1897, se comunicá cá
au sosit statutele aprobate.
Comitetul se schimbá din trei trei ani. Presedinte rämâne
tot Macedon Maniu. Vicepresedinte e ales de ori Clement
Dräganu, tar a orá nu e ales nimeni. Simeon Pugna,
loan Zinveliu loan Micu. Cassari: lacob Zinveliu, Alexandru
Poptene, Vasile Poptene a Luchi. Bibliotecari: lacob Zinveliu,
loan Näsäudean de ori. Schimbäri hi comitet s'au fäcut
25 lanuarie 1903, 21 lanuarie 20 lanuarie 1909.
Comitetul dela infiintare tine urmätoarele 1897=13,
1898=4, 1899=2, 1901=3, 1902=2, 1903=5, 1904=4,
1905=3, 1907=3, 1908=3, 1909=2, 1910=1, la data
de 14 lanuarie 1910.
Aici se face o intrerupere de 10 ani nu mai avem
un proces verbal la data de 29 Februarie 1920, când s'a
ales urmätorul comitet: 1. Presedinte: Clement Dräganu; 2. Vice-
presedinte: loan Micu; 3. Secretar: loan Zinveliu; 4. Bibliotecar
cassar: Ion Näsäudean.
In 19 August 1928, printre actele Reuniunii se aflä un pro-
ces verbal prin care se infiinteazä la noi societatea care
este tot o continuare a »Reuniunii de cetire cântäric, iar la
data de 28 lulie 1935 se tine o adunare generalä se hotäreste
infiintarea Cultural »Vicar Foraneu Episcopal
ian«. In ziva de 4 August 1935 se tine a doua adunare generalä
când se aprobi statutele Cäminului se alege Sfatul, desbätân-
du-se toate chestiunile de infiintare.
Fundatia in ziva de 12 August 1935 ne dä aprobarea de
atunci cäminul activeazA neintrerupt.

www.dacoromanica.ro
 »Reuniunea de cetire i cântäri« a lucrat acela scop
in acela fel pentru ridicarea nivelului cultural al sätenilor, ca
azi Cultural.
Scopul »Reuniunii« e: a) infiintarea unei casine i a unei
biblioteci corespunzätoare trebuintelor poporului; b) infiintarea
unui cor vocal. Membrii sunt: fondatori, ordinari i ajutätori. In
colo statutele sunt asemânätoare cu cele date de Fundatia Cul-
turalä Regalá »Principe le Carol«.
Statute le »Reuniunii« au fost tipärite in anul 1897, la Sibiu,
»Tipografia« societate pe actiuni.
Dupä ce au aflat i alte despre statutele noastre,
le-au cerut sä se trimitä pentru a se asemenea Reuniuni.
Este interesant cä statutele erau complectate printeun regu-
lament. Ni se pästreazA i azi un »Extras explicator din regula-
mentul treburilor din läuntru al Reuniunii de cetire i cântäri«, care
se afisa in localul Reuniunii. In acela se prevede cum se face
inscrierea, când se taxa, de membru, rata I, a II-a i cum
aceastä poate fi märitä pentru intelectuali i la cei ce citesc
mai mult etc.
»Reuniunea« era adApostitä in localul confesionale,
unde astázi este adäpostit Cäminul Cultural.

Legáturi cu satului cu de culturá

Reuniunea purta corespondentä in toatä regula. Prima
gistrare este la 26 Septemvrie 1895. Ultima este la 11 lanuarie 1903.
Comitetul dupä aprobarea statutelor se pune in cu
domnii de origine din Zagra. La 25 Martie 1897 se aduce la cu-
no§tintä infiintarea »Reuniunii« rugându-i de sprijin pe domnii:
Basil Dr. M. Ileni-Rodna, Bureucel-Bucure§ti,
O. Onipr-Bârlad, Gawilas-Buzeu.
La aceastä adresä ráspunde mai dl F. Burcucel, sec-
retar al de agriculturá din Bucureti, care salutá in cáldu-
roase cuvinte infiintarea »Reuniunii« se ca membru
fondator trimitând suma de 20 Lei 50 bani, cari fac 10 florini
25 este declarat membru fondator dela

www.dacoromanica.ro
190

11 April 1897. Odatä cu trimiterea cere o listä de

pentruca colecteze bani in favoarea »Reuniunii«, tri-
mitind mai multe cärti. Comitetul in 13 April 1897,
multumeste trimite lista de subscriptie. In 7 Mai, dl F.
Burcucel, multumeste pentru trimite lista de subscriptie
Lei 42, cerând lista membrilor «Reuniunii«. In 7 lunie, Comi-
tetul multumeste, trimitind lista cerutä.
In 4 lulie 1897, dl Victor Onisor student in drept doneazä
cárti in valoare de 27 70 cr., in total 55 exemplare. Este proc-
lamat membru fondator.
Laaceeas datä dl loan Corbul absol. de drept, 44
exemplare in valoare de 23 f1.
Basil Basota, jude regesc in pensiune, doneazä 38 expl.
in valoare de 25 35
DI Dr. Mateiu trimite 10
Dr. Dáianu, primredactor la »Tribuna« in Sibiu tri-
mite
In 25 lulie 1897, Comitetul multumeste dlui $tefan
farmacist de batalion in Tecuci, pentru taxa de membru fondator
de 10 anuntá de cele ce se petrec printre allele CS
7 membri fondatori, 80 ordinari au 8 ziare reviste
biblioteca are 250 de opuri (volume).
In 15 Septemvrie 1897, dl Teodor Dräganu doneazä 25 expl.
in valoare de 10 87 cr.
In 2 lunie 1897 dl Dr. Victor Corbul prin dl Corbul
trimite 2 2 cárti, iar prin dl Victor Onisor Societatea »Petru
Maior«, trimite »Istoria pentru inceputul românilor in Dacia«.
Carti au mai donat dnii: Simeon Pugna, Valentin Dräganu,
Maniu, Cleja, Micu, Iosif Dan, losif Zinveliu, Ni-
Dräganu, Pop Maria, Anastasia Maniu, Nicolae Codeu, Ion
Clepsa, Simeon Moldovan, Dräganu, Ambroce Lucaci,
Dumitru Moldovan, Dr. Basiliu Basota iunior 1. P.
In 2 Mai 1897, Comitetul Reuniunii roagá Comitetul »Astrei«
din Sibiu, sä doneze pe seama bibliotecii publicatiile Astrei. Astra
räspunde trimitind Comitetul in 4 declarä Astra ca
membrä fondatoare, aducându-i aceastä la cunostintä
mind pentru.särtile trimise.

www.dacoromanica.ro
 Comitetul räspunde a luat la cu-
inscrierea printre membri fondatori a »Reuniunik.
27 lulie 1900, Administratia Domeniulul Coroanei Ro-
mâniei, trimite gratuit 12 bro§uri economice.
In 13 le 1904, Traian Catul, este ales membru fondator,
aducândui-se protocolarä.

Biblioteca organizarea cetitului

Biblioteca s'a format prin donatii se cu cärti
cumpArate prevkându-se in fiecare an sume in acest scop in
bugetul reuniunii.
Biblioteca era bine organizatä. Era pe sectii erau
Introduse cärtile registru care cuprindea: 1. Nrul curent.
2. lul cArtii. 3. Autorul. 4. Locul s'a tipärit anul
5 Numele donatorului. Registrul era tot lucrat de
Cetitul era foarte bine organizat. Se purta o evidentä
de imprumut, confectionatä din coli de hârtie legate, care
prindea: 1. Nrul curent. 2. Titlul autorul cärtii. 3. Data impru-
mutärii. 4. Semnätura primitorului (cetitorului). 5. Data inapoierii
semnätura bibliotecarului prin care se adeverea primirea
Dela anul 1897 pânä in anul 1914 se pästreazá aceste
evidente, cu lipsuri din anul 1899 cu lipsa totalä a evidentelor
din anul 1912.
Numärul cetitorilor pe ani, e greu de aflat, pentrucä un ce-
titor an figureazä de mai multe ori.
Cetiri avem: 1897=414, 1898=809, 1900=300, 1901=213,
1902=271, 1903=-, 1904=130, 1906=446, 1907=325, 1908=
137, 1909=148, 1910=104, 1911=23, 1913=142, 1914=11.
Este interesant regulamentul privitor la functionarea biblio-
tecii: § 31 Cine cärti dela bibliotecä recunoaste aceasta
prin subscriere protocol anumit, iar când o aduce, biblio-
tecarul adevere§te primirea prin subscriere in altä rubricä.
§ 32 Deodatä se poate imprumuta un singur volum. § 33
le se imprumutá pe 2 (douá) säpfämâni. La cerere bibliote-
carul poate da o prelungire incä pe 2 säptämâni, dar de

www.dacoromanica.ro
192

adus se poate aduce mai de vreme. § 34. Numeri anumiti din

gazetele noue se pot duce acasä numai dupä sosirea celor mai
de aproape numeri numai pe doni zile. Numerii mai
vechi de 15 zile (dela data tiparirii) se pe mai multi
vreme ca Cine nu se tine de termen este sanctionat.
Bibliotecarul trage luare aminte prin o pe perete lo-
calul reuniunii, peste 8 zile tot n'o duce, se pedepse§te cu
cite ban cr.) la zi, la gazetele noaue, trecerea ter-
minului, cu câte 2 bani (1 cr.) la zi. § 37. Membrul pedepsit pâtiä
la plätirea pedepsei nu se poate folosi de bibliotecá; de aceea
plätind, se ceará chitantä cassar ca poatä aräta dreptul
la bibliotecä (bibliotecarului). Dacá cartea s'a stricat sau pierdut,
vinovatul trebue o pläteascä.
Cetitul era organizat la Reuniune unde se puteau
gazetele abonate. La Reuniune erau abonate in diferiti ani: 1.
Tribuna, 2. Foaia poporului, 3. Gazeta Transilvaniei, 4. Tribuna
poporului, 5. Revista ilustratä, Albina, 7. Bunul Econom, 8.
Gura Satului, 9. Gazeta de Duminea, 10. Poporul Romän, 11.
bertatea, 12. Revista Bistritei, 13. Lupta, 14. Luceafärul.
In an erau abonate peste patru publicatii. Comitetul
intr'o hotära ce sä se aboneze in an. Abonamentul
se plätea in douä rate anuale.
In cabinetul de cetire era oprit fumatul, jocul de cárti, scui-
patul pe podele; era oprit a infra intinat. Cu deosebire e oprit
a stare de betie. Se sfätuiesc membri in deosebi sä
cunjure »nefiind potrivit cu cinstea de membru a reu-
niunii de cetire cântäric.
Membri cari n'au o purtare demnä sunt sä
ie§irea, iar dacä nu o fac, sunt scovi printr'o a comite-
tului. Pot fi reprimiti, dacä se indreaptä.
interesant art. masä in localul reuniunii se
o articia, in care membri pot scrie ori ce in contra
bunei rândueli ori alte scäderi, sau sä facä propuneri spre
reuniunii sä le subscrie. Peste acestea comitetul la
cea mai apropiata §edintä«.

www.dacoromanica.ro
 103

Fondurile Reuniunil
»Taxele in bani ale membrilor, däruirile venitele, ce vor
infra cu prilejul petrecerilor productiunilor, ce le va da
niu n ea
Reuniunea avea douä feluri de fonduri : un Fond disponibil
din care se putea cheltui, altul permanent sau inalienabil, de
care nu se puteau atinge.

Fond disponibil
Anul membri Venite Cheltueli Rest de cassä
1897 = 141 106 09 94 26 cr. 11 83
1898 = 96 74 » 24 » 64 57 10 » 42 »
1899 = 36 51 » 40 » 34 » 73 » 16 » 67 »
1900 = 40 110 cor. - fil. 81 cor. - fil. 29 cor. - fil.
1901 31 52 » 53 » 70 28 » 82 »

1902 = 24 72 » 32 » 50 » 20 » 22 » 12
1905 = 38 55 » 39 » 52 » » 2 » 89 »

1906 = 54 84 » 09 » » » 21 » 49 »
=
1907
1909
1910
=
=
39
32
16
57
»
» 50
»

»
61
61
-»
»

»
92
58 » -
18

15
» 08
-»
34
»

1911 = 6 33 » » 24 » 10 » 8 » 90 »

Fond permanent : 1899=43 19 cr., 1902=112 cor. 72 fil.,

1905=169 cor. 60 fil., 1906=186 cor. 44 fil., 1907=202 cor. 31 fil.
1908=220 cor. 55 fil.
Pe anii unde nu s'au trecut sume, nu s'au gäsit actele.

Petreceri
Prima petrecere este aranjatä in cadrele Reuniunii la 12 lulie
1897. Programul serbárii cuprinde 6 cântäri 3 declamäri (re-
citäri). Au luat parte la serbare 197 persoane i s'a realizat un
venit de 33 55 Cheltueli 20 f I. 29 Venit curat 13 26
Petreceri s'au mai aranjat in 17 lulie 1898, 12 lulie 1899
13 lulie 1900, a doua zi de Sfântu Petru.
Obiectul principal la erau cântece, recitäri i jocuri
nationale. Aranjatori principali la petrecere erau : Corbul i

www.dacoromanica.ro
194

Victor Comitetul in le aducea acestor multumiri

pentru reusita serbärilor.
La petreceri erau invitate persoane din satele
vecine. Se trimitea câte un delegat in fiecare sat ca invite la
petrecere pe intelectualii fruntasii satului.
Se poate vedea comitetului din 4 lulie 1897 când
sunt trimi$i ca delegati: Emil Basota in Mocod, Alexandru Pop-
tene in Runc, Ion Nasaudean in Salva Ion Zanea in Mititeiu.
Serbärile cu petreceri se aranjau in sala mare a con-
fesionale.

Corul
In comuna cor a fost infiintat de pela anul 1890,
de Clement Corul la infiintarea
niuniic cânta numai cântäri biserice$ti.
Dupá infiintarea Reuniunii, in 1897, s'a organizat cor in
cadrul Organizatori au fost : loan Corbul 9i Victor
On4or. Dupá plecarea din corul a fost condus de
Clement Drtiganu.
Corul era mixt se cântári biserice$ti lumesti
pe patru voci. S'au o multime de cântece cari astazi
se
Cântecele le de pe note. mai jos titlul pieselor
ce se aflau la »Reuniune: 1. Sfânta Liturghie. 2. Bobocele le.
3. Ce te legini codrule. 4. Frunzulita de bujor (Ce vii bade
zior). 5. Uite (Cântecul voinicului). 6. Troparul Pastilor.
7. Irmosul Invierii. 8. Priceasna Invierii. 9. Vino lele (In padure).
10. buciumul d'alarmi (In pädure). 11. Cântec de primävard
vânator). 12. Venetoriul (Vânátorul). 13. S'o vezi mama.
14. La o randunicä. 15. Lumea-i mândrá. 16. Pásárica. 17. Hai
deal la vie. 18. Despártirea Basarabiei de 19.
de de mult 20. Sermanä (Tot ti-am zis
mândro). 21. Marseilesa (Frunzulita).
Corul era bine instruit cânta la Bisericá la serbári.
Lua parte la serbäri mari pe alte sate. a luat parte la sfin-
tirea Bisericii din Hordou, din Cosbuc, la sfintirea bisericii din

www.dacoromanica.ro
 oristii erau alesi dintre membri Reuniunii. »Membrul care
are glas pi poate cânta e indreptatit pi dator fie membru al
corului dac se obligä va cerceta regulat orele de cor pi va
aräta la
act de când s'a ales conducátor al corului de Comi-
tetul Reuniunii este din 16 Decemvrie 1897, când e ales condu-
cätor Clement Mai târziu Comitetul tot pe dsa alege.
Corul lua parte pi la cu aprobarea presedin-
telui, pi dacá se taxa de cel putin
Corul ca nu se compromitä, printen articol din regu-
lament se prevedea: coristi numai, conducátor
sau acestuia, nu poartä numele de
pe scurt istoricul »Reuniunii de cetire pi cântári« din
Zagra, care ne poate servi nouá ca de muncä pentru ridi-
carea satelor.
Se poate vedea au avut inaintapii de luptat s'a
fiintat »Reuniune«, pi cum infiintare s'au pus
legáturä cu hi satului pi institutiuni de culturá pentru a putea
spori venitele »Reuniunii« pi a biblioteca. Câtä
au depus pentru procurarea fondurilor prin cotizatii membri,
petreceri, cor, etc. Toate le fäceau pentru a da vie* Reuniunii
piprin ea sä ridice nivelul cultural al sätenilor.
Aceasta ne poate servi pi nouä drept pildä pi indemn
spre pentru binele pi propäsirea satelor.

www.dacoromanica.ro
 Din scrisorile celor dispäruti

Virgil

Pentru cunoasterea diverselor stäri sociale din trecut, precum

a unor episoade de interes, continam cu publicarea urmä-
toarelor trei scrisori:
1. Prima este adresatä de vrednicul protopop Bartolomei
Baiulescu din Brasov advocatului räsäudean loachim Muresianu,
in chestia bisericii Sf. Treimi din Cetate, pentru care Românii
brasoveni s'au härtuit timp indelung cu coreligionarii greci
2. A doua este scrisoarea advocatului bänätan George Popa
cätre Muresianu, in care se relateazA decursul alegerii de
deputat din Lipova, in 1861, când advoc. At. Marienescu a azut
fatä de loan Misici, vicespanul Sunt evidentiate meto-
dele electorale din timpul dominatiei maghiare.
3. In scrisoarea a tânärul intelectual Teodor Popa
raporteazá amänuntit mod plastic prietenului Partenie
Cosma - reputatul director al bäncii »Albina« Sibiu, politician
de mai apoi - despre sa in vechiul regat viata de
acolo. Scrisoarea este adresatä astfel : Dlui Domn P. Cosma, cantor
la St. in Pesta, Ungaria, in casele Sântei
biserici greco-românesti, soba 94, ulita postei vechi. In absenta
Domnului P. Cosma, mult onoratul Domn I. Micullescu, parohul
românesc Pesta, ori onor. D. D. Demetrie Merce, invätätor
românesc tot acolo, sunt rugati a primi aceastä epistoalä adre-
satului a o preda. Mai de predarea ei, dacä adresatul
nu se aflä in Pesta, sunt rugati a o deschide ceti, dacä nu
le-a fi spre greutate.

www.dacoromanica.ro
 Bart. Baialesca - Mureianu
Brasov, 26 Mai (7 lunie) 1873
Amice, ai cApätat un deosebit inaintea noasträ,
de bärbat conducator intre cei dintâi din Distr. Näsäudului, având
tactica politica aceea, care nu se tine nici de pasivitate nici de
activitate, ci de politica »progresuluie, cea mai nimeritä pentru
poporul särac i lipsit de culturä, fiindd eu mai tin la
amicitia noastrá veche, iau voe pi cere un consult
serios la urmätoarele:
Cauza noastrá procesualä pentru biserica Sf. Treime din
Cetatea Brasovului o cunosti, putin nu in toate ei,
putin dupä name. Ea ne främântä prea mult i ne stoarce
multe parale prin procesul ei; am ca sä se ciunte odatá,
nu tim e de timp sä se poatä dobândi aceasta färä scäderea
noasträ sau nu?
Fatä noastrá aceasta era necesar a ne adresa tie
sau altui bärbat de frunte din Näsäudeni, cari au in
prejurärile de fatä pi dela statului de astäzi lucruri pi
pe lângä care pretentia noasträ e o nimica.
Spre a ne voi face in câteva cuvinte: a) istoricul
cauzei noastre procesuale, b) cererea noasträ consultul ce
voim sä ne dai.
Ad a) Biserica Treime s'a fundat de Românii i Grecii
din cetatea Brasov la anul 1786. S'a folosit aceasta de Români
pi Greci pe baza dela a. 1786 pânä la 1832 (când s'au
bätut in biserica). Preoti români au fost: Dumitriu, Patio-
viciu ; cântareti: Boghina i fiul lui; coratori români au fost:
ghiciu, Dima, Nicolau, Orghidan etc. a fost pi este con-
fesionalä. Pe atunci comerciantii greci erau impärtiti in douä tabere:
compagni,sti i Cei dintâi se priveau ca privilegiati, ca ne-
mesi nasul mai sus, cei din urmä ca cetäteni proprietari,
ceia n'aveau case.
Compagnistii vrând a folosi banii bisericii la comertul
au alergat i au stors prin sasul Cronenthal
referent la a. 1796 -o hotärire subscrisä de Impäratul, ca numai
-
Compagnia, ca corp recunoscut, poate administra averea atât

www.dacoromanica.ro
mai mult, cä in Compagnie sunt Greci. Din acest incident (venin)
ante canonic curge procesal pentru administrare, de atunci i
asMzi. Intre Compagnisti pi civi cei mai multi erau români,
insä coplesiti de numirea religionard »greci orthodoxi Compagnia
dela 1848 a murit pi fizice, pi in existenta ei nu mai e, nici a
mai voit cineva a fi, nici n'are cine fi.
Procese pi hotäriri peste hotáriri au urmat, dar niciuna
canoane. Judeatoria bisericeascä din Ardeal (consistor archid.) in
a. 1868 sub Nr. 88 a luat hârtiile procesului acestuia la pertrac-
tare pi a decis Canoane cd biserica din chestiune
cumente e confesionald. ei, Grecii Românii din cetatea Bra-
sovului o folosesc pi au a o folosi pe viitor pe baza paritátii,
hind in o limba greceasa pi in altä româneascä
in acea bisericd. Administrarea va fi dupä stat organizatd.
Grecii de aid fatä de aceastä au apelat la Minister
sustinând biserica aceasta a Sf. Treime e greceascd.
D. Mins. Bar. Eötvös a primit apelatia pi a trimis comisiune
spre cercetare in fata locului. Ea a cercetat documentele
fundationale pi folosirea, pi pe baza actelor procesuale pi pe a ope-
ratul Comisiunei (lângä el avea o pärere separata a lui Beldi care
recomanda dreptul Grecilor) in 30 lulie 1869 sub Nr. 9596 a decis:
»ca biserica Sf. Treime se foloseascd cum s'a folosit dela
de Români pi Greci pe baza paritätii (aci mnistrul a
cunoscut pi principiul canon: »biserica confesionald« pi in esentä
hotärirea consistorului), adecä in o fie limba gre-
ceased, in alta cea româneascä. Preotul român pi cântäretii sä se
pläteascd din calla bisericii Sf. Treime ca pi cei grecesti, sau
cum s'au plätit marnainte, dela 1857 lard chestiunea
ministrärii averii bisericesti: se lasä a o administra
vor dovedi Românii pe cale dreptul la aceasta.
(Auzi minune! de membrii ai bisericii suntem recunoscuti, la
averea ei, observarea: nu, fiinda bar. Sina pi Ipsilante interveni-
pentru Greci.)
Destul cd aceea totusi recunoscând principiul pi
indatorind a se pläti parohul pi cântäretul român din bise-
ricii, n'a fost de tot rea. Grecii ca administratori ai averii voit
a o recunoaste in toate ei. Serviciul in pe baza

www.dacoromanica.ro
 il-au recunoscut, salarul parohului român, nu
mai plätit dela lulie 1869 azi, zicând biserica n'are atfta
venit. Dar are? Nu vor a spune, nici a aräta cuiva.
find amerintati cu executie de ministru, au alergat
la Dietä in 1871. Ministrul Eötvös moare. Dieta desbätand cauza
mult, decide: ca ministrul cultelor decidd cauza aceasta definitiv.
S'au schimbat de atunci mini§trii referentii. Au fost refe-
renti : Milutinovici, pentru noi, apoi Ranicher, dela care Ta-
narky a luat referadd, in 15 zile a ref erat - cum ni s'a optit -
nefavoritor Aflând noi aceasta, i actele sunt pe masa
ministrului spre subscriere, a alergat la Pesta o deputatiune dintre
noi a cerut deputatii nostri dietali, ca dl ministru
sä studieze cauza, apoi s'o Dânsul a primit cererea,
aid ne
Ad b) Cererea noastrá este:
1. in biserica Sf. Treime Grecii
din Cetate dela 1786 la a. 1832 (când s'au din cauza
unui preot grec) de atunci astäzi, dela a. 1857
preotii române§ti dela a. 1869 pe baza hotärirei ministeriale
prin care ne recunoa0e de membri ai bis. Sf. Treime; Jim
cunoscuti la supravegherea administrärii bis. legea recunos-
de impärat.: »Statutul organic«.
2. Avere nu cerem, ci numai se administreze sunetul
donatiunilor.
3. se pläteascd parohul i cântäretii români hotärirea
Ministr. Eötvös, sau ca mai'nainte. nu ajung venitele, se
arate, cä de unde nu e, nici Dzeu nu cere. Dar vorba fie, ei
au plätit trei parohi mai'nainte acum nu vor.
Ad Consultul care-ti cer este:
1. cerere onestä, i putea-se-va
astäzi sub politice, i dela bärbatii de stat de
Sau täcem, a§teptând alte timpuri?
Aceasta o zic, fiinda noi sunt unii de pärere,
moartea lui »Saguna« va fi mai greu ; altii, ca sä a§teptäm alte
vremi, ce trebue fie mai bune.
2. Când ai fi de pärere, ca deciderea, ce pwri

www.dacoromanica.ro
 té persoane ne-ai recomanda? am jertfi pentru operatiunea
una sau douä mii, ca sä ni-se decidä odatä cererea.
3. llotärirea B. Eötvös se poate nimici de ministru succesor
(Trefort) lui? nu se poate, ce facem ca se execute
in privinta salarului servitorilor bis. ? bine amice
get?, cu dl Cseri condeputatul NäsAudului dä-ne
consulte serioase. ai lips? de orientare in causa aceasta,
adv. nostru D. Ferenz socrul Dlui Mihaly memo-
rande tipArite, cere-i unul va da.
Cont pi de acea imprejurare, la banii
bisericii administratori, risipesc, pi prin urmare au oameni in
Pesta. Mai au pe Bar. Sina pi Ipsilante, cari direct pi indirect intervin
pentru ei. Ei ins? sunt 16 familii cu 86 suflete. Pentru
ne terfeleascä Ministrul atunci, avem drept,
l-a recunoscut Bar. Eötvös toate diregAtoriile politice de mai

In fine bun ne dä un consult.

aceastä rugare al täu sincer amic Bartolomei
Baialescu paroh.
Mai e anexatä in o schitá a chestiei bisericii din Brasov.

George Popa - Joachim Mureianu

Lipova, 27 Martie 1861
Amate frate loanichiu, epistolä de a fratelui
Tanasie ti-am scris cum pi ce este pe la noi, dar a te
de toate precum au urmat : 22/3 Vineri telegrafiazA David
Dlui Dr. Marinescu 1), ca vinä la Lipova. räspuns cum
va veni. dimineala la mine 3 bärbati ai
conferintei ma de venirea Dr. Marinescu pi mä
provocará a caii mei la träsura acoperitä a fratelui Grigore,
ca sä mä duc lulian Grozescu la tren ca aducem pe
Dr. Marinescu. am fäcut cum s'a din vagon s'a
suit la mine in de unde ajungem la 9 seara la Lipova. Aici
Atanasie M. Marienescu, fost in urmä jude la curtea de apel
din Oradea, cunoscutul scriitor membru al Academiei române.

www.dacoromanica.ro
 201

urAri »sä tot dela casa pArintelui

in »la Tulipanc. ziva e zgomot
cercetAri din partea Romanilor, iar Luni dimineata incepe a se
aduna poporul din toate la ora 3 am fost
in »Casa« orasului la o chemati 25 de persoane sub
presedintia prezesului alegerilor Papházy Nika. S'a cuma
partidul lui Misits nu va tinea serenadA, nici si nu
; ii face atenti pe protopopi, care erau ei de
cuma cheile bisericii fie la el, ca nu cumva poporul si
de si cki el, Prezesu a auzit la
Timisoara nu vor si fie ales decit numai Marinescu.
conferintA se scoaserá flamurile din ambele A
lui Misits a fost la »tanyac (sediul) maghiarilor la hotel, la Moise
Antonovici purta inscriptiunea : Egy halálunk ; Egy ;

Misits János Követünkl). Partidul maghiarilor de 3 zile tot petrecea

in hotel. Pe al nostru (steag) se zice: vieze Dr. Marienescue.
Seara nefiind cu fklii, poporul s'a adunat in fata
casei lui Dr. Marinescu 5 flamuri, »DesteaptA-te
aceea a tinut lulian Grozescu o cuvantare potrivitA
scopului dorintelor Apoi fi fost frate loanichiu
acolo la o parte si fi pe Dr. Marinescu ce cuvantare a
tinut, a indulcit inimile Romanilor, ba chiar a dusmanilor
lui, cari erau pe de laturi, alit Nemti Maghiari. Acestia i-au
fkut lui Misits serenadA, intre ei au fost doi anume
Popa Schelersia George
Marti dimineata la orele 8 poporul s'a adunat in piata
Nemtii Maghiarii Multimea a mers la casa
lui Dr. Marinescu pe care l-au adus in piata, unde au tinut
cuvintári. aceea l-au dus acasi pe sus cu arid apoi am
plecat la casa orasului ca cetim oranduiala. Noi am numit la
luarea de a voturilor noastre pe Dl Fogorasi Czeranu,
iar ei au numit pe alti : Svertetzky »verwalter4 pe Cap-
debo, astfel se incepu votarea. Se puse intrebarea, Nr.
casei : numele, »pe cine votezic? Românii toti au
strigat pe Dr. Marinescu, numai de vreo Aleuseni
(la care le-a Misits var) in frunte cu Popa Dimitrie Mihail din
»Morti ori vii, deputatul nostru e Misits János..

www.dacoromanica.ro
Aleus, Nemtii pi Maghiarii pe Misits, nedând nid un vol
Marienescu.
Ce au fäcut preolii catolici cari au predicat in
biseria cä acum e a se scrie cu toti la alegerea ablega-
tului pi a alege pe Misits, Românii vreau a alege pe unul
care doreste a o »Dacie român« pi pe ei (Maghiari
Nemti) a-i scoate afarä. Apoi au pi venit la inscriere pi 'au
scris, Românii nu au venit tolii, precum din aläturatul
extras, ce 1-am dela Comisiune anumit pentru tine, numai
ca sä vezi este de jelit Comitetul nostru.
A rânduit aceastä comisiune pentru scrierea votantilor nu
ca läudatul comitet al Carasovei (arasului) din comunä in
a veni de a ci din din Lipova. nenorociti
comisarii Pottyondi, Kövér Natzi Desco, cei mai mari
inimici ai lor. veniau mai multi de pe sate,
le ziceau : ati venit? Vreti sä vä inscrieti gardisti - »Ba
D-le, noi nu vreme. - »Apoi duceti-vä acasä <. Astfel de oameni
au fost Domnialor. Pe Nemti insä, sau n'au fost, in acele
patrusprezece zile tot i-au
Frate, in tot chipul au intrebuintat toate pi gin-
deste-te tu cä lucru-i acela a ameninta pi a pune astfel de
Intrebäri bietului ? Eu nu ce batere de D-zeu pe na-
tiunea noasträ, rind toate celelalte sunt asupra ei. ! Române,
! Am vrut a aräta nedreptätile comisarilor la mai inalte,
unde? La varmeghie toll sunt ai pi mai departe unde?
La vai? Azi nu avem legi, nu avem nimic, ba spusa bra-
vului An pi apa e precum ei fac.
Sä mergem mai departe: Incepându-se la 9 dimineata, a linut
la 6 seara, neincetat, când au fost gata voturile. Se
numai atâta cä Misits are mai multe voturi. Poporul nemai
asteptând incheierea protocolului, luará flamurile pi mergând la
Dr. Marinescu ridicarä pe sus in nu le trebuie
Misits pi »Marianescu, Marianescu In acest limp Nemtii
toil beau in ocol la Misits, cáci acesta a bägat la el pe comuni-
tätile nemtesti le-a dat mâncare pi beuturä, rachiu pi vin vasele,
pe când bietii români steteau pe lângä peretii caselor pe jos pi nein-
durându-se nimeni a le da vreo de pAine, decum

www.dacoromanica.ro
 203

le$ind nemtii beti din ocolul lui Misits cu pari dela vie,
»motorugic de brad, lemne de brad, au mers cdtre Români a le
rupe steagurile. Atunci Românii pe nemti luarä dela
ei pi a-i bate, pi a-i bate.
läsarä (comisia) de a
Se protocolul, pi Fogarassi
- Czaranu - pi fratele Gergely ies pentru a face pace. Insä
Nemtii cât ce au ie$it afard, au vrut sä-1 prindä pe Fogarassi pi
sä-1 omoare, numai fuga. Fratele Gergely vdzând
eh este primit astfel, pi el scape viata : se bage
la Zamfirovits in ocol ; dela ocol e inchisb. Atunci i se
deschise fereastra iute viatá de
Nemtilor. Czeranu a cApátat vreo câtiva pumni cap,
aducândul nemtii iar in casa ora$ului, eu eram in casá pi
I-am väzut. Pe »csendbisto$ue (comisar) pi pe pandurii lui i-au
s'au auzit 2 cari au lovit pe un neamt in nas,
pi nu se cine a tras. Apoi sä fi väzut, frate Ioanichie, ce nu
s'a mai auzit la noi, mai räu decât la 1848 când a fost bätaia.
Se bäteau Nemtii cu Românii pi dädeau Nemtii 'n români ca 'ntr'un
ane. Apa dhdeau nemtii in cap la Români, ! ! oh! Doamne!
incât au fost 3 morti, 15 in$i sdrobiti, unii la capete, picioare,
spate, altii la mâini. Toti erau trântiti pe jos pi s'au dus la spital,
precum ai duce stârvurile, atâtia erau, pi câti altii s'au dus cu
capetele sparte acasá. Dintre Nemti nu a murit nici unul ;
zdrobiti erau destui pi apa rdsmelitá s'au läsat toti de a se
pi publica voturile, ci autau a la ai acasá.
Doamne, ingrozesc a-ti pi mai multe ce s'au ;
totusi poporul român zise lui Preze$u Papházi: »Nemtii l-au ales
pe Misits, nouä Românilor ne trebuie Dr. Marinescue. Titäia
curu lui Papházi, ch el de f nu ce sä zicá, decât cä Dl
Marinescu e ablegat, nu cum ar fi scäpat de bátaie;
dar sä-1 fi prins afarb, era pi el mort demult.
Miercuri dimineata ne adunäm laolaltä Marine$tii, adia
Românii toti, ce e de fäcut, cum mortii
nostri, cari au pierit pentru natiune pi au fost nevinovati. S'a ho-
ca sä fie ingropati cu pompa, pi pentru aceea
sä anunte harengul (clopotul) mare pi sá
de lipsä.

www.dacoromanica.ro
204

La orele 10 s'au cetit voturile, adecä: Misits a avut 1051

Marinescu 806. Tristä denumire fu, mai ales cä Misits n'a
venit la Casa orasului, ci a plecat Papházi la Timisoara.
adia azi la 10, ne la spital venirä
5 preoti, cari nu Skelersia, ci Csizmas. E vorba in popor
cä pe el mai primesc ca preot, ci sä se ducä la sä-i
fie popä. Noi eram : Marinescu, DI Fogarassi,
David, Nistor, apoi muieri, un cum e o inmormântare
mai pompoasä pe la noi. s'au inmormântat toti.
La orele 2 pe altul, pe tata lui Tanasie lozescu, finu lui
1-a un Neamt ; cum i-a in cap a Era
bätrân de 64 de ani. L-am inmormântat preoti toatä
paradia.
La orele 41/2 ne-am dupä al 3-lea (mort) dela Sista-
roveti, de 42 de ani a 2 prunci 1-am inmormântat
iaräsi paradä multime mare, mare de popor.
Marinescu plângea dupä morti ca dupä pärintii säi tot
alti bärbati muierile ceva nu s'a mai intâmplat
la noi niciodatä sä ne fereascá D-zeu de alegere;
ablegat, mâine toatá ziva ingropäm. Pläteascä-i D-zeu
lui Misits partidului säu, el a pricinuit atâtea pomene
tot mai sunt 2 de ingropat, cari au murit in timp ce veniam dela
groapá, iar de ceilalti spune doctorul cá n'are sperantä sä se
sä mai fie oameni in viata Pentru Misits se
aud multe rele din popor.
Stänilä judele infricosându-se a renuntat la postul de jude
a s'a pus Stefan Lazarovitz, färä a mai
poporul.
Tot in aceiasi zi, adicä Marti, a fost alegerea ablegatului in
Radna, erau 2 particle; una - Românii - pentru
Csernovits, iarä cealaltá pentru Rozsa Ferdi. Csernovits a avut
cele mai multe voturi fu ales de ablegat fu purtat pe spa-
tele românilor pânä la popa Maxim Miclosi, capelanul, ginerile lui
lancului. Aici era un de 2 ani câstigat, podul plin
bucate 5i cât a trebuit, 5 vase de 10 ocale. Au petrecut
cum se cuvine pânä la 8 ore noaptea când s'au dus acasá.
Culcându-se popa, celalalt partid a dat foc casei a ars tot bindle

www.dacoromanica.ro
 205

popii, casa, cu bucate tot, tot ce a fost. Din 3

odatt a inceput a arde, ala Miclo$i a rAmas ca in câmp.
Au fost dela Lipova »spitiurilec (frunta$i) si oameni multi.
nenorocire, suflând vântul tare, mai tare s'a aprins focul a
ars la dimineata.
Frate loanichie, Dumnezeu ne de alegeri la
noi, se ca ainii, se omorau se injungheau; apoi la
Radna cu aprinderea casei sArmanului preot.
Dar intoarcem la ale noastre: Epistola ta din 14/27 a. I.
aseará am primit-o, dar orisicum, scrie Gojdu lui Faur,
viceranului, care s'a a se alege, dar mai apoi a agitat, ca
in locul lui se Maniu din Acum mijloce$te
si se lui Faur cd nici cum fie poftit
zisa lui Stoicescu : el e ca un prune pe Atanasie. Sfatul lui
Petrovici e : fratele Atanasie la Lipova; cam pe atuncia
apoi va face toate, ca vadt cunoasd poporul
mijlocind acum tu ca agitatia lui Faur st nu se implineascA
(spune D-lui Gojdu numai a$a).
Vlad ori de unde se alege, el e (primnotar)
cu comitat, iar de merg amândoi, cine treburile ?
Deci mijloceste ca st nu se aleagi ca st se facá intrigi.
lar când vei cd a scris DI despre in$tiinteazA-
nu-i de pierdut timpul st ctuttm asa, apoi
dim pe fratele 'Atanasie.
Absolon aseará mi-a adus veste dela Sima Stoica ;
cauti oricum a lui Rezey lui Antonescu st
pe pace, ct de nu cauti a nu iesim la captt.
B. lovita s'a mutat totul la Lugoj.
Din cercul Aradului nou e ales Pesti, redactorul Novelelor.
Din cercul Jebelului, Pap Vintze. Din cercul Cocotei, Manasie
Pe l-au lipsit din slujba politaiului au pus iar pe
Simatsek, Frate, tot nespuse de ale Maghiarilor.
Intre alte toti ai nostri ne dorind ca bunul
Dumnezeu ne dea in alegere care-o sperez; st
al vostru frate: George.

www.dacoromanica.ro
206

Teodor Popa - Partenie Cosma

Bucuresti, 8 Decembrie
Prea amate pi mult dorite amice frate Partenie, lath trei luni
pi jumátate trecurä de când ne despirtirim unul de altul pi
astäzi nu-mi putui datorinfa ca scriu despre a
mea stare de aici, mAcar cá la momentul despärtirii mele de tine
ti-am promis, m'am obligat, simtiam, pi pi acum de datorinta
chiar mi-o fin, a te inptiinta despre stare-mi :
te rog nu mi-au permis pâriä in acest moment
astä a mi-o putea precum pi scrisoare-mi
prin amicul nostru Secuseanu -- care cum bine in
anul Kolar de curând trecut studia Pesta la universitatea de
medicinä pi pi el fu mai multe zile aici cu mine cvartir pi
acum medicina la universitate in Viena - fie,
te-am fost incunostintat cä mä aflu tot aid in Bucuresti, capitala
României, preadace pi amat româneascd plind de
Românilor
mare solemnitate festivä maghiarä, in onoarea fostului
rege unguresc Sf. a doua zi de tine pi de
amicii români tineri studenti in Pesta, plecai de acolo cu
vaporul pe Dunäre din inimá-mi lacrämänd pentru toti
cunoscutii mei români pi patria-mi nasterii mele Ungaria (adicä
locurile la Tisa pi mai departe mai ales pentru acele care
sunt de de ai pi pentru un frate pi o sorä-mi
dulce ca in stare särack cä presimfeam cä nu o
mä mai reintorc in viata-mi sä pot vedea tot ce päräsii in patria
nasterii-mi.
Venind pe Dunäre in jos, in locurile prin care ca student
in clasa VI-a gimnazialá anul 1845-46 umblai, imi petrecui,
väzându-le incá odatá pi precum zisei ne mai putând spera a le
putea zäri vreodatä, o durere imi umplu care nu am des-
tule cuvinte a o putea descrie; pi de ce veneam mai in jos pe
Dunäre tot popor necunoscut veniam in societate.
Dela Zemlin, Belgrad incoace iatä i Servieni, Turci, Bul-
gari, Bosneci pi alte soiuri de popoare, aveam de a conversa,
printre care erau Germani din Germania, care venirä colonisti

www.dacoromanica.ro
 207

la vreo câtiva proprietari mari de aicia, neamici românilor,

mintrelea nu i-ar da proprietatea germanilor, care mare
prea tare masä de popor fac aici, tot tinându-se subtconsulatele
respective de drepturile germane i românilor Dela
Pesta la intro zi i pe naie, cu vapor ;
dela Or§ova la unde e§ii pe uscat, cinci zile, venind
tot cu naia de vapor.
Acum cu tot elementul de pe naie cu un
ce fu dela Turnu Severin - ora frumos românesc pe
României in Dunärii - seara când acolo ajunseram,
depe i de acela ; un
maghiar, care zisa lui de un an s'a tinut Belgrad
la un serviciu, jurist dela universitatea pestanä cu numele Marjasy,
intâmpinä i in limba maghiara, eram
prea in naie, unde merg cine sunt. I-am
viincios, mi-a mâna eu lui a mea, mi-a expus de
soarta sa i unde merge prin Bucure0, pic de pas (paa-
port) El e acum in Italia undeva.
Pe marginea Dunärii ora§ele eiam afará din naie,
dela sträini turci i alte popoare poame prea bune i
tutun bun turcesc cu zwanz (20 cr.) fontu, care aici este cu
8-10 zwanti. Pela orwle turce§ti publicu era mare pi de femei
turce; când ajungea naia acolo, se mirau de noi, insä din fatä-le
inimä bunä amicie ne dovedeau, nici ne vindeau scump ce
cumparam, aici in Bucure0 tot cu zece, douäzeci preturi se
poate cumpära mai scump
Acum eu in
team nimic a face,
mare
dela aceia.
cu
ei numai pe tärmul Dunärii in
- nu pu-

erau pi pi aceia indepártate, cari

la salutau
militäre0e când trecea pe aproape de cortul (casa) de
a - zic in a imi pentru mine este
universul un mormânt, in care vai de viata unui vietuitor ; imi
ardea pe uscat in pämântul României.
latä insä cä intro zi pela amiazi ajungând la româ-
nesc - frumos mai ca Aradul - Giurgiu sau i Giurgievo, cum
zic strainii, aici oficiantii români la cordon vizitará
ta§ca, numai deasupra mi viza pe pas (papport) zicându-mi

www.dacoromanica.ro
208

»Mai multi au venit de prin Ungaria in patria noastrn,

nu s'au reintors, pi dumneata speräm vei rAmânea la In
Giurgiu era de tarn mare, in care toatä noaptea-mi petrecui
väzând petrecerea solidn, elegantn, pompoasä cu bandä de muzia
româneascn a boierilor, in mijlocul târgului
tot arbori verzi pi de ramuri verzi. Acolo inteo salä mare ridi-
catá erau o mare parte de dame, toti preapompos
brncati dupä model francez, care pi eu am intrat pi mai
multe ore am privit cât de bine se petrec, vorbind foarte bine pi
numai tot româneste cu ofiteri militari tot. Acestia pare
sunt francezi, pe vorbá trebue sä-i preaonorez pi iubesc, cä
ei incá numai tot româneste vorbeau. nu erau, banda exe-
cuta cântece nationale tot românesti. Erau pi alte locuri
cu muzia româneasa precum la clasa din mijloc apa la popor.
In toate am am petrecut, trnsurile pompoase cu cai prea
buni pi frumosi abea mai una de alta. Nurnai pela 3 ore
dupä miezul noptii m'am putut despärti de acest public national
românese. de aceea pânä seara, apa pi intealtä zi pânä la
amiazi umblai pärtile de cnpetenie ale orasului, care aratá o bogátie
in curtile de pe ulitile mari pi in jurul locului rotund, gol, de piatá
in mijlocul orasului. Ziva cáldura era noaptea insá lumi-
natä prea bine de luna strálucitoare un aer preabun, ca pela
noi vara de dimineatá pânä la 7 ore.
Pentru 10 zwanti mi-au adus o birjá lwag) in care eram
trei insi. la amiazi pini la miezul noptii din Giurgiu la Bucu-
resti venind prin satul Cálugäreni, intre niste din 4 loturi laolaltn,
una'ntralta convenite albii de fluvii, cândva late pi largi, tármuri
de dealuri circumdate, lar tármii pädurice imbräcati, pe foarte
romantic lac státátoriu, pi acum existá monumental cu crud
mari de al lui Mihai Bravul pentru invingerea turcilor acolo
fäcutä ostirea româneascn a acestei täri. Acest sat - pre-
cum toate in România - stá numai din colibe, ca pela noi säla-
sele cele mai misere; poporul însä preasänätos, frumos pi bine
imbrácat, are vite de tot soiul pi bucate destule pi este voios cea
maimare.:parte, dar in mare necurätenie, precum, chiar aicea
in capitalá chiar pi la curtile celor mai bogati ale prin-
tilor, pi chiar curtea Domnitorului print, se poatea vedea

www.dacoromanica.ro
 209

totdeauna ; pe aici in tot ora$ul numai cu birje -

fiacher - umblä din clasa mai unul dela altul, boierii bogati
servii
Drumul dela Giurgiu pânä la Bucure$ti este destul de bun
romantic, pe câmpii päduri frumoase, locuri grase, abia in
mare depärtare se case, una douä (turnuri) pela biserici
in sate, mai mult mänästiri päduri, locuri romantice
lângä fluviu, care care, singurätate ce atrage pe omul bun
la inimä sä nu mai rea pi in$elátoare. Durere in
acele mänästiri toti sunt alugäri sträini greci, Românii nici nu
doresc acolo a fi.
Precum mai sus zisei, pela miezul noptii ajungând in Bucu-
re$ti, la barierä luându-ne pasurile ne dädurä bilete despre ele, cu
care in 24 ore trebui sä mä la politia ora$ului mi
se dädu bilet pe 15 zile de a putea petrece ; eu

astäzi sunt tot aici, dar altii, Domnul plie câti mai pot fi, pi
sunt din toatä lumea, de tot felul de oameni.
Dupä ce in 2-3 zile cercetai pe unii pi pe altii cu care avui
de a face treaba-mi, tot in bunä sperantä rämäsei aici, iatA-mä
pe stradä sus numitul Secu$eanu ; zice cä n'are
cvartir, sä-1 conduc la A. dau cvartir cu
mine, conduc apoi pela $ezu aici vreo sAptämâni
apätä peste 30 galbini sä poatá studia pe trimestrul curent la
vreo universitate, pi apa va primi pi pe al doilea trimestru unde
se aflä. Amândoi tot umblaräm cât era ziva de mare cruci iar
prin Bucure$ti pi pe din afarä väzând toate pi toate rele
bune depe aici, el se duse, pi in zilele trecute primii dela el din
Viena o epistolá, dar nu-mi spune ti-a dat sau nu biletul, scriso-
rita deschisä ce ti-am fost trimis prin el. Imi scrie multe,
care eu de mult le din gazetele de aici, cari sunt
vreo 30 in toatä tara, din cele germane, cari toate se aflä pela
cafenelele mai mari de aici, precum pi din alte toate gazetele din
Europa toate limbile, numai sä le pricepi sä ai sä le
cite$ti, ba cele ungure$ti sunt toate la clubul maghiar de aici.
Eu acum sunt auzitor (ascultätor) regulat la facultatea de
drepturi aici edificiul de universitate; ascult dreptul roman
dela Dr. Bosianu, deputat la camera legislativá a tärii, care tocmai e

www.dacoromanica.ro
210

deschisa, ce trebue tu din gazetele voastre sau a noastre -

aici dreptul român se propune doi ani - apoi ascult dreptul
civil de aici cu condica napoleonida, dela Dr. Costaforu, ministru
de interne; dreptul administrativ dela Dr. Vioreanu, presedinte la
curtea de apel, procedura ; (apoi) ascult dreptul
comercial dela Dr. Boerescu, ministru de justitie. Din trimestrul al
doilea va fi dreptul procedura Studiile despre care
am testimonii cd le-am ascultat (la Pesta) nu md profesorii
le ascult, dar se propun toate româneste eu i
acele ce le-am mai precum dreptul roman, comercial,
ministrativ criminal, cari toate in cele mai multe de capetenie
principii sunt ca cele de aici din
trei profesori mai vin la facultatea de drepturi tot prin concurs
care de mult este publicat ; ei trebue aibä de doctor
sau de licentiat in drept.
Auzitori suntem vreo 12, cu neregulati tot suntem
peste 40, toti amploiati câte cu 300-600 lei pe Eu
lucru hi cancelaria Eforiei Instructiunii Publice, care in lanuarie
viitor va fi incorporatä in ministerul cultelor ; am pe luná 300 lei
adicä 9 galbini vreo 7-9 zwanzi. Sunt indestulat frate pot
; retrag, imi rámâne pe cam la un galbin,
e anevoe a nu träi a retrage de tot. Cvartirul, spalatul, viptul
(mancarea), lemnele si toate altele aici sunt scumpe; dar omul
din hotel, precum mai mult träesc eu. Pentru existentä
se dau pe aici conditiuni 3-45 galbeni pe dar sunt
nestatornice; in internatele de studentil pe la gimnazii
se dau institutori brand, cvartir, 5 galbeni pe
Eu tot la Eforie mi-or da drumul de acolo
incetarea ei, recomandatia A. Golescu,
Maiorescu directorul Eforiei suprem in România peste
toatä instructiunea m'o primit acolo zicându-mi ca
lucru, nu lucru; pot acolo, dacä nu vreau sä pri-
mesc slujba de la stat, am zis cd oftez in anul acesta
a asculta drepturile de aici, pentru aceea trebue sä fiu aici
capitala, dar nici oftez oficiu la stat, cd sunt mâncat de el din
Austria. D. ministru de mi-a zis ca sá advocatura -
profesiune aici trei ani - deci mi-oi agonisi ni§te mo-

www.dacoromanica.ro
 numaideat in voesc a deschide cancelaria de
advocaturA publicA...
Aici in interesul statului merg bine gazetele
tot pi multe La toate ministerele
lucrurile se finesc repede. mai mult nationali$ti mari
pi oameni pi tinerii dela ministerii pi celelalte branciuri
(bran$e) poartä maghiare, pi ca ace$tia
putini sunt acum tineri, multi pi cu familii, advocati
pi amploiati, aici sunt amploiati, unul pi
pi mai multe dregAtorii, exemplu profesori pi miniptri.
Aici e pace pi petrecere, acum teatru national
pi italienesc, lumpii (cheflii) ipi petrec tot dupa model
toate noptile, pi ziva dorm. pi toate denumirile de
pela voi le 3-5 zile mai decal voi, iar din gazetele
noastre de aici din acele cari in ziva ies, numai ca
pi voi tot ce se face mai indepArtat in Europa. Cu
bine pi apropieti unul de altul, invoielile noastre
ei pe toti ne pot ferici; sd aibd pi ei pricepere odatd cd numai cu
altii in confederatiune vor putea exista, precum ei vreau legile
pi constitutiunea din 1848. Pe aici sunt multi dintre ei, pi sunt
prea mult stimati de oamenii natiunii pi de boerii de aici. Ba chiar
bagyei (badei) nostru Monu inca prea plac pi bine le vroe$te
pi face.
e profesor de clasele primare 600 lei pe
Molnaru nu 1-ai cunoa$te; in toate duminecile vine
la mine; apoi noi vreo de dincolo pi de aici ne
la »Locanda pe toti, dela
Papa scrisoare, pi tot de vreo Eu
ped in mijlocul in ulita Nr. 7, in catul al
2-lea singur intr'o odae; trei in sunt vecini,
apoi Mihai Tedian, amploiat la municipalitatea ora$ului; toti sun-
unul domn ca pi altul, cd aici pi care servitor tot
»domnule« se zice. Frumusetea Bucure$tilor pi nu ti-o pot
de importantä pi mare. Luxul e o pradd mare pe apoi
damele, damele, pi fetele, fetele, de un milion de ori tot ele...
librarii din Pesta catalogul pe anul 1861
despre ce au de te rog st-mi trimiti un catalog

www.dacoromanica.ro
dela Rath sau Pfeifer, sau altä librárie mare, cu cärti, autori din
dreptul roman mai ales, pi alte drepturi in limba ungarä ger-
manä, voesc sä-mi aduc dela ei. atunci insä opul edat de
Recsi ungureste Schenerl institutiunile, sau pe Kampfner,
pi germane pe Marezöl, poti te rog procurA-mi-le
mi le trimite incredintându-te, cä-ti voiu trimite apätându-le
numai decât pretul mai de grabä am lipsä de un op
ghiar pentru examenul ce am sä dau in 15 lanuarie sau Aprilie.
Acum trimite vreo doi galbeni pretul indatorat,
din plata de pe luni am plätit pi apoi Brândusu
m'a avizat aici sä ieu 90 austr., insä n'am
pätat. Lui i-am sä-mi trimitä banii ce-i am la el, mai 200 flo-
reni austr. Daa-mi trimiti cerute, poti pi tu
trimitä pretul tie la Pesta, sunteti foarte aproape unul de
altul. Pe aici numai in limba francezä se opuri de drepturi,
eu insä acea nu o manuscriptelor nu mä incred.
Te rog spune salutatiuni pArintelui sfintit Dnului Miculescu
pi onoratei sale familii, Dnului invätätor Merce, - mä doare
nu pot vreo câteva de tutun de aici dela Serail, adus
pi Anei; apoi plätitu-i-a Roman ori nu - (salutäri)
Dnului Alexandru Bode pi onoratei sale familii. De societate
guratrice nimic poate alci fi, ceeace Ungurii färá efect au pi probat.
fratelui Bejan, Dnului Baldi, Nemo, Tincu, Mo-
rosan, Roman, Ardelean, Grigorovifa, Dr. Nedelcu, Vasa,
rinescu cä-i in Viena, - lui loan Pop, apoi juristului Pop,
- -
pe care-I rog sä-mi trimitä istoria, - pi tuturor celorlalti câti
te mai afli pi m'au cunoscut, pi scriindu-mi sä-mi care mai
sunteti in Pesta pi ca români.
Altele mai multe de voiu dacä tu imi
vei räspunde la asta de acum a mea scrisoare. Eu salutându-te
mii de ori, sunt tie pi pururea recunoscAtor, mare bine
mi-ai fäcut, cä 112 an mi-ai dat cvartir, ce pi sunt totdeauna
multumitor, Teodor Popa.
N. B. Epistola mi-o poti adresa numai in cancelaria
tiunii publice, ca copist, sau la facultatea de drept, ca jurist.
douä zile, in 10 Dec. 1860 scrie Popa lui Cosma o scri-
soare mai lungä din care extragem :

www.dacoromanica.ro
 voit sä-i câteva numere gazete româneSti,
apoi brosurile 'Pepe lea dar fäcea un
pachet prea mare posta cAtre Brasov primeste numai
in vämuit. Se va de altä datá ; apoi adaugä
asteaptä opul cerut, de Recsi, al cärui pret sä-1 pläteascä
Brândusan, dacä Cosma are nevoe de cärti românesti atunci
ii poate trimite. Lui Popa sä-i adreseze scrisorile sau la Eforia
instructiunii publice sau la Dnul profesor Popescu dela gimnaziul
»Basarabuc, ori la qvartirul lui Popa din ulita »Francezäe Nr. 7
curtea cu Apoteca, »la care aici i se zice ori farmacie ori
La lanuarie Eforia se mutä la ministerul cultelor
structiunii publice, in a cancelärie el, Popa. Roagá
sä spunä salutki lui Pop (papa) dela care a primit epistola
de lui Molnar, care acesta o astepta cu mult dor.
zice: »Molnar imi face onoare pe aici, dar trebe, cä eu
am fost pentru el pe la ministrul de resbel sä-1 primeascä,
pela Tell care a fäcut numai decât, in zile i primirä;

altcum nici atunci nu s'ar fi primit din partea ofiterilor,

striac, cu toate ch renuntase la drepturile austriace, despre ceeace
avea certificate.
Cere mai departe un oleu impotriva reumatismului, cá
amicul Todor Popa sä-i trimitä cilindrul (pälkia
Deschizându-se camera, cele mai bune gazete »Independena«
»Nichiperceal au fost oprite, dar se spera cä in curând vor fi
liberate. Dupä inchierea epistolei, dupä semnarea: T. P. auzitorul
drepturilor la facultatea de drept din Bucuresti, mai acestea:
N. Nicorescu träe§te, vara trecutä in fiecare zi era in camera
legislativä pe Dealul Metropoliei, unde tot cetea gazete;
vorbind plângând intreba pe Popa despre locul nasterii
el,
sale, despre cunoscutii prietenii säi români. la mänä-
stirea Mihai Vodä, unde din când in când viziteazá Popa,
unde, foarte särac, träeste din mila altor boeri mari alugäri.

www.dacoromanica.ro
 Câteva documente

Onisim Filipoiu
Cu documentele de continuu publicarea unui bogat material docu-
mentar, descoperit in depozitele Arhivelor Statului din Näsäud, unde se
mii de acte referitoare la trecutul nostru românesc, care asteaptä din
zi in zi lumina binefädtoare a tiparului pentru a putea multe din
problemele putin cunoscute ale vremurilor de altädatä.
In cele ce dau documente referitoare exclusiv la regiunea
a granitei näsiudene. Tin sä trag atentiunea in mod deosebit specia-
listilor la transcriere s'a avut in vedere valoarea narativä a textului, redându-
se sub o lanai mai accesibili multe particularitäti paleografice fonetice,
cari ar ingreuna culegerea materialului. Un studiu consacrat limbii particu-
laritätilor sale specifice se va publica numär viitor, când se va scoate
in valoarea linguistica a specificului näsäudean in lumina documen-
telor bublicate.

1. Anul 1758 Decemvrie 10. Jude le Nechita Cotul din Rebri-

soara in procesul lui Lazar Bältagu Ion Säläoanu din
comunä.
Ani 1758, Dekemri 10 zile. vreme mai
mai dedemultä vreme s'au Vasile Säldoanul cu Lazor Bal-
tagu pintru un locu mai vreme nu s'au putut aseza.
Amu inteaceastä vreme nestiind ce face, au tit oameni
dintr'alte sate. au venit din Mocod, din Mititei, din Salua, din
Näsäud din Rebrisoara s'au adunat in casa Judelui la Ne-
chita Cotului din Rebrisoara. tiindu-le lege, Lazor Bältagu au
fost plätit la neste oameni sä joare pentru locul, cum cä i se
cuvine lui mai la altä lege, iarä oameni au

www.dacoromanica.ro
socotit dupi pârä pi feleluit si joare Sälloanul o
märäturie de au aflat maárturie pi Ursul
lui Niculae. jurat cum ci el au auzit pi
socrul lui Báltagu zicând in casa hrascarului, pârându-se
intru acel ci el n'a jurat nici n'a face movie nimärui
fletul ci el plie ci locul i-au dat cu pisiki., pi i-au
luat cu$äma au e$it pi Aceste au märturisit Oursul lui
Niculae pi au jurat cum ci auzit urechile sale pi Bulzu socrul
lui Bältagu zicându aceste cuvinte.
Noi am socotit sufletele noastre cum cä Lazar au jurat
megipi (megis) Ion Säläoanul sä
8 florinti pi o lui Lazar Báltagu, ci de pot atäta au
fost locul la Lazar pi au pus Säläoanul banii in masä pi
am aflat dupä jurämäntul strâmb sä fie globit Lazar 12 flo-
rinti. Noi ertat pi 4 florinti. Dispe parte Domnilor n'am
feleluit Ce este a Domnilor gloabá si o dee pintru
pi strâmb. Noi noastre am aflat.
In lege au fost Irimie Boghin Mocod, Casianu lorzat din Mititei,
Salua : Ignat Puica, Genie Oursul, Toader din Rebripara
Nechita Cotul judele, Ion Lica, Vasilie Buzil, in biriu
rnärie sa Klain i pentru sa Gones Paracalabu, Pici
Danilä Märiilor sale fericitä viatä intru multi ai. Scris-am eu Pop

2. Diacul din Ilva cere primarului din Bistrita in

acuzatia ce i se aduce.
Sinätate dela liristos pi mare cinste aibi dela
de de sä fii cinstit pi multi ani se poli
face dereptate la crestini de ad
Eu diacul dela Iluva multe cum s'au
un otn, pentru carele fostu tale t-a mili
pi me-i carte nu mä pue la priinsoare s'au sculat pis-
ma alte m'au in priinsoare si nu poci
labia de dreptate. au pisma$i mei volota au fost ei
piripi pi jurátori nu poate nime sä mä da sufletul lui
ci s'au inecat o de aceea ei au zis ci o am
eu. baba au a cere pe tote pi i-am dat pi

www.dacoromanica.ro
sumanu meu de s'au inbräcatu n'au avid cu ce sä se
necum se omori. Adevärat mária ta vede mult
când am fost mai tânär poate sä fi Mcomit de o de Mn sau
de vo tri cucuruzi sau pi ceva lucru mititel pi le-am plätit
m'au näpästuit p'am dat gloabä. Si acu ei le pun pi acele ca
se mä poatä sä faca vinovat. Darä mä rog toatä
inima me cad la talpele märii tale se nu mä lasi la näpaste cä
de când te-u ridicat Dumnezeu mai mare, de
atunci avem crestinii dereptate. Se-ti faci märia ta, milä se
nu lasi la näpaste, ce se dereptate pi märäturie se nu
tie la priinsoare la nevoe. de nu ti face ta m'or
pune la nevoe la kinzuiall milä cum t-ai cu
alti crestini se nu má

3. Vel vornic Neculae ot Câmpulung Primarului din

Bistrita ca sä despagubeascä oarnenii de furtul ce au fäcut
neste Mrani din Ilva-mare.
Cinstit al nostru bun prietin Dum-voastre biräu di
fericitä sänätate poftesc Domni tale dela Dumnezeu ca däruiascd.
acesti oameni a nostri din Dorna le-au fost furat o
un Dorotei ficior a lui a di nova mari pi luând vaca
au despoet-o p au mäncat-o, pentru care am pi ami
eu la Dumnialui härämitasul ca sä caute Dumnialui sä se
plinealä oamenilor nostri, sä nu rämânä am intales
acii tâlhari sänt in sama Petrii p au trimis räspuns de-
acolo ca sä margá oamenii nostri sä judeci. Ci oamenii nostri a
veni pi acolo nu le mâna de vreme cä sä opresc la straj
tri saptämâni p a sä judeca tâlharii n'au nici o jude-
caM de vreme sänt oamenii nostri i-au adus
urmä in lolova sänt doveclit. Pentru care poftesc pe
domniata sä dai poruncä s pliniascá vaca oamenilor de acei
tâlhari, ci de plini dumniavoasträ ne-a noa in a ne
sängur dila gas.
Aceasta mila lui Dumnezeu te pi domni ta
infra multi ai cu Noe(m)bi 4.
A dumitale bun prietin Neculai vel ot Cânpulung.

www.dacoromanica.ro
 Adresa: Cinstit al meu bun prietin Domniasali biräu dela
fericitä sdnätate sä dea.
*

4. Vasile a Onului carte de dreptate pentru un laz ce-I

dä lui Stefan de popa din Ardan.
Adea eu Vasilie a Onului scriu carte de direptate precum
am dat un laz capul câmpului lui Stefan cumnatului cdtând
nepotului Vasilie i dat cä m'au ajunsu nevoe foa-
mete ca aiasta care nime pe lume n'au apucat ca acmu de au
murit oameni de foame. lar eu neavând altá ce vinde
pe ce cumpära bucate e-m dat lui Stefanu acest laz dincoace de
päräu unde este pi i 1-am dat dirept o merte
de grâu 2 de oväs 2 cupe de mälai. au fost 5
märies, oväsul 4 merta. Deci sä n nime a-I supärare
despre acesta lucru, nici frate, sork nepot. lar Stefan de
va vre sä lazul el sä nu fie a-1 dare la
n'a face omenilor nostri, apoi dea cui 1-a da. Si pentru
ma mare credinte ne-am dat pi heräe satului pi in casa
bului lui Mihil pi au fost Mihil grabu vratolomei Grigorie ai
Doke Paväl Epure, a lui a mai
dat pe Väsilikii pe lazu 4 florinti pi 8 de bani. Acolo au
fostu popa din Ardan când s'au series acest
*

5. milii lui D(u)mnedz(e)u Dumniloru Voastre

slit vidikani de gios pi la arora sä cuvin a pte pentru a nosträ
a Rodnenilor.
Stiind noi Rodni un este la satul nostru
pre nume Popasurile ladu cä este a lui, satu a voit sä fie
pe sama bisericii rumânesti. De când s au oprit locurile
porunca Vidicului, nime nu s au sHit preste poruncá acum
(când) s au aflat un anume Pomohaci Vasile pi au lucrat locul
acela plata pentru n au dat la beserict ce au dat la Domni
satului. lar noi preutii satul tot pohtim milá dela
Dumniavoasträ sä trimitet diala voi st vie plata
pe sama besericii.
Mesita Sep(temvrie) 17 zile.

7*

www.dacoromanica.ro
 6. Fratilor iubi(ti)lor pravoslavnicilor craptinilor
den vidicul rumänescu slobod, Domnul sä ajute.
N'am putut suferi sä nu vä fac pare, ba de pricepe sä
vä pi in ce chip Sasi inpotrivä-vä ziva noapte sä sfdtuesc.
laca la Vermep au adus Singiorzeni, Lechinteni un con-
tract carele l-au fäggduit Sasi jurati Singiorzeni pi Lechinteni
Domnului Director adea Rumäni au zis cä au
mänt destul pi le vor da ce nu le-au spus unde in contract
s'au (s)pus in vidicul rumânesc le vor da a
pi acum aproape le stA gändu ca sä iasä. larä eu vä apa
ca sä vä duceti vro doi pänä la Directorul pi acolo apa sA spunet
auziti, ba togma (tocmai) ati väzut contractu acestor nurniti
mai sus. Locurile noastre cu minäune pi legate contract
altora, adea Rumänilor den vidicul säsäsc, iarä noi, Domnule
tudumânim pe local nostru Sasi nu vie niairi atu-i vidicul
rumänesc birue vidicul rumänesc bine sä inteleagA
Dornnul asa-i tot mosie pi de maple pi nernisesc cât necurn
Sasi dela noi nu-1 poate lua precum pi curte cu Maica noa-
strä Cräiasa pli foarte bine nice atäta tot vidicul
nesc papa piciorului noi inpärtitori nice sä nu Domnu ;
pentru aceasta tudumänim pi rugärn pe Domnul sä sä milosti-
vasa a-i poronci acelor Sasi ca nu vorbe cu minciuni sä
ble inceluindu-ne pi pe noi pi Domnul Director ce sä de
Rumänilor de acolo, pe s'au legat, pämänt de a acolo unde
§'au dat portie de n'au i-au puis s'au de cätane pi pe
ei acolo sä le de sä-i aseze cum poronceste in. Cräiasa la gubernium
de or dipe local pe al nostru de l-or pe acel pe
cum au fost pus ei fac inpotrivä poruncilor cräesti mai ca Warn
vränd a robi. Darä noi face cum batär nu sä cAnte
cAnd ar vre a foglälui sä facet dragii miei, ci de-t face apa pe
acesti säraci den contractusu cu care i-au pi voi nu-t gresi.
Aceste pohtindu-vd bine ca tin dela Dumnezeu
vä ajute. Protopop al Monorului
Adresa: Ci(nstitilor) vidicani den vidicul Bistriti cel rumä-
nescu Nimigianu pi cu toti ceilalti cu dragoste la toti unde
s'or afla au s'or aduna.

www.dacoromanica.ro
 Biografii Monografii
Moisil: I. Inginerul Emanoil Sidor
(1847-1921)
latá un grániter de o darzenie, hárnicie i corectitudine exem-

Näscut in a. 1847 in comuna din agricultori

grániteri, Fiore i Ana Sidor, mamá-sa de origine din
georz-Bai, a cercetat primará in satul natal. Murindu-i pärintii
in 1854, I-a crescut bunicul säu Costan Sidor, bogat, care I-a
dus la liceul säsesc din Bistrita. Politehnica din Viena a fácut-o
cu un stipendiu din fondurile grániteresti. A terminat studiile
neresti cu succese eminente. Ca student in Viena a fost membru
al societätii academice i membru in comitet
pe vremea când era i Dr. Victor student acolo, luând
parte la sedintele manifestatiunile culturale ale studentilor
români.
Dupá terminarea studiilor la politehnicA i s'au oferit diverse ser-
in Viena. A preferat atras de vechiul Regat, servicii
nesti. Mai a intrat in serviciul statului, ca controlor al guvernului,
pe Iângä Compania Strousberg de ferate ce avea in conce-
siune drumul de fer, constructia i exploatarea ailor ferate Bucu-
resti-Vârciorova i Bucuresti Concesiunea aceasta a dat
nastere la mari procese conflicte a fost räscumpáratá mai
târziu de statul Strousberg Bethel Henry 1823-1884, mare
antreprenor, de origine israelit, avu intense intreprinderi de
ferate in Berlin, apoi in Ungaria i 1870 veni La
1875 trecu in Rusia unde dete faliment.

www.dacoromanica.ro
220

mai multi ani Sidor trecu la serviciile de mi$care a

C. F. R. ca de sectie la Bräila. Mai târziu inträ in serviciul
judelean ca inginer functionând in judetele
Buzeu, care s'a relevat ca un un element foarte harnic
cinstit. Mai târziu a trecut din nou la C. F. R., la serviciile de
intretinere, ca inginer ordinar cl. 1, o treaptä prea mica in ierarhia
inginereascä, dar el n'a cerut pentru sine niciodatä nimic. S'a
tumit cu putin. Dar din cauza intransigentei lui in diferite nereguli
ce le observa, a cinstei sale desävâr$itä, ce putea de fel
indupleca la alte cárAri, a avut multe nu se putea impäca
de fel lumea ce sä parvinä, sä ajungä la anurnite situatii
prin i piezi$e care se preta la se läsa la
voia ori cui. Inginerul Sidor a fost, cum zice Românul, dintr'o
bucatá a murit. Nime nu l-a putut schimba, nici familia
lui, care uneori auta sä-1 convingá sä se modeleze mediului, färä
putea convinge.
Aceastä cinste desávâr$itä dovedea un de caracter, o
personalitate superioarä, o mare fortä sufleteascä.

4
Inginerul Sidor s'a cAsätorit la 1881, cu o româncä sdravânä:
Ecaterina näscutä Alecu loan, din Buzäu
2 fete - din cari mai träesc 2 bäeti
a avut
o fatä. Fiul cel
-
mai mare, Constantin, licentiat in drept a la 27 ani. Al doilea
Alexandra, medic in Bucure$ti a urmat facultatea de medicinä
stagiile de spital la spitalul Brâncovenesc, ca extern intern.
A luat parte la räzboi cu de locotenent, conducând diferite
institutii sanitare la regimente spitale. Din 1920 se stabile$te
verile la Tekirghiol, ca medic balneolog, având o clientelä a sa
proprie. In Bucure$ti practicá specialitatea genito-urinare gine-
cologicá. Al treilea advocat al baroului Bucure$ti, a luat
parte la räzboiul Unirii ca ofiter de infanterie. Fiica Maria e märi-
tatä Bob de gará la Alba-lulia.
Inginerul E. Sidor s'a stins din Viatä in Bucure$ti la anul 1921.

www.dacoromanica.ro
 221

II. CapitanuI Vasile Popitian, 1833-1892*)

Din marele numär de tineri, trecuti prin näsäudene,
s'au ridicat o serie de vrednici bärbati, cari prin capacitatea, här-
nicia cinstea au ajuns la situatii frumoase in viata publicä.
Din militara (institutul militar), care s'a in anul
1784 a pana la desfiintarea ei in 1851, au esit foarte
multi ofiteri, cari s'au prin meritele au fäcut cinste
neamului nostru.
Dorim sä scoatem din uitare pe unii din acesti distinsi bärbati,
care pot fi pilde foarte frumoase pentru tineret.
Un astfel de distins ofiter a fost cApitanul Vasile Popi(ianu,
care s'a näscut in anul 1833, in comuna Nepos, din pärintii loan
Popitianu Tavifta, agricultori gräniteri.
$coala comunalä nationalä a fäcut-o in satul apoi a
urmat militarä din prima jumätate a anului
1848, când incepând miscärile revolutionare ale Maghiarilor in
Ardeal, toti elevii mai mari au fost eliberati din pentru a
fi ca voluntari in armatä. Popitianu, atunci de 15 ani,
bine desvoltat, a fost in Regimentul al de
granitä din Näsäud, iar dupä o lunä jumätate, in 1849, a fost
inaintat caporal.
Astfel incepe tânärul Vasile Popitianu cariera sa militarä, din
frageda etate a copiläriei de dörinta de a lupta in regi-
mentul säu, in contra seculari ai neamului românese,
cari voiau acuma, in contra vointii Românilor, sä uneasa forta
Ardealul românesc Ungaria, gândul de a-i desfiinta pe
ca natiune a-i maghiariza.
dupä marea adunare a ardeleni, de pe
libertätik dela Blaj, din 3/15 Mai 1848, - in care au
cerut toate drepturile nationale, cutropite atunci de minori-
tarii ardeleni, cerând incetarea protestând contra uniunei
terii cea ungureascä, - s'au Românii gräniteri
*) Aceastä biografie s'a dupä o »schitä biograficä,, de Cäpitanul
loan Márgineanu din la, publicatä in ziarul .Tribuna« din Sibiiu Nr. 248
1893 dupä actelele personale ale CApitanului Popitian, ce se gäsesc la
»Muzeul näsäudeanc, däruite de sotia sa in anul 1938.

www.dacoromanica.ro
222

nnsäudeni, la 10 lulie a. a. - mare adunare la Näsäud,

hotärând a trimite Impäratului o petitie, care cuprindea multe cereri
drepte foarte insemnate cari amintim: dreptul de a-si putea
conserva nationalitatea, religia limba nici o piedecä; a se
introduce româna in regiment; functionari sä
poatä servi in regiment numai cunoscând limba româneascä; grä-
niterii sä-si poatä trimite doi deputati, români de a-i in dieta
terii s. m. a. In o a doua adunare mare, dela 13-14 Septemvrie
s'a de gräniteri a rupe contact cu ministerul unguresc,
ce se formase, care voia sä introducä limba in bise-
ricile celorlalte popoare din tarn, prigonind ares-
tând pe presa era de clevetiri de
minciuni despre Astfel gräniterii nostri protestând cu cea
mai mare energie contra uniunii Transilvaniei cu Ungaria, decla-
rará vor lupta cu forta armatä contra Ungurilor trádätori, ceea
ce au fAcut.
De aici tânärul militar Popitianu Regi-
mentul cu toate peripetiile, suferintele succesele la termi-
narea revolutiei.
*

In 1851 desfiintându-se Regimentul de dela Näsäud

transformându-se regimentul de linie Nr. 50 duce
de Baden« sediul la Alba-lulia, fu trimis si Popitianu acolo.
In 1852 fu inaintat sergent in 1854 la rangul de sublocotenent
clasa I-a, iar mai la Aprilie 1863 locotenent.
In calitate de locotenent a in 1866, campania din Italia
a luat parte in vestita dela Custozza, din 24 lunie
a. a. In aceastä memorabilá bátálie, ce comandantul companiei
sale, cApitanul Vlad, originar din Prundul Bargäului, fu ränit,
Popitianu comanda companiei, a a regimentului de Moti
dela Alba-lulia, un minunat eroism, contribuind astfel
foarte la renumele acestui regiment românesc, aa
ducele Albrecht, marele comandant de s'a exprimat zicând:
»Acest regiment s'a luptat foarte mare ceea ce mä
din tot sufletul. Acest regiment meritd medalia de aur«.
Imi aduc foarte bine aminte, din copiläria mea, când ne
vestea CApitanul Popitianu, cum au decurs aceste lupte ale regi-

www.dacoromanica.ro
 223

mentului la Custozza, zicând: ,Dându-mi-se ordin sä ocupäm o

cotä oarecare, la o anumitä inältime plecând in capul companiei,
indemnarn energie feciorii mei. Desi pozitia era foarte greu
de voinicii mei soldati m'au urmat cu un curaj vrednic de
admirat de Ajunsi la punctul vizat I-am ocupat; am mul-
tumit mai lui Dumnezeu, apoi feciorilor mei am chut
la pämânt plângând, satisfäcut, cäci in adevár
inceput nu credeam, cä feciorii mä vor putea urma, pozitia
foarte greu de
Pe baza informatiunilor a rapoartelor primite la ministerul
de räzboi despre eroismele repurtate in acea de regiment,
Popitianu a fost cinstit decoratia de räzboi a crucei pentru
merite militare pe care Impäratul i-o pus-o pe piept, in ziva
de 25 1866, in prezenta corpului al cincilea de armat, scos
anume pentru paradä, in marea numitá »Auf der Schmelz«
din Viena.

In anul 1870 Popitianu fu inaintat la rangul de clasa

II-a, primi medalia de räzboiu tot atunci fu decorat cu
crucea de ofiter clasa I-a pentru serviciul militar.
In 1875 fu avansat de clasa I-a, transferal
Regimentul Nr. 50, in care servise timp de indelungat, la
Regimentul Nr. 64 dela Orästie. In acest regiment, tot românesc,
a servit in anul 1877, când a päräsit cariera militark trecând
la pensie atunci s'a retras iaräsi in vechea capitalä a granitei
näsäudene, unde cariera militará.
a lucrat pentru ridicarea satului natal, Nepos,
venind in adevär conducAtorul acestei comune, dând sfaturi
instructiuni pretioase preotului, invätätorului primarului cornunei,
se lucreze pentru binele ei, ca un bärbat, care avea o mare
experientä cunostinte frumoase.
In Näsäud cunoscu pe Domnisoara Anastasia Manu, fiica
preotului Manu, din comuna Zagra, absolventä a prepa-
randiei (scoalei normale de invätätoare) din Cluj, pe care, in 1878
o luS in cäsätorie. Au avut cinci copii, din care nu mai träieste
nici unul. Väduva, in etate de 82 ani azi in orasul Turda,

www.dacoromanica.ro
224

Ca pensionar CApitanul Popitianu a fost insarcinat cu dife-

rite lucräri grele, pe cari le-a implinit cu cinste, dar ale cAror fructe
au fost menite sä le guste altii.
In 1881 primi dela fondul central gräniteresc adminis-
tratia morii de fäinä din Treadam (azi Jidovita), pe care a con-
dus-o cea mai mare constientiositate, producând fondului venite
curate de câte 2300-2500 florini anual.
Tot in acel timp insärcinat cu conducerea regularea
fondurilor confesionale, care se administrau atunci in cu-
mun, le-a pus in ordine. aceste insärcinäri le-a facut
pe remuneratii modeste, lucrând zi noapte, in calitatea sa
de casier. comisie de trei, exmisä de administratia comitetului
gräniteresc de atunci, pentru a face revizuirea fondurilor
confesionale, a rämas uimitä de marea lucrare pe care a
cäpitanul Popitianu, aflând cornisia cea mai mare corectitudine,
neputând constata nici o neexactitate in toatä aceastä grandioasa
lucrare, pentru care Popifianu a fost special rernunerat.

In anul 1887 infiintându-se orasul Bistrita primul institut

românesc de credit economii numit , Popitianu a
fost rugat, de repetite ori, mari stäruinte sä primeascä functia
de casier al acestei institutiuni. Cedând marilor stäruinte, in anul
1888, s'a mutat in fine la servind la acest institut bancar
cu un foarte mic onorar, de abia 350 florini anual. Abia in 1892
i s'a mai acest modest salar, de care nu s'a putut bu-
cura decât abia o jurnätate de an, nemiloasa moarte l-a räpit
din sânul iubitei sale familii societätii românesti, la care se
bucura de cel mai mare respect, - in ziva de 28 Octomvrie 1892.
Cäpitanul Vasile Popitianu era un bärbat frumos, Malt de
stäturä, puternic, vioi, statornic, inteligent, foarte
harnic, de deplinä incredere.
Prietenos atre egali, cätre subalterni serios, sever, dar drept
grijuliu. Un escelent ofiter, care condus compania spre satis-
factia complectä a superiorilor, iar influenta lui asupra Impel era
escelentä.

www.dacoromanica.ro
 225

Bärbat de o cinste corectitudine exemplarä cum erau

de altfel toti vechii ofiteri gräniteri, esiti din militara din
NäsAud. A fost de douä ori comandantul de subofiteri
spre satisfactia mai rnarilor sAi.
In anul 1849 a luat parte in luptele pe cari Regimentul grani-
le-a avut cu revolutionarii maghiari la Tihuta, la 4 lanuarie
la Vatra Dornii la 5 lanuarie a. a. Apoi la atacul insurgentilor
maghiari dela Morosenii BArgäului la 6 Februarie precum la
luptele dela Crainimet (Baiersdorf) la 18 Februarie dela
Bärgäului la 23 Februarie a. a. In anul 1859, in Italia, la apkarea
termurilor märii, färä lupte; anul 1866, Italia, la 24 lunie in
marea dela Custozza; - apoi a ultima parte a cam-
paniei Austriacilor in contra Prusienilor.
De ce mare stimä se bucura CApitanul Popitan o dovedeste
faptul cä ocazia manevrelor imperiale anul 1891 din
imprejurimile Bistritei, trecând Regimentul Nr. 64 prin oras,
colonelul comandant al acestui regiment, Aron Bilioiu (Român
dânsul, mai târziu inaintat general) dete ordin defileze intreg
regimentul inaintea CApitanului Popitian, desi dintre soldati putini
vor mai fi fost, care fi cunoscut personal.
Unele acte, alte obiecte militare, intre cari
sabia care a luptal la Custozza, apoi dferite earti de ale capi-
tanului, au fost dkuite de sotia sa »Muzeului nasäudean«, unde
se pästreazA toatä grija.

Aceastä caracterizare este din Lista personalä de conduitä

Regimentul Nr. 50 Alba-lulia (din

www.dacoromanica.ro
 losif E. Naghiu: 1. La mormântul Mitropolitului
Banulescu
Unul dintre ierarhi ardeleni cari au trecut Carpatii au
desvoltat activitate rodnia in alte provincii, e Mitropolitul Gavril
liänulescu-Bodoni, originar din tinutul Näsäudului. Acest mare
ierarh a creat o adeväratä epocä de renastere culturalä religioasä
in Basarabia. A pästorit chiar in epoca räpirii Basarabiei. Asupra
sale existä mai multe studii rusesti. Stadnitchi,
român basarabean, fost Mitropolit al Novgoroclului, autorul unei
istorii masive a Bisericii din Moldova (in rusä) a scris o
monografie a lui Gavriil Bänulescu. Au mai scris studii remar-
losif Parhomovici, Imachin, etc. La Chisinäu s'au sustinut
douâ teze de lice* despre Mitropolitul Bánulescu. Autorii tezelor,
au prelucrat tot maierialul rusesc. In Anuarul Seminarului logic
din Chisináu prin diverse reviste (Arhivele Basarabiei, Arhiva
societAtii arheologico-bisericesti, etc.) s'au publicat studii mai
runte. Istoria bisericii basarabene de N. Popovschi apreciazd in
termeni elogiosi opera marelui ierarh.
Mitropolitul Bânulescu doarme somnul de veci, la Mänäs-
tirea (nu departe de Chisináu). Piatra funerarä are o
scriptie pe care mi-au tradus-o doi cálugäri dela Cápriana.
Textul ne intereseazá de aproape, e cea mai sigurä
dovadä despre originea näsäudeanä a ierarhului combate dela
sine altá ipotezá;

www.dacoromanica.ro
 »Aci odihne$te trupul prea sfintitului exarh Gavriil, Mitro-
politul al Hotinului. Cu Sf. Andreiu cel
chemat pi Sf. Vladimir, categoria Sf. Ana cavaler clasa I-a
pästor prim. S'a näscut in Transilvania, Bistrita.
multe chinuri dupd multi de stäruintá in folosul Bisericii,
a zidit in ultimii zece ani ai vietii sale casa eparhialä pi Seminarul
pi a infrumusetat acest al Cäprianei. A odihnit osteneala
sa la 1821 Martie 30. Nome le lui in neam pi in neam.
Intelepciunea lui o vor läuda toate noroadele«.
Textul e compus de cdlugärii cari cunoscut de aproape
pi de unde a venit in Basarabia, apa nu mai
nid o indoialä asupra originii a Mitropolitului BAnulescu.
Mormântul marelui ierah e de pelerinaj. In an,
la 6 Mai, studentii dela Facultatea de Teologie din (a
Universitätii din Iasi), condusi de dl Const. Tomescu, profesor
de istoria bisericii române§ti, viziteazd Mänästirea Cdpriana, se
face parastas pi se till conferinte: despre un fiu distills al
Tárii Ndsäudului. Odäjdiile se pästreazd la Muzeul Bisericesc din
Chisinäu. Tot acolo se gäsesc portrete reu$ite
autentice, expuse printre obiectele cele mai valoroase. Ca
reproduc inscriptia dela intrarea principalä a Catedralei Mitro-
politane (Biserica Soborului) din gravatá deasupra
din dreapta:
»Prin lui Dumnezeu in Treime: Tatäl, Fiul pi
Duh, ziditu-s'a aceastá cu hramul Na$terii Dom-
nului Mântuitorului nostru lisus Hristos in vremea Arhiepisco-
pului Dimitrie lima la anul 1836. Ca serveascd de Catedrald
a Hotinului, intemeiatá sub Mitropolitul
Gavriil laanul 1813, bine credinciosului Rege
Carol II al României intregite pi in vremea Arhipástoriei
fericitului Miron I al tuturor dreptslävitori, s'a
reparat aceastá Catedralä prin stäruinta Consiliului Eparhial cu
mijloacele Eparhiei pi daniile binecredinciosilor, atât pe dinafarä,
pi pe dinläuntru la Arhiepiscopia
ocârmuitä in acest timp de P. S. Sa Arhiereul Efrem Tighineanul,
locoteneu de Arhiepiscop. 25 Septemvrie 1938. Pictor: Profesor
tefan Lemeni-Machedong,

www.dacoromanica.ro
 Figura Mitropolitului va fi evocatä intr'o mono-
grafie vastä, alcatuitä de dl prof. univ. Berechet.
* * *

2. Note despre o carte

Cu câteva zile de a trece la cele eterne, Canonicul
Dr. Victor Bojor mi-a dat un exemplar din lucrarea sa: »Canonicii
Diecezei gr. cat de Oherla, acum: Cluj-Gherla 1857-1937. Bio-
grafii, cu un scurt istoric al Episcopiei Capitlului
catedral Glierla 26 reproduceri fotograficel (Cluj, 1937
8-o, 276 p.), recomandându-mi sä-i fac n recenzie »Arldva
unde se mentioneazA lucrArile relative la granitä. Am
autat sä indeplinesc dorinta ráposatului canonic, men-
tionând mácar câteva despe cartea sa.
E ultima sa carte In manuscris avea o lucrare,
tot de despre Episcopii greco-catolici de
Cluj-Gherla). I-am amintit la Biblioteca Universitätii am ceva
important pentru lui: textul unei poezii latinesti dedicatä
lui loan Alexi, cel dintâi episcop al Oherlei. Originalui se pästreazá
la »Muzeul Näsäudeang. I-am dat poezia cu o zi de moarte.
A doua zi, spre surprinderea mea, dl I. profesor univer-
sitar mä dacä i-am dus lui Bojor oda inchinatä
pului loan Alexi. I spun cá i-am dat-o, dar nu prea intelegeam
de ce intreabá. »Sä cä nu-i trebue. A murit azi dimineatäc.
Moartea näpraznia l-a räpit pe neasteptate, inainte de a-si
termina volumul despre Episcopi. Volumul despre canonici
incepe istoria Episcopiei unite din la (azi Cluj-Gherla).
In partea a doua studiazä biografiile celor 24 de canonici. Din
seria voiu mentiona pe aceia cari au avut mai multe legáturi
Tara Näsäudului, tinutul pe care il din toate punctele
de vedere Sonrwund : 1. Prepozitul Macedon Pop
Sângeorz, cunoscutul istoric al vicarilor Rodnei 2. loan Papid,
fost profesor la liceul din Näsäud, autor de poezii ocazionale
mentionate de mine in alte numere ale »Arhiveig. 3. Dr. Octavian
Domide, unul dintre cei mai buni oratori ai bisericii unite din
Cluj. 4. Dr. Victor Bojor, autor de lucrári pentru popor,

www.dacoromanica.ro
 seria canonicilor mai douä figuri mare räsunet
in istoria Ardealului: memorandistul Demetriu Coroianu de Cor-
neni Vima MicA scriitorul Ion membru cores-
pondent al Academiei Romane.
aceste note, mullumit am satisfäcut dorinta
rintelui Bojor, de a pomeni in ceva despre
studiul asupra canonicilor.
* * *

3. 0 odá lui Andrei Mureianu

In Foaia pen/ru minie, din 1863, Nr. 27
(26 Octonivrie) gäsim o poezie: La
/unreal Andrei Mureian, improvizatä decântatä de lacob Mure-
sianu in Oct. 1863. :

Me libertino natum patre et tenui re,

pennas aido extendisse,
Horatius L. I. Epp. XX.
Nascutu din tata liberu si fora de avere,
Din cuibu prinsu, vei dice, la penne si potere.

Profetu maretiu sub sóre de viti'a Romei vechie,

Erede alu virtutii poporului faimosu!
Tu fermecu de vétia, ca aici n'avú pareche
Resonulu tale, Poete gloriosu!
Cu lauri stralucite, in pompa divinala
Te'nalti, te duci in ceruri, ca tatalu te a chiamatu,
Se 'ti premia viéatra, a Romanimei fala,
Si Vati, ce natiunei viétia a totu cantatu!

Se ti pona a ta fientia dupa mórte,

Se sieda fericita died bendu nectaru,
C'ai desudatu di, nópte, se farmeci alta sórte,
Pe toti cu crucea'n mana chiamandui la altaru!
natie in doliu iti canta re'nvierea,
Candu corpului se pléca tierinei in mormentu.
Tiran'a mórte aicia isi poterea,
ínse o'nvinse, de'ti naltia monumentu.

www.dacoromanica.ro
Neci mórtea, nece timpul din animi nu te a sterge,
Ca spirtuti, elu vieva, va cresce in poporu ;
Ca faim'a lirei tale din gura'n va merge:
Si numele'ti remane veci

C'ai disparutu pré iute, invinsu de a' sortii rele,

! de gele si stanc'a din Carpati
Se misca si suspina lacrimile mele,
Ca de candu si toga de Eremitu portati!
Si fi di iti canta cu gele a ta passare
Din sinulu natiunei, ce atata te amatu!
C'ai fostu o pétra scumpa, diamantu de cele rare
In splendid'a i cununa, cá Grachii, devotatu!
Te a ta consórta si unu bravu parinte
Si toti, cati se destépta, citandu oraclulu teu!
Deci, frate! si in ceruri de toti se'ti fia aminte,
La cari e Rom'a mama si tata Marte Dieu!
Reapucati a ta lira si misca dieii'n ceata,
Se nu uitarii pe cei de genulu ;

La masa cu Nasone, Mihaiu, si Safo fata

Cantati: se fia mare, alu nostru poporu!
Din tóte pe Minerv'a invóca se'si asiedia
Curundu imperati'a si sceptrulu intre !

Sciinti'a e tari'a, ea pote se realtedia

Pe biciuiti de sórte, ea scoate din nevoi!!!
Si a Romei atingeor' c'o mana orientulu,
Candu simtiulu libertate in lume or propaga,
Cu alt'a Indulu, Murulu, tienevor occidentulu,
Concordiei Minerv'a candu sborulu ei va da!
Te du dar' cercetáza concordi'a dieina,
Si spunei se 'si demande o intre !

Dar' canta s'amutiésca discordi'a

Ace nefericire nutrita de ciocoi !

www.dacoromanica.ro
 Cá se se faca fapta, ce canta lir'a nóstra:
Unitive in cugetu, unitive'n simtiri !
Lasati cu toti in tartaru intrig'a, spad'a vóstra,
Cei la patimi rele, si fauri de-uneltiri !
Si toti unire, cerésca armonia,
Se propasimu la culme cu siertfe si prinosu ;
Ca cine nu progresa, tristu cade'n agonia,
S'intrad'a'n fericire i o'nchide si Christosu!!!
Or candu natiunea ti cere, la buna, rea ivire,
ajutoria! la scóle unu denariu!!
C'atata ni merindea la ceru si nemurire:
Catu dam tribut natiunei din spiritu séu granariu
Cautati comór'a vóstra in fapte generóse,
Ca's singur'a avere dincolo de mormentu;
Si de amu posede lumea, palate auróse,
Nemicu avemu alu nostru din ce e pe pamentu.
Comór'a ta, Poete! e scump'a acea cununa
De fapte generóse, ce lumii ai lasatu,
Ca abia si o lira de acele si resuna
Siti canta nemurirea, ce'n viétia ai castigatu!
Se odihnésca'n pacea'tale oseminte,
Poetu alu Romanimei, poetu laureatu!
Si astépta dupa fapteti, se'ti crésca monurninte
Ca nati'a in sinu'si si adi tea leganatu!
* * *

loan S. Pavelea: Legiuiri din trecut :

Mejda de hotar
prezente poate nu vor fi de unii din Vechiul
Regat, acolo satele nu au in jurul un teritor delimitat,
hotarul comunei me§di hotarul altor comune ca corp imobil
dependent exclusiv de o comunä; acolo numai cutgrui
latifundiar. Ba mai mult, in unele pärii proprietatea de pámânt a

www.dacoromanica.ro
sitenilor cáte odatä nici nu se aflä situatä in apropiere
satului, ci la al doilea sau la al treilea sat.
Bunästarea unui sat de multe ori pi dela märimea,
situatia pi calitatea pämântului din hotar. De aceea satele parte
s'au sä hotar (teritor) niai mare in detrimentul altor
sate, parte - mai ales ultimii secoli - s'au nizuit a
pämânt in hotarul satelor streine ori invecinate. Cea mai clasicä
nizuintä de acaparare au fäcut-o in Banat iar in Ardeal
Sa§ii pi nobilii (grofii).
In timpul militäriei de granitä a Näsäudului de a veni
ofiterii sträini, fetele primiau pi pämânt ca zestre. De aceea infil-
tratii streine in hotarele comunelor gränicere0 sunt fäcute pi prin
cäsätorie. Chiar pi astäzi sunt de laudä sätenii, cari acapa-
reazä pämânt in hotarele comunelor invecinate, comune nevoia§e.
Sate le pi ora§ele säse§ti au avut mai de mult statut, in urma
aruia streinii (fie chiar de acee4 limbä pi religie) nu puteau
poseda imobile in hotarul Comunitatea le räscumpära. Tipic
este cazul episcopului I. I. Micu (Klein) cu magistratul din Sibiu,
magistrat (sfat orä§enesc), care nu a ingaduit episcopului a folosi de
casä parohialä, imobilul cumpärat.
ceartä comune pentru mejda (meta, slogul, hat) de
hotar s'a fäcut pentru locuri sälbatece, pä§une pädure nefolo-
sitä ori folositá când de un sat, când de alt sat, ori pi pentru
teritorii odatä päräsite, ocupate apoi de altii, pi când vechii
prietari sau descendenti voiau sä le reocupe.
Cetind istoria dreptului roman, afläm, in cazuri de aceste
teritorul de litigiu sau se ocupa forta, puterea, cu luptä,
sau se läsa de bunivoie satului vecin. Dar cazul când se
de bunávoie, prin invoialä, pro câte doi indivizi
din cele 2 sate pricina trebuiau se lupte, sä se dea in trânta

Cum s'a purees voiu spune cazul dela câteva comune. Voiu
lua mai locul natal, Runcul Salvei, unde comuna Salva vine
hotarul aproape de marginea de jos a satului, nici
de o pu§aturä nu este din sat in meja. Ca sä fiu esplicit
Cf. Regele din Lesbos Filomileidis provoad la duel pe Orecii ce-i
cald (Odisseia IV 343).

www.dacoromanica.ro
voiu aminti in treacat ceva din un roman unguresc (ca limb*
a lui Vass Gereben. Se pile ch mai demult erau pi in
Panonia, dincolo de Dunäre. Chiar familia dupa din care
se trage poetul maghiar Vörösmarti pi fostul ministru de
Wlassich Gyula inch a avut nume românesti. In acest roman se
spune la lupta dupä care Napoleon Bonaparte a cuprins Viena,
groful Széchenyi pe ráspunderea proprie a pus de sentinela doi
dusmani, doi soldati din sate, voinicii vestiti ai satelor, cari
ipi disputau tária eroismul. Voinici, cari poruncesc. unul
altuia, cä vreau dispute intâietatea, virtutea corporalä. Aceste
sentinele din rivalitate no-pi vor päräsi locul nici nu vor
tremura in fata mortii sau a dusmanului. Dar sä nu lungesc vorba.
Din Runc din Salva pentru mejda de hotar s'au bätut doi
voinici cel din Runc a fost Salva a teren
Runcani.
De comun (unde credinta poporalá crede, ch
se adunä draci, strigoi, pricolici etc. ori unde oarecândva se
depsiau ori se exilau räufäcätorii 2) ca mejdä se pune o peaträ
mare, un petroiu, o cute lungä, astázi sunt movile (haturi) ori
rästignire.
Se spune, ceartá de hotar a avut Salvä cu comuna
stud, pe la Dumbravä. Aici a câstigat tot comuna Salva.
drumul dintre aceste doue comune era ca mejdä
de izotar« o cute mare de Dach se un voinic din cele
doue sate, se aceastä piatrá pe hotarul satului vecin färä
de a o läsa din spate (de pe umär) pi de a poposi, locul
pe va merge se va tinea de hotarul comunei sale. S'a aflat in
Salva un mut puternic, care a pornit cu piatra pi
nu da semne de släbie sau de obosealä. Näsaudenii erau des-
perati. Amenintari hule etc. la mut nu contau. Atunci o femeie
isteatä din Näsäud pi-a ridicat poalele, arätându-si goliciunea. Pe
mut l-a râsul pi a aruncat piatra jos. Acolo a fost apoi
mejda hotarului.
Tot aseminea s'a intâmplat comuna lad Pintic. ledenii
vin cu mejda hotarului in intravilanul satului Pintic (zis
Pinticul säsesc). pe când omul din lad cu piatra de
2) »Nu e bun numai ars cu spini
a.

www.dacoromanica.ro
hotar tn Pintic, un Wean ne mat de ciudá l-a tnt-
pucat pe fereastrá, din casä in drum. nefiind alt voinic sä
ducä piatra, acolo s'a fäcut mejda.
Când comuna Runc a avut proces pentru o parte de munte
cu comuna Romuli, martorii din Säcel (Maramure§) au dovedit
meta, ; cu aceea, co la movilä ar fi
intre altele
pate i sticle de bere. a fost. La miezuinä satele ingropau
ceva deosebit, copilandrii veste i färä vinä erau tra§i de
cap, pälmuiti, tuturati ciocániti in frunte, ca sä nu ca acolo
e mejda hotarului.
La maghiari, cum frumos in o poesie Arany
János, era datina, cá martorul jura »ci pämântul de sub picioarele
(pe locul unde sta) e a comunei cu pricina. Maghiarii
puneau de acasä din satul pämânt sub talpä, in
i jurau strâmb. De aceea zisul poet spune, cä la acel noaptea
se vede sperjurul viclean, jurând cu o mânä ridicätä cer.

* * *

Florian Mure§ianu : Amintiri

In careva din timpul când eram elev la liceul gráni-
ceresc din in casa lui Simion Pr. Domide, unul dintre
frunta§ii Rodnei, unde mergeam de multeori - Dsa era un-
chiul mamei mele - am auzit printre alte multe intâmpläri din
trecut unele amintiri despre careva de al nostru, care
a luat parte ca soldat gränicer la räzboiul dintre Austrieci Fran-
cezi timpul lui Napoleon cel mare.
Dupäcum povestea acest strämn la un pod s'au luptat cu
Francezii trei zile, Napoleon voind podul in fruntea
soldatilor säi, gränicerii 1-au luat la jet, dar oriat au asupra
lui, nu putut nimeri, pentrucä pe Napoleon prindea plumbul.
Tot in timpul acestei campanii, o pätrulá de gräniceri, din
care fácea parte acest al nostru, a rätäcit printr'o
pädure, dutând inzadar sä dea pe urmele trupei proprii. Dupä
câteva zile de rätdcire, in care timp nu mai aveau ce mânca, au
inceput a puca la cioare, din cari se gäsiau destule, pe cari

www.dacoromanica.ro
 235

frigându-le le särau astfel potoliau foamea. Fiecare soldat

in urma ordinului dat, trebuia sä la sine câtiva loti de sare,
ceeace le-a prins foarte bine acele
La urmä au fost prini de Francezi, pi bind infäti§ati
lui Napoleon Bunäparte, acesta a vorbit cu ei române$te.
Mai tkziu cetind descrierea acestui eveniment sub fitlul
drumul lui Napoleon cel mare«, in Cartea vred-
niciilor române0 de marele poet Co§buc, al cärui glorios
nume il poartä azi liceul din Näsäud, am inteles insemnätatea
acestor amintiri, pe cari le-am redat cum le-am auzit, drept
recuno§tintä fatä de vitejii gräniceri, al cäror mare merit este
fiintarea pi sustinerea institutiilor de culturä din Näsäud.

www.dacoromanica.ro
 Cronica
1. La 7 Martie a decedat Patriarhul Miron Crlstea, fost elev
al liceului din Näsäud in anii 1883/84-1886187.
La 14 s'a fäcut pentru reposatul patriarh un parastas
in catedrala unitä din Näsäud i apoi s'a comemorat in aula liceului.
Dl Director A. Sorobetea a tinut vorbirea de comemorare.
2. La 15 Martie cursurile unei cari insä
nu dureazä de cât câteva zile, din cauza concenträrii oarnenilor
la armatá.
3. La Aprilie se impart 25 de pluguri däruite de M. S.
Regele Carol al II-lea la täranii din: Rebriwara i Nepos.
4. La 7 Mai decedeazá preoteasa vidava Angelina Pop din
Feldru, sora poetului George
5. La 27 Mai dl Victor Jingo, ministru al Cooperatiei tine
la Näsäud o conferintä subiectul: »Conditiile desvoltärii coope-
ratiei române§ti - contributia acesteia la solidaritatea nationalä«.
Dl Jinga este salutat din partea Despärtämântului Näsäud al
de Moisil, care intre altele spune urmä-
toarele: gäsiti intr'un falnic tinut românesc, cu un frumos
trecut, in care, cu toate asupririle du§manilor seculari, marii nostri
au creat aici diferite i institute culturale, gratie
strävechilor drepturi averi, recunoscute de Impäratul, in 1851,
in intregime ca ale noastre, când s'a desfiintat regimentul al
românesc de granitä, - averi, pe cari no$tri le-au
destinat pentru luminarea mintii tineretului prin i pentru
stipendii pentru formarea unei puternice pleiade de intelectuali,
necesarä pentru asigurarea ridicarea neamului nostru. Când o

www.dacoromanica.ro
 237

româneascä a se manifeste tot mai pu-

in Districtul autonom al Gräniterilor näsäudeni, gene-
ratia din aceea vreme, profesori entuziasti nationalisti, au
inceput a se gândi la chestiuni economice pi, de prin
anul 1870, se gândeau la cooperatie. Imediat s'au infiintat doue
institutii românesti : 1. Reutziwiea de credit, auticipatiuni
trare« pi 2. Societatea de pdstrare > Aurora <. Banca
»Aurora« initiatä de pofesorii : Dr. Paul Tanco, Dr. Ion Mdlai,
Dr. Moisil, pi Dr. A. P. Alexi in 1872 pi 1873, a devenit
o mare institutie de ajutor pentru populatie, alegându-se ca prese-
dinte al ei Cäpitanul suprem (prefectul) districtului: Alex. Bohdfiel.
»Aurora« s'a deci deodatä cu Albina din Sibiu are azi
62 ani de curat româneasc5, administratie
cinstitä, care a distribuit rnilioane de lei cari au cumpârat
sute de mii de jugäre de pämânt, märind astfel Patrimonial national.
Tot de aici s'a fäcut o educatie moralá-cultural pi socialä
solicitatorilor de imprumuturi. Pilda »Aurorei» a trecut grani-
tele Ardealului. Näsäudului gräniteresc pi in special »Aurorei«
revine cinstea de a fi mama bäncilor populare din vechiul
Regat.
Ca fiu al granitei nasäudene canoscator al coo-
peratiste de am infiintat in anul 1897, acum 42 de ani, la
Târgul Jiului - unde eram directorul gimnaziului »Tudor Vladi-
- däscälimea pi preotimea din
propria initiativä, prima bancä populará »Cerbul«
Oorj, din
apoi in anii
urmátori vreo 30 de band prin satele din acest judet, dupä
modelul statutelor Aurorei«. Sub ministeriatul Drului Const. Is-
trate si apoi, mai ales, sub al lui Spiru Haret numärul
populare pi al cooperativelor in Vechiul Regat s'a inmultit uimitor.
Vedeti, Domnule Ministru, ce poate st pilda buná, dra-
gostea de neam ; vedeti ce a prestat acest falnic tinut gräniterese,
in trecutul mai indepärtat sau mai apropiat. in noua erä,
in acest tinut a inceput o nouä miscare economia, increderea
incepe creaseä pi noi speräm, organizând marea miscare
economicá, prin cooperatia nationalä, sub energica D-Voastre
ducere, se va ridica buna stare a poporului prin aceasta
parte a

www.dacoromanica.ro
238

Dl ministru Jinga, multumind dlui pre§edinte I. Moisil

pentru cAlduroasele cuvinte a subliniat faptul in turneul pe
care l-a fácut prin tarn, pe la Targul-Jiului, toti intelectualii
de acolo i-au dat informatii elogioase asupra rodnicei activitäti
nationale, culturale pi cooperatiste pe care dl Moisil a depus-o
pe acelea meleaguri, care-i poartä vie recuno§tintä.
Apoi trece la desvoltarea subiectului conferintei D-Sale pe
care o reproducem in rezumat
»Cooperatia romaneascá a existat sub diferite forme de
ale neamului nostru : pezatoare, clack intoväräpiri, turmele pentru
pä§une, etc. Din aceastä premergAtoare s'a trecut u§or
la faza dinamismului pi realizärilor prin lumina ultimelor conceptii
páreri date asupra organizärii cooperatiei. Ardelenii sunt mai
vechi pe acest teren decât Românii din Vechiul Regat.
In aceasta din urmä regiune. bäncile populare s'au infiintat
ca un protest contra capitalismului pi a clasei conducätoare, care,
urmärind interesele materiale, s'a pretat chiar la persecutii pi crime
contra initiatorilor acestor institutii cooperatiste infiintate pentru
ridicarea pi inflorirea stärii täranului pi mai ales pentru cumpärare
de pämânt.
In ce privepte prima realizare cooperatistä, se afirmá cä
aceasta ar fi fost in Muntii Pindului, la macedoneni, ver-
siune, care dacä se va verifica pe baze §tiintifice, va contribui pi
va constitui o mândrie pentru neamul nostru.
Mi§carea cooperatistä a trecut prin faze intunecoase de declin
luminoase de inflorire, in clipa in care s'a stabilit o ar-
monie deplinä factorii cari conlucreazn la realizarea : ideia,
pi munca organizatd. actiune are o ideie pre-
mergátoare, liberä, clarä, cu continut de generositate interes
ob§tesc, etc.
La ideia de cooperatie a trebuit clarificatn, pi am
avut foarte multi cu minti exceptional de ascutite, in
acest domeniu. ldeia lansatä trebue fie primitä cu entuziasm,
incredere pi cäldurä din partea multimii pi dupä aceasta se pro-
la organizarea muncii cinstite.
Acolo unde existá mi§care cooperatistä, este pi civilizatie.
Avem cazul Germaniei, Angliei, Olandei, etc.

www.dacoromanica.ro
 239

In prezent tara noasträ are vreo 8000 de cooperative cu circa

cinci miliarde Lei capital 1,500.000 cooperatori, deci aproape
1/3 parte din populatia maturä.
Problema arzätoare a zilelor noasire este aceea a românizärii
viefii econornice. Pentru aceasta se cere muncä soli-
daritate nationalä. Nationalizarea vietii economice nu se poate face
prin cooberatie. Cooperative la ora$e, nu numai
la sate. Numärul comerciantilor români la ora$e descre$te uimitor,
locul este ocupat de sträini. Aceasta s'a intâmplat atunci,
când regimul capitalist era in ascenziune. Astäzi capitalismul
e in declin sau chiar transfigurat complect.
Pentru promovarea industriei comertului românesc, trebue
sä la ora$e o clasä mijlocie româneasa de comercianti,
industria$i, meseria$i, deoarece acum neamul nostru n'are
decât clase: täranii intelectualii.
Pentru neamului consolidarea noastrá, mi$carea
cooperatiei chiamä pe toti intelectualii oraselor sä se incadreze in
mi$carea cooperatistä, aläturea de mi$carea recentä a Serviciului
social. Succesul este asigurat laurii multumirilor vor fi bogati.«
Dupä conferintä dl ministru Jinga a vizitat »Muzeul
deanc cooperativa »Regnad.
6. La 3 lunie a avut Maialul Scoalelor din Näsäud.
7. La A. S. R. Voevodul Mihai de Alba-lulia vizi.
Näsäudul imprejurimile, dimpreunä cu profesorii Säi
câtiva colegi de clasä. A vizitat liceul biserica-cate-
dralä unitä, precurn ,Muzeul gräniteresc dl
profesor luliu Moisil a tinut o scurtä lectie despre trecutul falni-
cului al granitei näsäudene.
8. La 12 s'a särbätorit dl Dr. profesor
universitar din Cluj, nou ales membru activ al Academiei Române,
de intelectualii din Näsäud printr'o agapä in sala de gim-
a liceului din Näsäud.
Directorul liceului, dl deschizând seria
vântärilor elogioase, subliniazd mândria granitei näsäudene in
special a näsäudeni, provocatä de alegerea ca membru
activ al Academiei Române a ilustrului profesor savant, fiu al
Räposat in 18 Decemvrie 1939, in timp ce se tipärea acest numär al

www.dacoromanica.ro
240

comunei Zagra, dl Dr. Nicolae Dr5gan, fost elev pi apoi timp de

13 ani profesor al acestui liceu. Subliniaz5 dsale activitate
stiintificá, cläditä pe un temeiu solid, care a asigurat ascen-
a profesorului Nicolae DrAgan, insistând in special asupra
laturii filologice.
Dl Dr. Teofil sen. vorbeste despre personalitatea sär-
bätoritului, care este membru in consiliul de administratie a vechii
bänci Aurora din Näsäud.
Pár. protoiereu P. reaminte$te legáturile prietenesti
intre dsa skbátoritul, in timpul când urmau liceul aci.
DI Teofil jun., advocat, vorbeste in numele tineretului,
caracterizând calitátile cele mai proeminente ale sárbátoritului :
modestia, rara probitate, autoritatea moralá exceptionalá
plara putere de
DI Dumitru Nacu, advocat, elogiazá pe ilustrul säu profesor,
evidentiind mândria Näsäudului, cä a dat Academiei Române un
strálucit membru activ. Cununa laurilor, ca un act de dreptate
implinitä demnitate meritatä, i-a fost recent asezatä ca un soare
strälucitor pe capul, care a produs opere $tiintifice literare
gate unice in neamului.
DI Alexandra lonel, profesor, ca fost student la facultatea
de litere pi filosofie din Cluj, remara autoritatea dsale in condu-
cerea din Cluj pi binevoitoarea atitudine fat' de stu-
denti, cari il numesc lorc
Dl profesor Emil fost coleg la liceu, poveste$te
diferite scene din viata de profesori de altädatá.
Dl Nicolae primit cu frenetice aplause, räspunde
tuturor, exprimându-si marea multumire se aflä in renumitul
Näsäud, capitala falnicului grániterism, care s'a format pi
croit drumurile strälucite de viitor. momente mai
semnate din viata celor 22 ani petrecuti in localitate pi greutätile
pe cari le-a intämpinat pentru suportarea cheltuielilor de intretinere in
liceu pi apoi la Universitate. Serbarea s'a terminat la ora noaptea.
Näsäudul a avut cinstea dea pânä astäzi membrii ai Aca-
demiei Române pe urmätorii : Florian Porcius, George Cosbuc, Nicolae
i Livia Rebrean, membrii activi ; I. mem-
bru de onoare i Moisil, membru corespond.

www.dacoromanica.ro
 241

9. La 1 Julie 1939 s'a inaugurat statiunea clima-

ticá dela Valea Vinului - Domnita Elena - care s'a dat de stat
in folosinta »Serviciului social«.
Protopopul Simion Pop din Rodna pr. loan din
au fäcut o sfe§tanie au stropit cu apä sfintitä clädirile.
Au fost prezenti: prefectul dl Colonel Dr. Florian Medrea,
Milan Dumitru, directorul Serviciului social judetean al Näsäudului,
1. Moisil, pre§edintele cäminului judetean, Dr. Bilt, medicul jude-
tean, E. Dumitru, pretorul din Rodna, Dr. Turcu, advocat din
Rodna, Dr. Petran, medic, judecätorul D. Steriopol mai multe
doamne din Rodna. S'au tinut mai multe vorbiri.
Notäm cä aceastä statiune a fost inainte vreme proprietatea
fondurilor gränitere§ti, mai au fost trecute, contra
vointii gräniterilor, la statul unguresc.
10. La 18 Julie dl Henry Seton Watson din Londra a vizitat
Näsäudul, imprejurimile »Muzeul Näsäudean".
11.In ziva de August s'a inaugurat in Näsäud de
initiere a invätäturilor necesare la Serviciul social, prezenti fiind
91 tineri absolventi de universitate, speciale, seminarii teolo-
gice, normale alte superioare. Director al a
fost numit dl Dumitru, profesor din Sibiu, vicedirector dl
orobetea opt comandanti in frunte cu dl
Forga, echipei. S'au fäcut cursuri de specializare timp de o
lunä, lucräri de ob§tesc, multe pentru popor in
Näsäud satele din hnprejurime. Biroul locuinta a avut-o
localul liceului.
Au tinut conferinte la aceastä dnii: $orobetea,
Dumitru, Lipan, folio Moisil, Vasile Scurtu, profesor
dela .Satu-Mare. Colonel L Dumitrache, Bistrita, Niculescu,
prof. univ. Bucure§ti inginer D.
12. In ziva de 13 August a avut o manifestatie a gärzi-
Frontului Rena§terii Nationale, la care au participat intelectualii
din din comunele plä§ii Näsäud, in frunte cu preotii, in-
vätätorii mult popor. Adunarea a fost prezidatä de dl
Grigoriu, comandantul gärzilor din Näsäud. Dupä
terminarea liturgiei, multimea s'a adunat in fata catedralei din Piata
Unirii. S'a oficiat un Te-Deum de un sobor de 18 preoti, frunte

www.dacoromanica.ro
242

cu Rev. domn vicar episcopesc Buzila. Vicarul a

apoi adunarea in numele bisericii i a Vicariatului, fâcând un
istoric al situatiei dupä unire relevând noua care a
imbrAcat-o tara prin »Frontul Rena0erii Nationale«.
Dl märturisit emotia ce simte aici, in
Piata Unirii, din capitala falnicei granite nâsäudene. Näsäudul,
istoric cultural, in care, in 1919, soldatii armatei române din
Vechiul Regat s'au fratii gräniceri de aici, urma$ii
vitejelor negre«, pentru a consfinti unirea pe vecie, intr'un
suflet sub steag.
Dupä räzboiu, in timpuri bune, pe intreg cuprinsul tärii s'a
intins veninul politicianismului de$antat, cä in 20 de ani
dela Unire, in de progres, pe multe terenuri, am avut un
regres uimitor. Acum, incepând anul 1938, din porunca Rege-
lui, se reface ceea ce s'a pierdut din neglijenta noasträ.
Noua a statului, are ca fundament solid Constitutia
votatä la 27 Februarie 1938. Partidele politice sunt rämân des-
fiintate. Ura vrajba dintre frati dispare. Locuitorii sunt impktiti
in trei categorii : agricultori, muncitori comercianti intelectuali,
toti organizati pe bresle, in Sfatul Tärii. In noua atmosferä, natia
este chematä lucreze pentru propria ei propä$ire, in cadrele
»Frontului Renasterii Nationale care vrea ca fiecare cetätean sä-$i
facä datoria in functia incredintatä, in cea mai perfectä lini$te.
Adresându-se apoi primarilor notarilor incadrati in Gärzile
comunale, roagä sä vegheze sä conducä luerkile
pentru a forma oameni vrednici, cinstiti, buni români devotati
cauzelor nationale. Sä avem incredere in puterea noasträ de viatä.
Dacä azi ne-am topit sufletul la un sângele nostru are aceea$i
care nu va fi distrusä niciodatä, dar nici compromisä.
Incheie prin a numi comandant al plä$ii pe dl pretor Al.
$irlincan. Comandant al gärzii din ora$ul Näsäud este numit dl
Sidor Nistor, agricultor, fost ajutor de primar, un foarte vrednic
gospodar.
La fine dl profesor fäcând apologia in
care este tot neamul, > F. R. N.« cere gränicerilor, ca in
ritmul vietii de azi, urma$ii vitejelor negre«, formeze
un 'bloc - in cadrele gärzilor Frontului - pentru

www.dacoromanica.ro
apAratea drepturilor, averilor, institutiunilor grnieret sá fie
cari s'au ridicat pi se mereu pentru acapararea
acestor bunuri.
Adunarea s'a terminat ovationând indelung pe M. S. Regele
Carol al II-lea, intonându-se Imnul Regal«.
13. In ziva de 15 August, Sf. Maria mare, pe la orele p. m.,
un mare incendiu s'a produs in comuna Sângeorz-Bäi, care a
mistuit 21 gospodkii, cari localul nou vechiu al pri-
märiei toate birourile primäriei, perceptorului, postului de jan-
darmi, magazii, inventarul pompierilor, vechea arhivä a primáriei,
a. Un puternic a fäcut sä se räspândeasa focul
iutealä fulgerätoare. Au dat ajutor eficace pompierii din Näsäud
Bistrita. Interventia cea mai puternicä la localizarea focului a
dat-o echipa tinerilor de initiere a Serviciului social din
Näsäud care se aflau tocmai la izbucnirea incendiului in
siune in Sângeorz-Bái. Pagubele se evaluiazd la putin pase
milioane lei.
14. cultural »Vicar Ion Marian« dimpreunä
telectualii poporul din comuna Zagra au särbätorit pe dl pro-
fesor universitar Nicolat fiu al satului presedinte de
onoare al ales membru activ al Academiei Române,
ziva de 27 August.
Comuna Zagra, una din frumoasele comune gräniteresti,
locuitori harnici destepti, foarte frumoasä bisericä, care
are un altar-iconostas vechiu de mare valoare artisticá bisericeasa,
este satul natal al dlui N. Drägan.
S'a oficiat sf. liturgie de cäträ un sobor de preoti sub con-
ducerea pär. A. Drdgan, preotul local, care a urmat
torirea academicianului in curtea sf. biserici.
Dl actualmente profesor secundar in Bucu-
resti, a inaugurat serbarea printr'o frumoasä cuvântare, in care
activitatea literarä pi tiintifica a profesorului N. Drägan,
care satul neamul se poate mândri.
Dl General-medic Maoist, fiu al satului, evocä fru-
moase amintiri de viata de a särbätoritului, care prin muna
pi activitate rodnicá a fost incununat ales membru
activ al Academiei Române.

www.dacoromanica.ro
 DI A. pretorul plasei ca reprezentant al
dlui Colonel Dr. Florian Medrea, prefectul judetului, aduce cuvin-
tele omagiale ale conducätorului judetului se cu toatä
la märeata särbätorire a dlui profesor N. Drägan.
Dl prof. I. Moisil pe särbätoritul domn profesor N.
Drägan in numele profesorilor al intelectualilor din Näsäud
al Despärtämântului al Astrei, in cercul drora dl Nicolae
Drägan a activat multi cea mai mare härnicie, tot-
odatä marele numär de intelectuali, cari s'au ridicat din aceastä
frumoasä comuná.
Face o amplä caracterizare a profesorului Drägan.
»Dacä dintr'o familie un membru al ei se ridid, ajungând
situatii face cinste familiei familia se simte mai mândrä.
Mai multe familii fac un sat, un oras. Dacä un dinteun sat
sau dintr'un se prin meritele sale, face cinste nu nu-
mai familiei sale, ci satului sau orasului, in fine tinutului sau
tärii sale. Oamenii ce se prin purtarea, priceperea
tätura devin fruntasii, conducAtorii poporului ai
Cu conducAtorii sunt mai mai cinstiti, tara va
merge mai bine, cáci ntelepti sunt boierii cei adevárati
domnii cei adevärati la fiestece neam la fiestece loc«.
Comuna Zagra a avut norocul, cá dintrInsa s'au ridicat
multi oameni de seamä. De sigur prin mintea agerá, prin härnicia
purtarea färä prihanä. De aceea Zagra poate fi mândrá de
säi Incepând cu vicarial Ion mai vechiu,
mare ca preot, ca pedagog, ca organizator, ca - pânä la
profesorul mare filolog de mare
organizator mare nationalist.
Intre acesti doi adevärati luceferi zägreni români, se in-
sirä o multime de cärturari, de intelectuali distinsi din cari amintirn
pe câtiva din cei reposati, cum sunt: Basil f. jude regesc;
Man, jurisprudent-advocat; f. profesor
la norrnalä din Bârlad ; Oavrilas, foarte distins teolog
de Roma, foarte colonel-farmacist ;
Andrei f. la norma din ; Dr. Victor
f. profesor universitar in Cluj.
Dintre cei cari amintim pe: Dr. Mania, medic-

www.dacoromanica.ro
general; Dr. Victor Corbui, medic-colonel; loan Corbul, asesor de
sedrie orfanalg, pensionar; Dr. Basil medic, inspector
sanitar ; Dr. f. medic judetean ; Dr. Inocentiu Micu,
medic, Sibiu ; Pompei Rus, major, Reg. 84, Bistrita; Morariu,
profesor, ; Teodor profesor, Cluj; Nicolae
Teodor dela Muzeul etnografic din Cluj, câteva
date elogioase prin cari subliniazä prodigioasa activi-
tate a marelui särbätorit. Apoi citeste mai multe telegrame
scrisori trimise de deosebiti intelectuali, cari n'au putut participa,
pentru särbätorit.
Tuturor le-a räspuns dl Nicolae fäcând mgrturisiri
asupra multumirilor ce le gustä ori de câte ori vine satul säu
natal, a väzut lumina zilei, amintiri din viata de elev, profesor.
In fine a urmat un banchet.
15. In ziva de 29 August preggtitoare a echipelor
Serviciului social, urmând inchidä cursurile de o a
aranjat o serbare, oferinci orasului o troitä de lemn, ca semn de
amintire. La aceastä serbare au asistat autoritätile, in frunte cu
dl Dr. Victor Hodor, secretarul general al rezidentei regale a Ti-
nutului Some a dlui Dr. Florian Medrea, prefectul iudetului
Näsäud, a dlui Colonel Minea Octavian, subinspector premilitar
judetean, cu ofiterii comandanti de subcentre premilitare, concen-
trati pentru instructie; dl Nicolae comandantul de
; dl comandantul legiunii de jandarmi ;
profesor universitar Cristea Niculescu ; profesor 1. ; dl
Pompei Rusu, ajutor subinsp. prem. judetene; dl
dela Cercul de Recrutare Näsäud ; dl prefect pens.;
dnii: Sorobetea, directorul liceului ; P.
directorul regiunii silvice ; Ion Seplecan, directorul normale;
Inginer Niculescu ; Dr. Traian Clzitul, primarul Näsäudului ;
Victor directorul gimnaziului industrial; P. Tanasie, dir. gimn.
industrial; C. Tipa, inspector silvic; Teodorescu, inspector
silvic; avocat A. Eremeiu ; avocat Nic. Onoae ; Oprea, dir.
scoalei primare; Oh. Ludosan, invätätor; inginer ; I. To-
ajutor de primar; Dr. Anton, Tr. Gzdac, prof D.
Diaconu, N. Mute, Ion Trelea, Stratulat, L. Ceuca, Eugen Man
m. a. intelectuali, tärani, coala cu cei 91 tineri, cu

www.dacoromanica.ro
directorul dl Dumint, dl comandantul
taberei Serviciului social Näsäud.
Vicariul episcopesc Rev. domn Buzild pi dnii preoti
Biclugean pi Jacob au celebrat un Te-Deum au
sfintit troita, ridicatá in grädina fostei cazarme a vechiului Regi-
ment al II-lea de granitä, dupä care Rev. d. vicar a rostit o
vântare despre puterea credintei.
DI director $orobetea, preluând troita, a adus elogii
tinerilor cari au fäcut-o, a asigurat administratia Fondurilor
gränikeresti, pe al cäror teren s'a ridicat, o vor ingriji pi inscrie
in patrimonul ca un obiect de mare valoare.
Dl Moisil, pre§edintele Despärtämântului Näsäud al
»Astrei« pi al Serviciului Social judetean a rostit urmätoarea
vântare :
»Din dragostea cea mare pi din aprecierea falnicului trecut al
granitei näsäudene, prin dl profesor D. pre§edintele Serviciului
Social autonom - creat pentru ridicarea satelor pi ora-
pelor Tärii Române§ti - am avut noi gräniterii, cinstea de a gäzdui
o lunä de zile pcoala pregatitoare a echipelor Serv. Social formatá
din absolventii dela toate facultätile, pcolile institutele supe-
rioare, pcolile speciale, pcolile normale, seminariile teologice, cari
au deprins timp de o metodele de cunoa§tere a satelor -
cunostinte pi metode pe cari le vor aplica in alte luni de
serviciu social la sate.
In de cursurile ce a urmat, tineretul acesta a tinut la
noi in alte sate, frumoase, seara la foc introducând
iaräsi vechi obiceiuri pläcute aträgätoare - ba au fäcut pi
de obstesc, râmânând astfel in timp, pi o prea
amintire, a acestei pcoli la noi.
ca aceastä frumoasä sä päräseascd,
ne-a pregätit o mare bucurie, chemându-ne sä fim de fatá la sfin-
tirea acestei impundtoare troite, o minunatä cruce, la ini-
tiativa ei, asezatä aici in fata vechei casarme a regimentului de
granitä, - cruce lucratä de mâinile dlui Caius Oancea din Timi-
soara, licentiat in litere pi filosofie dela Universitatea din Bucuresti.
Este minunatä pi idea, ca tinerimea sä pästreze
vechile obiceiuri, sä indemne pe toatä lumea sä le reintroducd,

www.dacoromanica.ro
 247

sä pästreze vechile traddii, pomeneste de putin de

trecutul nostru.

Crestin, din timpurile stravechi, de s'a format, s'a zä-

poporul nostru limba noastri, de 2000 de ani, Românul
a avut totdeauna in cinste la Crucea.
In viata lui Românul lucru
semnul Crucea o pune in casa pe casa lui, pe biserici,
la morminte, drumuri, la fântâni, pe poduri. Crucile
le face din lemn, din piatra, din fier sau din metale pretioase.
Românul cruciulitele la gâtul copiilor, fetelor, femeilor.
Obiceiul acesta stravechiu de a ridica crud, este
foarte la neamul nostru. Avem noi rästigniri, dar cele
mai multe, maiestrit lucrate, se in judetul Unedoarei in
Muntii apuseni, apoi in Oltenia in judetele Mehedinti,
Romanati; in Muntenia in judetele Prahova, Arges, Muscel,
Dâmbovita, Multe in Bucuresti mai ales de piatra. In Mol-
dova dispar, pentru a multe in Basarabia.
Troitele, de felul acestei márete, pe care o avem inaintea
noasträ, se numesc astfel pe cele mai multe este
vitä Sf. Treime cum se zice in vechea limbo slavonä. troitä).
Troitele au nenumärate forme, impodobite mäestrit, artistic;
multe cu picturi in colori, conturäri scobite, in lemn sau in
Pe multe este Isus restignit sau chiar mai multi sfinti sau
sfinte pe dânsele, foarte multe au cel putin inscriptii,
de obicei scris: »Cu mila ajutorul lui Dumnezeu, s'a
aceastä sf. Cruce«, apoi urmeazi pomelnicul cu numele
membrilor familiei: cu intreg neamul lor«, anul, ziva ridicarii.
Ce frumos se exprimä deci simtul religios prin astfel de
cuvinte cum se cinsteste amintirea, strämosilor«, prin
aceste cruci de frumoase de mestesugit construite? Unele
sunt mai simple, alte sunt compuse din mai multe cruci,
pentru pomenirea mai multor membri ai familiei - având chiar
la 16 astfel de cruci. Unele sunt de 3-4 metri inältime.
Altele sunt fäcute dintr'un singur trunchiu urias.
Multe troite sunt in amintirea unei persoane, sau
denii, dragi, respectabile sau pentru o intâmplare nenorocitä. Se
9

www.dacoromanica.ro
pun uneori acolo unde s'a fäcut cuiva o arätare nepläcutä, i
ca sä nu se mai o astfel de pun o cruce, o
troitá, ca sä nu mai necuratul a se
De multe ori se pun pe la räscruci, pe la incruciparea dru-
murilor, sau in amintirea oamenilor vrednici, a eroilor din räsboaie.
vreme oamenii dare de mâná, domnii boierii
ipi fäceau cruci prea frumoase de piaträ, de märimi respectabile,
minunat cioplite pi cu inflorituri, ornarnentatie inscriptii,
sapate, ca sä rämânä de pomenire vecinicä.
Românul le-a impodobit pi pe celea de piaträ, ca i pe cele
de lemn, pi prin aceasta i-a arätat nu numai simtul religios,
dar totodatä pi simtul artistic, inäscut Românului.
,Troitele - spune dl prof. - sunt ctitoriii ieftine ale
unor credincio§i, cari nu aveau mijloace de a-vi aräta credinta
prin ridicarea unei biserici (ca boerii Domnii bunäoara). La
cred cä a fost altceva. Pe timpurile mai vechi decât
domniile noastre, bisericile de lemn erau foarte rare. Atunci
in jurul unei astfel de cruci se fäcea toatä slujba ; ea
biserica, o rezuma in ceea ce avea mai caracteristic. Faptul, cä,
in vremuri de räzboi i pribegie prin Voevozii no§tri
ridicau astfel de cruci pentru inchinäciunea a pi a
Curtii, aminte§te imprejurärile primitivee).
*

In apropierea Vienei, la stânga frumoasei alee de lângä mina-

natul palat imperial Schönbrunn, stä i astäzi numita »Cruce
moldoveneascir - o simplä capelä de piaträ care a fost ridicatä
spre inchinarea i pentru facerea slujbei domne§ti de
Cantacuzino, in anul 1638, pe timpul când Turcii impresu-
raserä Viena, armata in care se afla pi el o§tirea lui
româneasa.
*

Tinerii din aceastä ne lasä o amintire din cele mai

frumoase, mai cre§tine0 i mai române0i: Troita, crucea
minunatä, impunätoare ridicatä in amintirea legiunei a II-a
tere0 pi a bravilor ei urma§i.
») N. lorga in Preeuvântarea la: *Monumente de artä täräneasci din

www.dacoromanica.ro
 240

Aceastä dank a vrednicilor tineri echipieri, va rámânea ca

o amintire ne$tearsä In mintea fiecärui Român din acest tinut.
Noi, in numele »Astrei« a Serviciului Social local a ur-
masilor vitejilor gräniteri, le exprimAm sentimentele noastre cele
mai adânci de multumire de recunostitä pentru aceastä danie«.
ivoin Forga, comandantul taberei Serviciului Social din
Näsäud, vorbeste apoi despre frumoasa misiune ce li s'a
dintat tinerilor cursisti ai acestei
Dupä binecuvântarea Troitei, asistentä a trecut in
curtea liceului »George unde a avut solemnitatea
inchiderii cursurilor
Echipierii s'au adunat in careu fata pavilionului national.
S'a intonat rugäciunea. aceasta dl comandant Forga
a citit ordinul de zi, care sunt investiti ca de echipe
urmätorii cursisti: 1. Anton Georgescu la comuna Nepos; 2. C.
la comuna Cosbuc; 3. P. Gliga la comuna Mocod;
4. erban la comuna Mägura-Ilvei.
Dr. Victor Hodor, secretar general al Tinutului Somes,
venit pentru a constata realizärile Serviciului Social din
subliniazä, cä aceastä märeatä miscare de regenerare natio-
nalä prin ridicarea satului, este numai in epoca de formatiune.
Pentru aceasta, toate eforturile noastre trebuesc depuse pentru
realizarea misiunii institutiei datá de M. S. Regele, ca factor de
regenerare propäsire nationalä. Programul de lucru este mare
cere mult. Miscarea e in faza de experimentare teoreticä
practicä, deci are nevoie de un intreg sprijin moral material.
Multumeste profesorilor cursistilor pentru spiritul de jertfä,
atmosfera cordialä insufletitä râvna patriotia manifestate in
cursul unde s'au pregätit pentru a merge in satelor
sä refacä »celula nationalá«, sub toate aspectele ei sociale.
Aici, in tara a Näsäudului, cursistii s'au
adäpat din izvorul virtutilor inaintasilor pleacä pe
mari puteri spirituale creatoare. Din partea Excelentei Sale Dom-
nului Rezident Regal, promite tot sprijinul. Incheie uräri orna-
giale pentru Rege, Dinastie
Colonel Dr. Florian Medrea, prefectul judetului Näsäud,
a tinut o foarte interesantä lectie asupra sufletului satului romänesc.
9.

www.dacoromanica.ro
Recomandä echipierilor ca sate, mai presus de kaie sä aibä
o atitudine morali, demnä. Toti sä-$i inchipue, cä in sat,
biseria Numai munca va da rezultate dorite.
Au mai vorbit dnii: A. orobetea in numele scoalelor näsäu-
dene; Dr. Traian primarul ora$ului, in numele acestuia
lulian Dumitru, directorul multumind tutumra in deosebi
dlui director al liceului pentru gAzduire.

Muzeul NAsäudean
Donatiuni
1. párintele Pamfil Grapini din comuna
douá cárti de aritmeticA din anii 1852 1865. Viena, Editura
Statului, un manuscris din 1826: Metaphisica-Psihologia, care
se preda pe atunci in seminarul din Blaj.
2. la dl din comuna Monor, o
plomi de numirea ca preot a lui Petru Tanco in satul Monor,
Districtul Rodnei, emisä de Vlädica Fägärasului in anul 1843.
3. profesor E. din Bucure$ti, »Studii
mente literare« vol. VI. »Junimea«, Bucuresti 1939.
Directia »Muzeului Näsäudeanc exprimä dlor donatori cele
mai aduroase multumiri pentru aceste valoroase donatiuni.

www.dacoromanica.ro
 STEFAN BUZILA

PROTOPOPII VICARII
NÁSÄUDULUI

1940

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Organe ajutätoare in guvernarea episcopalä
Chiar dela inceput episcopii ajutati numai singuri de fortele
proprii nu puteau cuprinde nici rezolva toate cauzele obveniente
in conducerea chivernisirea bisericei. De aceea chiar dela in-
ceput ei au avut nevoie de anumite persoane ori institutii ajutá-
toare. Astfel pe episcopi :

Secretarul episcopului
Acesta se numea logofdt. Cari au fost ace§ti
de sf. Unire, din lipsä de documente azi e greu de precizat. Dupä
Unire se constatä, ci episcopii au folosit ca persaone
laice. Episcopul loan Giurgiu a ales secretar pe Boer,
episcopul Klein are pe Petre Pop, din Biia, episcopul Aron are pe
Petru Rat 1). De sigur o functiune atât de investitä cu
atâta ráspundere trebuia sä aibä mäcar un secretar.

Secretarul sau notarul saborului

Acesta nu este a se confunda secretarul general al episco-
pului, cu logofätul. Secretarul sau notarul clerului era intotdeauna un
preot eminent avea obligatiunea, ca in numele clerului sä dea epis-
copului, respectiv sä-i presteze cele mai mari servicii. Atât saborul
mare saboraul protopopesc aveau câte un notar sau secretar,
care se mai nurnea notarul sau secretarul clerului. Ace0a erau
de respectivul sabor aveau obligatiunea si poarte piana, adecä
si tot ceea ce se desbätea in saboarele respective precum
sä dea extrase din hotáririle luate. La noi am aflat
urme, c'a functionat in aceasta calitate de notar parohul Teodor
Bob, din Maieru, prin 1812. Alit secretarul personal al episco-
pului secretarul clerului erau plätiti de cite un taler
Dr. A. Bunea, Episcopii Petru Paver Aron Dioniziu Novacovici
p. 377.

www.dacoromanica.ro
254

anual, numit »Talerul prea cinstitului notarius al logofAtuluio.

Dupä 5 din hotäririle saborului din 1732 notarul clerului era
plätit numai de protopopi cu un imperial anual 2).

Teologul iezuit de pe lângá episcop

Diploma a doua leopoldianä, intentiune foarte bunä a obligat pe
episcopii nostri sä tinä sine câte un teolog iezuit numit de foru-
rile superiori: de primatele catolic al Ungariei, aruia era epis-
copia noasträ, sau de Impäratul. Acest lucru, dupä cum apare
din articolul V a numitei diplome, s'a fäcut din prevederea bazatä pe
experienta din trecut, ca nu cumva episcopii, nefiind destul de perfect
versati in dogme credinte, sä rätäceasa. Aceasta prevedere
a fost inutilä, deoarece dupä episcopul Atanasiu au urmat
scaunul episcopal cei mai eminenti mai distinsi teologi, care
ajunsi pe tronul episcopal nu aveau nevoie de controlul
lezuitii insä, ajunsi la aceastä demnitate, nu au voit a o
päräsi. Teologul iezuit a fost o mare plagä pentru biserica noastrá
unitä instituirea lui a fost foarte gresitä. Instituirea acestui teolog
a impiedecat foarte mult propäsirea clerului, a fost cauza multor
dispozitii gresite din partea superiozitätii civile a contribuit foarte
mult la exilarea episcopului Klein. De aci lupta titania, pentru
ca episcopii sä scape de el 3). A rämas pâriä in 1773,
desfiintându-se ordul iezuit, a scäpat biserica unitä de teologul
iezuit, ce luptase contra lui atât de intensiv atât de
tivat. Stând Românii nostri atâta vreme sub administratia latinä
(romano-catolia), când s'au desfäcut de aceasta, au adus sine
in noua administratie anumite reminiscente ale vechei vieti.
a fost saborul mare (sinodul diecezan), saborul mic (sinodul
protopopesc), juratii, titorii, protopopii (arhidiaconii), mai apoi
vicarii foranei forurile etc., cari nu erau prevAzute in vechile
canoane orientale, adia in Pravilä, dar uzul indelungat le-a im-
primat caracterul de folositoare s'au arätat necesare, putin
pentru timpurile acelea, când s'a revenit la normal, când cele
mai multe prerogative a acestora au fost desffintate.
i) Ibid. p. 378. A se vedea si Calendarium novum in usum M. Princip.
Transilvaniae, 1812.
at M. Moldovan, Acte T. p. 97. Imperial este o monetá
de aur ruseasd egalä la Ruble.
3) Dr. A. Bunea, Episcopul Klein p. 146, 218,

www.dacoromanica.ro
 255

Saborul mare
Acesta la Calvini se numea synodus generalis pi nu a fost
decât Sinodul diecezan al latinilor, ale cärui atribulii oamenii
timpurile le-au schimbat trebuinte fäcând din saborul
mare forul suprem bisericesc, in atributiunile cäruia era chiar
punerea episcopului, avea jurisdictiune asupra preo-
tilor pi protopopilor pi asupra credincio$ilor apartinAtori. Atribu-
acestea in cea mai mare parte au fost date de Calvini in
secolul al XV al XVI pi mult putin au rämas in biserica noasträ
pânä la anul 1872, când Conciliul provincial prim, al provinciei
metropolitane de Alba-lulia pi le-a piers urma, dupä ce
de mai acest sabor a inceput a se numi, sinodul die-
cezan ori arhidiecezan1).
Saborul mare era compus din toti protopopii diecezei sau
eparhiei 2) pi din reprezentantii clerului din fiecare tract, ale$i de
saborul mic, precum pi din juratii Scaunului episcopal. Câte
nu erau toti prezenti in sabor, ci numai protopopii, altä nici
ace$tia toti; dupä cum permiteau posibilitätile pi imprejurkile.
Saborul mare se intrunea, cel putin odatä pe an la re$edinta
episcopului cu sau acestuia, cum erau saboarele
electorale, când nu era episcop3).
In biserica noasträ, cea mai veche urmä, despre saborul
mare este din 1627, saborul tinut de episcopul Dosoftei pentru
stabilirea unor canoane pi a särbâtorilor anuali, când s'a stabilit,
cä cine nu le va tine va pläti gloabä 6 florini, iar preotul care nu
le-ar publica ob$tii in bisericA, va pläti pi el 12 florini.
Saborul mare avea urmätoarele atributiuni:
Alegerea episcopului prevazutä in Aprobatae Constitutiones Tom. 8,
art. 1,4) destituirea episcopului, cum a fost cazul episcopului lorest (1640-
1643) in 10 Octomvrie 1643,5) cazul episcopului Brancovici in 28 Decem-
vrie 1680.6)
1. M. Moldovan, Acte sinodali T. II p. 31.
2) In timpurile trecute numele de .eparhie. se da tractelor
pope$ti 51 vicariali.
3) Dr. A. Grama, Institutiile p. 13, 5.
4) Zaconic in Acte Fragmente, T. Cipariu p. 259.
5) I. M. Moldovan I. c. p. 170.
1. M. Moldovan Ibid. p. 171,

www.dacoromanica.ro
256

2. Aducerea de canoane legi disciplinare cu obligativitate pentru toll

3. Alegea pe ctitorii juralii scaunului sf. Unire

alegea pe cei 12 asesori ai consistorului episcopal.
4. Functiona ca for de judecatä al episcopului protopopilor, precum
in toate cauzele proceselor mai mari.3) Aceasta numai la introducerea
consistorului episcopal.
5. Dreptul de a verifica intäri alegerea protopopilor.
6. Dispunea cele necesare despre administrarea averii bisericesti.
7. Saborul mare era prezent când episcopii acte
de importantä mai mare, de exemplu consacrarea unui alt episcop, ori insta-
larea episcopului a fost prezent la intronizarea lui Atanasiu, a lui
Pataki, a lui Klein Lemeni.
8. Alegea 2 protopopi, cari trebuiau sä asiste la consacrarea episcopului.
9. Saborul mare aplica cele mai mari pedepse numite »Pedeapsa (gloaba)
saboralui mare. Cea mai mare pedeapsä in bani era 66 floreni. Aplica alte
pedepse, chiar inchisoare. Au dat pe mâna autoritätii civile chiar pe episcopii
Brancovici.

sf. Unire, in 1732, avem dovezi, saborul

mare vi-a recunoscut ilegalitatea canonia când in tinutä
sub prezidiul episcopului Klein ales din sânul 12 proto-
popi, cari formeze consistoriul episcopal. Bine acest
lucru nu este a se atribui atât membrilor sinodului, cât mai
mult spiritului eroic crestin i educatiei teologice a episcopului
Klein, precum sf. Uniri, care a trezit in clerul românesc
demnitätii i chemärii bisericei române0 unite.
1747 deschizându-se mánästirea de in Blaj,
copul avea pe cälugärii mânästirei, ca un consistor el i

pe cei 12 protopopi ii consulta numai rar. Numai ca o amintire

a acestor 12 protopopi, alesi de saborul mare, ca asesori ai con-
sistorului episcopal, episcopii azi numesc asesori consistoriali
dintre protopopi, acestia insä iau parte numai la consistorul plenar.
In 1807 episcopul Bob infiinteazä capitlul episcopal al cano-
nidlor se ajunge la consistorul compus din canonici
ceatä dreptul calugärilor din Mändstirea Blajului de a fi consis-
toriali. Iatä cum incep a se terge urmele saborului mare. Epi-
I T. Cipariu Acte p. 145 urm.
2) Ibidem p. 258.
I. M. Moldovan T. p. 151-157 saborul mare din 1742 are mai
multe deliberate (sentinte) aduse in cauze procesuale.

www.dacoromanica.ro
 257

scopul Bob tinu 2 sinoade diecezane in 1792 1821. Episcopul

Lemeni tine unul in 1833, Vancea unul in 1869, 1882 1889,
dar nici decât saboare mari 1). In se tinu sinod diecezan
de episcopul Dr. loan Sabo in 1882, iar de cMre Dr. luliu Flossu
3 sinoade diecezane 4 Septemvrie 1919, in 12 Mai 1921
12 Aprilie 1923 2).
La toate aceste 3 sinoade, printre notarii ale§i de sinod, am
fost eu. Alt organ administrativ de a fost:

Sabor mic sau saboras, sabor protopopesc

Acest for la Calvini se numea Synodus partialis, Latinii
ziceau Synodus Arhidiaconalis sau Synodus particularis. Acesta
era compus din clerul unui singur tract protopopesc, care se
aduna sub prezidiul protopopului tractului respectiv. Care preot
nu participa, era pedepsit de protopop jurati, floreni.
Acest sabor se numea deplin, când erau de toti preotii din
tract, nedeplin, cAnd nu participau toti preolii tractuali ci numai
asesorii juratii scaunului protopopesc. Sabor afläm, au
tinut chiar piscopii, când erau in vizitatii canonice prin diecez63).
Aceasta incA este o institutiune de originea vechimea
borului mare luatä dela Latini modificatä atât de mult de
Calvini. Se tinea de atâtea ori de câte ori erau cauze de regulä
la sediul protopopului, dar se tinea in alte parohii. Atributiile
saborului au fost:
1. Alegerea delegatilor pentru saborul mare, care alegea sau destituià
pe episcopi4).
2. Alegerea juratilor asesorilor scaunului forului protopopesc.
3. Alegea pe protopopul tractului alegerea se trimetea pentru apro-
bare episcopului. lndräsneala Sa§ilor din Bistritä a mers de departe, dacä
nu le convenea alegerea, se sträduiau inläture pe cel ales reglementar ji
punä pe altul in locul lui. s'a in cazul protopopului Matei
din Zagra inlocuit cu popa din Mititei5).
I. M. Moldovan I. c. T. p. 68 si urmätoarele.
2) Curier Crestin, foaia oficialä a episcoplei de Cluj-Gherla, 1919 Nr. ;

1921 Nr. 7 1923 Nr. 6.

3) Cultura cre§tinä, Blaj, 1936, pp. 22, 92, 153.
4) Cipariu Acte fragm. p. 65.
5) Arhiva Some§anä, Tom. I. Nr. 1, p. 25.

www.dacoromanica.ro
258

4. Saborul mic avea dreptul de a pedepsi pe preotii din tractul

tiv dupA greutatea infractiunei, cu oprire dela exercitarea oficiului preotesc,
cu pedepse bani, cu arest inchisoare, sau altfel de pedepse, färä a fi
datori sä inainteze sentinte episcopului, deck numai atunci partida cerea
sau apela. Saborul mic dicta pedepse asupra credinciosilor in acelea$i con-
ditiuni I). Pedeapsa, care o putea dicta saborul mic, se numea pedeapsa sabo-
mic, care bani era maximum 24 floreni. mai mare putea
dicta numai saborul mare.
5. Saborului mic ii apartinea si rezolvarea cauzelor administrative
cesti din tract, publicarea canoanelor aduse de saborul mare, conscrierea preo-
tilor, constatarea calificatiei a hirotonirii Avea dreptul sA examineze pe
preoti prin protopopi pe cei necorespunzitori sä-i instrueze2).

Saborul era pentru protopopesc respectiv aceea

ce saborul mare era pentru diecezà.
Ca o urmare a saborului se pot considera azi con-
ferintele sau sinoadele tractuale preote$ti, numite sinoade proto-
pope$ti sau vicariali, färá ca acestea aibä prerogativele saborului
ci se ocupá mai prop4irea clerului in $tiintele sacre
pietate viata religioso-moralä a credincio$ilor. In dieceza
foastä a acestea sinoade tractuale sunt instituite de regre-
episcop, de pie memorie, Dr. loan Sabo, in sinodul diecezan
tinut in 12-14 Noemvrie 18823); existenta este
prin statute diecezane aduse de episcopii urmátori, cari preväd
tinerea anualá a 2 sinoade, la cari preotii sunt a par-
ticipa sub sanctiuni4). Cel mai nou statut este din 19325).
Adevärata continuare a saborului mic respectiv a forurilor
protopope$ti este reinfiintarea ilor protopope0i, prin Conciliul
provincial prim din Blaj, tinut in 1872, care la pagina 179 la acest
are urmatoarele:
biserice$ti civili, criminali matrimoniali,
datina immemorialä bazatä pe Codicile bisericei noastre, se pot
judeca in protopope$ti ca foruri delegate de instantä,
luându-se afarä cauzele protopopilor, cari in l-a instantä se judea
de consistorile respective.«
1) Petru Maior, protopapadichia paragraf 20.
I. M. Moldovan I. c. Tom. II p. 108.
3) Constitutiunile sinodului diecezan de p. 7 Const. VI.
4) Cre$tin, anul III, 24, p. 125. Ord. din X1-1921. 4297.
5) Ibid. 15 lulie, Nr. 14, p. 101.

www.dacoromanica.ro
 In dieceza de Cluj-Oherla acestea sunt de
episcopul Dr. Vasile Hossu prin ordirnil, din 19 Martie 1913,
Nr. 3232, care sung:
»Sfântul Scaun apostolic al Romei in decretul de dto 19
Martie 1881, cu care a aprobat hotäririle primului sinod provincial
de Alba-lulia Fägäras, celebrat in anul 1872, a poruncit, ca
acele hotgriri se observe in mod inviolabil de toti aceia,
de cari se Tot asemenea au fost intärite aprobate decre-
tele sinodului provincial al celebrat la anul 1882 cu data
30 Septemvrie 1884.
»Decretele acestor sinoade provinciale asigurä bisericei
tre unite unele drepturi privilegii, intemeiate de altfel
pe constitutia räsäriteanä a bisericei noastre, cari drepturi pri-
vilegii nu se afIn in mäsurä mare in formä respicatd
in celelalte provincii ale bisericei catolice.
»Un asemenea drept privilegiu este dreptul, ce se dä
episcopului, de a institui foruri inferioare de judecatä, muni-
tele foruri protopope$ti de instantä, cari preoglar
sufletelor se dd dreptul de a aduce, calitate bine in-
de foruri numai delegate, in cauze matrimoniale, dis-
ciplinare, civile criminate ale tuturor persoanelor laice,
supuse jurisdic(iunei sufletWi a ordinariatului diecezan.
»In vederea diferintelor mari, ce sunt protopopiate,
.referitor la estensiune numärul parohiilor, am aflat de bine a fixa
foruritor la cincisprezece.
»De competinta acestor foruri se va tinea a judeca in I-a
instantä cauzele disciplinare ale docentilor nostri*), pe baza
»Regulamentului disciplinare publicat de noi sub nr. 9221-1912
luat la cunostintä prin minister r. u. de culte instruc-
publicat in scripta de dto 11 lanuarie 1913, nr. 161392-1912.
»Forurile protopopesti vor fi urmätoarele vor fi alcdtuite
din urmätorii membri :
Forul vicarial al districtului Rodna protopopesc
al districtului Budac
Presedinte: Alexandru Halita, administrator vicarial al dis-
trictului Rodna.
Asesori ordinari : loan Pop, protopop al districtului Budac ;
Pamfiliu Grapini, preot in Rodna-nouä ; Anton Precup, preot in
Rebrisoara ; leronim Slavoca, preot in Ilva-mare.
Asesori suplenti : Simeon Tanco, preot in Monor; Ciril
gruiu, preot in Ragla.
E de docentii confesionale unite.

www.dacoromanica.ro
 George Moldovan, preot in Nepos.
Defensor: Buzila, preot in Poiana-1lvei.
Notar: Malaiu, preot in Rodna-veche.
»Presedintele - primirea acestei circulare - dupä
consultarea premergätoare in scris, va concherna pe o zi potrivitä
pe membrii forului la constitutivä, in care se vor ceti
pentru orientarea membrilor, dispozitiunile sinoadelor provinciali
mai sus citate apoi amäsurat §-lor 7 8 vor depune cu totii
urmätorul N. N., numit prezident (asesor, notar,
defensor, fisc) al forului prolopopesc (vicaria)) de jur pe
Dumnezeu in Treime, Tatäl, Fiul Spiritul sfânt, pe Prea-
curata Maria pe toti Sfintii Dumnezeu, CO in toate
cauzele forului protopopesc, din care fac parte, voiu
lucra purcede intru toate conform cu s. canoane, cu statutele
diecezane ordinatiunile Veneratului Ordinariat diecezan,
nu mä voiu läsa cäläuzit nici de simpatii, nid de antipatii, ci
clusiv numai de adevärul cunoscut de mine dupä a mea cea mai
bunä constiintä; asemenea, cä voiu pästra scumpä-
tate secretul oficios. sä-mi ajute unul Dumnezeu adevärat,
Tatäl, Fiul Spiritul sfânt, Fecioara Preafericitä, s. Cruce s.
Evangelie. Amin
forurilor prolopopesti 4i diregâtoriile
ex nobili oficio pi la diurne pi spese de vor putea reflecta
cazuri de când asernenea diurne spese li s'ar
licvida prin consistorul diecezan, fireste scara diecea.
Este anume ecvitabil, ca preoti cauzele pi a docentilor
fie cât se poate cu crutare caritate.
toti fratii preoti asesori ori functionari ai acum
constituitelor foruri protopopesti cu deadinsul ii indemnäm, sä
studieze deamänuntul procedura in cauzele procesuale civile
criminale, cuprinse in Decretul Conciliului Provincial cum
in »Regulamentul disciplinar docential«, ca in deplinä
tere de sä poatä räspunde increderei, ce am asezat-o

»Dorim, ca dispozitia aceasta a Noasträ, din stima,

dragostea increderea, ce o nutrim de Veneratul
cezan, sä fie aducätoare de roade bogate intru sustinerea disci-
plinei a rândueli din vasta noasträ eparhie. Spre aceasta
cersim darul Atotputernicului Dumnezeu intrepunerea folositoare
a Maicii sfinte, de vreme ce cu toatä cäldura inimei
Veneratului iubitului popor diecezan binecuvântatea Noasträ
arhiereascä.
din consistorialä linutä in Aprilie 1913.e)
Vezi diecezei Gloria pro 1914, pag. 324 i urm.

www.dacoromanica.ro
 Acestea foruri protopopesti moartea episcopului Vasile
Hossu au fost mentinute in valoare de actualul episcop Dr. luliu
Hossu, care prin ordinul din 28 lunie 1921 Nr. 2472 a dispus,
ca forurilor protopope$ti sä insinue ordinariatului toate
vacantele forurilor in urma rapoartelor intrate a complinit
compline$te toate golurile ivite in decursul timpului prin moarte
ori abzicere la fiecare for. La noi Näsäud retragerea
carului Alexandru lip, a fost numit pre$edinte al forului,
nistratorul interimar al Vicariatului loan Nä$cut. Dupä moartea
acestuia presedintia a purtat-o Vicarul Dr. Titus Malai, dupä
retragerea acestuia o poartä actualul Vicar Buzila, fiecare
numit in regulä cu ordin dat de episcop in scris.
Decedând parohul din Rodna Dänilä Malai, notar al forului,
locul lui a fost numit, dupä de sinodul vicarial,
notar al parohul din Rodna protopop on. Simion Pop, iar
dupä retragerea acestuia, a fost ales numit luliu Pop, paroh
protopop on. in Maieru, care functioneazd azi in aceastä func-
tiune, având notar &actual.
Conform ordinului Nr. 977 din 1926, asesori ordinari erau
arhidiaconii Anton Precup Pamfiliu Grapini, protopopul din
Märi$el loan Pop preotul din Nepos George Moldovan. Ca
asesori supleanti erau Zaharie Bulbuc, protopop on. in Mägura-
Ilvei luliu Ciorceriu, preot in Ilva-Mare sat. Fisc era loan Bal,
preot in Tiha-Bärgäului, defensor Buzila, protopop on. in
Poiana-llvei notar al forului Simion Pop, preot in Rodna.
Cu ordinul Nr. 736 din 10 Februarie 1928, pentru ca dis-
dela re$edinta vicarialá sä nu impedece intrunirea forului,
au fost numiti ca asesori noi Octavian Märcu$, profesor de religie
Näsäud, Bichigean, preot in Näsäud pi luliu Morar,
preot in Salva.
In urma noii arondári a protopopiatelor din episcopia de
fäcutä cu ordinul din 21 lulie 1931 Nr. 4088, forul
delegat de instantä a Näsäudului, s'a despärtit de tractul
Budac a rämas ca for pentru vicariatul Näsäudului
prin ordinul Nr. 1538 din 15 Martie 1932 a fost compus precum
urmeazá:
Pre$edinte: Rev. Dr. Tit Malai, vicar foraneu episcopal.

www.dacoromanica.ro
 Asesori ordinari : 1. Rvs. Pamfiliu Grapini, arhidiacon onorar,
paroh, 2. Rvs. Anton Precup, arhidiacon onorar, paroh in
Rebrisoara; 3. M. on. George Moldovan, protopop on. in Nepos
4. M. on. Gavrilä Bichigean, protopop on., preot 11 in
Asesori substituti : M. on. Zaharie Bulbuc, protopop on.
in Mägura-Ilvei M. on. luliu Ciorceriu, protopop on.
in Sat.
Defensor: M. on. Buzila, protopop on. in
Poiana-llvei.
Notar: M. on. Sanion Pop, protopop on. in Rodna.
Din imprejurarea, cä ordinul citat Nr. 1538 din 1932 numeste
acest for numai for matrimonial delegat de l-a apoi din
imprejorarea, dintre membrii componenti lipse$te care e
necesar numai in cauzele bisericesti civile criminale care mai
era intotdeauna printre membrii acestui for, apare
cä episcopul a limitat delegatia forului, ce o avea in cauzele
bisericesti civile criminale, läsând jurisdictie numai in
cauzele matrimoniale.
Dupä moartea asesorului Anton Precup, cu ordinul din 22
Decemvrie 1932, au fost numiti de asesori ordinari Grigore Ciun-
terei, protopop on. in Prislop, iar ca supleanti luliu Morar,
preot in Salva Victor Zinveliu, preot in Mocod.
Defensorul de aici Buzila, in 19
Aprilie 1934 de vicar, cu ordinul Nr. 5878 din 11 Octomvrie 1934,
a fost numit presedinte al forului, iar defensor protopopul on.
Gavrila Bichigean, preot in Näsäud. Ca notar, abzicerea
lui Simion Pop, a fost ales numit M. on. Pop, paroh
protopop on. in Maieru. Cu ordinul din 16 lanuarie 1935 in locul
asesorului Bichigean a fost numit asesor ordinar parohul din
Mocod Victor Zinveliu. Abdicând Iuliu Morar din demnitatea de
asesor, cu ordinul Nr. 980 din 18 Februarie 1937, a numit
asesor ordinar parohul protopop on. din Rebra Teofil Rotar.
Ca nu cumva cauzele sä sufere pentru cazul, defen-
sorul matrimonial ordinar ar fi impedecat a se prezenta la inves-
tigatii, cu ordinul din 16 lulie 1937 s'a numit un defensor
supleant in persoana preotului din Rebrisoara loan Mihalca un
nou asesor supleant lacob Chitul, deoarece George Moldovan din

www.dacoromanica.ro
 263

Nepos era bolnav, nu se putea prezenta la Acesta din

urmä demisionând, a fost absolvat ordinul consistorial Nr. 4872
din 22 lulie 1938.

Juratii scaunului episcopal ai celui protopopesc

din cele mai vechi timpuri pentru rezolvarea probleme-
grele, episcopii protopopii consultau sfatul pi
concursul anumitor preoti mai distinsi. Acestia mai târziu au luat
numele de jurati, numiti apa pentru jurämântul puneau
de exercibial functiunii. In biserica românä cea mai veche urmä
despre acesti jurati este saborul mare tinut sub episcopul
Brancovici in Juratii protopopului luau parte cu
protop la soborul mare. Institutia juratilor a fost o institutie
calvineasa, introdusä in biserica românä de episcopul Bran-
covici, cum ne spune Zaconicul sau Cartea Legilor de pe
timpul lui2). episcopului erau asesori ai consistorului epis-
copal, alesi de saborul mare, dintre cei mai distinsi protopopi i,
dacá se putea, pi dintre cei mai apropiati, ca sä poatá fi la inde-
mâna episcopului. Juratii de pe lângä protopopi erau de
soborul erau membri ai soborului
In timpul protopopului Atanasiu Anton pi Anton Naszodi
in 12 Februarie 1755 jurat pe diaconul, mai târziu capelanul
din Rebrisoara a popii lui Vasile Pop, care mai mult de
ani a purtat oficiul de jurat al scaunului protopopesc i pro-
topopul pretuit foarte mult3). Asemenea afläm jurat pe losif
(kip) Buta recte Lupsai din Juralii de pe lângä epis-
copi erau nu numai asesorii consistorului episcopal, ci erau i
asesorii soborului mare i in aceastä calitate aveau dreptul a face
investigatie chiar contra episcopului, cum s'a intâmplat chiar
cu episcopul Brancovici. Toti, sau numai unii dintre acesti
asesori, pe episcop in vizitatiile canonice desbäteau
episcopul aduceau hotáriri in cauzele mai grele,
Petru Istoria T. Cipariu, Acte Fragmente, p. 145.
2) Cipariu Ibid, p. 257.
3) Arhiva Somesanä, vol. VI, pag. 32 51.
4) Buzila, Monografia Poiana-Ilvei, pag. 59 233. Arhiva Somesanä IV,
pag. 38.

www.dacoromanica.ro
te obveneau provincie. Dupá sf. Unire numele de jurati este
identic numele de asesori. Numärul juratilor a variat, pânä la
trei in protopopiate, la episcopie la doisprezece membri.
Episcopul sau protopopul se folosea de ei la luarea deciziunilor
in cauzele mai grele, când nu se putea convoca saborul mare sau
saborul Juratii erau investigatorii sau anchetätorii cauzelor
procesuale (matrimoniale). (Vezi titlul Protopopiatu I de Dupä
In 1747 se in Blaj mänästirea Sf. Vasile, in ajutorul
episcopului s'au pus pi cälugärii acestei mänätiri, färä ca so se
teargá institutia asesorilor jurati. In 1807 de
episcopul Bob capitlul catedral al canonicilor, ace0a- au format
consistorul episcopal pi institutia asesorilor jurati a Precum
apare din cele de mai sus, jurati avea nu mimai saborul mare,
ci pi saborul mie, cel protopopesc, aa distingem jurati ai scau-
nului episcopal pi ai scaunului protopopesc.

Ctitorii sau curatorii

Ctitor dela cuvântul grecesc ctitor inseamnä edificátor sau
ingrijitor. Ctitorii erau atât la episcopie la protopopiat, pre-
cum pi in fiecare parohie. Erau organe ajutätoare in administrarea
averilor sau un fel de revizori sau exactoril) a intregei averi bise-
rice§ti. Ctitorii, nu erau membri in saborul mare, nu
participau la §edintele lui. Ctitorii puteau fi ale§i dintre preoti,
dintre protopopi sau dintre laici2). Ctitorii dela episcopie se ale-
geau de cätre saborul mare, cei dela protopopiat de saborul
protopopesc pi se de episcopi. Ei se mai numeau cura-
tores eclesiae3). Curatorii sau ctitorii au fost instituiti din timpul
impäratului Leopold 1.4)
se numesc binefâcätorii mai mari ai
cilor ; institutia de mai numai la parohii pi mai
nou este reglementatä in dieceza de Cluj-Gherla prin regulamentul
despre Administrarea averilor bisericii române unite din parohiile
1) Dr. N. Nilles, Symbolae Tom. 1, p. 259, pct. 6.
2) Dr. Institutiunite p. 140. Cipariu, Acte pi Frag-
mente, p. 157.
3) Cipariu, Ibid. p. 269. p. 124. NiHes, Ibid. p. 259.
4) Ibidem, p. 404. Grama, p. 125.

www.dacoromanica.ro
apartinAtoare eparhiei române unite de Cluj-Oherla din 15 lie
1932 Nr. 3555.1) Astäzi, márimea parohiei, se aleg câte
curatori mai multi chiar, la 24. Regulamentul citat le
prescrie drepturile obligatiunile.

Protopopii, datorintele i prerogativele

de a vorbi despre protopopi sau despre vicari voi
creiarea institutiei.
Protopopii pi vicarii sunt o institutie foarte veche in biserick
Ei nu sunt decât corepLscopilor. Originea corepis-
copilor dateazä in biserick din suta a treia dupi Hristos.
Dintru inceput episcopii, ca urmasi ai apostolilor, in baza uzului
introdus in bisericä, aveau resedintele numai in orase. La
aceasta mai târziu au fost obligati chiar prin canoane, ca nu
li se micsoreze cinstea pi prestigiul. canonul al 57-lea al con-
ciliului din Laodiceia tinut in 363 dispune >nu se cade a se pune
episcopi <, canonul al 6-lea al conciliului din Sardica
zice: »s nu fie pennis nicidecât a pune episcop orice sat sau
mic . In secolele prime ale crestinismului, chiar pini târziu,
prin secolul al IX pi al X, in fiecare cetate mai de valoare se
afla câte un episcop. In urma pastoratiei, ce episcopii o fäceau la
orase, in acestea se tot mai mult credinta creptini, iar
gânismul dispgrea pi rämânea incuibat la sate, unde se ref ugiau
pägânii din orase. De luat pi satul numele: pagus=sat,
sätean, din sat. Episcopii retinuti de multele
agende la orase orasele (cetätile) foarte rari pi situate
la distante mari, episcopii nu se puteau ocupa cu pastoratia la
sate. Pentru ca nici satele nu sufere, episcopii numeau
dintre preofii cei mai eminenfi câte un corepiscop sau episcop rural
peste mai multe sate, in Orient mai decât in Apus. In o
diecezá erau mai multi corepiscopi. Acestia guvernau pe preotii
credinciosii din regiunea concrezutä in numele pi in
episcopului respectiv dupá inviatiunile dispozitiunile aceluia
atât in Apus cât in Orient. Greutätile mari provocate de lipsa
mijloacelor comode de deplasare, de a putea comunica cu epis-
Curier 1932, Nr. 15, p. 110-115.

www.dacoromanica.ro
copia, precum pi alte pricini, au fortat pe episcopi, ca sä cedezé
corepiscopilor aproape toate drepturile episcopali afará de consac-
rkile de preoti, de biserici pi obiecte, la cari se recerea ungerea
Sf. mir, care este exclusiv de atributiunea episcopului. De aici
drepturile cele multe pi mari in timpuri ale corepiscopilor.
Conciliul provincial prim al provinciei biserice§ti
unite de Alba-lulia 1872 la lul cap.
pag. 41, zice despre episcopi : »Episcopii pätruni de mkimea
räspunderii, ce este impreonatä cu Malta chemare a pastoratiei,
de altä parte nizuind a corespunde acestei apostolice, nu
puturä a nu se folosi de ajutorintele, ce li se imbiau spre
inaintarea pi prosperarea binelui spiritual pi a credincio§ilor acelora,
cari in tinuturi mai depärtate dela scaunele
Drept aceea se indatinarä a trimite in acele preoli
prudenti pi pii, investiti cu jurisdictiune mai mult sau
mai restrânsä, care se poate a apela la episcopul dele-
gante.
Atari ajutori episcope§ti asezati prin dieceze au existat pi
in vechime sub numirea de corepiscopi, pi se aflä pi in biserica
noastrá in persoanele Vicarilor foranei, precum pi ale proto-
popilorg.
Institutia corepiscopatelor, in urma abuzurilor de putere, ce
acestia vi-au permis a exercita ici coalea. a la sfârOul
veacului al IX incá Räsärit mai curând in Apus.
fiinda greutkile de comunicatie pi apropiere de centru erau tot
acelea, atât biserica orientalä cât pi in cea latinä, la care apar-
pi noi Românii pe atunci, se introduce o nouä institutie,
institutia »protopopilor drept prea frumoasä, dar prea gtea de purtat
delegAtoriee1). In biserica orientalä protopopii au fost numiti
cuvântul grec protopapades2), in occidentalä-latinä arhi-
diaconi, desi protopopi pi arhidiaconi cu respect la preroga-
tivele este o mare deosebire. Arhidiaconii aveau mult mai
pi mai neinsemnate decât protopopii. Oficiul
prerogative
de protopopi in Räskit s'a introdus mai curând decât in Apus.
1) Sionul romanesc, 1865 p. 115, Dr. Gregoriu Silasi, Protopapadihia lui
Petru
2) Dr. A. Inst. Blaj 1905 p. 208.

www.dacoromanica.ro
 267

Despre existenta protopopilor avem urme chiar din secolul

alXII I). La noi Românii protopopi chiar in timpul, când
Românii steteau sub jurisdictia episcopilor latini 2).
In 1360 afläm pe protopopul Petru din Ostrov (lângá Hune-
doara), la 1411 pe protopopul Dobrota din Râul Barbat 3). La
conciliul din Florenla in 1439 episcopul Demian participä i
protopulul Constantin 4).
La 1526 afläm protopop in Socet (Zoczath) pe Petru pus
de George de Brandenburg, sotul lui Matei Corvinul
Beatricea5) In 1567 Vidicul Bistritii avea protopop, devi numele
nu este cunoscut. Anume episcopul calvin George de Sângeorz
cere magistratului Bistritii sä trimitä la el i pe »protopopul Vidi-
culuir gândul de al converti la calvinism.
In 1636 in 17 Martie episcopul de preot
pe Miron din Sängeor-Bäi pune protopop in Salva pe
'din vidicul D-Voasträc5).
La protopopii aveau drepturi foarte mari, egale
ale corepiscopilor. Stäpâneau regiunile numite protopopiate, care
cuprindeau câte 100-150 parohii 7). Drepturile protopopilor
s'au redus proportional facilitarea contactului cu episcopiile
prin deschiderea cäilor i mijloacelor de comunicatie, precum
alte cauze. Saborul mare sub Episcopul in 1675 a
regulat drepturile i prerogativele protopopilor.
Dupá Petru Maior (locul citat din Sionul românesc) dreptu-
rile protopopilor au fost urmätoarele:
1. Controlarea bisericilor din toate punctele pe vedere, con-
trolarea sf. cuminecäturi, sf. Antimise, a curäteniei in general, a
liturgice corali, modul cum se serveste sf. misk cum
se predick modul servirii sf. sf. Sacramentale, ingrijirea
cimitirelor, o energicä supraveghere a modului de comportare a
preotilor poporenii, controlul vietii cre§tinilor, ori nu
1) Sionul românesc Ibidem.
2) Dr. A. Bunea, Discursuri, Autonomie, Blaj p. 292.
3) Dr. I. Lupas, bis. rom. Ard. p. 23.
4) Enciclica papalä Pontifices., Unirea 1937 Nr. 21 p. 3.
5) Dr. A. Bunea, Vechile episcopii p. 14.
6) $tefan : bis. rom., Sibiiu 1935, p. 193.
7) Macedon Pop, Activ. Vic. for. Buda-Pesta 1875 p. 10. Vezi con-
scrip¡ia din 1733 a episcopului Klein la Bunea Ep. I. Inocentiu Klein in apendice.

www.dacoromanica.ro
268

ciunile articlii de credintä? In ce sunt vicii ? Care este

vieata religioasä-moralä, cercetarea bisericii de cätre credincio$i,
raportul preot popor.
2. Tot Maior ne spune in paragraful 20, cá protopopii aveau
dreptul in baza canoanelor a dicta pedepse nu numai asupra
credincio$ilor, asupra cantorilor fetilor, ci chiar asupra preo-
timei. Puteau nunumai sä suspende pe preoti dela oficierea celor
sfinte, ci puteau lipsi total dela oficiu beneficiu, sau ai
depsi cu pedepse ba chiar cu arest Puterea
de a pedepsi pe preoti a durat pânä târziu.
Nr. 23 pag. 314 urm. ne aratä, eä la 1760 protopopul Näsäu-
dului la un sobor tinut in Rebri$oara a dispus, ca Teodor Zdrobäu
din Feldru sä fie legat lângä casä de un sub un
picioarele in lant timp de una orá. La amenintat proto-
popul, cä va mäsura 50 bote, la iertat numai la rugämintea
celor prezenti.
Vicarul Näsäudului linea pe preoti in arest cu
sAptämânile. Se poveste$te azi cazul preotului Pantilimon din
Zagra, care dupä ce a pedepsit de vicarul, câteva
mâni inchis odatä, când e$ia vicarul din casá, a
voit al lovi cap cu un lemn. Vicarul refugiat in casä, a scäpat
teafär; preotul denuntat la episcopie, a fost pedepsit
arest »la profos», de unde il escortau in toate zilele la biseria.
Ce sä zicem de cei mai subordonati ai Vicarului ?1) Pedep-
sele aceste au in toatä asprimea cât a durat granita.
Deja finea stäpAnirii vicarului au inceput a fi mai
blânde, sub Macedon Pop mai blânde aproape fiecare pe-
deapsä se circula in intreg vicariatul in scris. aceasta im-
prejurare era destul de mare pedeapsä.
Contra pedepselor mari a protopopilor se putea face apel
la episcopie, timpurile imprejurärile insä erau de neprielnice
pentru aceasta.
3. Era legiferat din vechime, inch din timpul lui Constantin
cel Mare, ci toate cazurile de proces ale credincio$ilor cu preotii
ale preotilor cu credincioaii, sd se judece numai de forul
siastic : preotul cu curatorii, tineau sabor, in care rezolvau cauzele
de diverginte mai ale credinciNilor. azi mai sunt cazuri,
in unele locuri, când credincio$ii supun neintelegerile dintre ei
acestui for sunt scutiti de multe chellueli de
timp pela judecátoriile civile. apoi, protopopul soborul
unde se judecau cauze mai grave in special divergintele
dintre preoti. Acest uz s'a observat in unele parohii in tara Näsäu-
dului pânä târziu chiar dupä desfintarea granitei.
Macedon Pop 1. c. p. Soborul din 1732

www.dacoromanica.ro
 4. Protopopii aveau dreptul de a judeca cauzele matrimo-
niali pi a aduce sentintä nu numai pentru despártire de pat
mask ci chiar pi a declara cdsätoria de nulä. (Ibid. paragraf 21.)
De aceasta putere decursul timpurilor unii protopopi,
parte din ne$tiintä parte sub fel pi fel de influinte pi motive, au
abuzat foarte mult. Despärtia pe cdsätoriti pi motive legale
pi aceasta procedurd in sä se sisteze, se tot mai
mult, dieta tärii la Alba-lulia in Martie 1651 a oprit sub
pedeapsä de moarte pe protopopi de a mai pronunta despärtirea cásá-
toritilor. Dreptul de a judeca cauzele matrimoniale s'a rezervat mai
târziu numai episcopilor, pentru ca apoi prin conciliul provincial
prim tinut in Blaj la 1872 sä se reglementeze definitiv conform
canoanelor bisericei. In baza canoanelor acestui Conciliu episcopul
de pie memorie Vasile Hossu a instituit in dieceza noasträ foru-
rile protopope,5ti ca foruri delegate de I-a dar numai in
cauzele matrimoniali. La noi in Vicariat acest for constá din Vicar
ca pre$edinte, apoi 4 asesori ordinari, un defensor matrimonial
pi un notar al forului. ace$tia numiti scris de episcop.
Acest for judecä cu putere deplinä. Sentintele lui se din
oficiu la forul al Tribunalul matrimonial episcopal. De
se apeleazd, dacä este cazul, numai de atre partido la forul al
Ill-lea, Tribunalul matrimonial metropolitan, pi de aici la forul al
care este Scaunul Apostolic din Roma. Conciliul provincial
al doilea tracteazd cauzele matrimoniali in IV foarte amá-
nuntit.
In acele timpuri se foarte multe cásátorii ilicite,
adicä observarea prescriptiunilor bisericii pi aceasta tot numai
din nepriceperea preotilorl). De aceea saborul din 1700 a adus
deciziunea, cä »care logodnä se va face färá 55 nu se cu-
nune nu vor da in protopopului sau episcopuluic.
Prin aceasta s'a sanctionat uzul, nici o cununie nu se putea
incheia färä (facultare) dela protopopi. Aceasta dispo-
zitie a fost mai tärziu chiar de impäratul losif al II-lea, pi
pentru Vicariatul nostru a rámas in uz azi. In 1933 in 15
bruarie cu Nr. 811 Ordinariatul de Cluj-Gherla a introdus chiar
un imprimat de contract de bunanvoire care este a se inainta de
cätre preoti Vicariatului pentru autorizare. Aceastä autorizare chiar
dela a trebuit plätitä cu o taxä bäneasa de floren a.
Aceasta apare din Constitutiunile aprobate ale Ardealului Partea I,
titlul 8, art. 4, care : preot va pe cineva färä
nici o cauzä, sau va cununa pe cei de altä confesiune, sau pe oamenii cu
doue muieri, sau persoane rpite... astfel de protopopii nu
pedepsi merit, oficialii se admoniezä pe protopopi, it dacä totusi nu
pedepsi in timp de 15 zile, protopopii sä se lipseascä de oficiul

www.dacoromanica.ro
270

de fiecare autorizatie. Sub Vicarul Malai taxa s'a redus la 40 lei,

sub Vicarul Buzila la 30 lei valoare nouä.
5. Protopopii aveau dreptul a opri cäsätoriile, când nu
stiau ruglciunile. lncä in saborul tinut de Episcopul in 1675
s'a canonul »care cre$tin nu va Tatöl nostru,
deal, Zece porunci, unii ca aceia vor fi fdrd legea lui
Aceasta necunoastere a rugäciunilor a articolelor de
astäzi formead pieded impiededtoare de este una
dintre celea mai eficace arme in mâna preotilor, ca in parohii
nu existe nici un credincios, care nu cunoasd pe lângá rugä-
ciuni mAcar elementele esentiale ale credintei.
6. Protopopii aveau dreptul a dispensa pe miri dela vestiri
(ibid. § 27), puteau dispensa chiar dela piedecile impiedecätoare
de cAsätorie (ibid. § 28), precum a solicita dispensele
dela superioare, pentru piedecile, cari nu puteau fi dispen-
sate de aceste foruri.
7. Protopopii aveau dreptul erau datori a griji de admi-
nistrarea corectä a bisericilor din protopopiat
29). Pentru implinirea acuratä a acestui obligämänt ordinariatul
eppal de Cluj-Gherla a edat in 1 August 1932 sub Nr. 3554
Regulamentul de administrare a averilor bisericilor române unite din
parohiile apartiitoare eparhiei române unite din Cluj-Gherla,
care a urmat tot in 1932 sub Nr. 4185 Insructiuni pentru pregó-
socotelilor redactarea actelor fine sub Nr. 6007-1932
un Formular de ratiuni buget. Vezi foaia oficialä Curierul cre,stin
1932 pag. 110 126, apoi 1933 pag. 14. aceasta s'a
din uz Regulamentul instructiunile date in 1867, cari nu mai
corespundeau (vezi Tit Bud, lndreptar practic pag. 388 urm).
fiecare protopop este obligat a cenzura indrepta
socotelile parohiilor, ale publica la fata locului in adunarea gene-
apoi a le inainta Exactoratului diecezan pentru aprobare,
care are revizorul (exactorul) säu care este dator a cenzura
din nou totul. Protopopii au dreptul a din ratiunii pozitiile
nereali sau contrari ordinelor.
8. Protopopii erau apärätorii cauzelor preotilor, credinciosilor
bisericilor 30).
9. Dreptul protopopilor era sä numeasd in parohii ceteti
(dieci, cântäreti) ipodiaconi, adid feti sau crâsnici 31).
10. Dupä ce protopopii nu puteau nemijlocit sä
niseasd averile parohiilor, ei aveau dreptul de a pune curatori
prin obsteasd cu credinciosii 33). Acestia sub con-
') Conciliul provincial al al provinciei bis. gr.-cat. Alba-lulia 1i
din 1882, Titlul IV paragraf 35.

www.dacoromanica.ro
 271

trolul preotilor a protopopului sub jurämânt sunt a se

îngriji de buna administrare a averii biserice-sti.
11. Protopopii dreptul a recomanda episcopului pe cel
ce avea intentia sä se preoteasca, adicä a certifica episcopului pe
constiinta vrednicia sau nevrednicia petentilor la hirotonire.
Nici se putea altcum, deoarece cei ce voiau a se preotii
pe la mänästiri sau pe lângä vreun preot mai bätrân, ori
pe unde nu mai cele de lipsä pentru preotire. Episcopul
consilierii lui nu le cunostea vrednicia sau nevr_dnicia atunci
pe dreptul protopopul era acela, care putea informa. In arhiva din
Blaj la anul 1772 se aflä un dosar, cum protopopul Danil reco-
sä fie sfintintit de preot George din Mägura Ilvei.
Saborul din 1700 tinut de Atanasiu decide in acest obiect despre
ce cerea hirotonirea sub 2. »Diecii, cari vor vrea se hiro-
toneascei, la protopop carte pi ca carte
dela pi nu va fi la epis-
copie 40 zile atunci episcopal nu-1 .
12. Protopopii aveau dreptul a da beneficiu preotilor nou
hirotoniti, aded a le conferi parohii. In canonul al 11 al saborului
din 1700 se zice despre hirotonit popor sä-i caute proto-
popul 50 a da protopopului o piele de Protopopii
aveau dreptul a strámuta pe un preot, din motive plauzibile, dela
un beneficiu la alt beneficiu. In intelesul canonului al al
mitului sabor preotii, ce veneau din alte nu era permis
ai primi pânä nu produc carte dela episcopul de acolo, iar cei
din alte tracte, carte dela protopopul preavut, cumcá respectivul
e bun plätit dajdea cea episcopalä. Preotii, ce treceau
in alte regiuni, ori tari, puteau face aceasta numai carte dela
protopopul propriu.
13. Protopopii aveau dreptul a da litere dimisoriali
ce voiau a trece in alte tracte chiar in alte Protopopii
trebuiau se execute intocmai, altminterea o de
24 florinti. Acest lucru era stabilit de sub episcopul in
saborul din 1675, canoanele 10.
14. Intrucât episcopii nuintotdeauna se puteau deplasa pentru
consacrarea bisericilor, impiedecati find de caz de boalä sau de
alte cauze e, protopopii aveau dreptul a binecuvânta biserici
37).
15. Protopopii aveau dreptul datoria de a lua parte la
saborul mare fiecare protopop doi preoti tractuali bâtrâni. Pentru
cheltuialä primea dela fiecare preot câte doue dutce 1). Dacä pro-
') 2 dutce erau egale la 12 Gr. Sionul rom. 1866 pag. 177
coloana II. Ulterior la taxa aceasta contribuiau i fetii, ca se ma-
joreze.

www.dacoromanica.ro
272

topopul nu se prezenta, putea fi lipsit de protopopie pedepsit

cu gloaba saborului mare, de 66 florinti, iar preotii cari nu plateau
taxa protopopului erau pedepsiti de acesta de cei preoti
lncepând dela episcopul Varlaam inainte, acesti doi preoti
bätrâni erau numiti uzul calvin)
16. Protopopii aveau dreptul a participa cu vot deliberativ
la alegerea episcopilor. Acest drept de alegeie a fost recunoscut
din partea stapânirii civile (calvine) mai in dieta din 21
Aprilie 1577 apoi in cea din Turda din 21 Octomvrie 1579.
Protopopii erau membri ordinari de drept ai saboarelor mari.
Aceste saboare nu se numai pentru alegerea episco-
pilor. Ele se intruneau pentru desbaterea cauzelor mai impor-
tante ale bisericii din dieceza, ba chiar pentru detro-
narea episcopilor. in 1643 fu lipsit de episcopie prin votul
unanim al saborului mare episcopul (calvinist) Orest dat
pe mâna poterei lume$ti. Nouae luni fu tinut in de unde
se scotea la marginea ora$ului era pe trupul gol cu vergi.
Motive le condamnärii ar fi fost imoralä, ce a träit-o Orest.
(Vezi diploma lui Rakoczy din 10 Oct. 1643 la Cipariu Arhiv
p. 628, in protopapadihie § 44.)
Tot asemenea fu judecat de saborul mare »al protopopilor
preotilor români« episcopul in 1680 dat pe mâna
poterei civile (vezi diploma lui Apaffy din 28 Decemvrie 1680, la
Cipariu Arhiv p. 632).
17. Alt drept al protopopilor era proedria. Protopopii erau la
inceput cei dintâiu dupä episcop, precum au fost corepiscopii.
Pravila canoanelor celor dela saborul ecumenic din Niceia in ca-
al 57 zice: protopopal se onoreze, nu va fatd epis-
copal, ca episcopal, este local lid«.
18. Protopopii aveau dreptul a face mise solemne cu
mare fast. Aveau la un titlu mai de onoare, ei sunt intitu-
lati: »Preaonorafi sau »Malt
19. Protopopii au dreptul pomenifi la sf
ce o servesc din tract. CAlugärii pomenesc pe egu-
preotii tractuali pe protopopul bineinteles numai
dupä pomenirea Pontificelui, a Mitropolitului a Episcopului
la proscomedie pomenirea protopopului.
20. Protopopii au avut intotdeauna dreptul de a incasa din
protopopiat anumite competinte pentru intretinerea onestä a
Cine cui sluje$te, dela acela are dreptul a primi intoldeauna. Epis-
copul Pataki in 1725 scrie protopopului din Voila:
»Venitul Frátii Tale, precum a fost obiceiul in zilele altor epis-
copi repausati, cere Frätia Ta«. Canonul 10 al saborului
mare din 1734 obiect are hotärirea: »Li s'a rânduit pe

www.dacoromanica.ro
 273

an protopopilor dela un preot 2 horgosi 1), dupä horgo$ul,

ce s'a dat pânä acum, li se mai dea unuk. »Dupä aceea
s'a mai aceastä taxä s'a estins $i asupra cantorilor
fetilor.
Despre competintele protopopesti vorbe$te sinodul tinut
parohia po$ta in anul 1769 2).
21. Datorinta protopopilor era a publica toate ce
le aduceau saboarele mari pe cari protopopii le primeau scrise
de notarul saborului subscrise de episcopul. Tot asemenea
publicau protopopii decisiunile saboarelor protopope$ti, poruncile
impäräteti tot ceea ce era de interes ob$tesc.
22. Protopopii erau datori a incasa toate pomi-
noacele, catedratical alte obicinuite venituri 3) episco-
pali dela sate preoti. Despre toate incasärile erau obligati a tine
evidentä, tot asemenea despre restäntii. Cu ocazia intrunirei in
borul mare erau datori a prezenta episcopului sumele inca-
sate, cât pi restantele. Aceasta sub gloaba saborului mare de
66 florinti. Dacä erau restänti, episcopul trimitea câte un comisar
dela resedinta sa, ori vreun alt protopop, ca sä investighezd cauza,
eventual sä pi sä raporteze. afläm, cá epis-
copul Obenadie la 1628 a trimis in vidicul Bistritei pe vicarul
»chipul vlädichii« loan ca sä lipsascä de oficiu pi beneficiu pe
protopopul vidicului, ceeace vicarul fäcând a pus in locul celui
lipsit de oficiu ca protopop pe preotul din Salva cu numele lona$c.
Episcopul Aron a purces tot asemenea protopopii din
pi Odrihei 4).
Puterea protopopilor ajuns culmea sub stäpânirea Cal-
vinilor in secolul al XVII, când puterea episcopilor români, a
foarte mult p in favorul protopopilor, cari stäpâneau
câte 90-50-100 de preoti supu$i judecätii saborului aded
protopopilor pentru dlcarea sau neobservarea legilor bisericesti.
Calvinii autau as dea cât mai multe drepturi protopopilor, ca
celor ce stápâneau poporul, in detrimentul jurisdictiunei episco-
1) Un era egal la o sau
2) Vezi SCultura Cre$tinä. 1939 pag. 154 pct. 13.
3) Döjdii era un soi de contributie in bani. Fiecare mai da
copului o (cubulus) de bucate un floren unguresc anual.
Satele mai mari mai mult. erau o anumitä cantitate de
grâu oväs, ce se da anual episcopului de parohii. Dr. A. Bunea in
opul Episcopul Aron spune cä, pominoacele constau din 3 mariani, 2 feldere
de 4 de oväs anual dela fiecare sat. erau pedepsele dictate
in cauze procesuale. Catedraticul era o taxä anualä de un floren dela fiecare
preot.
4) Dr. Bunea, Episcopii Aron Novacovict pag. 376-7.

www.dacoromanica.ro
274

pali, iar drepturile episcopilor le ciungäreau mereu, cum a fost

decisul dietei din Media dela 1588 articlul 13, cä episcopii nu
pot face nici o vizita(ie fárä invoirea domnilor de pämänt,
prin articlul 18 episcopii au fost pusi sub supravegherea pre-
fectilor (föispanilor).

Am scos aceste drepturi prerogative ale protopopilor din

Protopapadihia lui Petru Maior descrise acolo cincizeci para-
grafi cu multe amänunte, ca sä mä declar asupra cano-
nicitätii unora sau altora din ele.
Protopopii se alegeau in soborul de cätre preolii trac-
tuali se de episcopul in saborul mare. Just era
darä, nici depunerea nu se putea face decât numai de
aceleasi foruri aprobarea saborului mare. Desi acest lucru
a fost de autoritatea civilá a tärii prin George Rákoczy
la 1), totusi autoritatea civilä mai arogat dreptul
de a pune pe protopopi a numi in local altii. Chiar
in vidicul nostru magistratul Bistritii a in 1705 a depune
pe protopopul Matei in Zagra in locul lui a mimi pe popa
calvinizat din Mititei2). Câte cazuri de aceaste nu vor
mai fi fost?
Pe timpul unirei biserica Romei exista numai o clasä de
protopopi. De pe timpul episcopului Petru Maior afläm clase

Decani, clasa cea mai

1. Decani se numeau mai
numai canonicii vicarii foranei aveau sub jurisdictiunea
mai multe protopopiate.
2. Protopopii (arhidiaconii) erau cei mai numerosi.

Nr. 12 al lirisovului zice: pe protopopi dinpreunä voxul i

judecata sinodului va alege i va face sä se aleagä, nice pe vreunul dintrinsii
pentru bani sau ori pentru ce onoare, il va lipsi din deregAtorie, sau va läsa
sä se lipseascä. Ci dacä oarecarele din ei a fâcut ceva mare, sau ori
in ce chip dela calea cea dreaptä a deregätorii sale a se se vor afla,
cu dreaptä a legii judecatä pe unii ca aceia din deregätorie ii va lepäda...
carele apoi se va vedea demn de a purta aceasta deregAtorie a protopopiei,
acela i cu voia preotilor aceluiasi tinut varmegie se va alege, in locul
celui din deregätorie lepädat, se va pune..
2) N. lorga documente din arh. Bistrilii II p. 99 Nr. CCCLXVI. .Arh.
T. I Nr. pag. 26 urm.

www.dacoromanica.ro
 3. erau nurnai administratori protopope§ti, dele-
gatie de imprejuräri. Atari au fost in vidicul Bistritii
szódi Petru Pop in 1761 Dáni Pap, protopop in Monor in
17661), Petru a fost pelângä oficiul säu principal de
protopop al Gurghiului inspector al tractului Abafaii (vezi
popiatul de Dupä
4. Notarii tractuali administrau vacant in mod inte-
rimar pânä se numea cineva protopop actual.
5. Jora(ii erau numai asesori ai scaunului protopopesc.
6. Protopopii onorari, preotii cari prin meritele sau ridicat
mai presus de alti colegi pentru aceea au fost titlu
mai mare. Aveau onoarea cuvenitá protopopului, dar erau färä
jurisdictiune 2).
In 1782 la alegerea episcopului Bob votizanti cu vot viril au fost
4 decani, 53 protopopi, cari 2 onorari, 3 inspectori 3 jurati 3).
Incá sub episcopul Rednic se ivete clasa viceprotopopilor.
Azi in biserica unitä sunt protopopi actuali, cdrora sinodul
1833 tinut la instalarea episcopului s'a dat dreptul de a
purta brde rosii canonul de sub 16. Avem apoi viceprotopopi,
cari au tractele administrative. Avem administratori
administratori vicariali adecä preoti färä titlul de protopop ori
vicar incredintati cu administrarea unui tract protopopesc ori vica-
rial. Avem protopopi onorari, descri§i mai sus.
Bineinteles toate aceste numiri ranguri numai
numai dispozitiunea, numirea gratia episcopului, deoarece
singur episcopul are jurisdictiune in diecezä, tar ceialalti
gradati au numai jurisdictiune delegatd. In acest sens sunt a se
explica drepturile mari, ce protopapadihia lui Petru le
atribue protopopului. Nici corepiscopii, nici vicarii nici proto-
popii n'au avut nu au jurisdictiune ordinarä, ci numai delegatá
atari au fost drepturile dacä totu§i lumea tinea,
jurisdictiunea este ordinark era o eroare grozavk
In nou infiintata episcopie a de mai târziu afläm
protopopi suroga(i, adecä persoane puse pe protopopii inca-
1) .Arhiva Nr. 2 p. 46 Nr. 3 p. 37. Cultura Crestinä 1936 pag. 93.
2) Dr. A. Grama, Institutiunile ca1vinesti p. 237-8.
M. Moldovan, Acte sinodari I. 129.

www.dacoromanica.ro
pabili de serviciu, cum a fost Alexandru la$i lângä protopopul
din Bistrita prin
Cari sunt datorintele, drepturile prerogativele protopopilor
de azi, ni le aratä Conciliul provincial prim al provinciei
ce$ti gr.-cat. de Alba-lulia pi Fägära$, Blaj 1882, lul II, cap. VIII,
p. 43, unde se define$te:
»Episcopii spre apt u$ura inspectiunea guvernarea diece-
selor, le pe acestea in cercuri, cari de comun figu-
in biserica noasträ sub numele de protopopi, pi dân$ii
pärerea Canoni$tilor bisericii greco-catolice urmätori in ofi-
ciul corepiscopilor celor de demult. Precum corepiscopii aveau
jurisdictiune in tinuturile incredintate prin episcopii diecesani,
apa pi protopopii au aceea$i putere delegatd dependentd dela
episcopesc.

I. protopopilor se reduc la :

1. Protopopii sunt indatorati a vizita in tot anul odatä toate

parohiile incredintate ca unii ce sunt pu$i, sä viziteze asupra
credintii, asupra purtärii pi moravurilor preotilor,
torilor pi dând la Ordinariat informatiuni con$tientioase
despre purtarea preotilor atât fungenti cât pi deficienti, precum pi
a preoteselor pi a orfanilor de preoti, pi a altor persoane
biserice$ti, indreptând scäderile, ptergind abusurile, compunând
certele, sau referindu-le la scaunul episcopesc. Mai incolo cu oca-
ziunea vizitatiunilor canonice sunt indatorati a tine dog-
matice pi morale cätre credincio$i, indemnând pe a-$i da
pruncii la obligând pe docenti pi pe curatori a-$i implini
cu con$tientiositate chiemarea, dojenind pe popor, ca sä vetu-
iascä in concordie pi sä umble in calea Domnului, combatând
totdeodatä cu intelepciune pi rigoare päcatele, ce ar fi descoperit,
sä comit in popor cum sunt : betiile, concubinatele, pi altele.
2. Sunt indatorati a inspecta starea cládirilor parohiale pi
biserice$ti, starea cimitirelor, pcoalelor pi averea acestora, pi a
ingriji, ca acele färä Ordinariatului si nu se insträineze;
in lipsä de averi, a cerceta modalitatea creärii acelora, a cer-
ceta vasele sacre, ornamentele biserice$ti, cärtile de tipic, proto-
coalele matriculari, a ordinelor emise dela Scaunul episcopesc,

www.dacoromanica.ro
precum pi jurnalele ratiunilor despre averile bisercet pi colare,
pi la finea anului ratiunile de ei, a le inainta la Exacto-
ratul Scaunului episcopese respectiv la Ordinariatul episcopesc.
3. Mai incolo sunt indatorati a veghea, ca serviciul dumne-
zeesc, administrarea S. Sacramente pi a altor functiuni, precum pi
predicarea cuvântului divin pi catechizarea tinerimei sä se irnpli-
neascá prescrisele diecezane.
4. A purta grijä, ca ordinatiunile emise Scaunul episco-
pesc sä se publice in pi sä se respecte pi urmeze.
5. A primi pi inainta la Ordinariat cererile pi plângerile
preotilor, pi a credincio$ilor, alâturând la acelea opi-
niunea
6. A asista in persoaná sau prin delegat la examenele
mestrale dela pcoalele districtuale, a semna protocoalele de clasi-
ficatiune pi a le inainta la Ordinariat, a fi atentiune la metoda
de propunere a docentilor, a indrepta defectele observate, con.
strângându-i in caz de nevoie a se in conferinte
re$ti, spre a se deprinde in arta pedagogicä prin imprumutarea
ideilor pi a cuno$tintelor.
7. A pertracta in persoanä, lucrurile incredintate for dela
Ordinariat dupá natura obiectului pi inviatiunea in
adunarea clerului distructual pi a referi despre rezultat; pi in urmä
8. A face raport Scaunului episcopesc despre mi$care
confesionalä tulburätoare de pacea internä a bisericii pi a stärui
din puteri pentru domolirea ei.
II. Drepturile protopopilor sunt urmätoarele :
1. A convoca clerul districtual la protopopesti, a pre-
zida in acele, a conduce desbaterile pi a pronunta deciziunile in
cauze apartinând in sfera a-vi alege notar districtual, a de
semna din preotii protopopiatului judecätori la forul protopopesc
pe aceia a-i propune la Ordmariat spre intärire, a primi cauze
bisericesti, a le desbate pi judeca ca in forul delegat de 1-a in-
disciplina veche in vigoare in practica bisericei
noastre greco-catolice.
2. A da cärtile de cununie; unde pi pânä când va subversa
lipsa, examinând pe cäsätorinzi din cele mai insemnate inchieturi

www.dacoromanica.ro
ale credintii din preceptele lui Dumnezeu ale bisericei, oprin-
du-le cAsátoria in caz de nestiintä la invätarea acelora,
cum pi in cazul de ivirea vreunei piedeci de asätorie, pânä la
aceleia.
3. A introduce pi a instala in parohii pe nou denurnitii
rohi, a introduce in statiunile docentali pe docentii calificati pi
proväzuti dela Ordinariat cu decrete pi a confirma pe curatorii
alesi de popor.
4. A pe parohul, ce ar deceda, asistând pi cei-
lalti parohi districtuali, a face dupä rnoartea repausatului inventar
legal despre lucrurile bisericesti pi parohiali pi despre toate a referi
la Ordinariat, amäsurat formularelor prescrise.
5. A se ingriji in mod provizor despre administrarea parohiei
vacante, precum atunci, când cutare paroh ar fi impiedecat in
oficiul cerând aprobare dela Episcop.
A lua parte la sinoadele diecezane
a consulta
cu Episcopul despre lucruri bisericesti.
7. A publica pi canoanele sinoadelor diecezane
din comisiunea Episcopului, la clerul supus, in adunárile
popesti.
8. A binecuvânta biserici, cimitire, vase, ornate bisericesti
pi cruci.
9. A incurge la alegerea Episcopului cu vot viril in sinoade
alegatorie, unde exkta atari. In urmä
Dreptul de a percipia toate venitele pi emolumentele pro-
topopesti statutele diecezane amäsurat datinei aprobate.

III. Drepturile onorifice ale protopopilor sunt:

Dreptul proedriei in sinoade diecezane, titlul de »Prea onorat

Domn, dreptul de a avea sigil oficios, de a fi de regulä organul
mijlocitor in corespondentele subalternilor cu Ordinariatul pi dreptul
de a reprezenta districtul säu fatä cu deregatoriile politice con-
cernente.
Devenind in vacantä vreun oficiu protopopesc, Episcopul
poate sä-1 complineascä prin protopop sau prin administratori
protopopesti, cari in districtele au toate datorintele, drepturile

www.dacoromanica.ro
 279

prerogativele protopopilor dovedind acestia dexteritate zel

in purtarea oficiului de administratori, Ordinariatele dupá un räs-
timp al serviciilor pot sä-i promoveze de protopopi actuali.

Forurile protopopeOi
Cea mai veche despre forurile protopopesti se aflä in
colectiunea de legi »Aprobataec (P. 1. T. VIII, art. 4). Acest for,
ca episcopal, era compus din protopopul asesorii Scan-
nului protopopesc, cari erau de saborul dintre cei mai
distinsi preoti, de regulä bätrâni. De aceea acesti asesori se
meau Scaunului protopopesc ; acestia de regulä erau doi
se numeau $edintele tinute de ei cu proto-
popul, erau numite sabor protopopesc.9 Cel mai vechiu sabor pro-
topopesc, despre care sunt urme, a fost tinut la 1628 pe timpul
episcopului Ghenadie.2) Asesorii acestui for, in cazuri bine moti-
vate, puteau pe protopop in agendele lui. Forul protopo-
pese uneori se compunea din protopopul asesori sau jurati,
numai din protopopul singur. Asa, ocazia vizitatiilor
canonice, protopopul putea lua in sate dispozitii dicta
pedepse. Forul protopopesc se mai compunea din protopop
cu saborul mic.3) Sentintele aduse de acest for, de Sf.
Unire, executorii, dupi Unire cele mai importante tre-
sä fie aprobate de episcop.
Acest for judeca conflictele ivite preot
vreun Forul avea jurisdictiune penalä. Cu ocazia desbaterii
procesului, protopopul era dator sd un sau fisc
al cauzei. Forul judeca cauzele matrimoniale vinculare, putând
aduce sentinte chiar pentru nulitatea cAsätoriei. In judecarea
zelor in special a celor matrimoniale, nu odatä, forurile proto-
popesti au fäcut greseli enorme, declarând de nule unele asätorii,
in cazuri chiar nemotivate, se pronuntau pentru pedepse prea
mari sau prea Aceste greseli au contribuit, in multe cazuri,
la asätorii clandestine incestuoase. Aceastä imprejurare a dat
nastere represaliilor forurilor superioare. dieta tärii, tinutá la
Dr. Grama, Ibid. p. 71.
2) Cipariu, Ibid. p. 253.
3) Dr. Grarna, Ibid. p. 175.
11.

www.dacoromanica.ro
Alba-lulia in Martie 1651, a oprit sub pedeaps de moarte pe pro-
topopi de a mai declara casätorii nule.
Protopopii nu au avut jurisdictiune ordinarg, ci numai dele-
gatä. la tronul episcopal persoane bine pregätite deci
cunoscätoare canoanelor incetul cu drepturile preroga-
tivele protopopesti au fost reduse. A$a, li luat dreptul de a
pronunta desfacerea de prealabila aprobare a
episcopului ; li s'a luat dreptul de a fi judecAtori in cauze civile
criminale in genere dreptul de for judiciar, läsandu-li-se
mai dreptul de a fi informatorii anchetatorii cauzelor;
pronuntandu-se de forul episcopal.
Aceste de prerogative drepturi, cari in timpul
Calvinilor se inmultise mult, s'au putut face foarte greu. Proto-
popii nu voiau renunte la ele la fiecare ocazie cäutau sä le
exercite. Amestecul acesta a dat na$tere hotaririi luate cu ocaziu-
nea Unirei sub Atanasiu in 1698, cä: obiectul pi
protopopilor, cari sunt pi vor fi, nici un fel de lucru nimeni
nu se amestece, ci sd se cum pi
forurilor protopopesti, canoniceste vorbind, era
pendintä de episcopul, care ajungea la tronul arhieresc. Episcopii
moralminte erau siliti a le aproba.1)
Episcopul loan Alexi cu data de 24 lanuarie 1857, fäcând
cunoscut preotimei, cumcä prin patenta impäräteasa din 8
vrie 1856, introducându-se o nouä lege matrimonialä, forul epis-
copal este considerat ca for matrimonial de l-a instantä. »La noi,
dupä vechiul obiceiu, forul de I-a instantä era Scaunul protopo-
pesc. Deci atât Excelenta Sa Dl Metropolit, noi ceialalti
episcopi am recurs la Scaunul apostolic al Romei, precum pi la
Minister de Culte, ca sä ne lase in disciplina veche a
sericei noastre bazatä pe autoritatea sfintelor saboare, a sfintilor
pärinti a pravilei, care in biserica forul de I-a
stantä in cauzele matrimoniale era forul protopopesc, iar cel epis-
copal era for de a II-a Acest uz s'a practizat chiar pi
de schismä prin urmare se poate socoti catolic. Se
a$teaptä räspunsul forurilor competente.c
de mult tineau protopopii la prerogativele se evi-
1. M. Moldovan, Acte sinodali. T. 1, p. 35, pct. 9.

www.dacoromanica.ro
 chiar din imprejurarea, cd chiar pi in sinodul electoral
din anul tinut pentru alegerea mitropolitillui, protopopii au
adus urmätoarea hotärire: jurisdictiunea scaunelor protopopesti
este restauratä pi dispozitiuni luate spre desfiintarea färä
stirea pi färä voia clerului, introduse in biserica noasträ pe cale
anticanonick
Viala bisericeascä, adevärat canonick a fost restabilitá
in biserica noasträ unitá cu aprobarea Sanctitätii Sale
Pontificelui Roman, abia, prin inchierile conciliilor provinciale I
pi II finale la Blaj, anii 1872 1882.
Pedepsele aplicate de forurile protopopesti sau vicariali,
de multe ori formate numai din protopop sau vicar, erau parte
canonice, parte civile. Cele canonice erau : 1. dojanä in public,
care a fost in uz la noi in tara Näsäudului pânä la vicarul Dr.
loan Pop. Printre circularele vicarilor se aflá dese urme, când unul
dintre preoti, cantori, feti, erau pedepsiti cu dojanä publia pentru
betie, pentru neglijenta catehifärii sau pentru alt delict.
pi pe dojank erau facá per pedes (pe jos)
pe curierul la Blaj, ducând corespondenta oficialá ; sau
stea la Vicariat, la dispozitia vicarului, anumit timp,
la anumite servicii ; 2. al doilea grad de pedeapsá era
(pedeapsa) saborului protopopesc bani, de 24 floreni, care se
aplica foarte adeseori ; 3. al treilea grad de pedeapsä era scoate-
rea din popor sau destituirea. Pedepsele civile erau : darea in ju-
decatä civilä sau pedepsirea cu arest la sediul protopopesc ori
vicarial.1) Pedepsele se aduceau la publicä prin circulare.
Protopopii dela a jurisdictiune numai in tractele,
regiunile, care le apartineau. Chiar din primele timpuri ale cresti-
nismului, din timpul impäratului 2), toate cauzele clerului
fie chiar de naturá civilk precum pi cauzele civililor preolii
erau judecate de forul bisericesc2). Acest drept la noi in Tara
1) A se vedea biografia vicarului cu inchiderea preotului din
Zagra. Arhiva Somesanä, pag. 404 409, Tom. IV.
2) Despre soarta forurilor protopopesti-vicariale vezi titlul «Vicaria-
tului Rodnei..
Cu tot acest privilegiu al forului judecitorii civili, la noi Sasii din Bis-
tractau pe cdteodatä ca pe niste animale, erau prinsi, legati
publice pe sträzi in

www.dacoromanica.ro
Näsäudului, a rämas in uz spre finea secolului al
zecelea, când in granitä lucrul s'a schimbat, anume dupä
tarea granitei »prelângä serviciul militar toate daraverile publice
particulare ale gränicerilor, afacerile biserice0
intretinerea drumurilor alte multe erau
jate controlate de comandantul regimentului 1).
Granita a fost impärtitä in 12 compänii, apartineau urmä-
toarele comune :
Compania I: Monor, Ru§ii-Munti, Gledin Moräreni.
: Budacul Nu§faläu, Ragla
Sântioana.
III: Borgo-Tilza, Borgo-Prund, Borgo-Mure§eni
Borgo-Bistrita.
: Borgo-Joseni, Borgo-Suseni, Borgo-Rus
Borg& Mijloceni.
: Rodna Maieru, Ilvamare Rodna nouä.
: Sdniosif, Mägura.
VII: Feldru, Ilvamicä Le§u.
VIII: Rebripara, Rebramare, Nepos Parva.
: Salva.
X: Telciu, Hordou, Bichigiu Romuli.
: Zagra, Poieni, Suplai.
XII: Mocod, Mititei 2).

La comandantul Regimentului stätea in

dintre cei doi ofiteri superiori unul stätea in Salva
altul in Rodna. In 1770 a devenit Telciu Feldru statiuni ale ofi-
terilor superiori. In 1771 Comanda Regimentului avea sediul in
Telciu, locolenent colonelul in maiorul in Rebrioara. In
1778 a ca sediul permanent al comandan-
talai, iar militarizarea Bârgaielor in 1784 locotenent-colonelul
locuia in Borgo-Prund maiorul in Rebri§oara, dupä s'a
statorit urmätoarea impärtire, care a durat la desfiintare in
1851 : In Näsäud stationa colonelul statul major
toate organele de administratie precum unul dintre maiori
Arh. Som. Vol. 1 Nr. 2 p. 11.
2) Ibid." p. 10-11.

www.dacoromanica.ro
 283

locotenent-colonelul. Al doilea stationa in Borgo-Prand,

In sediul compäniilor. In comuna primä din tabloul de sus sta-
tiona cApitanul, in comuna a II locotenentul, in a III-a sublocote-
nentul. Singur la comparlia a IX-a stätea in Näsäud cäpitanul
sublocotenentul, locotenentul in Salva. In caz, compania
consta 4-5 comune aturici in comuna a IV sau a V stationa
vreun subofiter.

Arondarea protopopiatelor
Despre modul, cum a fost arondate protopopiatele in
cursul timpului, las sä urmeze mai jos tablourile dela diferite date.
Cea mai veche arondare a diecezei in protopopiate o afläm
la Cipariu: Acte fragmente, p. 86. La aceastä datä dieceza avea
58 protopopiate cu 1640 preoti. Acestea erau: Protopopul Danil
Ilia cu 20 preoti. Teodor dela 20, Gavril Bistra 15,
Toma dela Vintul de Jos 24, Ion dela FIunedoara 59, George
Hateg 35, Nicula dela 35, Petru dela Daia 30, Vasile
Armeni, 39, dela Säliste 15, Petru dela Sibiu 33, Maxim
dela Avrig 21, Stänilä de Vistea Radul dela Berivoi 54, Vasile
dela Brasov 25, Crâstea dela Trei-Scaune 13, Vasile dela Calbor
38, Aron Tichindeal 24, Idumir dela 9, George dela
Ohaba 40, Vasile dela Sub-Pädure 26, loan Lipindia 16,
Costin dela Vidrasäu 9, Petru dela Gurghiu 25, Adam dela
stie 25, Ion dela lian 30, Radul dela Coluni 41, Costan dela
28, dela Nimigea 25, dela Nitoia 35, Ion
dela Chiuesti 40, Matei dela 27, Teodor dela Lemniu 56,
Teodor dela 75, Simon Särvad 10, Andrei dela $imleu
24, Simon dela Bäsesti 40, Dumitru dela Bäcâia 37, Mihai dela
Calata 30, Pascu dela Turda 28, lancu Giomal 45, Costea dela
Hopârtea 2-1, Ion dela Szengyel 24, Onul dela Säcal 26, Simon
26, David dela 48, dela Sânmihai 25,
Vasile dela 7, lovian dela Lazuri 15, Petru dela Belgrad 21,
Gabor dela Soar 40 protopopul Adam dela Cugir cu 24 preoti;
Protopopii din Maramures: Simon dela Saldobaj cu 9 preoti, Luca
din 9 Väsiu din cu 41 preoti; Preotii din tinutul

www.dacoromanica.ro
 284

Sighetului 22, din Poiana 9, din de sus 44. Total

1640 preoti 1).
Conform conscriptiei episcopului Klein din 1733 la aceea
datä, dieceza era impärtitä in 44 tracte arhidiaconale sau
protopope$ti anume:
Tractul KolosMonostoriensis, Cluj Mänä$tur cu 51 parohii,
Nászodiensis, Näsäud 46, Oláh-Lápos, Läpu$ul 26, Mono-
riensis, Monor 34, Vimmensis, Vima 50, Dallyensis, 25, Pe-
tensis, Petea 49, Czikindyál, Tichindeal 77, Rdmi Dni Vicarii gene-
ralis Sukiensis, Juc 132, Brosteniensis, Bro$teni 35, Szovára-
siensis, 55, Nyilvániensis, Miloan 55, Mirastóiensis, Ni-
20, Erd6-Szengyeliensis, 34, Boncznyires, Bont 34,
Alsó-Kossajensis, de jos 37, Kopraiensis, Copru 25, Tau-
riensis, Tare 39, Sz.-Márton, San-Martin 41, Riciul 24,
N.-Cserged, Cergidul mare 20, Koásiensis, 35, Thordensis,
Turda 20, Szakáliensis, Säcal 22, Somlyoviensis seu Bojaniensis,
Boian 46, Brádensis, Brad 38, Koloniensis, Colun 43, Rasinariensis,
Re$inar 31, Ludisoriensis, Ludi$or 25, Gradistiensis, 74,
Bisztriensis, Bistra 14, Somfaluensis, Somfaläu 74, Háromszékien-
. sis, Trei-Scaune 80, Szász-Sebesiensis, Sebe$ul Säsesc 28, Porces-
tiensis, Porce$ti 5, Dobrensis, Dobra 89, Balomiriensis, Balomir
15, Vajda-Hunyadiensis, Vaida-Huniad 111, Rdmi Dni Vicarii
Bényensis, Biia 47, Alba-Carolinensis, Alba-Carolina 33,
. sis, Diomal 52, Vincensis, Vint 34, Udvarhelyiensis, Odorhei 101
Venecziensis, Venetia cu 128 parohii.
Aceastä a episcopiei de Alba-lulia in
44 protopopiate nu a rämas stabill Maria Terezia cu decretul
din 18 lunie 1747 a dispus, ca din protopopiatele mai mari sä se
facä 2 protopopiate cu intentiunea, cä mai multe proto-
popiate, protopopii sä poatä supraveghia mai bine viata
rului a poporului. Astfel s'a o nouä arondare a proto-
popiatelor enumerate, din cari s'au desfiintat 18 anume a Balo-
Dr. les in T. I. p. 249 are numai 54 protopopi, ii lipsesc Aron
dela Tichindeal cu 24 preoti precum 3 protopopi din Maramures, deoarece
eu cred, cä preotii din tinutul Sighetului, preotii din la preotii din Ia-
de sus au fost protopopiate vacante, Cipariu descris chiar din
episcopului Atanasie.

www.dacoromanica.ro
 285

mirului, Boianului din comitatul Dobocei pi Clujului, Cerghidului

mare (Nagy-Cserged), a juratului din Erdei-Szent-Oyörgy, a
discei, Treiscaunelor (I-Iáromszék), Cluj-Mänästurului, Ludisorului
Sân-Märtinului de Câmpie, Miloanului (Nyilvániensis),
(Nyárádtóensis), Porcestilor, Petei, Riciului, Skalului de
Vimei, (Vimmensis) pi (de jos). In locul au fost
infiintate urmätoarele 21 protopopiate: al Fägärasului, Szepvizului,
Päräului, Sadului, Armenilor, Hopârtei, Türului, Valdeiului din
scaunul Orästiei, din Mures, Sälciei, Ernotului (Rath-
not), Chetiului (Ketyensis), (Tohat), Niresului (Szász-Nyires),
Chetei, Abgaei, Gurghiului, Iclandului (comit. Turda), Bäsescilor
sau Särvadului, Asuatului (Szovátensis 1).
Aceastä schimbare s'a fäcut la anul 1754 pi in de 44
protopopiate, erau 47, aceastä ocaziune s'a infiintat, cum se
vede pi protopopiatul Täure. Protopopiatele: Nimigea pi Sfântul
nu le mai intâlnim. Schimbári de acestea cu arondarea protopo-
piatelor s'au mai fäcut continuu, de ori de câte ori erau
motive reale.
In 1782 in actele de alegere a episcopului Bob 2) din cata-
logul votantilor afläm, atunci dieceza era impärtitä in 4 deca-
nate, pefii acestora partan titlul de Reverendisim. Acestea deca-
nate au fost 1) Thordensis, 2) Cassaensis, 3) Katonaensis
Rds. Daniel Calonai, care a Jost la alegere cu Popa loan din
Tagul Mare, Popa Gligor din Buza, Popa Ursa din Orsova
Popa din pi 4) Szadensis. la aceastä datá
era protopiat, in frunte cu protopopul Para, care participa
la alegere popa Girasim din Maieru pi popa Mihail din Rusi-
munti. Pe Iângä decanate mai erau in 54 arhidiaconate,
3 inspectori, 3 pi 5 jurati. Bistrita avea pi ea protopopiat
in frunte Alexandru Fiscuti, care participd la alegere popa
Niculai din Bârgäu pi Mihail din Gala). Täure (Tohatiensis) are
protopop pe Arthemius Tohati. Bârgäul la 1782 apartinea la tractul
Bistritii
Dupä $ematismul episcopiei de Alba-lulia pi din
Dr. A. Bunea, Episcopii Petru Paul Aron çi Dionisius Novacovici
pag. 382.
) 1. M. Acte sinodali T. 1. pag. 129.

www.dacoromanica.ro
1835, dieceza de Alba-lulia avea pe atunci
1345 de parohii 592 filii 551.989 suflete. Dintre acestea
1923 parohii erau prevAzute preoti, restul de 52 erau vacante.
Intreagä dieceza era in 11 decanate, care fiecare cuprindea
mai multe arhidiaconate. In fruntea decanatelor stäteau câte unul
dintre cei 7 canonici câte unul din cei 4 vicari. Erau in total
72 tracte 65 complectate 7 vacante. acest
$ematism situatia era urmätoarea:
I. Decanatul catedral in frunte cu prepozitul Teodor Pop.
Cuprindea arhidiaconatele Blaj, Alba-Carolina, Bistra, Alecu§, Cut,
(M. Bago), Mure-Uioara Teiu§.
II. Decanatul Albei Inferioare condus de canonicul
Stoica. Cuprindea arhidiaconatele: Armeni, Sibiu
Decanatul in frunte canonicul Simion Crainic.
Avea in subordine arhidiaconatele: lbafaläu, Radna, $omfaläu,
Vaidacuta Mure§.
IV. Decanatul Turda condus de canonicul Baziliu Rat. Avea
in subordine arhidiaconatele: Turda, Beiu, Gurghiu, Ludo§, Pogä-
ceaua, Poceaga.
V. Decanatul Cojocnei sub prezidiul canonicului loan Neme
arhidiaconatele: Cluj, Aghire§, Färägäu, 1) (Katonaensis).
Morlaca, Sân-Martin, Palatca.
VI. Decanatul Dobocei sub efia canonicului Mutan, arhi-
diaconatele: Buza, Dârjea, Lojard, Miluan (Milvaniensis),
Sic.
VII. Decanatul Solnocului Interior condus de canonicul
Boer, cu arhidiaconatele: Ungur (Gherla), Beclean 2), Ciocman,
Chiuza, Mire§ul-Mare, Läpn Orman, Reteag
Surduc.
VIII. Decanatul vicarial condus de vicarul foraneu
Teodor Sereni, cu arhidiaconatele: Venetia, Tichindeal, Gurghiu,
Trei-Scaune, Voila.
1) Cätina, care in 1782 era decanat, in 1835 nu mai este atare.
2) Becleanul apare prima datä ca protopopiat a mai exista
protopopiatul Täure $intereag. Tractul Becleanului era coudus de viceproto-
popul Vasile Parohiile Täure Sintereag apar¡ineau la tractul
nului.

www.dacoromanica.ro
 287

IX. Decanatul vicarial condus de vicarul Jovianus Nobili

arhidiaconatele: Hateg, Bobâlna, Cugir Hunedoara.
X. Decanatul vicariatul Rodnei condus de administratorul
loan Märian cu arhidiaconatele :
a) Rodna, care avea urmAtoarele parohii :
1. Dorolea (Aszu Besztercze), färä preot cu 261 suflete.
2. Biclzigiu, paroh Pahonie Pop cu 476 suflete coope-
rator Basiliu Dolha.
3. Budac, paroh Artene Mihäilas, 550 suflete.
4. Feldru, paroh loan Pop, 1381 suflete, cooperator Pop
leremias.
5. Odureni, paroh George Pop, 187 suflete.
6. Gledin, paroh 780 suflete.
7. Horda (Hordou), parch Hilarion Cozbuc, 511 suflete,
cooperator Antonius Cosbuc.
8. llvamare, paroh 829 suflete.
9. Ilvamicd, paroh Clemens Ltipsai, 740 suflete.
10. (Sieut), paroh Tomas Albani, 802 suflete.
11. Lesch (Lesu), paroh Daniel Malai, 598 suflete.
12. Macocl (Mocod), paroh loanes Vertek, 829 suflete.
13. paroh Basilius Pop, 563 suflete.
14. Maieri (Maieru), paroh lacobus Sotropa, 1428 suflete,
cooperator Hangea.
15. Mititei, paroh Pop, 534 suflete.
16. Monor, Pop, 1051 suflete.
17. Monosfalu (Muräreni), Blasius Moldovan, 314 suflete.
18. M. (aros) O. fain (Rusii Munti), paroh Cyrillus Dum-
brava, 730 suflete 1)
19. Moroseni, paroh Rus, 367 suflete.
20. Nagy Falu, (Nusfaläu, Márisel), paroh Mihaiel Pop, 622

21. Noszód, Märian, 1302 suflete, cooperator

Lazar.
22. Nepos, paroh lacobus Mäierean, 841
1) M. O. Falu azi se numeste Rusii-Munti in Documente se prezintä
si Rusii Multi. Traducerea a lui Maro Orosz Falu ar fi Scdul rusesc
de pe Muref".

www.dacoromanica.ro
288

23. Parva, paroh Florus Min, 344 suflete.

24. paroh Diomedes Pop, 296 suflete.
25. la, paroh Florus Pop, 339 suflete.
26. Rebra, paroh Nicolaus Georgita, 662 suflete.
27. Rebt4oara, paroh Gregorius Pop, 1997 suflete,
rator Morosan.
28. Rodna Nova (sant), paroh Basilius Moysie, 361 suflete.
29. Rodna Gherasimus Porcul, 288 suflete.
30. paroh Romanus Cornea, 288 suflete.
31. Runk, paroh Stephan, 682 suflete.
32. Salva, paroh Martinianus Pave lea, 1190 suflete, coopera-
tori Athanasiu Pop Petru Pave lea.
33. Szent György (Sângeorz), paroh lacobus Pop, 2032 suflete,
cooperator Elias Lika.
34. Szent Joseph (Poiana Ilvei), Gabriel Candale, 483
suflete.
35. Sz. Ivan (Sântioana), Petrus Värärean, 334 suflete.
36. Suplai, Fette, 392 suflete.
37. Mks, paroh Teodorus Miron, 1528 suflete, cooperator
Lukas Avacum.
38. Arsenius 1280 suflete.
39. Zagra, paroh Alexius Zinvel, 955 suflete, cooperator
Stephanus Mani.
Totalul sufletelor 29.1471).
b) Tot la decanatul Rodnei apar(inea districtul arkidiaconal
Bistrita in comitatul Doboca. Arhidiacon era Majer, pa-
rohul asesor la Sf. Scaun Episcopal. Acest arhidiaconat
avea urmatoarele parohii Sebesul de jos, Arcalia, Ardan,
Bârla la Unire in 1829), Bileag, Bistrita cu cooperatorul
1) La decanatul apartineau numai douä comune din Mu-
Tiha. Despre celelalte comune ale Bârgdului mi se face amintire in
intreg $ematismul din 1835. Se vede acestea in ciuda conscriptiei lui Klein
din 1733, tot Bârgäul era unit, trecuserd la ortodoxism, probabil in 1761,
cu conscriptia lui Bucov la insistenta domnilor de posesori.
Ca un curiosum a fost in un preot »Gavril Ilea din Valea
care la 19 Februar 1682 din partea principelui Apali e ridicat la rangul de
nobil. Oare pentru cari motive? Trecuse doarä la calvinism. I.
pag. 470.

www.dacoromanica.ro
 289

Chita. La orasul Bistrita sunt ataate urmätoarele :

Aldorf, Beseny6, Fejéregyház, Fene§, Király-Német, Ki-Demeter,

Monar, Nagy-Demeter, Petri Pinták, Szász-Lekencze, Ujfalu, Vin-
dau, Zsejka i Zsolna. La acest arhidiaconat mai apartineau cornu-
nele : Fellak, Fels6-Sebes, Fris, Harina, Kerlés, Mägiern Necz,
Sajókeresztur, Serling, Solymos, Soofalva, Szász-Czeg6 Sz.
Jakab, Szeretfalva1).
Intreg decanatul Rodnei avea 36.461 suflete. In $ematismul
din 1835 nu se aminte0e, cá decanatul i respectiv vicariatul
Rodnei, ar fi avut consistor subaltern.
Xl. Decanatal vicarial al Silvaniei. Vicar Isidorus Alpini. Avea
sub jurisdictie urmätoarele arhidiaconate: Carta de jos,
Bréd, Eriu, Bäse§ti, Ipp, Crasna, Notig, Säräuad
Dupä acest in intreg cuprinsul diecezei, nu era
nici inteun vicariat sau decanat consistor subaltern, putin nu
se
Tractul arhidiaconal al Monorului, care figureazA ca atare
in conscriptia din 1733, se vede, acum era desfiintat. Monorul
ca parohie in 1835 apartinea Vicariatului Rodnei, parohiile
fostului tract al Monorului sunt la alte arhidiaconate.
(Vezi mai jos titlul »Protopopiatul de dupa
Parohiile mixte din vidicul Bistritii, cari au apartinut
diaconatului din la 1835 nu mai apartineau lui, ci erau
ca filii la Bistrita sau aiurea. (Vezi mai jos »Protopopiatul
Bistritiic.)
In 1850 la alegerea episcopului, au fost 69 tracte protopo-
pe§ti i vicariale 2).
Dupä infiintarea Mitropoliei de Blaj i a diecezelor sufragane,
dieceza conform §ematismului din 1867 avea 525 parohii
cu 272 filii, in total 797 sate cu 418.349 suflete gr. cat. Dintre
parohii 490 aveau preoti, iar 35 erau vacante. Dieceza era
titä in 8 arhidiaconate sau protopopiate, cari se cuprideau
pi cele 3 vicariate : Násäud, Silvaniei i Maramure§. Celea
5 arhidiaconate erau sub conducerea canonicilor din cu
Bistrita dupä conscriptia lui Klein din 1733 era arhidiaconat. S'a
tnfiintat arhidiaconatul Bistritii numai in 1780.
r) 1. M. Moldovan, Acte sinodale T. 1. p. 89 urm.

www.dacoromanica.ro
exceptia prepozitului Macedon Pop. In fruntea Vicariatelor erau
trei vicari foranei. Fiecare Vicariat avea consistorul
subaltern. Celelalte, arhidiaconate, nu aveau consistor subaltern.
In cele ce arM un resumat arondärei arhidiaconatelor,
din dieceza Oherlei la
I.Arhidiaconatul catedral. Sub canoniculuí loan Anderco,
avea subordine vicearhidiaconate conduse fiecare, de câte
un vicearhidiacon anume: Sânmärghita, Reteag,
Ciceu-Cristur, Beclean, Olpret, Vad, Surduc.
Il. Arhidiaconatul Dobocei. Subt conducerea cononictilui
fan Bilt. Avea 4 districte vicearhidiaconale: Buza, Lojard
Sec.
III. ArIzidiaconatul i Vicariatul Rodnei. Condus de Vicarul
Grigore Avea in subordine 3 districte vicearhidiaconale:
Districtul Näsäud, cu arhidiaconul Grigore Moisil, districtul Budacului
vicearhidiaconul loan pi districtul Bistritii cu
diaconul Alexandru lasi. Vicariatul avea consistor subaltern, con-
dus de vicar. Membrii acestui consistor erau: loan vice-
arhidiaconul Budacului, Alexandru Szilasi, vice-arhidiaconul Bis-
tritii, Clemente Lupsai, vice-arhidiacon onorar, Simion Tanco, pa-
rohul Sängeorzului; Leon Pave lea, profesor la liceul din Näsäud,
Dumitru Mathe, parohul Chiralesului, Zaharie Pop, parohul
gherusului Petre Tanco, parohul Monorului. Asesori substituti
erau Moisä Pop, paroh in Tiha-Bärgäului, loan Secui, catehet
profesor de rit la preparandia din Násäud. Defensor matrimonial:
Maxim Pop, profesor la liceul din Näsäud. Fisc consistorial: Leon
Pave lea, iar notar: loan Papiu, profesor la liceul din Näsäud.
La districtul NOsiud apartineau urmätoarele parohii din tabloul
urmätor:

www.dacoromanica.ro
 Are Are casi Are

Suflete gr.-
paroli.

catolice
Matricole
din

stint din
din din
Numele preotilor Numele invätätorilor

Scolar
E E
t

-- -- -- --- - ---
Bichigiu 1 1 29 1808 Vasiliu lha 670 loan Miron
Borgo-Bistrita (Bistricioara) 1 1 1 32 1802 Nicefor Cionca 354 nu are
Filii Borgo-Prund . . . . 18
Suseni . . . . 1

Mijloceni . . 7
. Joseni . . . 7

Feld ru
« Rus
- - -- -- -- 1 1 93 1769 Muresan
Mihail Onisor
1786
7
Isidor Titienii
Andrei Bojor

--- - --- - --
1 1 23 1826 281
Hordou (azi Cosbuc) . . 1 1 54 1816 Anton Cosbuc 642 Procopiu Rus
Ilvamare 1 1 1 141 1773 loan 1600 Isac
48 Emanuil 934 Gavrilä Nechiti
Lesu
(Duo
-1

- - 1
1

1
1

1 38
1803
1805 loan Chita 810 Mihäilä Malai
Petru Pop
Maieru - -- -
1

1
1

1
41
66
1819
1771
lacob
loan Hangea,
650
1964 Utalea
Coop. Vasile Groze
'Aititei 1 -- - -- -- 1 47 1802 Vasile 654 Cirilo
Alexiu Bulbuc

- - -- - - -
1 1 1 96 1805 Leon Vertic
(Muresenii 1 1 55 1810 lipseste 633 Niculai Rus
1 1 1 108 1808 Grigore Moisil, 1473 lacob Pop

-- ---- --
Coop. loan Lazar
gepos 1 1 78 1811 Macedon Maieran 1050 Petre Tofan
(Ordiceni, L.-Vinului) 1 1 37 1805 lipseste 462 Vasile

www.dacoromanica.ro
 Are Are Are

Suflete gr.-
paroh.

catolice
Matricole
din din din

sunt din
Numele Numele invätätorilor

Scolari
E E E u
E. E

Poiana-Ilvei (Sâniosif) .
Poieni
Rebramare
. 1

1 --- -- - - - 1

1
65
40
1769
1824
lacob Candale
lipse$te
653
445
Dumitru Candale
Spiridon Feti

-- - -- - - -
1 1 1 46 1800 loan Sângeorzan 902 Zaharie Catarig
Rebrisoara 2 1 120 1879 stefan Pop 1705 loan Lazar
Rodna nouäl 1 1 59 1783 Ilarion Filipoi 789 Cosma Cotul
Rodna veche
Filie I
Romuli (Strâmba) . . . 1 -- - -
1 1

1
- - 1

1
84

34
1803

1804
Clement Lupsai

Roman Cornea
1658
32
550
Zaharie Pop

loan Terentiu

Salva
Sângeorgiu
2
1
- -- --
1
1

1
1

1
56
62
257
1808
1808
1800
loan Pop
Sevastian Cosbuc
Simeon Tanco
640
1406
2488
Pavelea
George Mutul
losif Georgitä,
Mihai Domide,

Suplai
Telciu
1

1
-- -- -- - - 1

1
41
147
1828
1810
George Feti
Grigore Pop
308
2001
Alex. Steopoaie
Samson Celsiu
Teodor Rotar,
loan lonasc,

Tiha-Bargäului
Zagra
- - - -- - -
1
1 1 1

1
104
114
1812
1784
Pop
stefan Maniu
1669
1229
George
Teodor
Roman Pop,
loan Drägan,
Macedon Maniu

www.dacoromanica.ro
 de Teldu Zagra au fost Foalele
triviale de pe timpuri.
In vicariatul Rodnei erau 36.373 suflete gr. cat., 30 parohii
pi 7 filii conduse de 25 parohi, 2 administratori pi 2 cooperatori,
3 parohii erau vacante. Edificii pcolare erau in toate parohiile
anume in 9 parohii erau pcoli din piaträ, restul din lemn. Nu-
$colarilor era de 2215 gr. cat. Biserici din piaträ erau 9,
din lemn 24. Câte 2 biserici erau, in Rebri$oara pi Salva. Case
parohiale din piaträ erau 3, iar din lemn 9. Nu aveau case paro-
hiale Bichigiul, Feldrul, Gäurenii, Hordoul Mägura, Maierul, Mititeii,
Mure$enii, Neposul, Parva, Poiana Ilvei, Poienile Zägrii, Rebriwara,
Suplaiul, Telciul pi Zagra. In timpul dela 7 Septemvrie
1856 la finea lulie 1867, dintre preotii Vicariatului
säud, au decedat : lacob Pop din Sângeorz la 14 Decemvrie 1856
in vârstä de 75 de ani pi 48 ani de preotie. loachim Pavelea din
Rebra la 9 Mai 1857, de 44 de ani pi 10 de preotie. Anton Mälai,
paroh Le$u, la 16 lulie 1857. Anchidim Pop, vicar foraneu al Rod-
nei, paroh la Decemvrie 1858, de 35 ani 11 de
preotie. In 1859 a decedat: Eremie Pop, cooperator in Feldru, la
17 lanuarie, de 58 pi 23 ai preotiei. In 1860 la 15 Octomvrie
a decedat Rus, paroh Mure$eni, in etate 75 ani
pi 49 ai preotiei. In 1863 Petru Pavelea, paroh in Salva. In 1864
la 27 Februarie loan Pop, paroh in Feldru, de 80 de
ani pi 60 ani de preotie. In anul 1867 a decedat loan Maior,
rohul pi arhidiaconul Bistritii la 9 lanuarie, de 85 de ani, preot
de 62 ani. La 2 Martie 1867 a decedat parohul din Poieni Domide
Pop, de 63 ani, preot de 421).
Cea mai recentä arondare a protopopiatelor s'a fäcut in anul
1931, in urma episcopiei din Maramurep pi a nouei aron-
däri a diecezelor române unite. Dieceza de Cluj-Gherla aceasta
ocaziune a fost impártitä in 19 protopopiate.
Las sä urmeze aci Decretul despre noua arondare2):

1) Vezi diecesei de Gherla pro 1867.

2) Curier 1931, 1 August, Nr. 15, pag. 126.

www.dacoromanica.ro
 ECRET
pentru noua arondare a protopopiatelor din eparhia românä
unitä de Cluj-Gherla
IULIU
din indurarea lui Dumnezeu Sfântului Scaun Apostolic
al Romei Episcop unit de Cluj-Gherla, Dr. in Sfânta Teologie
filozofie, tel.
Vicarului nostru foraneu al Rodnei, tuturor Fratilor Proto-
popi, Fratilor nostri Preoti iubitului popor credincios.
Dar mântuire Dumnezeu, Domnul nostru
Isus Hristos.
Noua asezare apostolica a eparhiei de Cluj-Gherla, cerând
noui a protopopiatelor din sânul ei,
matä de mai multá vreme de unele greutäti de administratie
chivernisire a parohiilor filiilor.
Intemeiat pe experienta personala, la fata
locului, in fiecare parohie filie, din partile vechi ale eparhiei,
cumpanind cu grija propunerile, ce ni s'au fäcut din confe-
rintele protopopesti, studiind de aproape, in repetate conferinte,
cu fratii protopopi la resedinta noastrá, ascultând pärerea Vene-
ratului nostru consistor episcopal, o chibzuire temeinica, am
decretat in Domnul, urmatoarea impartire asezare
nouä a protopopiatelor.
1) Beclean cu 20 2) Bistrita 21, 3. Bucium 21, 4) Budac
23, 5) Câmpia 22, Cluj 28, 7) Cluj-Mänästur 25, 8) Dej 22,
9) 20, 10) 23, 11) Huedin 20, 12) lara 21, 13) lleanda
20, 14) 20, 15) Muntii Apuseni 18, Reteag 20, 17) Rodna
(Vicariat) 42, 21, 19) Surduc cu 22 parohii.
impártire asezare a protopopiatelor inträ in vigoare
pe ziva de Septemvrie 1931.
Cu aceastä jurisdictia protopopilor, asupra
parohiilor din protopopiatele desfiintate sau trecute la
filiilor
alte protopopiate a se face predarea, prin inchei ere
de procese verbale, redactate in 3 exemplare, dimpreunä cu toate
inventarele toate actele referitoare la parohiile filiile respective
aflátoare in arhivele protopopesti.

www.dacoromanica.ro
 205

Procesele verbale ni se vor pentru aprobare,

la Octomvrie a.
Fratii protopopi ale protopopiate se vor bu-
cura pi pe mai departe de toate titlurile onorifice de proedrie
fatä de toti preotii din protopopiat, putând coresponda direct
acest Ordinariat.
fondurilor, bibliotecilor cl. protopopiatelor des-
fiintate, se va face proportional cu numärul parohiilor trecute la
diferitele protopopiate, tratându-se fräteste pi fäcându-ni-se pro-
punere pentru aprobarea tranzactiei fäcute. Toate chestiunile, care
ar fi sulevate, vor fi propuse Ordinariatului spre deliberare. Fie
aceastä nouä asezare mai multä viatä Domnul. Darul
Domnului voi. Dragostea mea voi toti Hristos
Isus. Amin. Din conzistorialä la 21 lulie 1931.
Nr. 4088. ss. Episcop luliu.
Conform acestei circulare, la Viacariatul Rodna apartineau
42 beneficii preotesti anume: Bichigiu, Cosbuc, Feldru,
Ilvamare sat, Ilvamare Luna, IlvamicA, Lesu, Lusca, Mägura Ilvei
Maieru I, Maieru II, Mititei, Mocod, Näsäud I, Näsäud II, Näsäud
Ill, Nepos, Parva, Suplai, Poiana Ilvei, Poienile Zägrii, Pris lop,
Rebra-Mare, Rebrisoara I, Rebrisoara II, Rodna I, Rodna I,
Sant II, Romuli, Runcul Salvei, Salva, Sângeorz-BAi I, Sângeorz-
Bäi II, Telciu I, Telciu Zagra.
In aceasta arondare, s'au anexat Vicariatului parohiile
i Prislop, cari aici nu apartineau Vicariatului, comune
negränicere, Prislopul are ca filii Cepari 122 suflete, Dumitrea
176 suflete 66 suflete.
Dupä publicare circularei, despre arondare, s'au mai
Vicariatului comunele de pe Bârgäu, anume: Bistrita-Bârgäului,
Tiha-Bärgäului sat, Tiha-Bârgäului Tureac Muresenii-Bargäului,
astfel Vicariatul se compune azi din 42 beneficii preotesti, cari
formeazá 34 oficii parohiale.
Situatia actualä a Vicariatului Rodnei este urmátoarea
1. Biclzigiu, administrator loan Pop, 1345 suflete 1).
2. Bistrifa-Barghlui, paroh pi protopop on. Pantilimon Zagrai,
937 suflete. Are ca Josenii-Bärgäului, 16 suflete, Mijlocenii-
Numärul sufletelor este luat din diecezei de Cluj-Gherla, 1932.

www.dacoromanica.ro
 suflete, 13 suflete,
20 suflete, Susenii-Bargäului, 34 suflete.
3. Cosbuc, administrator Emil Demian, 1329 suflete.
4. Feldru, paroh Vasile Mititean, 3050 suflete.
5. Administrator Petru Contra, 500 suflete.
6. paroh protopop on. Alexiu Bidian, 1931
7. paroh, protopop on. luliu Ciorceriu, asesor
subst. for. matr. deleg. instantà, 2500 suflete.
8. Vasile Rus, 1950 suflete.
9. Lesu, paroh, protopop Vasile Cosbuc, 1650 suflete.
Lusca, paroh loan Valean, 478 suflete
live', Ovidiu Bulbuc 1569 suflete. Preot
pensionat Zaharie Bulbuc, preot on. ases. subst. for. matr. inst.
12. Maieru protopop onor luliu Pop, notarul for.
deleg. instantä, notar tractual al Vicariatului, 3840 suflete.
13. Maier" preot loan
14. Mititei, paroh Victor Cosbuc1), 770 suflete.
15. Mocod, paroh, protopop on. Victor Zinveliu, asesor ord.
for. deleg. instaritá, 1036 suflete.
16. paroh, protopop on. Victor Lazar,
1458 sufete.
17. arhidiacon prim, Reverendisimul
Buzila, vicar foraneu episcopal al (ractului Rodna, prezident al
forului delegat matrim. I, 2634 suflete.
18. preot protopop on. Bichigean.
defensor for. matr. deleg. instantä.
19. preot III lacob Chitul.
20. Nepos2), paroh, protopop on. George Moldovan, asesor
consist.3), 1572 suflete.
21. Parva, administrator, George Cosbuc, 1288 suflete.
22. Poiana-Ilvei, paroh Traian Buzila 3), 1095 suflete.
23. Poienile-Zdgri, administrator Octavian lrimies, 718 suflete.
9 Numit paroh cu ocazia vizitafiei canonice episcopali dela 25 lunie
pânä la 10 1938.
2) Nepos mai s'a numit era situat Valea Bo-
toaie, sus pe dealuri in dreapta Somesului. De aici a fost mutat pe malul stâng
al Somesului in 1769 de venitorul Impärat al
3) Numit ca sub nota 1.

www.dacoromanica.ro
 24. Prislop, parob, protopop on. Ciunterei, asesor
ordinar al forului Vicarial, 565 suflete. Are filii Cepari cu 122
flete, Dumitrea-Mare 176 suflete, 66 suflete.
25. Rebra, paroh, protopop on. Teofil Rotar, asesor ordinar
al for. 1926 suflete.
26. I, preot I loan Mihalca, 4143 suflete.
27. preot II Emil hint.
28. Rodna paroh, protopop on. Simion Pop, asesor ordinar
al Forului deleg. I instantä, 3218 suflete.
29. Rodna preot II Pop, licentiat in teologie. Rodna
are ca filie Valea-Vinului (Principesa Ileana), cu 73 suflete.
30. Romuli, paroh Petre Tofan, 1220 suflete.
31. Runcul-Salvei, administrator lulian Chita, 1330 suflete.
32.Salva, paroh, protopop on. luliu Morar2), asesor ordinar
al Forului deleg. I instantä, 2453 suflete.
33. Sageorz-Bdi paroh, protopop on. Chinteuan,
3500 suflete.
34. II, preot II Anton Buga.
35. I, paroh, protopop on. arhidiacon on. Pamfiliu
2322 suflete.
36. If, beneficiu vacant.
37. Suplai, vacant, 700 suflete.
38. Telciu I, paroh Valeriu Henciu, 3800 suflete.
39. Telciu paroh Grigore Pop.
40. paroh, protopop on. loan Bal, 1415

41. administrator lacob 1198

42. Zagra, paroh Anchidim Drägan, 1069

Deci in Vicariatul Rodnei sunt 42 beneficii preote§ti, dintre
numai 2 vacante, Suplai Sunt apoi: un vicar-arhidiacon, un
arhidiacon onorar, 15 protopopi, 9 parohi, 10 administratori paro-
hiali, 3 i un preot Ill. Vicariatul are in total 60.956 suflete.
In 1815 pe terenul domnesc numit Entra Adam (Tradam) nu erau
edificicii Mai târziu au fost ridicate de Domni mai multe case, o
moará cu rase pietrii, o sinagogä, de bere vin ocupate de jidani.
Arhiva Somesanä V p. 235.
2) Vezi nota 3 dela pagina anterioara.

www.dacoromanica.ro
 Cu prima Aprilie 1939 parintele Pamfiliu a fost scos
la pensie in locul a fost numit la preotul fost II din
Rodna Pop. In primävara anului 1939 Dumitra a fost ridi-
catä la rangul de parohie i s'a ata$at filia Cepari. Deci Pris-
lopul a rämas Administrator la Dumitra
a fost numit preotul nouhirotonit loan Costan.

Protopopii din Vidic

Näsäudul mai de a fi fost sediul vicarial, a fost sediu
protopopesc, iar de a fi sediul protopopesc, a apartinut
protopopului numit »din Vidica, ori unde avut acesta sediul.
Protopopii se alegeau dintre preotii cei mai merituosi
dintru rämâneau re$edinta in locul unde alege-
rea, respectiv numirea.
A$a, putin la noi, in Näsäuduluil) 1715,
nu poate fi vorbä de protopopiat sediu stabil, ci credincio$ii
din erau chivernisiti de protopopul ales ori unde
ar fi locuit el.2) Care au fost anume granitele protopopiatului
nostru, de 1700 chiar dopa aceea datä, la 1733,
nu se poate stabili. Acest protopopiat cuprindea pe Românii,
cari locuiau in Vidical3) Bistritii, de aceea ei se numeau »pro-
topopi ai Vidicului« sau Vidic . Românii din ora$ul
jurul ei nu aveau protopopul ci apartineau ei protopo-
piatului din Vidic. Este de remarcat, cä pe datä ce Sa$ii din
au a stäpâni pe Românii din Valea Rodnei, ei
1) Terra samusiensis, Districtus Rodnensis, Valis Rodnensis ori Distric-
tus Bistriciensis.
2) Buzila, Monografia comunei (Bistrita 1910), pag. 249.
3) Sub numirea de dela ungurescul vidék se tinutul din
jurul Bistritii, care cuprindea toate comunele asupra cirora avea jurisdictie
Bistrita. Acest vidic era divizat hi doua parli vidicul säsesc, cuprinzAnd
munele cu majoritatea locuitorilor si vidicul sau Valea Rodnei
cu locuitori Români. locuitoril din vidic se numeau vidicani. Peste intreg
acest tinut sau regiune, din punct de vedere blsericesc, jurisdictiunea era a
.protopopului din sidle. chiar dela incorporarea väii Rodnei la Bistrita. In
scrisori mai vine numit vidicul si Depertinenta sau departament. De
aici depertinenta româneascä 9 depertinenta säseascä a Bistritii. Se mai numea
vidicul (vezi plângerea protopopului Atanasiu Anton din 28 Dec. 1723).

www.dacoromanica.ro
vi-au arogat dreptul de a dispune in cele biserice0 au ajuns
chiar acolo instituie protopopi.1)
in Activitatea vicarilor din
de Macedon Pop, Budapesta 1875, pagina spune, tara
säudului a fost oare când supusä protopopului decan din
avea de protopop subordonat pe protopopul din
Din aceste timpuri cunoa§tem urmätorii protopopi:
1. In 1567 vidicul Bistritii avea deja protopop, numele
nu i se cunoaste. Episcopul calvin George de Sängeorz, cere dela
Magistratul Bistritii la el pe »protopopul vidicului«.
2. In documentele scoase de profesorul Nicolae lorga din
Arhiva Bistritii, Tom. I, pag. 43, Nr. LVIII, afläm la 1628 urmä-
toarele: »Smeritul loan, arhiepiscopul chipul Vlädicäi lui
nadie de Belgra& pentru o de protopop finutul Bistritii.
Cel ce era, »Foarte dat o seamä proastä de rândul venitului
vlädicesc, färä däjdile n'au arätat, nice venitul de osfe§ta-
nie, nice de impärtituri, nice de frátii, nice de cuscrii, nice de cu-
metrii, nice de ceia ce fac alte färä de legi, ce sunt legäturile
bisericei, nice de Cine a fost protopopul lipsit de dere-
gätorie, azi nu se Cel ridicat la rangul de protopop a
fost preotul din Jalova (Salva).
3. Tot din locul citat pag. 93, Nr. CXVII, cä la 1650
in 4 Aprilie era in Mintiu un protopop cu numele tiru, juratul
vlädicäi, care intervine la episcopul pentru un individ.
4. Pe cazania lui Varlaam, in lavi in mänästirea Sf.
Treimi anul dela Hs. 1643, sub titlul »Carte româneascä de
täturä, Duminecile peste an la praznice la sfintii
mari cu zisa cu cheltuiala lui Vasile Voevod Domnul
tärii Moldovei din multe scripturi tälmkitä din limba
neascä pe limba româneascä de Varlaam, metropolitul tärii Mol-
dovei, in tiparul domnescd, aflatä in biserica din Rebra prin
Arhiva Somesanä Tom. I, Nr. 1, pag. 25.
2) In 1782 protopopul din Cätina, Dänilä Pop, in Sinodul electoral la
alegerea Episcopului I. Bob, dupä abzicerea Episcopului in o frumoasä
vorbire a arätat durerea clerului, Maior päräseste. I. M. Moldovan:
Tom. I, pag. 121. Numita traditie este adevärati desigur
derivä din timpul când Catina era decanat, având mai multe protopopiate
subordonate.

www.dacoromanica.ro
300

torul acestei scrieri cu ocazia vizitatiei canonice, am

urmAtoarea insemnare in limba veche voia
cu ajutorul Fiului sf. Duh am carte
Evangelie mâna mea pentru cetit robul lui Dumnezeu
cu sotia sa Märica cu lui Simion, Dochia, Ivonut, Ileana,
Titiana, Anuta, loan, lonet, Nechita, Gavril, Filip,
Märin, Simina, Gheorghe, Andreuca, Nastasia,
Precup. Am dat scrisoare unul florinti am dat-o
pentru hramul Arhangelului Mihail satul Rebra-Mare. o pre-
dati Sf. hram. la care o va sau va pune-o zalog,
fie blestemat de cei treisute optsprezece. milostivului
crai Apafi Mihai episcopului losif pentru sf. Oriole lerarh Lupul.
Luna Noemvrie ziva 12. Dumnezeul nostru sfânt in veac amin.
Am aici in acest zapis robul lui Dumnezeu Vasile Pop
din satul Rebriwara a fost de judele Dumitru, Petre lui
Savu, Petrica Macavei, Bistritii : Imre, Domn de vidic,
lab; Daniil, protopopul Vasile. Anul 7162 :
Anul lui Dumnezeu 1654.«
19 lunie 1939. din limba veche de
profesor Vasile Doniga m. p. Liceu G. Co$buc.
Va la 1654 exista un protopop al vidicului in comuna
Rebrisoara numele Vasile (Pop), care a scris pe numita carte
zapisul de sus.
5. In anul 1681, isvor Tom. II, pag. 30, Nr.
CCXIV, protopop pe Constantin de Budac, care se adre-
Bistrita, desaprobAnd un divort, iar la 1684, 6 lanuarie,
tot protopopul Constantin din Budac cererea unei fete,
care capul bArbatului ei, ce se insurase cu o alta, cere
dela sfat. lorga pag. 42, Nr. CCXXXVII.
Din isvor, Tom. II, pag. 33, Nr. CCXX, la
1682 un protopop in Mocod. »Protopop Vasile din Mocod cu
totijpreotii vidicului Voastre« Bistritii Sopo-
Am sabor in am cer$it aldealul
Sale lui Crai, deajdii ; deci preotii vidicului s'au jeluit,
simbrie dela sate n'au, cum au rânduit tara :
casa 10 bani, de o de grâu si
s'au vidicul pe aceea, cum Domnia Sa Domnul

www.dacoromanica.ro
 301

Andria acum necum sä dea merta 5i bani, ce nice

ce au fost acum mai de mult, nu Deci ne smerim
riilor Voastre faceti bine sä scoateti, ce simbrie s'au fost ale-
gaduit atunci, sä nu pe Sfintia Sa vladica Joasaf,
va aduce milostivul Dumnezeu, Voasträ ati voit asa,
Voastre ce nevoie va avea, sä ne jäluim
riilor Voastre, nu pe deci noi ne jeluim
riilor Voastre, s'au sä dea clued la zile pielceale
de miel, la la la Rusalii, ci nu dau nemica.
De aceasta ne Märiilor Voastre«. 19 Mai 1682.
7. In 1689, un protopop in cu numele
(Cultura Crestinä, Blaj, 1936 pag. 489.) Tot in 1689, 31 lulie
Mitropolitul Varlaam, 1685-1691, care inclinase bine spre
nism, in o scrisoare magistratului din Bistrita recomandá
pe popa din Mititeiu fie jurat protopopul. (lorga
L. T. II, pag. 68, N. 3. CCLXXXVIII.)
8. In 1691, protopop in pe care in 15
Februarie face in comuna Dumbravd din Valea Muresului, judetul
Turda, o investigatiune matrimoniala probatorie, cu
ratul Sárga Mihai din punet de vedere al impotenteil). Pe pro-
topopul din subscris in manifestul Unirii din
7 Octomvrie 1698 sub Teofil, numele »protopop popa Kostan
din 2). Tot el subscrie manifestul Unirii de sub Atanasiu
la 5 Septemvrie 1700 sub numele 'Constantin din cu 20
preoti«3).
In 1733 se vede, protopop era mort numit
ca protopop preotul Todor din Monor, se sediul pro-
topopiatului dela la Monor. Näsäudul in acel timp devenise
sediul Stabil al protopopiatului din tractul
9. In 19 Octomvrie 1691 afläm un protopop in Telciu cu
numele Miran, care se adreseazä magistratului Bistritii in o afa-
cere de divort matrimonial 4). acest protopop se adreseaza
Metropolitul in 10 lulie 1693, pentru niste säteni, care n'au
N. loga 1. c. T. II. p. 79.
2) Dr. N. Symbolae, T. I. p. 211.
3) Ibid. p. 249. Dr. A. Grama, Istoria bis. rom. p. 88. Cipariu acte
fragmente p. 86.
4) N. lorga I. c. T. H. p. 83 Nr. 326.

www.dacoromanica.ro
302

voit participe la un sinod, pentru care motiv episcopul

seste. Acesti säteni au fost din comuna Oare nu Täure?1).
Acest protopop la anul 1650 era numai preot2).
10. In 1697, prima un protopop
cu numele Cu acest nu s'a inceput
protopopiatul NAsäudului, deoarece mai dupa aceea in
alte parohii protopopi cu jurisdictiune. CS la 1691, in Näsäud
era numai preot nu protopop, se vede din docutnentul dela
lorga Nr. CCCXVI, pag. 78, unde se spune, cä Näsäudenii:
»Popa, si salut« au depus jurámânt de fidelitate
tului Leopold. Dacä in Näsäud ar fi fost protopop, s'ar fi spus
»Protopopul, biräul satulc.
11. Despre existenta unui protopop Zagra numit Mateiu,
avem mai multe dovezi. Acesta fusese ales protopop in mod reg-
lementar prin saborul protopopesc a fost de episcopul
Atanasie. Cum nu era de aceleasi Calvinii, acestia
fäcut planul sä-1 inläture, l'au discreditat magistra-
tului din Bistrita, au ridicat contra lui pe alti adepti ai bor.
In 16 lunie 1705, pärintele iezuit din Alba-lulia, loan Persics,
scrie Primarului din Bistrita, pärintele protopop din Zagra
Mateiu, s'a in Sabor contra primarului din Bistrita,
acesta a numit locul lui un alt protopop. Roagä pe primar sä
nu nelinisteascä pe preoli in special pe protopopul,
cu altul, deoarece preotii au drepturi confirmate primarul ne-
respectându-le atrage nemultumirea Generalului Comandant
Rákoczy.
La 26 lunie 1705 II, 366 pag. 94), protopopul no-
tarul Saborului mare Vasile äianu scrie din Alba-lulia cätre
»Popa din Mititeiug cerandu-i a nu mai lucra contra
protopopului Mateiu »pe la tisturile de adecä »pe la
pentru a-i lua ci sä astepte.
Tot pärintele Persics in 7 lulie 1705, räspunde magistratului
din Bistrita, cä, a primit räspunsul magistratului, in care acela ase-
Ibid. p. 89 Nr. 342.
2) N. lorga c. T. I. p. 95 Nr. 123.
3) Buzila, Monografia comunei Poiana-Ilvei p. 249. Martian in
foaia lui Dr. din Anul I p. 354.

www.dacoromanica.ro
 303

reazä, ci ei (Sa$ii), un anumit ciclu de ani, ar avea dreptul

sä aleago pe protopopul românesc. Se mirä de aceastä asertiune,
când pi "Approbatae Constitutiones«, spun categoric,
români in toate depind numai de episcopii lora. Prin
urmare de unde ar putea avea Sa$ii atari drepturi? Notarul sino-
dului pi alti preoti afirmä, cá acum in Ardeal numai
sinodul pi episcopul au avut dreptul se numeascä protopopi pi
tot sensul acesta dispun pi (Approbatae Constitu-
tiones). Chiar dacä ora$ul ar fi avut amintitul privilegiu, cu Unirea,
acest privilegiu a având acum Românii privilegii similare
cu ale reformatilor pi catolicilor, conform cärora nici o
poate le protopop.
La 25 Noemvrie 1706, popa Oacrild din Suare,
se pe sine 'Predicator pi Prim-notar jurat«, Prirnarului
din Bistrita, din toate pärtile mai ales din parohiile romA-
nesti din Bistritii, au sosit la episcopul (calvinitul Circa)
multime de plânsori pi intre altele spun, cä se ridicá acuze contra
protopopului Matei din Zagra, cä acela ar face nelegiuiri, cunu-
rude de aproape. Deci cere destituirea. Primarul desti-
tuit pi a nurnit in locul lui pe popa din Mititei, care era
trecut la Calvini. In acest obiect protopopul Matei a fost
chiar la episcopul personal pi i-a impärtáit acestuia motivele
secutiei, la care este expus, comunicandu-i intre altele pi locul,
unde se aflä ascunse obiectele jefuite de episcopul Circa din
biserica din Alba-lulia. De aceea, la 27 Aprilie 1708, episcopul
Atanasie din Sibiu vice-primarului din Bistrita Mathias Wer-
ner, ca sustinä pe Matei ca pi pe protopopul legiuit
sä-i inapoieze lucrurile insträinate de episcopul Circa, care patro-
cinat de Genera lul rakotzian a jefuit biserica metropolitaná
din Alba-lulia, a destituit protopopi, inlocuindu-i preoti rái, pe
cari episcopul nu-i recunoa$te. Aa a facut pi protopopul
Mateiu din Zagra.
Prin Septemvrie 1707, protopopul Matei a umblat prin Mol-
dova. Acest protopop a fost un abil pi iscusit s'a luptat
pentru bunästarea preotimii pi a credinciosilor; ceea ce apare din
scrisoarea din 5 lunie 1715, de secretarul clerului unit
Venzeslau Frantz - baza denuntului protopopului Ma-

www.dacoromanica.ro
304

din Zagra - cAtre primarul bistritan, in care il inter-

vinä, ca preotii nu fie din partea sätenilor cu
impozite alte sarcini, de care ei in baza privilegiilor câstigate
sunt liberi. (Arhiva Somesanä vol. I, pag. 24 urm. Vol. IV,
pag. 144.)
Din »Arhiva c., pagina 29, apare cä, la 1723 pro-
topopul Matei era deja mort, deoarece la aceastä datä credinciosul
Vasile Rai din Zagra, a la 1718 din Zagra,
cere in numele preotilor apärarea acestora contra conscriptorilor
impostori ai orasului Bistrita, cari cu abuz de putere reduceau
numärul preotilor fäceau alte nelegiuiri. Dacä ar fi träit pro-
topopul vidicului, atunci el fovea cererea; nu permitea, ca un
sä se amestece in cauzele preotesti.
Cu protopopul Matei din Zagra se terminä protopopilor
färä resedintä stabilä, cari chivernisau din parohia, unde ii afla
numirea care ei aveau resedinta.

Protopopiatul Näsaudului
Conform conscriptiei episcopului Klein din 1733, protopo-
piatul Näsäudului cuprindea 46 comune anume 23
adieä Valea Somesului 2 comune de Tdego,
Sântioana Märisel 23 comune mixte, in cari majoritatea locui-
torilor erau Sasi, comunele din jurul Bistritii. Cuprin-
dea deci, »Vidiculd orasului Bistrita, valah säsesc.
Comunele românesti erau urmätoarele:
1. Rodna, Rochna-Banya, Rogna,9 152 familii.
2. Maieru, Maier, Maior, 213 familii.
Sdngeorz-Bdi, Szent-György, Oláh-Szt.-György, Sângeorzu-
3.
român, Zentghergh, Sentjerg, Senthgeorgh, Sent-Jerg, Sängeordz,
Sâmgeorz, Singeordz, cu 186 familii.
4. Lep, Less, 40 familii.
5. Ilva-Micd, Ilova, Ilua, lova-
Mike, Kis-Ilova, Kis-Ilva, minor, 45 familii.
Desi Rodna pe la 1000 d. H. era catolick catolicismul dispare din
ea abia la anul 1778 se reinfiinteazä parohia romano-catolici in Rodna.
Vezi diecezei rom.-cat. din Transilvania pro 1838.

www.dacoromanica.ro
 305

6. Nyirmez6, Nyezmez6, Birkenau, Földraf,

Feldruh (de aici locuitorii se numesc Feldrihani), Fendreu, Felder,
Földra, cu 114 familii.
7. Nepos, VArarea, Vorálya, Varajó, Vorástye, 52 familii.
8. Rebra, Rebra major, Nagy Rebra, Riber-mare, Ribra-Mare,
69 familii.
9. Rebr4soara, Rebra-minor, Kis Rebra, Rebra-mid, cu 160
familii.
10. Nussdorf, Nas-Wod, Nas-Hout, Nas-Dorf, Na-
szod, Nassendorf, cu 150 familii.1)
11. Salva, Salve le, Salua, Zalva, Zalowa, Salova, cu 172 familii.
12. Ordou, Hordou, Hordo, 25 familii.
13. Bichigiu, Bichiss, Byrkes, Byckes, Bükkös, Bikis, Bitiji,
60 familii.
14. Telciu, Celciul, Teltsch, Teltcchy, Thelcz,
Teolez, 123 familii. In popor azi se mai aude numirea Celci.
15. Suplaiu, Plaiul, Plajó, Taj, Szuplás, Szupplay, 28 familii.
16. Poieni, Poyen, Poien, Pojen, Ponyi, Pojény,
52 familii.
17. Zagra, Zagor, Sagra, 220 familii.
18. Oureni, Gauren, Geureny, Gaurian, cu 23 familii.
19. Mocod, Malkendorf, Makndraf, Makoth, Makold,
Makeodt, 101 familii.
20. Mitité, Mittityei, Mittye, Mityitye. numesc
Derfki, kleine.s Dörfchen, 86 familii.
21. Runcul-Salvei, Runcul, Ronch, Runk-falva, 74 familii.2)
22. Szent-lván, Johannesdorf, Szent-Ionás, St. Jo-
hannes, Grossendorf, cu 33 familii.
23. Nagyfalu, Grüssndref, Grossendorf,
66 familii.
In aceste 23 comune, conscriptia dela Bunea, se aflau
2511 familii, adecá aproximativ 12.555 suflete.
In Näsäud s'a infiintat parohie romano-catolica la 1770, când s'a
dit o biserick ce azi, pentru ofiterii romano-catolici ai Regimentului.
Vezi $ematismul diecezei rom.-cat. din Transilvania pro 1938.
2) La 1733 nu erau infiintate comunele de pe Somes: Ilvamare,
Mägura-Ilvei, Poiana-llvei, Parva Romuli. Total comune cu 21 de sus
fac 27, câte sunt azi.

www.dacoromanica.ro
306

Comunele mixte, care apartineau dupä conscriptia Bunea

din 1733 la protopopiatul Näsäudului, au fost urmätoarele:
24. Nösen, Bistritz, Besztercze, 70 familii (române).
25. Dumitrita, Kis-Demeter, Waltersdorf, Dumitra micä,
mitritze, 41 familii.
26. Dumitrea, Dumitrea mare, Nagy-Demeter, Mettersdorf,
Mätterschdraf, Demetrii villa, 24 familii.
27. Pintic, Péntek, Pintak, Pintach, Pintyik,
14 familii.
28. Szalna, Senndorf, Zolna, Zsolna, Zselna, familii.
29. Bistrifii, Feriháza, Fehéregyház, Weisskirchen,
Fehérház, cu 9 familii.
30. Dima, Dürrbach, 22 familii.
31. Sângeorzul-säsesc, Szent-Gergen,
Görgen, Szent-György, Szinzsorzsu, 14
32. Wormesch, Wormasch, Vermös, 13 familii.
33. Lechinta, Leebnitz, Lekintze, Letyintze, Lechnitz, 24
familii.
34. Crainimdt, Cranimät, Király-Német, Bayersdorf, Krajné-
metyi, 8 familii.
35. Sigmir, Schönberg, Szekmér, Szépnyir, Zippendorf,
nik, Szikmnyir, cii 13 familii.
36. Terpiu, Terpi, Terpen, Terpis, Terptyy, Törpény, Treppen,
10 familii.
37. Zeika, Selyka, Zselk, Schalken, Selka, Schelken, cu
3 familii.
38. Tonci, Tács, Tontsa, Tocs, Toncsa, cu
4 familii.
39. Budac, Szász-Budak, 6 familii.
40. Monariu, Malomárka, Minárka, Monár, Minarken,
cu 10 familii.
41. Dorollya, Asszu Besztercze, Klein-Bistritz, Kis-
Besztercze, cu 6 familii.
42. Ginda, Winda, Ginga, Windau, 6 familii.
43. lad, load, loodt, Jaad, 16 familii.
44. Wallendorf, familii. S'a mai numit 5i Villa
valonum (latinorum) 1).
Aldorf, Vallendorf de sus, a fost postatä in lagär armata lui
in 1529, când asediase orasul Bistrita, deoarece aceasta nu voia a supune
lui Petru nici orasul nici Castelul dela Castelul-Cetate

www.dacoromanica.ro
 45. Satul-Nou, Uifaláu, Neudorf, Ujfalu, cu 30 familii.
46. Petri5, Petres, Petersdorf, Pietrisch,
19 familii.
Cele 23 comune din aveau majoritatea locuitorilor Sasi,
erau in numár de 374 familii, sau aproximativ 1870

In 1733 Dupä nu apartineau la protopopiatul

Näsäudului. Pe comunele nu erau separate precum sunt
azi, afará de singur »Ruszi Borgoulujg, care avea 80 familii
nesti, celelalte comune de azi erau cuprinse sub un singur
nume colectiv Boigo> Bârgäul apartinea la tractul pro-
topopesc Täure (Tauriensis2). E de notat, cd atât in Ruszi Bor-
gouluj in restul Bârgäului in 1733 nu afläm in aceastá
conscriptie un preot neunit, ci tosi, in numär de 14, erau
Numärul familiilor, in comunele nesistemizate ina, era de 5543).
Dupd avea protopopiatul säu separat cu 34 comune, a
locuitori erau parte parte amestecati ; pro-

topop avea pe cutare Todor cu resedinta Monor tractul säu

se numea al Monorului.
dintre Maieru Rodna, edificat pe drept al Somesului pe piscul,
care azi se nume$te Cetate, situat din sus de Anie care, dupa
traditie, ar fi avut comunicatie subterand Rodna pdn catacumbele, ce porneau
din biserica de Mongoli la 1241. Armata lui a incheiat cu
un armistitiu biserica Sf. Fabian in Bistrita, deoarece intreagä
Bistrita pe atunci era pur catolicd. (N. lorga, Documente din arhiva Bistritii,
Tom. I, p. XX XXV. Vezi »Arhiva Tom. I, Nr. 4, p. 45, Cas-
trul Rodna de lulian Martian.)
2) Traclul se pare a fi urmasul tractului de mai al Nimi-
gei sau al Sfântului, ai protopopi Macavei Vasile luaserä parte la
Decretele Unirii, dar Macavei Vasile morti, s'a numit ca protopop
preotul din Hare, Popa Precup, resedinta lui a purtat numele
tractul de »Tauriensis., care exista la 1789, azi este inlocuit cu
tractul Beclean.
3) Dupä disolvarea celor escadroane de dragoni in 1770, a
a incolti ideia, cd granita sä se extindä asupra Bârgaielor. Populatia cu
toate ca era neunitä, cerea acest lucru incontinuu, ca sä scape de
Bethlen, posesorii pdmântului. ce contii Bethlen au fost esconten-
tati prin o mo$ie, ce o primiserä dela stat in Banat dupa ce toate
tirile au fost in 16 Decemvrie 1783 s'a sävârsit in mod festiv incor-
porarea la teritorul Regimentului Gräniceresc Näsdudean, iar
in 5 lanuarie 1784 intreg a depus jurämântul. Pe atunci in

www.dacoromanica.ro
 Prin ce schimblri a trecut protopopesc at Msäu-
dului s'a arätat la titlul »Forurile protopopestk.
Dupá sf. Unire in biserica noasträ lucrurile au inceput a
lua o formá mai regulatä. S'au instituit protopopiate resedinte
stabile, s'a putut. a fost protopopiatul Ndsäudului. Infiin-
tarea acestuia, cade 15 lulie 1715 3 lulie 1722, deoarece
la 1715 protopopul din Zagra, cu care se pro-
topopilor, cari nu au avut resedintä in Näsäud, nu mai träia,
in 1722 protopopul Atanasiu Anton, cu sediul in Näsäud, tine un
sabor preotii.

Protopopul Atanasiu Anton

5 Julie 1722-1757

azi, protopopiatul Näsaudului s'a infiintat

numai alegerea numirea protopopului (arhidiaconului) Ata-
Anton, cäzätoare in ciclul de timp indicat mai sus. Genea-
logia familiei acestui protopop, este publicatä in »Arhiva
Vol. III Nr. 11 p. 45-58 de autorul acestei lucräri.
acestei familii este Näsäudul. Connumele de Anton il are, dupä
obiceiul timpurilor, dela un care a purtat numele de botez
Anton, prefäcut apoi in conume.
Atanasiu Anton s'a näscut in 1689. Studiile le-a in
colegiul piaristilor din Bistritä, la inceputul secolului al XVIII, in
registrele eäruia este trecut sub numele »Atanasie Anton
erau numai 4 sate inchegate: Rusul-, Josenii-, Susenii-Birgäului Prundul
Secului. Acest din urmá numit astfel, deoarece locul comunei existente azi,
atunci era curat numai prund Isvorului sau Väii numitä Secul ;
dupä aceea s'a dat acestei comune numele de s'a numit
Birgäului. Mai s'au regulat celelalte comune, cum se azi, aded
Mijlocenii-, Bistrita-, Tiha, 1800, (.Arhiva
V. I, Nr. 1, p. 7 urm.). In bisericii neunite, edat de
copul din Karlovit la Buda in anul 1846/47, la pagina 188, despre afläm
urmätoarele date: »Tractul in districtul Bistrita, arhidiacon Terente
Bogat, paroh in Mijloceni; 1. Rus-Borgo, paroh Teodor Buzdug; 2.
Borgo, paroh Baziliu 3. Mijloceni, paroh arhidiacon; 4. Suseni, paroh
loan 5. Prund-Borgo, paroh Dänilä Bogat; 6. Bistrita, paroh Bazil
Capi de familie 601, preoti 6.

www.dacoromanica.ro
hobilis A hirotonit de preot de
copul Dosoftei din Maramure care a repausat in 1735) ca
neunit in 12 Septemvrie 1725 a fost acceptat de episcopul
ca unit, când era deja protopop. A fost paroh pi protopop
in Näsäud precum pi paroh a Românilor din orasul Bistrita. Avem
documente, ch, in calitate de protopop a muncit foarte mult pentru
binele public, pentru interesele bisericesti pi nationale ale
nilor din Vidic: Valea Rodnei pi Bistritei. S'a de
unii gresit, ch, protopopul Atanasie Anton ar fi fost un ascendent
a familiei poetului Cosbuc. Aceastä asertiune nu corespunde ade-
shrului, dupäcum apare din gealogia publicatA, in va Some-
eventual ar fi fost aceea a putut fi
numai duph sotiile
La o investigatie (Muth la 28 Februarie 1753, referitor la
familia Cosbuc, potopopul Atanasie märturiseste, eh, tatäl
înainte de aceea 20 ani, nu auzea bine cu 15
ani, murise. Deci lui Atanasie a decedat in 1738. Cu cine a
fost cAsätorit Atanasie nu se plie. A avut 8 copii : Onisor, Maria,
Sofia, Cincuta, Dumitru pi alte 3 fete, ale nume nu sunt
cunoscute. Date despre acesti copii, a se vedea »Arhiva
locul citat.
In actele sinodului mare dela protopopul Atanasie pre-
zent fiind el, se subscrie: Atanasius Arhidiaconus Nasseudiensis
Protopopul Atanasie de sigur a pärte la toate saboarele
episcopate tinute dupä 1725, dar durere numele participantilor la
acele saboare nu ni s'au conservat.
Protopopul Atanasie apare mai in documentele cunos-
cute2) azi, la 3 1722 când a tinut sabor protopopesc in
säud, din care, a inaintat cátre primarul Bistritei urmätoarea plângere:
»Noi preutii românesti, care ne afläm locuitori aicea, la
biruinta Märiei Tale pi sub aripile Mariei Tale, ne smerim pi ne
cucerim cu tot sufletul nostru. Ptecum am trait noi, nu din
Creme s'au nostri la acest crap,
i-au bine pi frumos hi viata /or! Acum suntem pusi la
polie pi batjocoriti de poporeni. Se deci fata
M. Moldovan, Acte sinodali, II. p. 86.
2) N. Documente Bistr. H. Nr. 378.

www.dacoromanica.ro
la verdea pajiste, a ajutafi. nu avem simbrie ca alfi preufi,
care swzt ci slujim satelor simbrie. Näsäud 3 lulie
1722 protopop Tanasie tot saborasul nostru«.
Protopopul Atanasiu, la 28 Decemvrie 1723, trimite Magis-
tratului Bistritei Tabloul caselor preotesti din satele de pe Valea
Rodnei. Cu aceasta ocaziune rornânesc dela ora-
Bistritii« adecä preolii din satele olatului se plâng, satele
ii despart de feciorii, care sunt intro pitä ei. aminteste
pilda preotilor »din 7 orase varmegii« ai cäror feciori nu sunt
la dare. Obiceiul s'a luat numai de vreo 2 ani 1).
Din documentele cunoscute azi, din textele citate,
se obsearvä atât de bine, care era situatia poporului românesc
din Vidicul Bistritii in acel timp, sau la ce soarte au adus
in decursul timpurilor pe acesti nefericiti Români. Ori
ne-am mândri desfäta ideia, noi nu am fost iobagi, desi
constitutia pämântului cräesc (fundus regius) bazatä pe decretul
regelui Andrei din 1224, prevede drepturi egale pentru tofi con-
locuitorii, au adus pe strdbunii nostri la mai grea soarte
decât iobagia. Când un sabor al tuturor preotilor din Vidic,
frunte renumitul protopop, este stäpân sä cäträ un pri-
mar, fie acela chiar primarul orasului Bistrita, »Ne smerim ne
cucerim cu tot sufletul nostru ne cu fafa
la verdea ori cine poate vedea raportul dintre
poprul român. Da, Sail prin politica secularä au adus acest
popor la o stare mai grea decât iobägia. pe preoti ii supu-
neau la impozite, absolut ilegale, la alte sacrificii mereu
sicanati, cum a fost acuza ridicatä contra protopopului Atanasiu
Anton, care desi aproape in intregime era fictivä, i-a impus aces-
tuia o sarcinä báneascä de florini dictatä de episcopul Pataki,
poporului român ii impunea nu numai impozite mai mari
ca celui säsesc, ci i-au räpit in cursul timpurilor averea imobilä,
fäcându-se stäpâni pe muntii nu este de mirare, cä Românii
au fost nevoiti sä ia calea bejeniei, ori calea spre Viena, când
nici ordinele date de Viena nu au fost executate de cätre Sasi,
Românii in frunte Cute din Feldu, cu Macaveiu a Popii
din Mocod alti soti, desi multä carte, dar cu mult suflet,
1) N. I. c. p. 108 Nr. 379.

www.dacoromanica.ro
au pornit in 1755 revolutia contra Magistratului din istrita, con-
dui de protopopi de preoti.
Forurile superioare, Curtea imperiald Guvernul credeau,
ca privelegiile de Românii uniti respective de
se respectä au asupririle, functionarii inferiori
ai Magistratului, nu vor depäsi limita drepturilor Dar aceste ordine
a forurilor superioare, Magistratul Bistritei, nu le executa, le tinea
ascunse, ba in ascuns da alte ordine contrarii, cu scopul, ca ei sä-si
poatä realiza visul de secole: lobägia totalä a Romanilor din Vidic
In urma denuntului fäcut de Vasile Rai din Zagra, atre
conventul din in 1723, respective cMre pärintele iezuit
Ladislau Taar, acesta aduce la cunostinta Magistratului, in 11 Mai
1723, Primarului din Bistrita, cä el este insärcinat de episcopul
loan Pataky cu ocrotirea clerului din Nordul
resului, deci cu al nostru cere, ca Magistratul sä apere pe
preoti. Tot asemenea la 17 Decemvrie 1728, Guvernorul Ardea-
lului Contele Sigismund scrie Magistratului : cä rectorul
Adam Fitter, este numit de director al preotilor uniti, ca sä poarte
grija cu Magistratul de scutintele preotilor români. Con-
tele Haller Guvernorul Ardealului in 19 lanuarie 1736, impune
Bistritenilor, ca preotii români in baza decretului din 28 Octom-
vrie 1735, sä fie scutiti de toate nedreptätile, excesele, volniciile,
pAgubirile injuriile. Cu toate acestea, cele mai multe documente
din acest timp sunt ale clerului contra asupririi, bat-
jocurei impozitelor nedrepte, din partea Sasilor. acum
vom avea in vedere, cât a trebuit sä sufere clerul unit, in
contra drepturilor privilegiilor ne putem inchipui, ce
a trebuit sä indure poporul, pe care nimeni ocrotea! Pe drept
cuvânt scriea marele arhiereu Petru Pavel Aron, la 15 Septem-
vrie 1756, Pontificelui Roman, despre »Este un popor nu-
meros, ale lui Teuton Adrian, cum spune istoria, pentru
care In limba se numesc pe sine romdni sau romani In
ziva de astdzi. Graiul este latinesc i foarte aproape de cel
italienesc. Din fire sunt blânzi aplecati la mäestrii, la
la vicii ca la pietate. acum au Jost cu totul dis-
de popoarele In stdpdnire de eretici1).
N. lorga, Sate preo¡i din Ardeal, Revista românä 1902 Nr. 4 p. 117.
15

www.dacoromanica.ro
 contributiunilor de tot erau eu atât mai apI
sAtoare, cu mai ieftine erau produsele täranului. De ex.:
felderä de cucuruz, se vindea cu -17 un miel 15-26
o un stup 30 un car de
florin 30 cr.-2 florini1).
Asupririle Românilor de cAtre Sasi au progresat treptat, dela
la mare, ajuns culmea! Dacä nu se infiinta gra-
nita, cäreia Sasii s'au luptat cu toate armele posibile,
erau cu desávârsire iobAgiti, nu numai cu numele ci
de fapt. Acestea sunt adeväruri, dovedite chiar documentele
Sasilor, scoase din arhivele vechi ale pe care, dacä Sasii ar
fi ci vor ajunge cândva Romanilor, mai bine le
ardeau, decit sä le conserve cu atâta grija.
La 14 Noemvrie 1736, Episcopul din Blaj loan lnocentiu
Klein aratä Primarului din Bistrita Klein, episcopul in
baza unui uz vechiu a prin protopopi, dela toate satele
românesti, ca dar benevol pentru sustinerea sa, anurnite sume de
bani. Protopopul Atanasiu din Näsäud il avizeazä, cá mai multi
primari din sate, i-au cá au ordin dela primarul Bis-
s nu nimic! pe primar sä dea sprijin pro-
topopului.
La 11 Mai 1742, protopopul Atanasiu Anton este de
Bistritii sá dispunä, ca preotii, sä contribue la
tinerea militiei. Protopopul ráspunde, cá dupá reintoarcerea sa din
Blaj, va saborul la sfat.
Tot in timpul stäpânirii acestui protopop, in 1742, s'a nA-
pustit peste vidic o ciumá ingrozitoare.
In 5 August 1734, primarul Bistritii Dänilä Klein,
episcopului din la o acuzá, ce se vede cA a inaintat-o la
episcopul din Blaj protopopul Atanasie Anton contra magistratului.
Intrucit acest räspuns are pArti foarte interesante nepublicate
acum, las urmeze aici 2) in traducere româneascä:

1) Dr. A. Bunea, Episcopul Petru Pavel Aron Dioniziu Novacovici,

Blaj 1902 p. 413.
2) Originalul acestui in proprietatea autorului,
se va depune la Muzeul Näsaudean ce scriere va fi imprimatä.

www.dacoromanica.ro
 Ilustrisime Reverendisime Domnule Baron,
Din adresa, pe care Reverendisim Ilustritatea cu data de 27 lulie
cu bundvointä comunicat-o, am luat cuno$tintä indeajuns prea mult,
despre informatia de nici un temei a Domnului Arhidiacon al
Näsäudului. mirá indräsneala sa de a relata räu lucrurile, deoarece acel
lingo acuzat de viol despre acel fapt dovedit in
nu de aceea a fost scutit de ca in cdsätorie persoana deflorati, ci
pentrucá el, referindu-se la unele circumstante ale lucrurilor cert prezente
statornice, a negat cu incápätinare violul imputat. aceea märturisind
in public, cä delictul l-a comis cu promisiunea fácutä anterior de a lua in
Mode persoana defloratä, a adäugat, cä fapta sa nu ar fi negat-o niciodatä,
o a sa nu fi determinat o nege, noi nu am putut apli-
altä pedeapsd, amendä de florini (pe al floren
cedat el päzitorului carcerului) in sensul dreptului municipal, intärit de
tänärul, ce s'a dovedit promisiunea cäsä-
toriei ce insu$i a märturisit aceasta, totu$i nu ar fi voit sá in
persoana respectivä, atunci in aceluia$i drept municipal, nu ar
fi fost pedepsit numai floreni, ci ar fost decapitat, numai nu
i-ar fi pläcut n'ar fi voit ia in cdsätorie pe fata defloratá ast-
sä la intelegere cu judecata. De unde rezultä, nu magistratul,
ci insu$i dreptul márturisirea proprie fi constrâns contracteze acest
matrimoniu, conform prmcipiului : cä ceea ce s'a fäcut intâi din
aceea devine necesar, ceea ce odatá mai mult
poate displäcea. In consecintä sau supoarte pedeapsa dictatä de drept, sau
sä in cdsätorie persoana defloratd.
In ce priveste pe pärintele säu, acesta nu a fost in locul fiului,
ci pentrucá a eliberat din inchisoare pe fiul de cätre judele comunal
pentru deflorarea persoanei chemat cu sine in pentru contrac-
tarea matrimoniului.
A doua oarä mir, Domnul arhidiacon se amestecä in jurisdictia
noasträ, anume pentru calul ascuns din negrija sa, färä cuno$tinfa mea sau
a magistratului, a voit sileascá pe ndsäudeni la prestarea jurämântului sa-
cramental, de$i ar fi trebuit cunoascä canon indeob$te cunoscut
Actorul urmeazá forul inctului. El insä pentru aceastá suferiti, nu a
acuzat pe nimeni la mine sau la magistrat nu a pe nimeni la
judecatd. In consecintd, unde nu este reclamant, nu poate fi nici judecAtor.
cuno$tinta mea prealabild au fost de arhidiacon de
ori individual, la prestarea jurämântului, nu a putut fi
descoperit nici in casa sa, nici altundeva, Domnul arhidiacon a voit totu$i
sä sileascä pe judecdtor diferite inconveniente amenintäri, oferindu-se
pe sine de ori la depunerea jurdmântului. Eu totu$i din oficiu nu pot
permit nici una, nici alta, deoarece cauza aceasta nu a fost deferitá forului
competent, nici cumpäniti cu mai putin judecati. De eu las iscu-
sintii Reverendisim Ilustritätii Voastre judecarea faptului, de câteori s'ar

www.dacoromanica.ro
tua lui umnezeu desert ai de câteori s'ar da
comunitatea sau judecätorul ar la depunerea jurdmântului, de atâtea
$apte ori, de câteori individul particular ar suferi daunä in bunurile sale mo-
bile imobile, a avea un arbitraj mai de greutate.
mir, in fine a oarä, Domnul arhidiacon are o memorie atât
de slabä, nu reaminteste pedeapsa de 60 floreni, pe care i-a aplicat-o
defunctul Reverendisim Domn episcop Patachi. precurn eu
nicicând nu sunt obisnuit, ca depäsesc sfera jurisdictiunii mele nici a
strica buna armonie, astfel din contra, din scrisoarea aläturatä cä
Domnul arhidiacon s'a amestecat in jurisdictiunea mea.
Se mai plâng Näsäudenii, cä Domnul arhidiacon vrea sä-i constrângd
pe dânsii, ca contribue cu ceva la repararea bisericii; ei insä pe
räcia mai adaug, biserica are mai multe imobile bisericesti, nu paro.
hiale, arätoare fânete, pe cari le foloseste Domn arhidiacon, impreunä
cu ceilalti popi existenti acolo, cari de mai ani au cules uzufructul ace-
lora, ca sä dea in prezent ceva arândä pe seama bisericii. Din
cauza aceasta rog modul cel mai oticial pe Reverendisim Ilustritatea Voasträ,
sä binevoiasca a dispune acelorasi, ca arenda cuvenitä acum dupä acele
irnobile sä o depunä o achite bisericii, ca acest venit se poatä
repara biserica, deoarece ar fi sätenii folosul imobilelor respective,
ar fi achitat in fiecare an cuvenita Se mai plâng locuitorii districtului
valah, contrar practicei obiceiului obscrvat pânä acuma, li se cere câte
trei Mariasi pentru cdsâtoria religioasä deoarece eu nu posed nici un
comunicat in privinta aceasta nici din partea Majestätii Sate nici din partea
guvernului regesc, nu pot sä permit, ca plebea säracä fie ingreunatä
asemenea contributii neobisnuite de aceea, cu respectul ce datorez,
vrea, ca sä determin pe Reverendisim Ilustritatea Voasträ, ca sä binevoiascä
a comunica Domnului arhidiacon, ca se dela asemenea vexatiuni
sä nu introducd o acuma neobservatä.
Au avea multe cazuri de scris de reclamat, dar de incheiere
pentru prietenia specialä, nu cer decât aceastá favoare, ca sä binevoiascä
verendisim Ilustritatea Voasträ, cu autoritatea sa episcopalä, a convoca pe Pop
Vasile din Salva pe popa Galan din Näsäud, impreunä cu un oarecare olar,
mai locuitor in Näsäud, acum domiciliat in Salva, a-i examina
asupra cazului real al sotiei acestui olar, ei o sä spunk cä cine ce fel
de este Domnul arhidiacon.
Am scris acestea din oficiu pentru mai bunä informare a Reverendisim
Ilustritätii Voastre ai recomandând scutului divin pe Reverendisim Ilustritatea
Voastrá ulterior pe mine favor, rämân al Reverendisim llustr Voastre
cel mai obligat servitor: Bistrita, la 5 August 1734.- Nr. 156.- ss. Daniil Klein2).
i) Decisul saborului din 1732, pct. 16. era un ban de argint
bätut de Maria Terezia. Avea valoarea de 17 cruceri.
2) Feciorul, care a fata, a fost Simion Capräu, care ca june
fusese servitor la protopopul Atanasiu Anton ; mai târziu acest Simion Capräu
a ajuns primar in a magistratului bistritan. V, 365.

www.dacoromanica.ro
 315

Protopopul Atanasiu Anton in 25 August 1747 este avizat

de episcopul Inocentiu Klein, din Roma, despre dispozitiile cari
el le-a luat referitor la chivernisirea diecezei de Fägára$.
In 8 Mai 1750 sätenii din anume judele pi cu
garii säi pi alti se plâng la Bistrita de purtarea unui SIo-
bodnic care a venit la casa judelui de douá ori pi »au suduit pe
jude pi pe pOrgar de suflet pi au zis cä le va blagoslovenia
care va face-o popa crucis, când vor muri, pi crucea sufletuluie.
Cer dreptate: »Oferä a se prezinta toti la termin. Näsäud, 8 Mai
1750. Scris de protopopul Tänasiec.
Conform diplomei a doua leopoldine, clerul unit trebuia sá
se bucure de scutintele, prerogativele pi beneficiile clerului catolic,
dar unul era principiul pi altul aplicarea sau executarea lui.
Dotarea clerului unit a preocupat pe toti episcopii
antecesori episcopului Aron, nici unul dintre episcopi n'a
muncit in aceastä materie a muncit episcopul Klein. Aceastá
temá a dat foarte mult lucru atât curtii imperiale din Viena,
pi dietei Ardealului. Abia târziu s'a putut obtine dela impáráteasa
Maria Terezia -- in timpul stäpânirii in Näsäud a protopopului
Atanasiu Anton - decretul din 9 Septemvrie 1743, prin care s'a
ordonat, ca preotilor români uniti li se asigneze in fiecare sat
pámânt suficient pentru traiul canonice ori
adecä un cvant de cereale dela credincio$ii proprii, precum pi
pentru casä parohialá. La noi Transilvania stäpânea pe
atunci obiceiul nu se prea execute poruncile, era vorbá
de Romäni. Impäräteasa prin ordinul din 15 Aprilie 1746 ordonä
din nou dotarea clerului cu pâmânt pi capetii. Guvernul abia in
1747 fácu o dispozitie vagá, dar rämânând pi aceasta neexecutatá,
impäráteasa prin decretul din 18 lunie 1747 din nou ceru execu-
tarea. Abia acum guvernul dispune trimiterea unor prin
sate, ca sá taie portiuni canonice pentru preoti. In scaunele sá-
se$ti, cum era pi la noi, preotii n'au mai nimica. La ruga-
rea protopopului din Näsäud Naszodi, impäräteasa prin decretul
din 15 lunie 1759 a dispus, cä portiunea canonicá de atunci
de 9 gálete pi 4 care de sá se ridice la 20 gälete pi 15 care
de Väzând impäräteasa cä asignarea de eclejii merge foarte
anevoie, in 28 Septemvrie 1748 a dispus, unde preotii nu ca-

www.dacoromanica.ro
316

pätä portiuni canonice, poporenii sunt obligati a le da capetii,

adea fiecare proprietar român avere sä preotului douä
feldere de o felderä de ovàs, una de cucuruz, douä
de cânepä unde se aflä vii, o jumätate vadrä de vin. Femeile
vor da numai jumätate, credinciosii säraci vor putea
räscumpära contributia cu câte 50 dinari. Feciorii cäsätoriti, cari
träesc tatäl in o pâne la o masä, nu plätesc separat.
La noi, in Vidicul Bistritii, Sasii au impiedecat introducerea acestor
contributii a rämas numai eclejia, câtä biata s'a dat. Apa preotii
nostri au fost siliti a lucra aläturi táranii, ca sä-si poatä câstiga
pânea cea de zilele. In 15 lunie 1759 impäräteasa a dispus,
CS unde nu sunt eclejii, pärintesti ale preotilor sä fie
tite de contributii.1)
Tot prin decretul impärätesei Mariei Terezia din 9 Septemvrie
1743 s'a stabilit pi ce o pot incasa preotii pentru functiunile
indeplinite credinciosilor, i anume pentru botez 6 denari, pentru
slobozirea casei 6 denari, pentru cununie 24 denari, pentru molitvä
(deslegare sau cetire) 3 denari, la BoboteazA dela fiecare familie
câte 3 denari, pentru inmormântare cântäri ung., pentru
säräcuste 2 40 denari, pentru särindar 9 60 denari ; stola
pentru P4i, märturisire, maslu i deslegarea la groapä, precum
pi daca se sisteazA.2) Aceastä a fost de episcopul
Maior prin Comanda generalä.3)
Sub stäpânirea protopopului Atanasiu Anton s'a pi
revolta distrietului udean 1755 -
Valea Rodnei pânä la 1475 a apartinut judetului Solnocul
interior. Sasii din Bistrita, in bunä toti Sasii din
Ardeal, in secolul al XV-lea, convinsi de marele favor i bine ce
ar urma pentru ei dacá Valea Somesului ar ajunge sub stäpânirea
au a lucra pi a toate mijloacele posibile pentru
a ajunge la aceastä stäpânire. Sasii pe atunci atât de puter-
nici, impotriva Cornitelui säsesc se putea apela numai
Dr. Aug. Bunea, Episcopii Petru, Pavel, AronD. Novacovici, p.
392 pi urmitoarele.
2) Dr. Aug. Bunea, Episcopul loan lnocenliu Klein, p. 51 89.
3) Mai de Unire Tara pi episcopul" au fost
sub stäpânirea episcopului 1656-1680, ca aded preolilor sä li se dea
de fiecare casä câte 10 bani o mertä de grâu clacä.

www.dacoromanica.ro
 317

la rege sau la dieta tärii. Câte interventii, câte daruri mituiri

nu au intrebuintat Sasii bistriteni numai ca sä scape de sub do-
minatia familiei Huneadestilor, sub care ajunsese in 1453 pi de
care au scäpat in 1465 pi apoi abia dupä 10 ani au reusit
corporeze la Bistrita, in 1475, pi Valea Rodnei, constätätoare din
21 comune de pe Vaka Soinepului, precum pi 2 comune de Dupá
Märisel Sântioana, in total Regele Matei Corvinul,
român de origine, dar constrâns de imprejurärile politice de atunci,
a onorat pe Sasi cu acest mare favor. locuitorii Väii Some-
sului pi pânä atunci liberi, incorporarea la Bistrita nu s'a putut
face pi nu s'a fäcut, decât cu conditia, ca locuitorii din Valea
Rodnei -- cari suferise de mult prin invaziunea Mongolilor
. (1241) pi a Tätarilor (1285) sä se bucure pururea de aceleasi
drepturi, libertäti, obiceiuri, favoruri pi privilegii, de cari beneficiau
din vechime pi locuitorii bistriteni pi nici nu o putea face altcum,
deoarece era la Constitutia regelui Andrei, care oprea, dupä
cum s'a amintit mai sus.
Sasii chiar dela inceputul incorporärii au avut un plan bine
stabilit, ca, cu timpul sä reducá pe locuitorii Someseni la o ade-
ioblgie, ei fie stäpâni pi domni absoluti peste ei.
Acest plan au inceput executa chiar dela introducerea oficialá
in administrarea Väii Rodnei cu incetul, dela putin la mai
mult, dela un serviciu mic la altul mai mare. Românii nebänuind
nimica räu, au prestat toate, bucurosi. Lucrul in decursul timpului
a ajuns acolo, cá Sasii prin fel fel de presiuni, apoi pedepse
grozave, au silit pe Români, presteze pi imposibilul.
Muntii au fost ab antiquo proprietate nediscutabilá
a Românilor, locuitori in comunele de pe Valea Somesului.
proprietate a fost recunoscutá intäritä pi de principele Racoti,
in 21 Mai 1639. Sasii dela 1708 - ca se poatá
pe in proprietatea muntilor - incep a impárti muntii dupá
bunul plac, mai comunele românesti de pe Valea
Somesului, iar aceea magistratul incepe a da ori numai câte
o parte, ori chiar munti intregi pi comunelor alsepti din Vidicul
Bistritii : lad, Cranimät, Terpiu, Pietris, Jelna, Budacul säsesc,
drof, Ohinda, Dumitrita Dumitra, ba chiar pi la oräseni singu-
Arhiva Vol. II, 9, p. 7-11 special nota dela p. 9

www.dacoromanica.ro
318

ratici din Bistrita. Incep a considera muntii ca proprietate indis-

cutabilä a magistratului bistritan.1)
Sasii nu permiteau lor din satele sAsesti, ba chiar
nid in Bistrita, poatä clAdi biserici, nici chiar pAreti de
nuiele; dar nid sä repare pe cele ruinate. Bistrita Românii se
rugau lui Dumnezeu in un
Magistratul cu decisul din 15 Mai 4 Octomvrie 1713 dis-
pune isgonirea sau alungarea Românilor din oras3) satele 55-
sesti ale Vidicului; dacá nu vor pleca, casele vor fi prefäcute
in aprinse. Numai din Bistrita au fost alungate peste
50 familii, iar din satele o mare.4)
In 1724 Bistrita stoarce din Valea Rodnei 163 gälete grâu,
223 gälete ovOs, 551 berbeci, 100 porci 52 ferii de miere.5)
Au introdus dela toate bucatele productele dijme regulate,
au pus taxe pe munti, s'au cerut de salahorie
Veniturile din drepturile regale le värsau in casa din
Bistrita. S'au dat pämânturi aproape fiecare comunä judetilor,
slobodnicilor crainicilor, pe care Românii erau obligati a le
cultiva exclusiv In favorul acestora, dar gratis, acestia erau
scutiti de toate contributiile.9
S'au introdus taxe pe vite, impozit fiscal, pus de conscrip-
tori, un floren de perechea de sau dupä trei vaci, ori doi cai.
Sasii dupä aceea mai pretindeau de fiecare bou 57
tot atâta de un cal, de o vacO 30 de cruceri. Dupä aceea
au adäugat la fiecare floren 9 iar mai târziu alti 7
cruced.7)
Au mai pus taxe dupä case, pe pe oi pe miei,
s'au majorat taxele muntilor. Primarul membrii magistratului
foloseau la lucru prestatii de toatä natura pe Români gratuit.
.Arhiva II, 9, p. 16 17.
Arhiva I, fasc. 3, p. 31, apoi IV, p. 275.
3) Bistrita in graiul poporului se numea Oras. Unde mergi: in Oras,
de unde vii: din Oras, deal din Bistrita. Se mai numea Targ., de aici
»Dupä
4) Ibidem, p. 16.
Ibidem, p. 13.
6) Ibidem, Tom. VI, p. 8.
7) Locul I, 6, p. 33.

www.dacoromanica.ro
La Pa§ti trebuiau ca dar miei, unt, oauä. Sate le
trebuiau sä gratis de pentru vitele rnembrilor din
magistrat, apoi fäceau mai mult de 3 säptämâni pe an robote la
ora§. Magistratul incasa de pe Vidicul român sume mari sub titlul
de discretii (bac§i§uri), cari se pläteau, pentru ca cauzele Sa§ilor
se rezolve in favorul Sa§ilor.
Executiile in Vidic erau continue. Executorii
linuti plätiti. noaptea bágau caii in casele de dormit
ale Românilor.
Românii din Vidic erau obligati a vâna diferite animale pen-
tru dacä vânatul nu succedea, trebuia plätit in bani.
mânii din satele erau obligati a observa prAsnui
torile säse§ti, la din contrá câte 6 bote etc. etc.
Toate aceste le pretindeau Sa§ii dela oameni liberi, cari au
posedat acest tinut 300 de ani mai bine de a exista
Bistrital), cum sustineau Românii in plangerile bor.
Dacd Românii nu puteau tot ce li se cerea
respective de magistrat, erau pedepsi(i foarte aspru. prin-
dea, ti bdtea mild, ardea cu feral
pe carul de tortur in toate satele, le legau pietrii de picioare, ti
giontea, ti cu mânile picioarele,
lega de stâlpul de ruine, ameninta vor bate cu vergi, cd-i
vor spânzura pe unii deal, pe alt deal, cd-i vor
cd-i vor trage Lui Macavei a Popii din i-au
luat 6 boi, pentrucä nu voia pläteascä cei 7 in plus la
floren. Astfel stând lucrurile, chiar bine de 1750, ra-
portul social practicat intre Sa§i Români era acela de
domn (Sa§ii) fatä (Românii), ca sä fi fost
cândva legiferat.
Românii, neputând suporta greutätile ce Sa§ii puneau pe
umerile s'au adresat de nenumärate ori când
magistratului orä§enesc al Bistritii, când directiunii fiscale, când
guvernului ardelean, dar, in de starea devenea
tot mai insuportabilä. Atunci, nu odatä, au luat drumul spre Viena
') Bistrita la 1295 era deja parohie compactä romano-catolia Vezi 5e-
matismul episcopiei catolice de Alba-lulia pro 1838.
2) »Arhiva Somesanä., V. 1, Nr. 6, p. 32 urm.

www.dacoromanica.ro
320

la impárat, ale cärui dispozitiuni binevoitoare rámâneau ne-

executate, deoarece puternicii Sa$i aflau modalitatea de a perverti
totul. Nenumärat de mult a avut de suferit protopopul Atanasiu
Anton dela Sa$ii bistriteni.
Sa$ii au fost cei mai mari vrá$ma$i ai Unirii Românilor
biserica Romei din motivul, cá nu cumva Românii prin aceastä
Unire intärindu-se, nu fi stäpâniti respectiv
asa, cum aveau Sa$ii in gând sä facá cu poporul român din Vidic.
Unitii din acest tinut supu$i din partea Sa$ilor la tot felul
de vexatiuni, care au dat motiv la atâtea plângeri inaintate de
Români la indemnul conlucrarea protopopului forurilor
superiori. Guvernorul contele Haller reimprospätând ordonantele
circulare din 1744, prin cari se cerea aplicarea executarea pri-
vilegiilor favorurilor date de Curtea imperialä lor uniti
Roma,1) la Aprilie 1745 magistratului bis-
tritan, nu numai nu le-a executat, dar a permis, ca preotii uniti
fie atacati chiar in biserici, in cursul slujbei dumnezee$ti,
afará de biserici, fie sco$i din parohii, fie lipsiti de bene-
ficiarea pámânturilor pädurilor, sä fie supu$i sarcinilor
iobäge$ti. Dimpotrivä preotii neuniti au fost apárati lucrurile
luate dela preotii uniti li s'au dat Pretinde contele restituirea
bunurilor apárarea clerului unit, va denunta
curtii
Intervine la magistratul Bistritii vicarul capitular Petru Aron
din Blaj, in 12 Noemvrie 1745, pentru preotul Vasile Pop din
Rebriwara fiul Ignat, capelan al tatálui sou, ambii väduvi,3)
iar in 18 Octomvrie pentru preotii loan
iará$i pentru capelanul din Kis-Reblesz
Ignat
- Oni$or din Salva
adecá Rebri$oara -
apoi in 20 Noemvrie 1746 intervine pentru preotul
din Zagra Petrea, orb de ambii ochi släbit de bátrânete5)
Florea, apoi popa Vasile din Gäureni etc.
In 20 lanuarie 1754 guvernorul conte Haller, in baza ordi-
nului impärätesei Maria Terezia dela 3 Octomvrie 1753, porunce$te
»Arhiva Somepnä., Tom. Nr. 1, p. 39.
2) Ibidem, Tom. I, Nr. 2, p. 20 i 25.
3) Ibidem, Nr. 2, p. 23, 24.
4) Ibidem, Nr. 2, p. 28.
5) Ibidem, p. 28, 29.

www.dacoromanica.ro
 321

magistratului bistritan, ca in toate satele se designeze portiuni

canonice.1) Sasii executä ordinul numai superficial de
mântuialä. Nu e deci mirare, cä cu sutele, tara,
apucând drumul bejeniei. Cei rámasi acasá in 1755 s'au revoltat
impotriva magistratului bistritan.
Motiv la revolutia a dat imprejurarea, pe lângä enormele
sarcini suferinte, ce bietii Români erau siliti a indura dela Sasi,
fdcând o noud conscriere impozite, au aceea
pe Români de iobagi, ceea ce Românii, au
ceput refuze numai decât plata impozitelor implinirea porun-
cilor venite dela magistratul Ajunsese cutitul la os, numai
puteau suporta impildrile. In fruntea s'au pus Macavei
a Hard sau a popii din Mocod alias
geanu din Feldru, oameni pregátiri superioare, dar cu suflet
mare. depertinentei, la indemnul protopopului Atanasiu
Anton din Násáud, mai apoi al urmasului acestuia Anton Naszodi,
nu au ezitat un moment de a-si da tot concursul prin sfaturi,
indemnuri, ba chiar prin fapte pentru biruinta cauzei. Proto-
popul Atanasiu Anton tine un sabor preotii pi credinciosii in
1754 in Indatá dupä acest sabor reprezentantii satelor
crâsma (proprietatea Sapi ce se afla in Näsgud2).
In 17 Noemvrie 1754 protopopul Atanasiu se plânge epis-
copului Petru Pavel Aron in obiectul contributiilor pi a conscrierii.
In 22 Noemvrie acelap protopop adreseazá o plângere pi magis-
tratului bistritan, descoperindu-i multe pi spune, nici un
preot n'are räspundä la nici un interogator sub grea pedeapsä
canonicä. In 15 Decemvrie 1754 episcopul räspunde protopopului,
la conscriere sá prezinte datele despre persoanele ecleziastice,
precum pi despre invätätori cantori ; caz acestia vor
fi trecuti printre contribuabili, ei n'au deie nici un impozit
pämânturi3). Conscrierea era controlatä de anumiti censori trimisi
de comisiunea directivä regeascä, al cdrei prezident era contele
Gavril Betlen. Aceastä comisiune primi o multime de
atât din partea cât pi a Românilor.
Ibidem, p. 30.
2) »Arhiva VI, p. 14.
3) Ibidem, p. 15.

www.dacoromanica.ro
322

Românii solicitaserä chiar dela la regeascá din

ca nu fie conscri$i ca iobagi. In 24 Februarie 1755 la aduce
decizia, Românii in venitor n'au sä fie considerati de iobagi.
Protopopul Atanasiu impreund cu preotii sái, au declarat celor
competenti, cä ei nu vor declara nimic la conscrieri, dact
credincio$ii vor face aceasta, vor pedepsi cu lipsire dela cele
sacre.
In 27 lanuarie 1755 protopopul Atanasiu s'a prezentat la
conscriptori in Salva impreunä cu popa Vasile din Salva, popa
Mitru din Näsäud alti preoti locuitori din Näsäud, Mocod
Mititei depunând trei au declarat, cd ei Românii din
Vidic pretind sä fie conscri$i ca oameni liberi nu iobagi,
vor pleca la Viena la curtea imperialä. Protestul l-a inaintat in
scris protopopul.
In lanuarie 1755 protopopul Atanasiu a tinut in acest obiect
douä saboare. Unul in partea de sus (dela Nasäud) la
care au participat toate comunele situate din sus de Nasäud,
vitând protopopul de preoti câte 7 delegati din fiecare
comunä. Saborul s'a linut la popa Andrei un preot, la mandatul
protopopului, jurat pe toti cei prezenti, nu permitä a fi con-
scri$i ca iobagi, la din contra st proces duct va fi
necesar, sä meargä o delegatie chiar la tronul imperial pe chel-
tuiala tuturor locuitorilor. Cu ocazie a depus
alias Nimigeanu a lui Onul Nimigean, alias
Feldrihan. Al doilea sabor s'a tinut in Salva in casa lui Petru
Zägrean. Au fost prezenti protopopul Atanasiu alti preoti
reprezentanti ai tuturor comunelor din jos de Näsaud. Magistratul
bistritan dispune numai decât anchetarea cazurilor, sä se afle, cine
a convocat adunarea. Au fost ascultati 14 martori, cari au fasionat
la obiect. aceste saboare imediat a fost trimisá o delegatie
la guvernatorul Ardealului din Sibiu.
Preotii, in special protopopul Atanasiu, fäceau datoria
de adevärati povätuitori ai credincio$ilor, apdrau cauza din toate
puterile, ba in aceastä luptä de multe ori treceau, peste normal.
protopopul Atanasiu - comuna Rebriwara era unica,
I) Era un uz foarte vechiu, cine depunea unui for trei
aceea inseamnä, cä insinui Opel.

www.dacoromanica.ro
care ntt se solkiariza comune revoltate,1)
satul Rebrisoara sub interdict. Opre§te pe preoti de a
- pune
cele
sfinte pentru poporeni, nu-i nu-i nu boteazä,
nu le fac nici un fel de functiuni preotesti. Niculai Bota, din
§oara, a voit a-si pe fratele Protopopul nu faculteazd
când se prezintä Niculai Bota din nou cu cererea,
protopopul strigä: la Sasi, ei sunt de
popii, sd cunune <2). Era circumspect protopopul,
când satenii prindeau flagrant cite pe un slujb român al
magistratului de pildá pe vreun (ate pe un efialle),
ce aplicau o stra§nia bätaie, duceau legat la protopopul
Atanasie. Acesta elibera, dupä ce mai asigura viata
contra läranilor räsvrätiti3). De altcum inspectorul depen-
dintei valahe Johann Klein, senator, in fasiunile sale date
comisiunei de anchetä zice despre protopopul Atanasiu Anton
la I. c. p. 11 protopop din un de
fire cumpdtatd s'a prezentat înaintea cenzorilor. A fost
de ginerele sdu, Popa Mitru din Ndsdud, iubitor
de
In 25 Februarie 1755 se prezentarä pi delegatii episcopului
din Blaj. prezintä instructiunile date de episcopul sunt
ei pi protopopul Atanasiu interogati la investigatie5).
In 27 Februarie 1755 protopopul ascultat de delegatii episco-
pului inaintea magistratului fasioneazä urmatoarele:
1. »Care a fost motivul acestei opozitii pi a impiedecärii
conscrierii cesaro-craesti? Cine e autorul, cari sunt sfetnicii, pro-
motorii pi capii?
Ad 1. Indatá ce poporul a auzit, cä in registrele nouei
este trecut ca iobag, numai deat a fost cuprins de
fire. Räspândindu-se aceasta veste, s'au adunat oamenii din satele
vecine pi I-au rugat ca pe total sufletesc, sä nu ingädue, ca o
multime atdt de mare fie sub jugul de iobag nesuferit
de Miscat de lot s'a dus in Salva. Aici
1) Ibidem VI p. 34-39.
2) Ibid. p. 33.
3) Ibid. p. 31.
4) Ibid. p. 40 pet 11.
5) Ibid. p. 52-54.

www.dacoromanica.ro
 de unii de o mare multime de oameni a salutat
pe domnii incredintati cu ocupati noua impu-
nere. Mai intâiu s'a adresat dlui Darvai 1-a intrebat :

oare este cale, ca toate satele districtului valah sä fie conscrise

ca iobagi? I s'a râspuns, atât din partea guvernului regesc,
cât din a comisiunei regesti indrumätoare i s'a ordonat prin
mandat in scris, pe care i l-a arätat, sä conscrie pe Valahii din
district in aceastä calitate. Atunci punând pe masä trei grosite, a
inaintat protest in numele intregului district, ca sä nu fie trecuti
in registre ca iobagi. Despre aceasta a cerut dovadä scrisä dela
Domnii conscriitori, dar nu a obtinut-o. In urmare poporul s'a
miscat, de numele de iobag, temându-se, ca nucumva
acesta sä le fie cândva urmasilor
2. Cum au indräsnit preotii sä motiveze impiedecarea
conscrieri un ordin episcopal, pe care persoanele bisericesti
trebuiau sä-1 comunice prealabil Domnilor conscriptori ?
Ad 2. Nu s'a autat nici nu s'a intemeiat nici o piedecä a
conscrierei pe acel ordin.
3. Daca ordinul eppal era public, universal pentru toatä
dieceza la fel, cum s'a intâmplat, cä atunci, când Domnii con-
scriptori au clerul privitor la acel ordin, preotii au
sä o täinuiasa nu au prezentat-o acelora la timp ? lar dacá s'a cerut
prezentarea, când a fost comunicat acel ordin Domnilor conscriitori?
Ad 3. Nunumai a comunicat Domnului Klein acel ordin,
ci i-a prezentat textul tradus in lätineste. Nici un cenzor n'a
cerut acest lucru.
4. Care din a indrásnit sá opreascä sub anatema sau
sub denegarea celor sacre pe toti locuitorii pe
munice Domnilor recensenti starea materialá pentru a fi trecutá
in registru ?
Ad 4. Nu in satul Rebrisoara el a oprit
preotii sä asätoreascä pe logodnici, acestia nu vor
aduce impozitul plätit anul trecut de fratele juratului, care
acesta a träit in casä.
5. Cine din a indräsnit indemne sä induplice pe
popor refuze magistratului bistritan supunerea arätatä
acum, cu care datora ?

www.dacoromanica.ro
 Ad 5.
. Care dintre preoti a va vasele, ce
trebuiau stea, sau stäteau deja in crâsme in scopul vânzärii
in favoarea orasului?
Ad . Nici unul !
7. Când, dupä cum in resedinta districtului regesc nu
nu s'a acum nici o mentiune despre supusenie, cine
pentru ce a provocat aceea zarvá tulburare din cauza acestui
Fostau intrebaji in privinta, cum se cuvinea,
Domnii funcjionari diregátori fiscali ai principatului?
Ad 7. Ca la 1.
Dupä aceea sunt rugaji Domnii delegati episcopali rás-
la aceleasi chestiuni nu se supere, dacá ar fi nevoie
se cerceteze raportul fäcut de dl protopop.
1. Cari sunt chestiunile, cari li s'au pärut grave atât cât
poporului valah ocasiunea nouii impuneri? De ce nu s'au
in privinta aceasta pe cale legalä cuviincioasä? De ce au
intrebuintat de violente? La sfatul indemnul cui
s'au fäcut toate acestea? Dacä cineva a voit sä se plângä, cine
l-a impiedecat in aceasta?
Ad 1. Ca la intrebarea a articoalelor de mai sus.
2. Pentru ce din ce motive a prezentat Dl protopop Dlor
censori incasatori protestul in comuna Salva? In numele cui
de cine imputernicit?
Ad 2. A fost incredinjat de popor protestul l-a prezentat
in numele intregului district intenjiunea, ca numele pAgubitor
de iobag sä fie inläturat.
3. Din ce motive a cui autorizajie s'au final adunare
sau sabor in Salva convocaji locuitorii din toate
satele acestui district?
Ad 3. Aceasta adunare au convocat-o ei prin trimise
in toate indemnati de poporului.
4. Ce s'a tratat in acea adunare? Ce jurämânt au fäcut con-
tribuenjii, ce scop in cui au adune dela
fiecare
Ad 4. Nu s'a hotärit nimic altceva, cei de s'au
nu vor fi niciodatä iobagi, cá nu se vor piri unii pe

www.dacoromanica.ro
altii, nici nu vor abate dela hotärirea adusä. Ca aceasta deci-
ziune fie observatä urmatä mai ingrijire, au
pus jurdmânt cetit de un paroh, dach va fi nevoie pentru
rarea drepturilor vor merge petitii la toate autoritätile, chiar
la Majestatea Sa. Pentru acoperirea cheltuelilor necesitate de
aceasta fiecare va plati o (trei
5. Pentru ce care paroh a impiedecat pe locuitorii din
Rebrisoara sä-si ingroape mortii, sä boteze pe noii näscuti sä
cdsätoreascä pe logodnici?
Ad 5. Ca mai inainte.
6. Pentru ce de cine a fost bätut servitorul public in
Salva?
Ad Nu pot spune cele ce le-au auzit, poporul
a adus legat pe servitor curtea preotului, cä acesta i-a dojenit
pentru cele ce fac i-a desfAtuit dela planul dar n'a voit sä
primeascd pe prins. Atunci poporul dus cu sine.
sä fie ascultat preotul din Salva, pärintele Vasile
multi«.
Aceasta investigatie este foarte interesantä din foarte multe
puncte de vedere, dar nu e locul a o descrie aici. Cine voieste
a o cunoaste amänunte sä binevoiascd a »Arhiva Some-
Vol. VI p. 19-62. A fost solicitatä chiar interventia
episcopului Petru Aron.
In lulie an episcopul din Blaj trimite in departament
alti doi delegati pentru conscrierea preotilor a mosiilor
cesti. Acestia in 20 21 lulie tin in Bistritä o
mai multi preoti, la care au luat parte doi delegati ai
magistratului, s'a decis inceperea 1).
Adevärata revolutie a lor someseni a cu
zenie la 18 August 1756, in baza
rilor secrete, reprezentantii tuturor comunelor se in
Bistritä, fata magistratului prezentarä un memoriu, care
cuprindea toate nedreptätile asupririle suferite de din
partea In acest memoriu, Românii someseni cd de
aici presto' pând
Ibid. p. 62.
2) Ibid. Vol. VI p. 71.

www.dacoromanica.ro
 27

Protopopul Atanasiu Anton avea cauza Românilor someseni

mereu la sufletul in cadrele posibilitätii tot posibilul
pentru biruinta acestei cauze. Când s'a simtit slábit pi aproape
de moarte a autat, ca Românii din district înaintea lui
legmânt, cá se vor sprijitli imprumutat, pânä la ultima piaturä
de singe, pentru biruinta cauzei 1).
Timpurile pe atunci erau foarte grele pi imprejurärile de viatä
aproape insuportabile. Poporul era incult pi in parte stäpânit de
vitii. Din documentele cunoscute se vede, multi se obicinuiau
cu furtul pi nu se fereau nici de alte crime, depi pedepsele erau
grozave. Asa, la 1652, de pildä, un anume Gavrilä lo din
ramures, comuna pentrucä a jefuit casa parohialá din Näsäud,
a fost restignit pe Todor a lui lacob din in 1717 e
täiat cu sabia frânt cu roata, pentrucä cu 10 ani a
omorit pe un ovreu pe Mägura Calului.
In 1719 luna Martie a bântuit cu furie foametea cea mare,
care, grâul, oväsul pi fânul abea se puteau cumpka numai cu
galbini, in urma secetei mari ce bantuise, oamenii se nutreau cu
de coceni, scoartä de tei pi tuleni, boabe de mäcies,
mâncau chiar pi cioare, cotofane, pisici pi carnea vitelor perite. In
fiecare au murit de foame pe uliti, pe lângä garduri, zeci
de oameni 2). Aceastä foamete s'a repetat in aceeasi misuri in
1817. Despre foamete, scrie Vasile Cráciun din Nepos3):
»A fost o foamete incât aproape o träime din locuitorii Ardea-
lului au emigrat in Bucovina pi Moldova, in care timp
unei mertä de cucuruz s'a urcat la 15 m. Gränicerii rämasi
acasä, au cäpätat ajutoare in cereale, insuficiente, au
fost nevoiti sä taie, sdrobeascä pi macine tulei (coceni) de cucuruz
pi tot felul de coji de pomi, spre a se nutri. De aceea au pi murit
multic... In 1817 numai in Rebra au murit de foame 21 insi.
In luna August 1717 a vizitat Regimentul Ardealul
Majestatea Sa impäratul Francisc cu sotia sa.
Ce se mai zicem apoi despre rázboiul intern al Curutilor
»Arhiva Vol. II pag. 232 aliniat 2. Fasiunea Maierenilor
in lunie 1758.
2) Arhiva Vol. Fasc. I. pag. 62.
3) Ibid. T. V. p. 233.
14

www.dacoromanica.ro
91Lobontilor din 1703-1711, in care comunele ebriwara,
Nepos, Feldru, Ilvamica, Sangeorz-Bái, Maieru Rodna in
o luná din 1707 au dat armatei 787 galete
2068 oväs, 272 mäji carne, 216 carä fân 1), invaziunea Tätarilor
in 1717? Foametea din 1741, in 1742, de care au murit
numai in Näsäud vreo 200 in§i 2), temperiile vremii pustiitoare de
munca anii când prea multá ploaie, când prea
multä Bietii oameni cäutau refugiul din o in alta
apucând drumul bejeniei 3). Tot pentru acestea motive a trecut
in Banat i un vlästar al familiei Buzila din Rebri§oara, din care
se trag toate familiile de azi aceste conume, aflatoare in
i Bihor, cum a constatat autorul acestor rânduri,
cu arhidiaconul din Valea lui Mihai (Bihor) Romul Buzila, pe
de documente, ambii din Rebri§oara.
Numärul preotilor in sate era foarte mare, preotia o
numai se putea de multi, din cauza ce le su-
porta bietul popor. Preotii chiu cu vai mai aveau i anumite
scutinte. Conform conscriptiei din anul 1733 publicata de dl
tropa sub titlul »Doaue tablouri istorico-statistice din anii 1714-
1733 etc. 1924« erau 10 preoti in Zagra ; 7 in Salva;
6 in Rebriwara; câte 5 in Mititei, Telciu, Maieru; câte
4 in Mocod, Runc, Feldru Sângeorz; 3 in Poienile ; câte

2 in Hordou, Rebra Mare, Värarea, Bichigiu, Rodna, Ilvamica, Leu,

Santioana i Nu§falä, câte numai in i Suplai, total in

23 comune, 82 preoti. Pe era de mare numärul preotilor, pe

atât de redusä era pregätirea bor. Cei mai multi nu
de abia sä citeascä misa i alte rugáciuni, alteeva nu!
La coalä nu umblau, deoarece de o parte române nu
aveau afará de private, care existau pe biserici
mänästiri, in care preotii, i cântäretii, singurii carturari
de pe vremuri, a scrie i ceti pe cei ce doreau a se preoti
($otropa-Drägan : Istoria näsäudene p. 1-2).
De altä parte cauza nepregätirii era, Românilor nu le era
permiso frecventarea §coalelor. vre-un avea cutezanta
Tom. IV p. 145, 5.
2) Ibid. V. I. fasc. I p. 65.
3) Ibid. V. IV. fasc. 16 p. 55-88. Buzila, Monografia Poiana
13ibtrita 1910, p. 236. »Arh. Tom. IV. Nr. 16.

www.dacoromanica.ro
 in vreo sträinä, cuno$teau, scoteau
de acolo legat puneau la robotä. Abia Maria Terezia di-
ploma din 15 Aprilie 1746, a pus capät acestei volnicii, in baza
prerogativelor de poporul prin Unirea cu Biserica
Romei.
Necesitatea cärtii se simtea din ce ce mai mult, a$a, CS
satele au inceput dupä 1746 a-$i tinea ca instructori pe
numitii ludimagistrii, studio$i sau dascäli. In 1750 aproape
toate cele 23 sate ale Väii Rodnei aveau ludimagistrii In Feldru
era lä alugärul ; in Sângeorz-Bdi Anastasie cAlugärul loan
al Popii ; in al Popii Maftei ; in Salva fiul Popii
Vasile; in Mititei Vasile al Popii ; in Mocod Habic; in Zagra
Popilor Petre in Gaureni Costan ; in
al Popii; in Sântioana Onul Diac. In Maieru e necunoscut tot
in Vermes, iar in Durnitrita loan Diac. In Näsäud la 1765
era ludimagistru Popa Matei. In 1771 afläm ludimagistru in
säud pe Leopoldus Pabel, iar la 1781 pe Joannes Scheitel 1).
In 1759 e amintit Roman Ureche Nechita Diacul ludima-
gistrii in Maieru. Preotul Hangea inteo insemnare pe matri-
cula din Maieru, in anul 1851, zice: »in anul 1786 a fost dasal
in Maieru la compania III Petre Ureche. Inainte de asta 2-3
familii dasal, dacá le trebuiac2). Dar dacä Românii niel
azi nuli dau copiii la din cauza mizerii, ce vor fi fäcut pe
acele timpuri?
cauzá a nestiintei, a fost säräcia, in care se sbäteau bietii
Români,
carte
care nu permitea frecventarea scoalelor. Oameni
de$tepti erau foarte rari - numai oamenii -
din aceastä pricinä ni se pare, cä nu a putut exista nici protopopiat
re$edintä stabilä, ci unde se vreun preot mai de$tept
ceva pregätiri, alegeau se numea de protopop re$e-
In locul, unde afla numirea. Lipsa de pregätire fundamen-
tall a la noi a durat foarte târziu, chiar dupá
infiintarea $coalelor din Blaj, deoarece Blajul era departe mij-
loacele de transport erau foarte grele, ba a durat In parte dupä
infiintarea normale din Näsäud la lunie 1771 insti-
»Arhiva V. p. 20, 21.
2) Buzila, Monografie p. 125.

www.dacoromanica.ro
 augir leronim numit la ofidu din April e
sau Mai 17711). preoti, cari nu scrie, numai citi tiu,
chiar dupä anul 1800.
Generalul baron Cristian cu comisarul belie Gottfried
G. Obpst, cari trimisi sä inspecteze regimentele românesti de
granitä, in raportul din 20 Mai 1776 cä atât preotimea
ortodoxá cât cea unitá este lipsitä de pregâtirea ce
ar trebui o aibä preotimea. Trec drept oameni aceia,
cari citi i scrie, cauza acestei este sdrdcia, deoarece
cei mai dintre preofi sunt aa de n'ar putea
i nu putea familiile, dacd nu ar face gospoddrie
cu
De altfel preotii erau tinuti cu in Dieta din
1791 ocupându-se temá, a insärcinat comisiunea
ceascá, sä facá propuneri, dar sd aibd nu li se dea preo-
filor o pregdtire prea ca sd nu se desvefe de coarnele plu-
gului2). Chiar pe la 1787 preoti, cari nu tiau scrie3)
trebuia, ca matricolele, care acum se introduseserä rigoare,
i cari au fost impuse chiar de episcopul Klein in un sabor
tinut de el, fi fost ascultat, sä fie de alte per-
soane4).
Cei mai multi preoti se din cantori. In sinodul din
5 Septemvrie 1700 tinut in Alba-lulia s'a decretat: Diecii, cari
vor vrea si se preoteascä, sä meargá la protopopul, sä-si
ceará carte carte dela adevärul duhovnic. sä
tirea de inteles glasurile toate tainele dacá nu
va la Mitropolie 40 de zile, pânä atunci Vládica sä preo-
afläm, cá la 1772 protopopul din Monor,
inspector al tractului protopopesc Näsäud, recomandá, ca sä fie
sfintit de preot cantorul George Neamt, din Mägura-Ilvei, care in
29 lulie 1802 e preot in 6), dar care a avut un sfârsit tragic,
a inebunit, dupá cum se vede in circularele vicariale. Indatá dupá
Cultura 1936 anul XVI p. 400-401.
2) Dr. I. Lupas, bis. a Rominilor ard. Sibiu 1918 p. 163.
3) Cultura 1936 p. 24.
4) Buzila, Monografia comunei Poiana-Ilvei.
5) Dr. Nilles Symbolae I p. 250.
5) »Arhiva Vol. V. p. 24.

www.dacoromanica.ro
 331

1766 se infiinteazä la noi poporale, numite triviale dupá

cele trei cari se propuneau, cu limba de propunere ro-
mânä, in Maieru pi Monor. In 1786 se infiinteazä pi in
Zagra in Borgo-Prund. In 1816 cea din Maieru, este mutatá in
Sangeorz. Desi preotimea din Regiment, in 1817, ceruse
fiintarea de primare in fiecare comuná, totusi infiintarea
s'a numai in 1827. Desi la 1837 in triviale s'a
introdus limba germanä, acestea au ridicat mull nivelul
intelectual al gränicerilor. Tot la 1837 din Násäud
este mutatä in Telciu 1).
Aceste pcoale aveau 2 clase, la 1785 s'au completat la 3,
la 1824 la 4 clase2).
La 22 Noemvrie 1784 se deschise in Näsäud institutul militar,
in care s'au 50 elevi, infiintat in baza adresei din 22 Februarie
1782 a impäratului losif II, care punea la dispozitie, din fondul
de provente, suma de 6996 433/4 pentru edificarea insti-
Ruinele acestuia, ars in 1849, au rämas vizibile in
1887, când s'a edificarea noului liceu gräniceresc, la care
s'a folosit piatra din acele .ruine. losif II incuviintase pentru
tretinerea elevilor un ajutor anual de 1750 floreni.
Protopopul Atanasie Anton a decedat in Näsäud, la 9 Noem-
vrie 1757, la de 68 ani. Crucea, ce i-a fost ridicatá la mor-
mânt, se aflá azi ziditä in peretele estic al dlui lulian Mar-
tian, major pensionat mare proprietar in Násäud, neobositul
cercetätor al trecutului acestui tinut, se poate azi citi foarte
bine pe ea inscriptia in limba slavonä : s'a robul lui
Dumnezeu preot protopop Atanasiu Anton 1757 «. Aceastä inscriptie
este fotografiatá in brosura Slujitorii altarului bisericii române-unite
din Nsdud de dl Protopop Gavrilä Bichigean, Bistrita 1936, p. 33.
In aceastá brosurä se zice la pagina 27, cá Atanasie ar fi decedat
in 1756, dar chiar in fotografia citatä se poate citi, anul
mortii nu este anul 1756, ci 1757.
Din timpurile vechi in satele din Viclic Iocuiau
Români veniti ori de pe ori iobagi fugiti de prin comi-
tatele invecinate, ba erau unii veniti chiar din Moldova, care intre-
1) Sotropa-Drágan, Istoria p. 73.
2) Grapini, Monografia p. 46.

www.dacoromanica.ro
332

tineau relatiuni conationalii de pe Some pi pentru faptul,

cä ei din punct de vedere bisericesc apartineau protopopului din
Vidic, mai târziu acelui din Näsäud. Soartea Românilor din acestea
comune a produs foarte multe necazuri pi greutäti protopopilor
din Vidic pi special protopopului Atanasiu Anton pi urmasului
säu Anton Naszodi Lupul. Anume Sasii se temeau, Românii
inmultindu-se foarte tare, la o anumitá vor predomina cu
numärul mare comunele vor a mai fi vor
deveni comune românesti. Aceasta apare din o plângere a Sasilor
din dela 9 lulie 1753, in care aduc ca pildá, eh
nele Sct Johannes (Sântioana), Grossendorf (Nusfaläu, Märisel),
Nassendorf (Näsäud), Makendorf (Mocod), Salva altele oarecând
au fost comune curat säsesti, azi sunt comune curat românesti
pi nici urmá de Sasi nu este prin ele (»Arhiva Tom. IV
p. 297).
Apa Sasii din mentionatele comune sprijiniti pânä ad absur-
dum de Universitatea pe atunci atât de puternicä,
cele mai grozave greutäti bietilor Români cu gândul, doarä
ei vor comunele pi se vor duce in comune românesti pi
apa Sasii vor scäpa de ei. Le impuneau cu mult mai mari,
aproape dublu, precum pläteau ; le impuneau tot aceeasi
másurá prestatii publice; alungau din pämânturile folosite de
zeci de ani; le demolau casele, ba chiar le aprindeau ; nu le per-
miteau api edifica biserici, nici chiar de nuele, pe cele existente
demolate de timp nu permiteau a le repara. Apa a fost cazul in
Vermes, unde se asezaserä niste Români veniti din Moldova incá
de pentru vitregia timpurilor de atunci. La
cládiserá biseria din o de dar
acum ajunse in ruinä, nu le permiteau a o repara. Sasii
pi alte mizerii sileau sä särbätorile säsesti,
la din conträ pedepseau cu vergi pi bote.
Românii in frunte protopopul preotii Români ridicau
mereu plângeri când la magistratul bistritan, când la directoratul
cauzelor fiscale Petre Dobra, care a fost mare sprijinitor al Româ-
nilor, când la staretul mänästirii Piaristilor din Bistrita, când la
guvernul Ardealului sau la Curtea Imperiall La toate aceste
protopopul Atanasiu Anton, precum urmasul säu Naszodi

www.dacoromanica.ro
 333

au avut partea Foarte mult s'a intrepus pentru i

directorul cauzelor fiscale, precum i staretul ba chiar
Blajul, dar zädar, deoarece ordinele venite de sus Sa§ii aflau
posibilitatea sä nu le execute. Câte lupte nu au intreprins Românii
din Bistrita, cä barem un oratoriu (dei era numai un
poatá avea, ori barem un clopot, care cheme la rugAciune,
dar abia la finea secolului al XVIII au dobândit de biseria 1).
Conform conscriptiei amintite a dlui protopopul Ata-
nasiu Anton a fost stare materialä foarte bunä. Avea 10
3 Vaci, 100 oi, 12 cai, 16 porci 8 stupi.

Protopopul Antoniu Naszodi sau Antoniu Farkas

sau Antoniu Lupul sau Lupul Naszodi
1758-1766

Dupä moartea protopopului Atanasiu Anton, la 18 Aprilie 1758

arde o mare parte din orasul Bistrita. Au ars 143 case depen-
dintele anume a ars biserica Piari§tilor, locuintele staretului
cAlugärilor, precum spitalul 2).
de lulie 1758 preofimea din vidicul Bistrifii - fiinda
nu avea inch numit protopop - cere dela guvernul ardelean, ca
uniti fie scutiti de contributii, precum sunt scutiti slu-
jitorii altor culte. In 21 lulie 1758 guvernul räspunde, cá sO nu
se facá cereri comulative, ci sä specifice caz de caz3).
La inceputul lui Octomvrie 1758 Nimigeanul (alias
Cute), care de acum incepe a fi adeväratul ef diriguitor al
revolutiei celor 23 sate contra Bistritii, apoi Macavei a Florii (sau
Macavei a popii), care a fi considerat ca comandantul dis-
trictualilor, la sfatul i indemnul lui Balea, advocat vice-
Maramurep, un mare binevoitor vrednic al
someseni, a dat poruncá, cd de acum nu mai
nici o la magistiat in Bistrifa ori la
I) A se vedea interesantul studiu al dlui V.
Tomul IV Nr. 18 p. 275-345: »Soartea Românilor din satele
2) Arhiva I, fasc. 1, p. 69.
3) Ibidem I, fasc. 2, p. 35.

www.dacoromanica.ro
334

de Sa$i pentru Valahi, ci tolul se isprdeeascd

de satului vreo nu va fi multumitä
cu atunci din 2-3 sate fie chemati côte 2 jurati, cari
s cerceteze mai bine cauza In cazul
cineva nici atunci se con-
voace satul
Protopopul Atanasiu Anton moare in 1757. Nu mult dupä
aceea, ca protopop Anton Naszodi, numit Antonia
Farkas sau Anton Lupul sau Lupul Farkas. Acesta la 11 Septem-
vrie 1758 trimite din Zagra o adresä magistratului din Bistrita,
ceea ce dovedeste, cä el a fost ales numit protopop nu la mult
timp dupä moartea lui Atanasie Anton.
Numirea protopopului Anton Lupu Naszodi s'a Mcut dupä
15 lanuarie 1758, când Macavei a Florii din Mocod, Pintea Pascu
Cute au plecat la Viena, anume pentrucä la
cerea acestora in tarn, episcopul de mai târziu, canonicul
care se afla pe atunci in Viena, dându-le pasaport de
intoarcere data de Aprilie 1758, le predete
1 o epistolá
adresatä nu protopopului din Ndsdad, ci preotilor din district. Apare
evident, et la plecarea din Näsäud nu era protopop ei in
Viena n'au de noua numire. Dacä ar fi Maior adresa
epistola protopopul i nu (Arh. Som. VI, 145).
Cuma protopopul a fost numit la inceputul anului 1758
apare din faptul, et protopopul din NäsAud impreunä preotii
capelanii satelor din saborul tinut in primele zile
ale anului 1758«, se adreseazá magistratului din Bistrita
soarea, desi privilegiile preotilor români din 1699 au fost con-
firmate la 1745 de impáráteasa Maria Terezia, iar in 1746
comisia mixtá a declarat, cá preotii români uniti posed aceleasi
imunitäti, drepturi libertäti ca ceialalti preoti ai religiilor
cepte desi Maiestatea Sa a ordonat in 1754 sä se deie preotilor
români pämânturi pentru aráturá locuri de casä, apoi fie
scutiti de dijme alte impozite, totu$i preotii din district sunt
expusi tuturor vexatiilor, li se iau vitele vând, continuu
sunt interogati, atacati, alungati, tot felul
de impozite. Deoarece toate acestea se contrar intentiei
1) Ibidem VI, p. 172.

www.dacoromanica.ro
 335

Maiestätii Sale, preotii cer li se restitue tot ce s'a luat pe

nedreptul sä inceteze tratamentul nedemn (Arh. Som. VI, 147).
Obiceiul vechiu de a nu purta persoanele douä name, ci
numai unul, de botez, a fost uz pânä pe la 1800, ba chiar
dupä aceea ; apoi alt obiceiu, generatia urmätoare copiii
sä poarte ca nume de botez numele rudelor mai de aproape, al
sau mosilor, spre pildä, o familie de azi are
membrii ei loan, Petru, Anton etc., atunci neconditionat afläm
in a doua generatie, chiar azi, dacá nu pe toti, unul sau
doi nume de botez; aceste obiceiuri, zic, dau azi prilej
la mari greutáti pentru stabilirea identitátii persoanelor din trecut
a relatiilor familiare. este azi protopopul Naszodi.
Acesta, dupá cele comunicate de cApitanul Toader Anton1) dupä
Arhiva Somesanä, volumul VI, pag. 370, a fost nepot al protopo-
pului Atanasiu Anton deoarece numele lui de botez a fost tot
Anton, iar conumele proaspät luat2) Anton, nu putea fi
numit Anton Anton, ci i-au zis Anton Naszodi, fiindcä era din
Näsäud. numeau Anton Farkas ori româneste Anton Lupul,
altii Lupul Farkas. Cazuri de acestea au mai fost. Capelanul prim
castrens al regimentului nostru, incä a fost un Teodor Naszodi,
deoarece familia lui nu avea un conume fixat. Pe acest Teodor
Naszodi in 1782 il afläm protopop in Sasnires. Tot este numit
protopopul din Täure (Tohát) Arthemius Toháti. Asemenea este
cazul loan Farkas, protopopul din Szépviz3). Protopopul
Atanasiu Anton a avut o frumoasä avere mostenitä dela párinti
la fel protopopul Anton Naszodi are avere mare. cred eu,
cä se pot explica numirile acestui protopop de Naszodi, Farkas
Lupul, persoana e una nu sunt mai multe per-
soane distincte.
Protopopul Anton Naszodi in 1759 impreunä sinodul
ambelor districte bistritene, valah säsesc, in limba
o plângere primarului magistratului din Bistrita, in care
se plâng, cá desi Maria Terezia, prin decretele sale anterioare, a
scutit pe preotii din district, cari locuiau in comunele in cari nu
Arhiva Somesaná, Vol. III, Nr. 11, p. 57.
2) Vol. III, p. 45.
3) 1. M. Moldovan, Acte sinodali, p. 131.

www.dacoromanica.ro
s'au putut da portiuni canonice, de cuvenite dupd
totu§i slujbasii magistratului ocaziunea bâlciului trecut,
au tras jos de pe cai pe preoti, le-au vitele le-au vândut ;
pe unii preoti i-au globit bátut, pe toti i-au batjocorit, pentrucá
nu aceste impozite. Deci se a li se usura därile
mäcar pe trei trecutit).
Tot 1759 in Aprilie protopopul Anton Naszodi, care era
paroh al Bistritii, se plânge impärätesei Maria Terezia, Sasii
nu voiesc a da de bisericä Românilor uniti din Bistrita,
ace0a 150 de suflete, afarä de servitori servitoare.
Românii plätesc 10 floreni arândä pentru un in care se
unde au altarul. Roagä pe impärteasa sä le däruiascä ca
de biserid mänästirii cälugäritelor din ungureascä,
care sunt proprietatea fiscului. Aceastä mändstire este acum numai
un päräsit, profanat de oameni animale, n'are nici acoperis,
nici porti.
Impäräteasa cu data de 8 Mai 1759 cere opiniunea guver-
nului ardelean. Guvernorul L. Keményi la 26 Mai 1759 cere Bis-
tritenilor informatiuni. Sa§ii nu räspund. Guvernorul urgenteazä
räspunsul data de 11 lanuarie 17602). Cu mare greu Sasii
räspund in Februarie 1760 urmätoarele: »La pretentia a
Valahilor de a poseda zidurile ora$ului, se
»Applobatae <, cari in I,
8, artidul pe Valahi dela drept civic. Ei si afard
de ziduri sant numai vagabonzi tolerati, cari niciodatä n'au dreptul
la vreo proprietate, fie ea de orice natur. Deed acestei prostimi
nu i s'a incuviintat in co
mare ar fi i se predea bisericd in cci, in
seculare a ar pofta
aid in proprietatea case. Au Valahii oratoriul
tolerat mahala, pot celebra liturgia,
vreau ; dar de fie chiar de o nu poate fi nici
vorbä, ce fiestecare ei pe vr'un
care-I tolereazd pe sine numai ce
Mai aduc urmátoarele motive: »In de Valahii
Arhiva Vol. I, Nr. 2, p. 39, 40.
Arhiva Someqanä I. c., p. 40-42.

www.dacoromanica.ro
 337

sd-si find liturglzia dimineata la 4 ore, ceea ce

nu s'ar putea face, portile in acel timp. Pe
dacd Valakii stint unifi cu romano-catolicii, atuncia
ar putea cerceteze pe oricare din cele biserici catolice afld-
toare ora$. In fine este cu total fals asertiunea protopopului
cd biserica de odinioard a revine acum fis-
cului regesc, deoarece pe teritorul regesc, ocupat /omit de Sa$i,
nu proprietate ; in consecinfd, nici sisesc
nu li s'a romano-catolicilor din partea fiscului regesc,
ci numai din locuitorilor Sa$i, cari biserica dela
Serveascd de Minoritilor din .

Pentru un timp oarecare, urma acestui räspuns, atât Curtea

din Viena cât guvernul transilvan au amutitl). Mai mult In !

14 Februarie 1760 magistratul protesteazá contra cererii protopo-

pului, atât erau de consternati de indrásneala Romänilor.
In 28 Octomvrie 1759 soseste dela guvern o scrisoare,
adresatä protopopului Anton Naszodi, care clädirea
bisericilor valahe in satele säsesti ordoná, ca nu cumva Sasii
sä cuteze si le piedeci2).
Erau vicleni Domnii Sasi ca intotdeauna, nu permiteau, ca
preotii români si capete portiuni canonice in nici un sat, cum
dispuse impäräteasa, pentrucá aceste portiuni erau libere de im-
pozit de decime, cari trebuiau date preotilor luterani
de preotii români. Dupä ce acest ordin nu s'a executat, cum
se cuvenea dupá ce, dacä ici-coalea vreun preot român
tase ceva, nu a cäpätat in mäsura dispusä de Maiestate, proto-
popul Anton Farkas se roagá de Maiestatea Sa Maria Terezia sä
se indure a dispune in cauzá. Maria Terezia prin ordinul din 15
lunie 1759 dispune, ca portiunea de atunci de 9
gälete 4 cará de fân sä se ridice la 20 gälete 15 carä de
Nici acest ordin, ca toate care era in folosul preotilor români,
nu s'a executat dacá totusi ici-coalea s'a dat ceva, au dat ca
eclejie locurile sterile, locurile de cäräri drumuri in lung
lat, expuse esundärilor stricärii apelor, de märácini
bolovani. In granita noasträ capetiile nu s'au introdus de
1) Arhiva Somqani, Vol. I, Nr. 3, p. 33, 34.
2) Ibidem, p. 75.

www.dacoromanica.ro
338

Unde preotii nu aveau eclejie, sau nu in mäsura suficientä,

ordinul era ca proportional scutesc de impozit pämintele proprii,
pärinte§ti sau cumpärate ale preotilor, apoi, ca preotii sä fie aju-
torati, era dispus cá ei sä-i poatä linea sine pe vreun fiu
sau rudenie färä ca acesta sä fie impus dare. Aceste
dispozitii au produs in foarte multe nepläceri, deoarece
Sa§ii nu voiau a scuti de impozit pämintele proprii ale preotilor,
nu voiau a scuti de impozit pe de preot, cari träiau
cu tatäl Mintea Sa§ilor se párea prea slabä pentru a iscodi
§icane contra preotilor români. Tot astfel erau tractati pi
fetii (crâsnicii).
Astfel lucrurile, se poate explica foarte i rugarea

protopopului Atanasiu Anton primarul Bistritii »cu fruntea

la verdea pajiste« i vom cum de in revolutia
lui Cute contra Bistritii, 1755-1762, au fost amestecati pi
preotii o mäsurä foarte mare, ba insu§i protopopii Atanasiu
Anton i Anton Farkas au directivat lucrurile asa, cä guvernul s'a
väzut nevoit a cere pentru lini§tirea spiritelor chiar pi intrevenirea
episcopului Aron.
In lunie 1759 protopopul Naszodi tine sabor, in cauza lui
Simion a Leliutii din Rebriwara contra acuzatului Lazar
tot de acolo1).
Conform denuntului judelui Vasioc din Mocod, la Rusalii
1759 a fost o adunare mare in Näsäud. Au participat din fiecare
sat 3-4 persoane au delegat pentru a merge a doua la
Viena la curtea imperiald pe Cute din Feldru, Irimie Bucsa
din Mocod, Pa§cu din Zagra pi pe loan a Popii din Telciu. Plecati
peste Maramurq, iau informatii dela Mihai Balea pi apoi pleacä
la Viena. Ajun§i in Viena pi având nevoie de un advocat, care
sä-i indrepte pi sprijineascd, se adresarä lui Matolai, näimitul pi
spionul Sa§ilor din Bistrita, in al aror serviciu era. Lasá hârtiile
la dânsul, dar a doua zi, ce inteleserä cä Matolai este agentul
Sa§ilor din Bistrita, ipi cer indäräpt hârtiile i ii revocá procura.
Aceastä deputatie in 9 August 1759 reintoarsä acasá, a tinut o
mare adunare Näsäud, in care raportard despre celea isprävite
Viena.
1) Vol. VI, p. 292.

www.dacoromanica.ro
 La 26 Woemvrie an, cá
imediat tot ce hotäre§te magistratul, sustin oficial, ca protopopul
Naszodi este dirigaitorul
La 24 Noemvrie 1759 Cute se prezintá la moara din
Nu§faläu, despre care sustineau, co este a i de fapt ei
luau i ; Cute cu Marcu a Bäräritii din
iau morii, jumätate o pentru acoperirea
cheltuielilor de apärare a cauzei Românilor, jumätate
o depun in bisericä. Magistratul din Bistrita trimite câtiva
sari, cu haiduci, sä aresteze pe Cute. Acesta aflând unde dorm
comisarii, trage intr'o dungä, se ridicä incunjurá
casa prind pe toti comisarii, a doua zi ii duc i ii inchid
in temnita varmegiei Doboca, dela castelul contelui Teleki de
Szék din Posmu. Din ancheta reiasä, ca protopopul Na-
szodi, cu câtiva preoti, a luat parte la toate acestea
actiuni, prezenti in Nu§faläu casa preotului, unde Cute
mereu, mereu se prezenta lua informatiuni 9i directive dela

Tot protopopul Naszodi a publicat Românilor cä

curtea din Viena a dispus, CS in cauzele de litigiu sä fie intot-
deauna ascultati Românii. Tot protopopul a promis NuVälenilor
i Sântinionenilor, cari erau incarcerati in Posmu§, sä nu frick
ii va elibera el3).
La 11 Decemvrie 1759 protopopul Naszodi se afla in Sibiu
cu Popa din Uifaläu, cu Irimie Buc§a din Mocod, cu Sacola din
Mititei, Cute alti Rornâni, ca sä informeze guvernul
delean asupra adevärului, deoarece dispuserä o mare anchetá
asupra celor petrecute Nu§faläu.
La 13 Februarie 1760 protopopul Anton Naszodi inainteaza
guvernurtii Ardealului o plângere contra pe care
gistratul bistritan le-a comis le comite impotriva Românilor 4).
mai Anton Naszodi, protopopul bisericilor va-
unite din districtul Bistritii, Ladislau Gyekei, asesor in con-
Ibidem, p. 300.
2) Ibidem, p. 31, 32.
3) Ibidem, p. 303.
4) Ibidem, p. 306.

www.dacoromanica.ro
gregatia preotilor din libertii : Cute $tefan din
Feldru, Marcu a Beräritii din Nusfaläu, Bucsa Eremie din Mocod
loan Flare din Näsäud, in numele a tuturor Românilor
din cele 23 sate, ceruserä dela Maria Terezia, ca sä
li se elibereze din arhiva actele documentele de pro-
prietate, dar mai ales actele privilegiale, cari toate au fost depuse
in arhiva orasului liber regesc Bistrita. lmpäräteasa trimite pe doi
ai Tribunalului regesc din Transilvania, ca sä ridice din
acea scrisorile indicate. Sasii, vicleni ca totdeauna, au
sä se descurce de astä datä, sä estradeze ceva, numith
prezentându-se in Bistrita, au incercat toate posibilitätile
La 15 Februarie 1760 guvernul transilvänean aduce sentinta,
cd Românii sunt recunoscufi ca oameni liberi nu iobagi. La
blicarea acestei sentinte, in Sibiu au fost de fatä dintre
intre altii, Cute, loan al Floroaiei din Näsäud, leremie al
Bodii din Mocod, Marcu Beräritii din Nusfaläu protopopul Far-
kas Naszodi Popa Latco din Uifalau2).
La 7 Martie 1760 districtul românesc a fost adunat
in sabor in au hotärit, sä mai meargä inch odatä o
deputatie la curtea impäräteascä la Viena.
Cu ocazia publicArii in district a sentintei din 15 Februarie
1760 a guvernului, perversi ca totdeauna, au cerut, sä se
constate de atre cei sincredintati cu publicarea, ce s'a decis in
saborul din Näsäud, tinut in 7 Martie, cä sä se cearä dela
topopul din garantie in scris, preotii nu vor primi in
asil nu vor proteja pe nid un designat de recrut. S'a con-
statat din märturisirile cä conducAtorul saborului,
protopopul Naszodi, cu ocazia saborului tinut in Näsäud, a pre-
tins dela sätenii districtuali sä impunä pe fiecare bärbat inch cu
câte 3 monete de 17 sä se incaseze banii sä-i inma-
nueze protopopului, el voieste in persoand, 3)
afacerea la curtea Dupä aceea protopopul
Naszodi a dat instructii satelor, ce au de dupä sen-
tinta guvernului ardelean4).
Ibidem, Vol. III, Nr. 13, p. 339-342, Vol. VI, p. 307.
2) Ibidem, Vol. VI, p. 307-308.
3) Va sä a mai fost odatä acum.
4) Ibidem, Vol. VI, p. 310, 311.

www.dacoromanica.ro
 In 27 Februarie 1760 prefectul judetutui Solnoc,
a dispus anchetä pentru acuzele ridicate contra Vidicului, de per-
ceptorul sas Hennrich.
La 13 Aprilie 1760 se incepe ancheta Rebri$oara din
fasiuni reiese, cä in Februarie an, protopopul Antoniu
Farkas a tinut sabor preotese in Rebri$oara. In cum,
nu, s'a intrus slobodnicul din Feldru Todor Zdrobäu,
poftit de nimeni. Slobodnicul acesta, salutând pe protopop, a fost
imediat intrebat : »Tu esti slobodnicul din Feldru ?« El a räspuns:
»Eu sunt«. Protopopul : »Da tu, afurisitule, tu
Tatäl nostru române$te, ungure$te ori säse$te?«, acela räspunde:
»Nu-I La aceasta, protopopul zise: > Dar tu injura de
suflet de cruce?« Atunci preotul valah Senior din Sângeorz,
scotând o scrisoare fata saborului, o pune pe masä, pe care
cetind-o pätrupopul Naszodi, imediat se intoarce iaräsi
bodnicul Todor Zdrobäu, ai pe
Nimigean (Cute) din cu bdtaie omor? Slobodnicul
aceasta. Atunci protopopul sd lege pe slobodnic. Fätul
(crâsnicul) Iângä casä de un sub un
legandu-i picioarele cu un lant ; a stat legal aproape o jumä-
tate de orä. Atunci nu era frig. Tot la ordinul protopopului, fätul
a deslegat pe slobodnic. Protopopul l-a chemat iarä$i
i-a : »Vezi mäi, ticalosule, tu sä te porti neomene$te
necuviincios, sä blastemi sä dar nu Tatäl nostru.
Deci voiu läsa sä-ti deie 50 bete Dar la interventia popilor
biraielor säte$ti, revenind protopopul, n'a läsat batäl).
In 21 Mai 1760 staretul mänästirei Piari$tilor din Bistrita,
roagä pe protopopul Naszodi sä invite pe popii sätenii români,
ca sä contribue cu materiale brate de muncä la zidirea tocsin-
telor bisericilor Piari$tilor2), arse in 18 Aprilie 1758.
La 13 1760 sose$te Nu$faläu ordinul protopopului
Naszodi, numele intregului district valah, primäria
tului sä vândä cerealele aflätoare in lada morii cu banii incasati
sä pläteasa datoria la amenda dictatá de comitat,
deoarece districtualii ceialalti nu mai vreau sä contribue cu nici
1) Vol. VI, p. 315, 316.
2) »Arhiva Nr. 3, p. 79.

www.dacoromanica.ro
un ban la datoriile ontraciate, pinä acum prea destul
aceste.
In 1 August 1760 Nechita Moldovan din
magistratului, cO a venit din Näsäud un valah numele
cu porunca protopopului Naszodi, sä-i adua 50 mierte cereale,
promise protopopului pentru serviciile sale prestate in cauzele de
ale districtului. Dupá ce 40 mierte se vânduserá mai
inte, Grigore primi numai 10 mierte, care plea noaptea1).
In urma activitätii nationale atât de energice a protopopului -

Anton Naszodi, Sasii agreau de aceea cäutau momentul

pentru a se räzbuna repune. In mai multe scrisori s'au plâns
contra lui la guvernul ardelean. Insusi protopopul observä, cá e
luat la ochi de aceea, temându-se de urmäri, face planul,
ca sä tread el in Moldova, de acolo in Rusia, unde credea,
va afla linistea doritä. Participd el impreunä cu Toader
tilean din Näsäud cu Pinte a lui Hurdea din Zagra la adunarea
bejenarilor din pädurea Cepanului (Cepari). Aici conform injele-
genii prealabile, se adunaserä o multime de iobagi din tarä, cari
intentionau sä päräseascä Ardealul. La 22 lulie 1760 plead
protopopul Naszocli spre Moldova, dar nu cu bejenarii.
Ajuns in Ilvamicä, Naszodi tine sabor cu preotii din jur
oarece au desbAtut lucruri intime, usile erau päzite de
anumiti oameni ai protopopului. Din Ilvamia pleacä la Rodna,
unde sub pretext, cä are sabor in unde nu se
capätä polar, a luat cu sine douä perechi de däsagi cu prescuri.
Se vede cä protopopul era cAsätorit, deoarece din Rodna a trimis
un Mat, adus sine din Näsäud, o scrisoare sotiei sale la
Näsäud. La 23 lulie noaptea a sau straja (yarda)
dela Rodna-Noud, cam la 200 pasi depärtare de cei 7 soldati,
cari formau straja de sigur a pe
cari erau mai sus pe Somes. Protopopul a dus sine pe
preotul din Rodna Constantin pe diacul Arsente a Cosoritii.
Maxim fiul preotului din era spionul
In aceastä calitate Maxim in 23 lulie 1760
Ibidem, Vol. VI, p. 324.
erau un fel de soldati, cari de militarizarea tinutului,
paza granitelor ordinea. Existenta pläiesilor a fost desfiin-
cu ordinul guvernial din 6 Ianuarie 1764.

www.dacoromanica.ro
rului George Gunesch, protopopul Naszodi a jurat pe popa
Constantin din Rodna pi l-a indemnat sä-1 urmeze, precum pi
urmat, läsându-§i pi acesta solia acasá. Apoi mai denuntä,
protopopul a luat sine putin 100 floreni de ai contri-
buabililor.
Un bârgäuan din Moldova spunea, a
pe protopop in Dorna pi au vorbit impreunä. Preotul din Näsäud
Mitru Anton, ginere a protopopului Naszodi, a trimis protopo-
pului in Moldova un dela mänästirea din Rebra, invitându-I
sä vinä acasä, precum de fapt s'a pi ; protocol al
magistratului din Bistrita, la data de 18 Decemvrie 1760 se aflä
notat, cä protopopul Näsäudului de 7 sAptämâni stä in carantina
din munte pi acum are sä fie avertizat de delegatii episcopului,
cari vor impune, in viitor sä nu se mai amestece in alte
ci sä-pi vadä de treburile lui biserice§ti.
Intors acasä, protopopul era continuu supraveghiat din partea
magistratului säsesc, atât mai mult, deoarece era in prietenie
scrisese incä din Dorna, urmätoarea
scrisoare:
»Dumitale bade mult bine! Ne-a spus nepotul täu
din Nimigea, alaltä ieri Câmpulung, mi-ai adus o carte din
Beci (Viena). pe acesta, va da aceasta. de
nu umblä lucrul vidicului spre bine pi spre adä-o, vinä
decât la Dorna; ia Dumneata pi ceva de cheltuialä,
la mine nu-i prea mult. Vinä, pi vinä in grabä, sä ajungem
pânä in iarnä aici nu-i dreptate. Mai bine-i acolo
cu toate câte cer Sa0, aici in Moldova, de
am putea ajunge acolo la cre§tini, acolo ne-o fi bine, nu-
mai sä ne placo locul pi tocmeala. ce vei face in grabä. De-i
bine, scrie-mi, voiu veni pi eu, cd nu md hzdur a vd
carcd mie unuia mi-ar fi destul de bine. sänätos, bun
viitor. Pätrupop Antonie.0)
Mai târziu Sa§ii au prins pi scrisoarea
»Dumisale cumätru dela Hristos mângâiere pi tot
binele! Vázând, umblä lupul sä mânce boi pi mai vârtos vä-
zând, ce laba cea de câne Maxim Gälan frate-so Klein,
Tom. VI, p. 401.
15

www.dacoromanica.ro
tumeä te-a aflat vidicu hame, cu
popii uniti, s'ar ruga vidicul Märiei Sale Hanes Klein sä le
invätäturä, dului-te-vor de ce ai de toate, au ; ti-am fost po-
runcit te feresti de acestia. despre altele naibä grijä,
am nädejde mâne sä-i duluiascä pe Vor uita ei amân-
doi a griji de altii, de va vrea Dumnezeu, vor griji de sine, vor
cádea in groapa, care o au fácut-o. NLI te teme, cá
!

Dumnezeu este cu cei ce se unesc, precum s'au fägäduit zicând,

unde vor fi doi sau trei uniti numele meu, acolo voiu fi in
dará noi. al voastre
credintá binevoitor si slugs protopopul Antonie Farkas.
19 zi 1761.0)
Protopopul Naszodi n'a râmas in Moldova, n'a trecut
in Rusia, pentrucä nu se se de averea mare
proprie, ce o läsase acasä atât mobilä cât imobilä2).
Mât era de mare numärul acelora, ce treceau din
»De pe in Moldova, Sa§ii domnii de temân-
du-se, cá vor contribuabili muncitori, aplicau
depse foarte grele acelora, cari treceau granita ; in 10 Aprilie
1760 fu pedepsit 25 lovituri de baston (25 bote) a Luchi
Musti din pentrucá in 1759 trecuse din muntele
Dieci Moldova se reintoarse acasä numai in Decemvrie3).
La 12 Aprilie 1760 se ordinul guvernului transilvânean,
cf in comunele Lesu, Ilva, Rodna, Telciu, apoi Petri
la se table negre, pe cari
fie in limba maghiará cd ce vine
din Moldova ori Muntenia pe cái oprite va fi spanzurat in ime-
diata apropiere a tablelor.4)
Protopopul Naszodi, vreme a lipsit, prin Moldova,
a avut in tract suplinitor sau substitut. Numele acestuia nu se
cunoaste5). Tot despre un substitut a lui Antoniu Naszodi se
pare a fi vorbá la 4 lunie 1761, când se prezintä la oratorul
Ibidem, p. 400.
2) Somesaná., vol. IV, p. 79.
3) Ibidem, vol. IV, p. 64. Tot in acest se pot vedea alte
4) Ibidem, vol. I, Nr. 3, p. 76, 12 Aprilie 1760.
5) »Arhiva Ibidem Vol. VI p. 337. Poate sä fi fost popa
Mitru din

www.dacoromanica.ro
(paradis) Românilor din Bistrita Sa Petru Pop din
dar aflä cu 2 läcäti, pe cari le ia jos el serveste
sf. t).
CApitanul Toader Anton notele sale despre
miliei Anton »Cam pe la anul 1759 sau 1760, primävara,
sä fi in Näsäud un domn dela Curtea imperialä din Viena
insotit de alt Domn mai bätrân, anume la casa protopopului
Anton Naszodi. Au fost cu vinars de prune, din productia
proprie, prescurä, släninä brânzä, mai de a se pre-
gäti prânzul. Prota nu a de ce are onoare au
conversat in limba germanä. cald in casä, domnul dela
Curtea Imperialä desfäcut mantaua atunci Prota vkând
insignele de pe piept, a observat, cä stä un print la mask Au
conversat apoi in limba latinä, in care Prota era mai expert
s'au inteles la olaltä asupra poporului din Valea Rodnei
din jugul Sasilor, cari voiau sä le ieie muntii toatä averea,
sä-i subjuge. Au sä-i gräniceri au luat pe mosul
nostru pe Onisor cu dânsii pe munti. Sasii din Bistrita, nu bucu-
au pierdut Valea planul regimului,
au Impärätesei Maria Terezia, cd cinstesc Valea Some-
sului ei au primit deja pretul de desdaunare), dar cu
conditia, cd dacd oamenii nu vor voi se s grdniceri, ci se vor
opune la primirea armelor, atunci sd li se redea Valea
Somesului, dar ca iobagi, la Mocod. Intriga a font
aceea, ed au tras pe Todoran pe au batjocurit multi
»Arhiva Vol. 1 fasc. 2 p. 45-46.
2) Ibidem. Vol. 111. Nr. 11 p. 57 vol. fasc. 4 p. 4-5.
3) »Arhiva V. I. fasc. 4 p. 4-5. - V. III p. 57. aceastä
vizitä s'a fäcut in 1759 ori 1760, nu se poate atribui nici deck impäratului
al 11-lea din ocazia primei sale vizite in Ardeal fäcutä in 1773, când era
in Näsäud protopop säcuiul Kalnoki, ci se poate crede, sau aceastä vizitä
losif al a fäcut-o incognito mai sub protopopul Anton Naszodi
despre ce istoria nu aminteste ; sau nu a fost impäratul losif, ci altä persoanä
inaltä. In acest caz cred, cä data vizitei pusä de cäpitanul Anton la 1759 ori
1760 este gresitä, iar vizitatorii au putut sä fie colonelul baron Schröder cu
locotenentul de geniu Holbmann, cari in Februarie 1762 au cutreerat districtul
valah, toate informatiunile necesare infiintärii granitei, pe teren,
ca Sasii sä ce lucreazä, ei consultiri cu preotii alte per-
soane insemnate mai cu seamä cu protopopul Naszodi, Popa Mitru
Näsäud popa Lataii din Uitakiu. Arhiva Somesanä Vol. VII p. 2.
5'

www.dacoromanica.ro
 La 4 August 1760 magistratul decide, a nainteze la
guvern raportul lui Maxim din Näsäud, adresat inspecto-
rului din depertinentä, despre purtarea protopopului Anton Na-
szodi. Tot Maxim spionul Sasilor, denuntä magistratului,
protopopul Naszodi de a pleca in Moldova, a
fortä bani din satele districtului, dupä puterea satului, câte 10,
12, 15 16 florini. lar fatä de satele, care nu i-au adus banii la
terminul fixat, a procedat astfel, pe sätenii, cari mergeau
sare la Dej din partea din sus de Näsäud, i-a oprit cu strajile
in n'a permis sä-§i continue drumul, ei nu i-au
räfuit suma repartizatä pe satele Din banii adunati pe calea
aceasta, a dat ceva cancelaristilor, restul pus in pästrare
in o ladä. La plecare, a luat toti banii cu sine in Moldova a
lada. Tatäl scurt timp dupä aceea, voind sä
pentru anumite nevoi bani din negäsind cheile, a deschis
lada cu fortä, in ladä nu era nid un ban1).
La 18 Decemvrie 1760 calugärul Teodor aduce la
magistrat o scrisoare dela Gävrilä in Blaj,
vestea, cä o comisie episcopalä ancheteazä sub conducerea
prepozitului, in districtul valah a inceput In
soare prepozitul se ruga de un salvconduct. Magistratul deneagá
eliberarea
La 20 Decemvrie 1760 raporteazd din Rebri-
§oara, Onul a lui Ignat, el spre o scrisoare
la protopopul substitut trimisä de Maior, s'a
Stefan Cute, care I-a invitat sä abzia de slobodnicie, deoarece
nu mai sufär acuma slobodnici, alminterea va aprinde
casa. Apoi a strigat Cute la ceialalti oameni, sä-1 sä-1
lege, cá numai se va läsa de slobodnicie. Substitutul proto-
(cine? Popa Mitru?) a fost de pärerea lui Cute.
Dealtcum toti slobodnicii, din solda orasului se plâng, cä sunt
urmäriti de Cute cei 40 de pu§ca§i, cari 3). Se vede,
cä nici la aceastá datä protopopul Naszodi nu era relators acasá
Din acest text apare ca la data plecärii protopopului in Moldova,
säu träia »Arh. Vol. VI. p. 325,
2) Ibidem p. 336.
Ibidem p. 337.

www.dacoromanica.ro
 347

din bejenie. La reintoarcerea lui, magistratul Bistritii scrie guver-

nului, numitul protopop s'a reintors acasä din Moldova,
find orn bogat nu i-a convenit päräseascä bunurile mobile
imobile; dar dospind acum aluatul esit din sfaturile pernicioase
ale protopopului prinzând aceste rädkini printre oamenii vidi-
cului românesc renitent, la caz, dacä dintre ace$tia ar pleca acuma
in Moldova corifeii scelerati, atunci ei nu numai cä n'ar mai
toarce, ci ar mai seduce la fugä pe multi altii, in paguba tärii
a serviciului 1).
Apare din notele protocoalelor magistratului, cä pânä in
nuarie 1761 Cute a fost de 3 ori la Viena 2).
La 21 Februarie 1761 magistratul denuntä guvernului arde-
lean, cd Cute lacreazd cointelegere co popii3).
In lunie 1761 Sasii au arestat pe Popa Mitru din Näsäud,
cu prani, cari nu au fost prietini magistratul.
Ibid. p. 351.
in Mai an, ardelean a dispus, cd pentru
aplanarea din Vidic, sä iasä la fata locului o comi-
siune constätätoare din Seeberg, consilier guvernamental pre-
$edinte al Exactoratului, suprem al ca
presedinte comitele Nicolai Beth La 25 lunie comisia sose$te
in Bistrita indatá dupä aceea sose$te acolo comandantul
general Bucov. Acesta din urmä, ca sondeze terenul pentru
o eventualá a granitei in acest linut. Comisia a adus
sine un norman de acte4).
La investigatie Sa$ii prezentat acuzele iar
Românii vidicani, la 27 lulie 1761, räspund acuzelor in mai multe
puncte. Sub punctul 11, avem acestea räspunsuri räspunsul
protopopului la acuzele cari li se ridicaserä in urmätoarele: Pro-
topopul asigurd pe cinstea sa preofeascd, cd el nu s'a
asocial cu Vidicanii, pentru ; n'a sfdlait comunitatea la rdu
n'o pi, rezervandu-si isprdveascd el modul
sdu cu detractorii onoarei sale, - spune, cd el cât popii
1) »Arhiva Vol. IV p. 79.
2) »Arhiva Vol. VI p. 338.
3) Ibidem p. 342
4) .Arhiva Nr. 17 p. 201-221 Nr. 18 p. 346-368,

www.dacoromanica.ro
348

din vidicul cari stau sub cârma sa, oameni

din vidic pi descendenti ai acestora, iar preotimea nefiind de
descendentilor, el protopopul, are sd le ocroteascd
personald bdtrânetele. pe s u1) l-au
apa, de sub care conform documentului aläturat, chiar
i curtea l-a absolvat. Stând lucrurile cd
magistratul putea fie pi fdrd acuzd pi cd n'a expus lucru-
rile apa cum ele aievea sunt i au Find apelat ordinul din
15 Februarie 1760 al guvernului regesc, nici din partea vidicului,
nid din partea magistratului oräsenesc nu era nevoie de inter-
pretare de a urma decizia finalä. Apoi ch, protopopul ar
fi impus contributii, nu corespunde adevärului, dimpotrivh
i el contribue la cheltuieli. Dela poporeni nu a luat niciodatä
3 märia§i, cu toate cä pentru de a se mântui de multe ne-
cazuri, s'au fäcut i trebue sä se zilnic multe cheltuieli ; dar
poporenilor le stä in liberä voie sä le fack dacä le pot face, dintr'a
propriu. Perceptorul regesc trimitând prin sate la executii pe
slobodnici, fär'de nici o instructie ori asignare, ace§tia ce
sosesc in vidic, ad atacd ca pi Tatarii fdrd osebire de bâtrâni
nu se uitd cine a impozitele cine nu, ci ndedlesc casa acelora
pe cari sunt mânioA ti bat, chinuiesc,
rdmd vatra, ba mai mull, necinstesc neveste i fecioare. Multora
le-au spart forta läzile, au pungile goale aflate acolo
läsându-§i in jos pantalonii, le-au tras peste pärtile genitale,
härtuind astfel femeile. Ceea ce capätä oameni de ace§tia, au sä
multumeascä purtärii proprii, cáci pe slobodnici, cari proced pe
cale niciodatä nu i-au 2).
In 24 Noemvrie 1761 primarul din Bistrita Johann Klein a
Straussenburg la Feldru 2 7 executori din
garnizoana ora§ului, ca folosind anumite másuri viclene, si lege
pe Cute sä-I expedeze la ora§. L-au prins, I-au legat i
25 Noemvrie l-au expediat sub mare pazá la Bistrita, unde a
fost predat cäläului, care hi carcera din beci, si-1 lege in fierä.
I-au confiscat aceastä ocaziune toate hârtiile aflate in casa lui,
dintre cari amintim urmätoarele: Un pa§aport extradat de pätru-
1) Protopopul Atanasiu Anton, antecesorul lui Naszodi.
2) »Arhiva Vol. VI p. 370.

www.dacoromanica.ro
popa Antoniu Naszodi pentru Cute Spätar, pentru
a se putea intoarce acasä din Osorheiu ; un ordin al generalului
Bucov referitor la unire; alt ordin tot in acest dela $ofronie;
apoi o scrisoare a protopopului Naszodi adresatá locuitorilor din
districtul valah, fiecare, fie chiar copil, care are ceva
gere, teamá de pedeapsä, vinä sa neinfricat pi
sä-si expunä ; cele douä scrisori a acelui protopop
lui Cute (vezi mai sus pagina 343 344); o scrisoare adre-
satä de prepozitul din Grigore Maior, ca perziste in unire;
o scrisoare a pätrupopului din Monor adresatä lui
Cute intregului district valah, valahii din Lechinta
georzul säsesc nu pot fi asezati in districtul näsäudean, deoarece
aici toate pämânturile sunt ereditare; etc.
In 9 1762 e prins de forta militará Marcu
ritii din pi ale lui hârtii au fost confiscate. Intre acestea
s'a aflat o scrisoare trimisä de protopopul Anton Naszodi, con-
form cäreia cei 4 deputati valahi rämasi la Viena, cer dela
3 galbeni pentru ; o altä scrisoare tot dela acesta,
s.crisä in numele lui Cute a districtului, in diferite ches-
tiuni cätre Nusfäleni
In 31 lanuarie an protopopul Naszodi a fost avizat, cä,
colecta pentru bisericile neunite sä nu fie impedecatä.
In timpul acestui protopop, in 10 August 1762,
asupra Näsäudului s'a o mare furtuná. Potopul a nimicit
mai multe case pi grädini a inecat o multime de oameni 2).
In 19 Mai 1762 hind convocat colegiul de 100 oräseni din
Bistrita (centumviri), magistratul a fost silit sä le publice Oren,
cä granitei militare Valea Rodnei pi In
comune este fapt Nu mult dupá aceea au fost eliberati din
toti arestatii. Prin 22 Mai 1762 protopopul Naszodi era
in Sibiu in cauzele districtului.
Tot sub protopopul Anton Naszodi s'a intâmplat in tinutul
nostru un caz de gravitate extraordinarä pi anume:
gdrului Sofrone.
»Arh. Som.« Vol. VI p. 400 423.
.Arh. Som.. Vol. Nr. 3. p. 79. Pärintele viacar loan
2) spunea,
ea la aceasta datá Näsándul a fost situat numai in sus pe Valea Caselor.
Dupä acest puhoi au inceput locuitorii a-si case pe Somesului.

www.dacoromanica.ro
350

Pe la mijocul secolului al XVIII se ivesc acest

chemati pe ascuns de Sa§ii din Bistrita, vestitii emisari ai orto-
doxiei : loan din Acciliu, loan Molnar din Sad, numit Popa
Tunsul fanaticul clugr Sofrone. Ace§tia sprijiniti de Sa§i, se
pe ascuns, dispun, ca in fiecare comunä bisericile sä fie
inchise preotii sä fie opriti a face functiuni. Aceasta s'a
plat in anul 1760. De fapt mai in toate comunele bisericile au
fost inchise, de functiunile dela
sirea eclejiei, ce biata era pe ici din mila credin-
»Arhiva Nr. 23 373. Vol. VI, are
toarea informatie: »Slobodnicul Lazar din Násáud adevarat a
jurat, mai mult nu va fi slobodnic, dar pus in pe fiul
care acum e slobodnic. Pe acest Lazar nici are drag
satul, cá el a amagit Vidicul bisericile alunge din
ele pe popi, mintindu-le tuturor, cá, cum a auzit dela
bistrifeni, pentru aceasta n'au sä Vidicanii nimic«.
bodnicii erau instrumentele Lucrul a luat astfel de pro-
a fost chiar Curtea imperiald din Viena.
Impäräteasa Maria Terezia in Martie 1761 a numit o comisiune,
care avea sä reguleze cauzele religioase in Ardeal. Prezident al
acestei comisiuni a fost numit generalisimul trupelor arde-
lene Bucov, care data din Aprilie 1761 a chemat
comisiunei in Sibiu, pentru 26 Aprilie, pe reprezentantii uni-
Totodatá dispune comisiunea, se facá un recensämânt a
tuturor neunitilor. Acest recensämânt avea sä fie fäcut
in mod paralel, dar independent, atât de administrative
civile, de organele adia de protopopul Naszodi.
La noi in districtul bistritan era foarte agravatá prin
faptul, chiar in acel timp era in toi revolta Românilor contra
orá§enesc al Bistritii prin urmare Sa§ii erau
furiati- pe Români, grad cu mult mai mare ca aici.
Deputatii trimi§i la Sibiu au declarat acolo in 26 Aprilie 1761,
cá Românii din Bistritii sunt vor mai
departe Generalul Bucov, in urma celor constatate din
ancheta din Sibiu, in 22 Mai 1761 un ordin magistratului
1) Dr. A: Bunea, Episcopii Petru Pavel Aron Dioniziu Novacovici,
Blaj 1902, pag. 211.

www.dacoromanica.ro
 351

din Bistrita, ci prin exmi$i din sânul säu, sä o

anchetä in aceastä privintá in fiecare comunä la fata locului, avind
a da räspuns la 9 intrebäri comunicate de General ; cele 8
prime se putea räspunde colectiv, dar la intrebarea a 9-a
trebue räspuns individual. Rezultatul acestor anchete trebuia si
fie inaintat la Sibiu la finea lunei. La anchetä trebuia sä fie
de fatä protopopul sau reprezentantul säu.
erau urmätoarele: 1. Cine a clädit biserica
2. A fost ea construitä de atre uniti ori neuniti ? 3. cu
câti ani a fost 4. De când se aflä in posesiunea unitilor?
5. Când a fost reocupatä de neuniti ? 6. Existä pämânturi däruite
de Maiestatea Sa bisericii ori preotilor ? 7. A däruit vr'un parti-
cular pimint ori bani bisericii parohiei ? 8 9. Fiecare individ,
de a se läsa speriat de amenintärile neunitilor indus in
eroare de promisiunile acestora, sä marturiseascä liber dacä este
rämâne unit ; asemenea sä fie fiecare individ neunit,
sä declare vrea sä fie sä unit? In absenta
tilor, se poate pune intrebarea aceasta femeilor.
Se numirá comisarii, impärtindu-se tinutul in sectiuni
signându-se câte doi sau mai multi inspectori la o sectiune. S'au
inceput anchetele. Protopopul pentru a putea implini a lui obli-
gatiuni, designat un reprezentant, un supleant, pe Arlene
Tohati, protopop in Time, ca sá-1 inlocuiascä, unde el nu ar
putea participa, precum de fapt l-a in unele locuri.
Amenintärile Sa$ilor, Iliad duse la culme Românii no$tri cunos-
când atât de bine din trecut urmärile neascultärii de Sa$i 9i
modul cum Sa$ii sä-$i räzbune asupra Românilor neasculta-
tori considerând situatia räzboinick ce däinuia acum intre
Some$eni Sa$i, au devenit foarte maleabili. Tinuta de altfel
era explicabilä pini la punct : declaratiile trebuiau date per-
sonal publice, prin urmare puteau fi u$or urmariti. Erau särä-
citi la culme, erau sätui pânä in suflet de serviciile, ce le
pretindeau Sa$ii dela ei cu nedrept, uriserä chiar viata de
atâta greu, le-a fost fricá multora a spune adevärul.
Acum, au aflat Sa$ii timpul potrivit pentru a-$i
räzbuna contra Românilor. Prin fel de mijloace intimidäri
absurde, au fortat pe sä fasioneze, ci ei nici nu ce

www.dacoromanica.ro
352

este Unire, cd ei vreau st in credinta mosilor strAmo-

silor. In majoritatea cazurilor, in mod comulativ au räspuils,
ei nu ce-i Unirea, rämân in legea aceasta
inaintea comisarilor magistratului, dar s'au gäsit aproape in fiecare
pe preoti foarte multi oameni constienti de
caracter integru, cari au declarat publice, ei sunt uniti vor
rämäne uniti. La de protopop, Românii crezându-se
scosi de subt au recunoscut s'au afirmat
totii, cd sunt uniti. Anchetele tinute in fiecare comunä din Vidic,
cuprind date foarte importante despre trecutul comunelor, edifi-
carea bisericilor etc. sunt cuprinse in
V, pag. 455 urm.
Ajungând rezultatul cercetärilor la Sibiu comisiunei
imperiale, s'a observat numai decât, influenta comisarilor magis-
tratului in marea disonantd, ce exista intre ancheta a pro-
topopului. Având comisia imperiald informatiuni din alte pärti,
a adus urmätoarea deciziune referitor la tinutul nostru (»Arhiva
V, p. 273 urm.):
.Declarându-se toti locuitorii satelor mai jos unifi, li se
biserica anume : Rodna cu 420 familii 6 preoti; Maieru 398+8; Sân-
georz 352+6; 104+4 ; Ilva 112+1 ; Feldru ;

Rebra 168+2, unde mänästirea trece la uniti; Rebrisoara 307+6 ; Näsäud

246+6; Salva Hordou ; Telciu 236+4 ; Bichigiu 75+2 ; Suplai
27+1; Poieni 77+1 ; Gäureni ; Zagra 273+10; Mocod 1 ; Mititei
104+4; Runc 116+3 ; Nusfaläu 123+3 ; Sântioana ; 46+2;
29+1.
N'au popä, dar se declarä uniti Valahii din cu 18
milii apartindtoare la filia Uifaläu; cu 22 familii filia ;

rolea 15 familii, la Uifaläu. In Sigmir toate 27 familiile se unite,

n'au preot, dar au un in care se roagä lui Dumnezeu.
In Sängeorzul säsesc toate 19 familiile se declarä au dar
dupä ce se va convinge comisiunea, ei perzistä in unire, va face la Curte
demersul sä se incuviinteze rugarea.
ce intreg districtul valah declarat unit, privitor la celelalte
milii valahe conlocuitoare prin satele säsesti - mahalagiilor Bis-
cari s'au declarat toti uniti, - protopopului datoria
le instruiascä sä caute a le readuce in sânul bisericii unite, atunci ele
vor putea asculta liturgia in bisericile situate mai aproape de satele
In mahalalele Bistritii sunt 207 familii, cari toate s'au declarat unite,
au un paradis,

www.dacoromanica.ro
 353

In sunt 2 familii unite 8 neunite; in Tonci 6 unite 4 neunite.

In urmätoarele sate säsesti nu sunt familii unite, ci numai ne-
unite : Tärpiu 12 familii, Dumitrea 5, Pintic Aldorf 9, lad 31, Jelna 11,
Budac 5, Beseneu 12, Crainimät 4, Dipsa 11, Ferihaza 7, Jeica 2, Monari
Mai departe magistratul are sä observe urmätoarele:
1. La predarea bisericilor pämânturilor eclesiastice sä li-se accentueze
unitilor cât maicuseamä neunitilor, pentru gratie, de cari ei
prin tinuta neinfrânatä s'au fäcut nevrednici, pentru clementa
au sä fie multämitori ascultätori. Inconsecintá nu indräsneascä sä pretindä
altceva ceea ce a comisiunea, cu mai insuseascä
cu dela sine putere pämânturi ori bun mobil bisericesc, o atare faptä va fi
cu pedepsitä in modul cel mai sever, chiar cu moarte.
2. Pentru inconjurarea consecintelor funeste, in fiecare sat sä fie desem-
nati dintre locuitorii cei mai modesti 6, 8 in indivizi, cari cu
primarul sätesc in calitate de inspectori ai eclesielor unite sä supravegheze
sä indrume la ordine pe sáteni.
3. Poporul sä fie avertizat, stricta indatorire sä presteze
impotrivire domnitorului contributiile repartizate, iar proprietarilor de
rnânt daca prescrisd.
4. Poporatiunea are urmeze strict ordinele emanate, comunicate
berniului autoritätilor superioare, deoarece ele servesc binelui public
respund intentiei dommtoarei (Maria Terezia). De aceea in chestii bisericesti
au sä se adreseze la episcopul Aron, in un chip la bo.
fronie ori acolitii ci la episcopul Dionisie din Buda, care la altä
dispozitie are sä le fie cap bisericesc.
5. Cei ce nu vor fi ascultätori se vor opune superiorilor inspecto-
rilor, imediat sä fie predati magistratilor spre a-i pedepsi.
6. magistratii vor dovedi tinutä indiferentä ori neglijentä, atunci
cei interesati sä raporteze comisiunei.
7. Sätenilor le stä in voie sä se declare pentru unire, iar
celor ce s'au declarat de 30 Martie, nu le este permis sub nici o con-
ditie sä renunte la ea. Primii se vor bucura de protectia, din potrivä
apostatii vor fi aspru pedepsiti, nu se poate ca astfel de rätäciti
criminali de nici un motiv schimbe credinta in mod arbitrar in detri-
mentul linistei publice.
8. Primarii inspectorii satelor au sä tinä strict poruncile au sä
porteze magistratilor, iar acestia comisiunei incident, altfel vor in
disgratia Domnitoarei vor avea poarte urmärile.
La caz magistratul in executarea acestor ordine ar avea de
ajutor mai puternic, atunci el imediat are sä raporteze prezidiului comisiunei,
care ii va pune la dispozitie asistenta necesard.
Cu indignare a comisiunea, slugii, slobodnicii
districtuali, in majoritate nu numai s'au lepädat de unire, ci
cu vorbe netrebnice au poporul contra ei. Pe astfel de indivizi magis-

www.dacoromanica.ro
354

tratul imediat sä-i detinä pedepseasca mod exemplar% va avea

insusi sä dea seamä pentru neglijentä.
Ordonanta de sus a fost publicat satelor prin comisarii magistratului
in zilele de 13 Septemvrie-6 Octomvrie 1761 cu care prilej au fost desemnati
ca inspectori mai insi fiecare sat. (Mci numele dupá
comune.)
Chestia a recensâmântului a avut pentru magis-
tratul bistritan pentru câtiva nepläcute. scri-
soare din 17 lunie baronul Dietrich face repro magistratului,
cä lucrarea, care a fost n'a conform ordi-
nului ; cáci trebuia sä se arate, la fiecare sat numärul precis

al familiilor unite neunite. In 28 lunie magistratul trimite, cu

multe scuze, tabloul cerut.
Mai supârätor compromitätor a fost pentru magistrat
faptul, cd comisia aulic atât din procesele verbale cât din infor-
patticulare s'a convins despre a magis-
a comisarilor. Cum accentuasem cu alt prilej, bistri-
fenii luterani din suflet mari ai unirii
mod clandestin contra inten(iilor catolice vieneze Genera lul
care pe de astAdatä fu of purceadä
strict contra ordonA, ca 5 dintre sä fie imediat
Doar se vede din departe, ei au fäcut declaratiile dictate de
la porunca acestora.
2) Cu ocaziunea insinuärei din partea 23 de sate
nesti de pe in 25 Julie 1761 Somesenii sub punct 4 spun scris
cä intreg districtut a primit sacra uniane cä religiunea noasträ
este de intreg districtul («Arh. Som.. IV p. 204 349). bis-
triteni au fost aceia cari cumpärand cu bani grei constiinta Românului din
Bichigiu Tänase Todoran, prin intermediul acestuia au räsculit comuna
chigiu au esoperat ca episcopul Petru Pavel Aron, care venea in vizi-
tatie canonicä, sä nu fie primit in Bichigiu, sä-i biserica (Dr. A. Bunea,
Episcopul Petru Pavel Aron D. Novacovici p. 235). Tot bistriteni au
aceia, cari prin Efialte, Tänase Todoran, au inscenat revolutia de
pe Mocirla dela Salva in 1763, când Regimentul gräniceresc al a fost
chemat sä depunä jurämantul de credintä cätre Tron. Todoran cu säi au
plätit revolta cu viata (Dr. Bunea, Ibid. p. 239). mai câte actiuni per-
verse de tot soiul contra intereselor vitale ale poporului român sunt a
se multumi numai Sasilor bistriteni! Sasii bistriteni in momentul ultim
credeau sus tare, cä vor putea zädärnici militarizarea, ca sä nu piardä apor-
tul bogat ce aduceau Românii spre acest scop au folosit cele mai
permise prin Todoran,

www.dacoromanica.ro
incarcerati. La intrebarea ipocritä a magistratului, cá oare care ar
fi vina inculpatilor, Bucov in calitate de prezident al comisiei aulice
trimite la adresa Bistritenilor, cu data Sibiu 3 August 1761, o scri-
soare de admonestare cu urmätorul continut : Privitor la cei 5 orä-
seni detinuti anume: Andreas Zigler, Michael Werner, Daniel
Peter Theil Johann Kleinmann, comisia aulia for-
mulat sentinta pe care magistratul are sä o execute. Amintitii
incredintati stabilirea caracterului confesional al
hilor din districtul bistritan, nu numai au Incrat impotriva instruc-
primite, ci mai mult chiar in ; in prima
linie este mai limpede doveditä vina lui Andreas Zigler, in con-
secints, acestui individ i se dicteazä, ca pedeapsä bine meritatä,
arest de trei luni excludere din mice functiune magistratuald
civild. Ceilalti 4 inculpati, Sind ei putin vinovati, de astä
datä sunt gratiati au sä fie liberati din inchisoare cu strictul
avertisment, la cea dintâi incercare de a lucra cu sfatul ori
fapta contra unirii, au fie pedepsiti in mod exemplar. In sfârsit,
observând comisia chiar la magistrat o indiferentä o aversiune
necuviincioasä fatä de cauza unirii, acesta este de ultima datä
serios admonestat nu numai sä se retinä in viitor dela un astfel
de procedeu, ci dinpotrivä sä ofere preotilor mirenilor uniti
tot ajutorul scutul säu, nu vrea sä-si atragä cea mai sim-
titoare
Sub protopopul Anton Naszodi s'a in protopopiatul
Näsäudului, un caz de gravitate extraordinarä anume: In acelas
limp se începuse organizarea militare In districtul bistritan.
Pentru ziva de 10 Mai 1763 se depunerea
tului partea nouilor gräniceri, pe platoul Mocirla, de Iângä
comuna Salva. Bucov inconjurat de o mare mili-
civilä, in frunte episcopul unit Petru Pavel Aron se pre-
zentarä acolo. Când era sä depunä jurámântul sä le distribue
steagurile obisnuita ceremonie solemnd, la mijlocul serbärii,
o anumitá parte din cei chemati SS jure, protestarä in frunte cu
Todoran din Bichigiu, agentul bine plätit al Sasilor din Bistrita,
dezertor din Regimentul Carol«, impotriva militari-
zärii a unirii cu Roma, in fata lui Bucov pe un delegat,
»Arhiva T. V. p. 454-478.

www.dacoromanica.ro
care cu speranta libertätii, pe altii maltratard, pe proto-
popul din care unele decizii al îl
cu Bucov, se fura strigändu-i, co au fost
amägiti nädejdi false. Väzând cä nu pot aplica
atât generalul Bucov cât episcopul Aron cale sä-si
caute, in vázul tuturor, mântuirea in fugä. Când alergau alare
gräbiti, mai agreat servitor a lui Bucov se in râul
care atunci se revärsase foarte tare. Sosit dela acea rebeliune la
Sibiu, Bucov putine zile, Sind la curte Viena, plea
cu cancelarul Bruckenthal 1).
S'a instituit o anchetá care a durat luni 2). Din depozitiile
celor executati, apoi ale bdtrânilor din sate mai ales ale
popului Anton Naszodi s'a constatat, cä motivul principal al ris-
vrätirei a fost imprejurarea, cá Românii someseni au fost clasificati
cu ocazia de atre Sasi ca iobagi; apoi revolta nu
a fost contra impärätesei. La 12 1703 s'a publicat din
partea colonelului baron Schröder fata locuintei acestuia din
sentinta, care
1. Todoran a lui din Bichigiu, de 120 ani, sä fie frânt
roata de sus in jos, corpul lui sä fie legat (geflochten) de
o roatä, pentrucd a retina' pe dela unire dela inrolarea
(Amplectierung) in statul militar gräniceresc, precum pentru ca
la cererea stáruitoare a fiului muribund, n'a läsat se ofere
acestuia sfânta cuminecaturä.
2. Vasile Dumitru a Popii Alias din Mocod, sä fie
trecut dela viatä la moarte prin pentru rebeliune.
3. Many din Zagra so fie spänzurat, tot pentru
aceeasi crimä.
4. Vasile Oichi dela Telciu sä fie pedepsit la fel.
Trupurile acestor criminali sä fie läsate neinmormântate pe
locul de pierzare, ca pildá de groazä pentru altii.
5. luon Scuturici, Dumitru Scuturici, 7. Miron Natul
Vezi Tom. VII p. 62.
2) DI Popa, profesor in spune, cá toate actele
privitoare la aceastä rebeliune se aflä in Budapesta dânsul le-a purtat prin
dar neprivind obiectul, ce interesa, nu le-a studiat. Eu m'am ingrijit,
ca sä ni le a räzboiul actual cauza stagneazä.

www.dacoromanica.ro
8. Dumitru Ilomei din Telciu ; Apostol Moldovan 10. Petru
Bârzo din Rodna, 11. Dâmbul Alexa 12. luon a Popii Petre
din Zagra, 13. Petre a Popii Nicolae din Bichigiu, 14. Zinvel
din Poieni, 15. luon Angelini din 16. leremie Bucsa din
Mocod, 17. Finigar Samuilä din 18. luon din
säud, 19. Andrei Niculai din acestor 15 criminali
se cite§te sentinta spânzurati, dar publicare sunt gra-
tiati dela moarte, li se dicteazá pecleapsd sä de 10 ori
in sus in jos printre loviturile de vergi a 300 soldati 1).
Se pare numArul celor pedepsiti a fost mai mare de 19.
In Monografia comunei Rodna-nouä, Bistrita 1903, p. 37 3,
pArintele sustine, protopopul Anton Naszodi
du-se vinovat a fost pedepsit .100 bote. Advocatul Dr. Dioniziu
Login din Nepos, azi näscut in 27 lanuarie 1862, sustine,
cä cei pedepsiti moarte prin impucare, a fost
despre
Incasarea pedepsei de bote din partea protopopului An-
ton Naszodi se pare, a provocat apropierea sfârsitului vietii sale,
deoarece nu mai urme despre existenta lui. Se poate
suferintele sä-i fi fost mai lungi, ori vacanta scaunului
fi fost mai lungä, deoarece numai in 24 Decemvrie 1766 avem
ca el era deja mort 1).

1) »Arhiva Vol. VII p. 79.

In 18 Februarie 1764 sub Nr. 248 Curtea imperialä deviant, locuitorii
din Rodna Valea Rodnei au fost totdeauna oameni liberi nu
Bistrita ca iobagi prin urmare Sa$ii din nu au dreptul a spune,
finutul Some$ului in scopul militarizärii, deoarece acela nu a fost al
Ion nArh. Som.. T. I Nr. 3 pp. 23 urm.). Liberi au träit ace$ti oameni dela
1472-1639. Ibid. p. 29. la incorporare cu Valea Rodnei apartinea
judefului interior.

www.dacoromanica.ro
 Protopopul Däni Pop
1766-1771

Prima dovadä cunoscutd, cumcä Pop, protopop in

Monor, a fost administratorul actual al oficiului vicarial, sau cum
se spunea pe atunci »inspector«l) al tractului vicarial al Rodnei,
este din 24 Decemvrie 1766, se pare numit direct de episcopie.
Este cA Românii din Vidic erau o parte asezati prin
comunele säsesti prin urmare in Bistrita parte ca mahalagii
(ostezeni) a§ezati in suburbii (osteze), afarä de cetätii, parte
ca mäiereni (maieristeni) pe la gospodAriile oräsenilor.
Bineinteles Românii erau numai suferifi, nu aveau bisericA, nici
casA prohialä, niai preot; se rugau la Dumnezeu
arândat cu 10 I. anual dela Sa§i. Nu aveau nici barem clopote
care sA-i cheme la rugäciune. In August 1762 Românii au voit
a-§i ridica clopote la oratoriul aceasta la
runca prepozitului Origore din Blaj, mai târziu episcop
acolo, care vizitä vidicul trecuse pe la Bistrita. Contra tuturor
oprelistilor venite din partea Sasilor, Românii ridicat
tele. Aceasta apare din o scrisoare datatA la 24 Decemvrie 1766,
semnatä intre de Pop, arlddiacon Monor pi in-
spector peste parohide din Valea Rodnei2).
Cu un an mai târziu in 19 Decemvrie 1867, vizitând epis-
copul Rednic NäsAudul, aici nu era protopop. Cu aceastä ocaziune
Rednic tine in un sabor preotesc3), casa cinstitului
preot Tänasie. le acestui sabor au fost urmätoarele:
»1. crestineascä, la Blaj in 1763 tiparitl, sä
sä o prociteascä din trânsa invátätura crestineascä de rând in Dumi-
neci poporenilor säi sä o spuie sä o
2. Din sau ucetealniile cele mai noue, cazania a doua zi de
in sä nu se ceteascä, in celelalte vechi päucenii din Bucuresti,
la Govora tipärite, mai vechi acea cazanie nu se ga-
seste, ci impotriva aceea.
3. Slujbele bisericesti mai ales st. liturghie sä o a o sluji
la dela preotii, cari se väd a bine a sluji dupä tipic obiceiul

Vezi mai sus p. 275.

2) »Arhiva Tom. I. Nr. 3 p. 37.
3) Crestinä., Blaj 1936 Nr. 2 p. 93.

www.dacoromanica.ro
bisericii dela scaunul arhieresc, fdrä de atestatie sau carte de incredintare
acelora$i, nu se vor cunoaste ca procopsiti intre acele slujbe.
4. S. Pricestanie pentru cei bolnavi a o gäti peste an iaräsi sä invete dela
preoti adesea mai putin in 14 odatä sä cerce de
se va spre stricare, la liturghie sä o potriveascä sfinteascd

5. nu cunune numai treji pe ai säi poporeni, treaji ispo-

vediti, sfintei liturghii sau sfânta liturghie.
6. Pravila bisericii, precum se porunce$te in 72, o isprä-
in biserici zile de särbdtori, iar pe unde
se va a se gäsi. De cärti spre acea câte s'au tipärit
acum in Blaj, se
7. Treji cu pildä se poarte inaintea tuturor, ca sä ieie
toti dela ei intru tinerea poruncilor lui Dumnezeu a bisericei, pentru
aceea nimenea la sä nu se cum opresc sfintele canoane.
8. Curätenia, care se cuvine preotilor mai mare decât mirenilor,
porunca s. canoane a pravilei sä o
fiinda acum n'au pând la a
noastr, in trebile nevoile sale vor cunoaste pe protopop Danil dela Monor
ca pe un inspector, andu-i toat ascultarea supunerea ca unui protopop,
precum si saborul aceasta dela noi a insä ne-a rugat, ca unele trebi mai
u$oare ale eparhiei, pentru depärtarea protopopului, sä le cineva in
eparfirie, carele ar fi mai vrednic, le-ar putea sä le ispräveascd, aceasta
noi o am ingAduit, numai fie dupä socoteala numitului mai
sus inspector. Dat Näsäud 1767, 19 Decemvrie.

Protopopul DAniIä ca inspector se interesa mult de parohiile

de pe Somes. il afläm donatiuni bisericii din
In arhiva metropoliteaná din o adresä cu litere
cirile (scrisoare foarte slabä) färä dat färä numär, dar pe verso
e insemnat de o altä anul 1772-1774 creionu12). In
aceastä protopopul Dänilá Pop din Monor, calitatea sa
de inspector al SomesuIui, recomandä episcopului pe George
din ca sä fie hirotonit de preot. Acest
George de fapt a devenit preot a servit Mágura-Ilvei. A
deplinit functiuni preotesti Näsäud3), dar din nefericire, dupä
cum publia vicarul circularul din Octomvrie 1808, a
a fost lipsit de darul preotiei.
»Arhiva p. 250.
2) A seamä data e gresitä.
3) Ibidem, Vol. V, p. 24.

www.dacoromanica.ro
 cele de sus se deduce dupä Anton Nasz6di nu s'a
numit alt protopop tractual actual in Näsäud, ci tractul a fost
administrat de protopopul din Monor Pop in calitate de
inspector anume la numirea lui leronim Kalnoki, care a
urmat Naszodi ca protopop actual al Näsäudului. Aceasta
apare din Cultura Crestinä, anul 1939, Nr. 11-12, pag. 745,
se zice: »In instructiunile date la lanuarie 1770 (prin
episcopul Rednic) inspectorului districtului Rodnei, protopopului
Dänilá, dupá ce ii atrage atentiunea, cä »scoala nemtascä pentru
pruncii poporenilor s'a ridicat la porunceste sä
cerceteze sentimentele oamenilor sä dea cerere »cä
indreptátor românesc sä fie pruncilor lângä cel nemtescc.
Tot Pop este a se in textul, ci in 29
nuarie au fost la primarul Bistritii Conrad Dinghes, vicarul
din Blaj, Jacob Aron protopopul din Vezi mai jos
tractul protopopesc al Monorului.
In »Arhiva T. IV, Nr. 18, p. 343, se spune cä
la un act de inchizitie din 6 August 1777, timpul,
pop districtual era Pop, cred cä e o gresalä. In 1777 era
protopop in Násänd nu Pop, ci leronim Kalnoki. Dacá la
numitul act de anchetá va fi fost prezent protopopul Dánilá
Pop, va fi fost numai in calitate de a lui Kalnoki. In 1776
Kalnoki scrie cu mâna sa pe Triodul din Rebra, ci el e protopop
al Näsäudului.

Vol. I, Nr. 3, p. 31.

www.dacoromanica.ro
 Protopopul leronim Kalnoki
1771-1780

Acesta a fost de origine Säcui, dar din o familie veche, care

se aminteste deja in secolul al XIV-lea, nobilitatä la 1697. Aceastä
familie se desparte in douä una rämâne in Transilvania
cealaltä trece Moravia. In documente aflám cu numele de
noki un comite, pe Samuil Kalnoki, vice-cancelar al lei impá-
rätestil). In Ardeal un regiment, purtând numele de
läm un general, conte Antoniu Kalnoki3).
Numele de botez al protopopului Kalnoki a fost ceea
ce apare din raportul despre faptul, cä icoana Maicii Domnului
din capela episcopalä din Blaj in luna Martie 1674 a värsat lacrämi,
la care fapt a fost prezent novitul Kalnoki, care cálugä-
rindu-se in 30 Octomvrie 1764, primi numele de leronim4). In
30 Octomvrie 1764 episcopul din Blaj primeste in mänästirea din
Maierii Belgradului de alugär pe Kalnoki. Episcopul Aron
ridicase aceastä mänästire in 1761. Aceastä mänästire se
azi ca parohialä pentru parohul din Maierii Belgradului.
In ei e primul unit Atanasiu5).
28 August 1765, dupä ce episcopul trece pe Kalnoki
cálugärii mänästirii Sf. Treimi din Blaj, e trimis Kalnoki de
episcopul Atanasiu Rednic la Roma, pentru studii in colegiul de
propaganda fide, cu Vasile Ambroziu Sadi.
Toti acesti trei tineri s'au relators dela Roma in 1769, ceea ce
apare din scrisoarea episcopului Rednic dela 6 Octomvrie din
an, prin care episcopul trimite pe alti trei tineri in locul
celor reintorsi.
In 1764 impäräteasa Maria Terezia a emis un ordin, cä in
confiniele militare se ridice in fiecare sediu de stat major, pre-
cum in cercul fiecärui batalion, câte o germanä, parte
pe cheltuiala statului, parte contributii dela grániceri. In 1770
N. les I p., 227, 258, 274, 290, 291, 308 391.
2) Vol. I, Nr. 1, p. 67 69.
3) Dr. Bunea, Episcopii Petru Paul Aron D. Novacovici, p. 265, 266.
4) les II, p. 628.
t. Metes, Mänastirile românesti din Transilvania, 1936, p. 6.

www.dacoromanica.ro
sosi la comanda din Sibiu un consiliului
de Curte, in care se zice privitor la din districtul militar
al Rodnei, pe lângá pcoalele de acum, so se ridice o
in care de religiune, limba românä pi sä
se mai dea instructiune pi din limba germanä pi elevilor li se
insufle in mod fundamental principiile de moralitate pi datorintele
fatä de domnitor pi patrie. Aceastá sä se infiinteze in
säud, unde va fi a se pi un gimnaziu, pi in fine cheltuie-
de intretinere se acopere din fondul alodial. s'a
o latino-germand, numitd normald
La 13 Martie 1771 colonelul regimentului Enzenberg
copului din Blaj, stäruintä de aproape trei ani, a reusit
dela consiliul de räzboiu din Viena înfiintarea pi u
conducerea acestei pcoale cere dela episcopul un calugär bläjan.
Kalnoki in 7 Mai 1771 raporteazd institutului Propaganda
Fide din Roma: »Fiinda impäräteasa Maria Terezia a rezolvat
chestia scoalelor noi in noul district militar al Rodnei,
in cari gränicerilor români sä se instrueze tiinte,
pietate pi moravuri bune pi pentru implinirea acestei grele misiuni,
a cerut un alugär basilitan, episcopul m'a designat pe mine.
Kalnoki anuntä apoi, inceputul lucrärii va face principio
mensis (la inceputul lunii lunie). s'a in
1771, ceea ce apare din altä scrisoare a lui Kalnoki, din
23 Mai 1772, tot atre congregatia Propaganda fide, in care zice:
»Eu, transferat la acest district militar rognean, pentru a da junimei
rornâne, din legiunea a doua românä, fundamentele latine,
in prezent mä nizuiesc a satisface acest scop din prima kale 1771.«
In aceastä scrisoare Kalnoki mai spune, ca la la limba
latinä au fost 30 de elevi, la limba erau 40 pi cä
elevii se mereu. Apoi din acesti 70 elevi, intre cari
erau pi fläai mari, abia a aflat câte unul, care sä plie face bine
semnul crucii pi de aceea pe limba le pren pi
Dumineca pi catehismul. in 1772, raportând guvernului
despre pcoale, spune despre Kalnoki, cO el e »institutorul tinerimei
milifiel de
Sotropa Istoria näsaudene, 1913, p. 11-13.
2) Cultura Crestinä, Blaj, 1936, p. 400--401.

www.dacoromanica.ro
 363

Ajungând Kalnoki in a fost numit protopop al

districtului Näsäud, care post era vacant dela moartea lui Antoniu
Farkas Lupul. In calitate a fäcut vizitatii canonice a
desvoltat o mare diligintä in cele administrative biserice$ti, de$i
a fost de neam sträin.
La vizitatia fäcutä in 1939 in autorul acestor
$ire, am aflat un Triod a acelei biserici, editie din Blaj dela 1771,
urmätoarea inscriptie: »Aceastä sfântä carte, numitä Triod, a cum-
pârat-o popa Vasile din Rebra mare o a dat pomanä la
biserica Rebrii-mari. Drept sufletul lui sä la acea
pomenire ve$nicâ el preoteasa lui Aristina. Anii dela Hristos
1776, iarä cine o ar fura, sau o ar insträina, sau ar a
täia acest zapis, sä fie anatema maranota. Scris-am eu, leromonalz
Hieronirn Kalnoki, protopopul epariziei
Pe când pärintele Pavel Chita din Romuli mai exista
incá biserica cea veche de lemn, de mondial,
scriitorul acestor Romuli, am vizitat personal
biserica cea veche. Pe fruntarul acesteia am aflat urmätoarea
scriptie: Fiind Grigore Maior, lard protopopul districtului
leronim Kalnoki, din cinul Vasile, s'au s'au
catapiteasma aceasta cu sarguinfa osteneala popii Cosma Urâtu-
lui prin George din Blaj. Anal 1778. lar nzesterul
lemnar a Jost plaid ameneascd Petre Anal 1778c
Pe un Apostolier in biserica din Rodna, editie din 1767,
domnul N. a aflat scrise urmAtoarele vire: »Insemnarea cti-
sf biserici din Rodna anal 1780 Julie . zile, de
mine ieromonalz Hieronim protopopul eparhiei
In 1780 Kalnoki se reintoarce la Blaj, atre anului,
unde e prefect seminarial.
In 1782, la alegerea de episcop, Kalnoki se aflä con-
sistoriali prime$te el un vot pentru a fi episcop2).
In 19 lunie 1784 Hieronimus Kalnoki solicitat de epis-
copul Bob ca, in calitate de egumen al mänästirii din sä-$i
lorga, Scrisori inscriptii si maramuresenesti. 11. p. 160.
Reproducere de pärintele Gavril Bichigean in .Slujitorii altarului bis. din
p. 37.
M. Moldovan, Acte sinodali, I. p. 112.

www.dacoromanica.ro
354

dea pärerea asupra cererii Samuil

terlaki, Gavril (George) Paul (Petru) Maior, de a fi ab-
solvati de sarcina augärii, dá párerea, cá toti patru pot sä
fie absolva(i
In timpul Kalnoki a fost in in 1773, impäratul
losif al ca print mo$tenitor a cälätorit pe teritorul regimen-
112).
Kalnoki augär basilitan, nu a fost cásá-
torit. A decedat in Blaj in 17923).
Sub domnia acestui protopop, s'a introdus in 1777 obiceiul
de a colecta bani cu täierul ori Evanghelia4).
de Kalnoki a transportul de (moliftul)
sare pe plute pânä la Solnoc in Ungaria. Se introduc prin
Maria Terezia taxele pentru functiuni religioase se
uncepe a se de Toate aceste in 17655),
dupä 10 ani se constatä sarea transportatä, 154.689 mäji, a
adus un câ$tig de 455.892 florini. In Näsäud la 1770 se
biserica româná-catolia, in 1775 comuna Nepos in primire
teritorul de pe stânga Somesului dela Sa§i6).
In Some$anä«, Vol. VII, Nr. 24, preotul ortodox
Todor din Rusul-Bargäului la pag. 215 publicä n
semnärile lui Vasile Buzdug«, näscut in Rusul Bargáului (1827,
t 1876), notita »Am aflat pe o tidulá de cununie, cä
Aprilie 1761 a fost un Hironim protopop in Násäud (Hyero-
monahus Hieronimus Kalnoki)«. Deoarece Kalnoki la 1761, cum
am väzut mai sus, era in Roma, de unde s'a abia in 1769,
la 1761 nu putea fi protopop in Násäud, am rugat pe pärintele
sä-mi trimitá originalul insemnärilor. Mi trimis am
constatat, in adevär in insemnärile lui Buzdug e pus anul 1761.
Din aceste deduc, dl Buzdug a gresit in insemnä-
rile sale data se terminá cu 1, nu poate fi alta decât 1771, ceea
ce-mi aratá, cá Kalnoki numit in 1771 de instructor la
11. p.
2) »Arhiva Somesanäc, Vol. 5, p. 233.
3) 51. Metes, Ibidem, p. 41.
4) »Arhiva T. I, fasc. 4, p. 95.
5) Ibidem, p. 94.
Ibidem, p. 95.

www.dacoromanica.ro
normalä din a fost numit i protopop al
dului. Rämâne deschisä chestiunea, cum a putut Kalnoki, protopop
unit, dea facultare de cAsátorie in Rusul-Bargáului, ai cárui
locuitori erau toti ? Ori aceea au trecut la orto-
doxism?

Protopopul loan Para

1780-1787

S'a in Silva$ul de jos I), comunt gránicereascá in

regimentul I, judetul Hunedoara, din o familie veche de nobili.
Familia Para, azi e la statul de plugari. Tot in Silva$ul de
jos s'a näscut un nepot al protopopului loan Para, numit An-
toniu Para, fost pretor in Demsu$, judetul Hunedoara, cercul
Hateg, apoi pre$edinte de Tribunal. Acesta s'a maghiarizat de tot
a trecut la romano-catolici ; a decedat färä erezi de gen
less, i cu alti membri ai familiei, sunt ingropati in
cimitirul din Silva$ul de jos, aproape de biserict 2).
In Sematismul arhidiecezei pro 1900, p. 65, Bunea ne spune,
cá Para vi-a inceput studiile in Blaj, apoi a trecut Ungaria
(unde?) i absolvarea $coalelor episcopul Origore
I-a trimis la Viena in seminarul sf. Barbara, unde a terminat
studiile teologice. Dupá reintoarcerea sa in diecezá, in scurt timp
a fost numit capelan castrens regimentul al de granitä din
Násáud. In 1780 reintorcându-se protopopul Kalnoki dela Näsäud
la Blaj, Para fu numit protopop al Näsäudului instructor la
$coala normalá latino-germanä, 17713). Primul document
despre Para ca protopop al Násáudului, avem din anul 17814).
In 7 Februarie 1784 protopopul Para este trimis st intäreascá
I) 2) Bunea 5ematismul arhidiecezan din 1900, el alti
autori sustin, cä Para s'ar fi näscut in Silvasul de sus, Dr. I. Radu in
Istoria vicariatului gr.-cat. al Hategului, Lugoj 1913, la p. 323, spune, cä Para
e näscut in de jos. Dupä ce Dr. Radu descrie monografiile tuturor
comunelor apartinätoare vicariatului Hateg, pe baze de documente verificate,
cred, cä dreptatea e pe partea lui. acestea comune situate la o distantä
de abia doi-trei kilometrii una de alta, diferenta de páreri nu impoarti.
3) Cultura Cretinä, 1936, p. 400.
4) Dr. N. Nilles, Tom. I, p. 317, 318 in

www.dacoromanica.ro
366

in credintä pe unitii din Borgo-Bistrita; a predicat pi in Borgo-Rus

pi a sä induplece pi pe ace§tia a reveni la unire. In ziva
prima s'au invoit 72 familii, dar a doua zi s'au la
ortodoxie, spunând cd ieri au cedat amenintärilor lui
Para a avut de capelan pe preotul George in
Näsäud, care a fost prezent Para in
In Slujitorii altarului bisericii române la pagina
46, autorul are o scurtä biografie a preotului Câtiul. Cred cä e
o gre§alä de tipar, când se spune George Câtiul s'a näscut
in 1773 Dacä ar fi dreaptä datá, cum se poate, cd George
Câtiul la etate de 11 ani fi fost preot, deoarece in 1784 par-
ticipá cu Para in calitate de preot. A repausat G. Câtiul
21 Aprilie 18232).
In calitate de protopop Para participá la sinodul electoral
din 1782, ce muncise foarte molt cu protopopul din Bistrita
Alexandru Fiscuti, ca fie ales de episcop loan Bob. In aceastä
nizuintá l-au ajutat pi ceialalti colegi de studii universitare, dintre
cari pe atunci erau multi protopopi. Propaganda electoralä
bazat-o pe principiul, cä de fie ales episcop un preot
de mir pi nu cálugár, dupá cum s'a fost practicat dela inceput pi
pânä la aceastä alegere. Indemn la aceasta i-a dat colegul säu
Stefan Salciai, care atunci era prefect in seminarul Clericilor de
legea greceasa din Viena pi care lui Para, ca unui bun
prieten, ca se alti colegi pi facá tot posibilul,
ca protopopul Mure§ului loan Bob sä câ§tige atâtea voturi, cât
poatá infra in ternar. De aici despre numire se va
griji el 3).
In 1787 protopopiatul Näsäudului este ridicat la rangul de
vicariat pi protopopul loan Para fu numit vicar. Apa la
datá inceatä protopopiatul din o existentä
de peste 70 de ani, considerând numai sediul pi nu pi
pe protopopii din vidic.

1) »Arhiva Somesand., Tom. Nr. 10, p. 4.

2) Gavril Bichigean, Slujitorii altarului bis. rom. p. 46.
3) Timotei Cipariu, Acte Fragmente, p. 133 134.

www.dacoromanica.ro
 367

Protopopiatul de
1690 i azi

Trebue sä amintesc ceva, barem in generate, despre

protopopiatele De Târg pi Bistrita, pentrucä in timpuri au
fost strânsa cu Näsäudul. Pe timpul unirei protopopul
din era pi protopopul nostru ; mai apoi Dänilä Pop, protopop
in Monor, a administrat ani dearândul protopopiatul Näsäudului,
sub granitä multe comune a acestui protopopiat au apartinut
protopopiatului respectiv vicariatului
In anul 1353 in 24 Aprilie ora$ul Bistrita, primi dela regele
Ludovic I favoarea, de avea pi tinea un târg anual (Bâlciul cel
mare, totdeauna Miercuri dupá Sf. Bartolomeu catolic). Pe acele
timpuri, find târgurile atât de rari, erau de o covâr$i-
toare mai ales pentru locuitorii väii Some$ului superior, deoarece
ocupatiunea principald a era cre$terea pi inerea
cari se puteau valoriza mai bine numai in târguri atât de rari pe
atunci. latä pricina, pentru care s'au obicinuit Some$enii a nu mai
numi ora$ul numele de Bistrita, ci a-I numi cu numele de
» Târg«. De aceea pi tinutul, care - socotind dela râul

cade dincolo de orasul Bistrita, acum ora$ul au inceput

-
a-I numi Târg pi apa se nume$te azi. Traditia,
destul de vie pi azi, ne spune, in timpurile vechi se tineau Mr-
in »Mägura neagrän, situatä pasul pi comuna
de azi Ilvamare, apoi pe »Vârful punctul cel mai
la trecerea din Ardeal in Maramure$, precum pi in »Mägura
dintre Rodna pi Maieru pi comuna Mägura Ilvei. La primul
pi al doilea sä fi existat pi cetäti intärite.
protopopiatul sdu chiar
de of Unire. Sediul acestui protopopiat era comuna Cele
dintâi urme, despre existenta acestui protopopiat, sunt la lorga,
Documente din arhivul Bistritii Toni. p. 79, din anul 1691.
Documentul referitor copiez aci apa precum se la locul citat :
»Tuturor fäcätorilor de dreptate. Se expune, la 15
bruar 1691 a fost chiemat autorul scrisorii dela protopopul din
$ieut, in varmeghia Turzii, in sat in Dumbrava, pentru a jura pi
scrie, ce spun ne$te binzo$egi (martori): Aceasta e intrebarea

www.dacoromanica.ro
368

Auzita-ti, vAzutali, miluan Pitu Simion, a se sau

dupä ce s'au insurat, st se fi pisat in straie cu
ochii vostri väzuta-ti straiele ude?
1. Martora Lucoae, a lui Bodoni : Eram
inteo zi pe la ameaz numai amândouä cu nevasta, cu Todosia,
ea m'a chiemat la pat tolul ud, au zis,
se lângä dânsa in strae, ea mai mult dupá dânsul nu va
sedea. Eu tolul I-am ud, dar nu miluan, cä au fost pisat
ori apä, ei vor
2. Martor, Pifu de 40 ani, iobag a lui Bodoni
mond : eu fact cu sufletul meu alta nu spune, färä numai
acestea, care au spus femeia mea.
3. Martora, Moldovan Nastasia. Eu alta cu sufletul meu nu
stiu nice am väzut, dar dela altii am auzit de acest lucu, cä ar
fi fost, iará eu miloan, nu fost-a, sau ba. De asta miloan,
pe mine m'a intrebat, ce va face, când se apucá de dânsa
o tot pe vintricel nu-i poate face.
4. Martora, Däräban Märica, a lui Kapi János: Eu
de aceste lucruri dela oameni am auzit, cd ar fi fost, iarä miloan
cu sufletul meu nu fostau au nu, ei vor
4 martori sunt mosneni din varmegia Turzii, in Dum-
brava, varmegia, satul, luna, ziva precum este scris mai sus.
Adresa: Molitvi voastre domniilor voastre slugi
mai in lara$ul de sus, jurat sarga Mihai.
Alte semnäturi pe verso unde e a martorä Nastasia
Ughen : Aceasta miloan, cä intrebat ce va face, cä ea
nu va dânsul, zicând, cä se apucá de dânsa, o tot
mociofäleste pe vintricel, poate ca alti oameni.
Alta nu
Adresä câtre cinstitul protopop dela ieu(, protupop,
giuratul larasului de sus a tot cinstitului sfat a Scaunului
molitvii sale cinste st i se deie (o repetare a adresei are data
de 7 Martie)0).
Tot in 1681 »protopopul Constantin din vidic Bistrita
desaprobá un lorga II p. 30 Nr. 214.
Acesta este Procesul verbal de achetä probätorie fäcut cu
148 ani in cauza matrimonial& vincularä a Todosii Pitu contra ei Pi-
mion Pitu din Dumbrava pentru impotenta barbatului.

www.dacoromanica.ro
 La actele unirei atät sub Teofil, cât sub Atanasiu
popul din Costan la 1698, iar in 1700 Constantinus, a luat
partea activä impreunä cu 28 preoti reprezentând intreg vidicul
Bistritii 1). Prepozitul Macedon Pop 2) ne traditia
dela invätätorul normal Constantin mort in 1850 in etate
de 80 : »...tinându-se valea Rodnei mai de protopo-
piatul Catinei pi vice-protopopiatul dupä impärtirea din
timpurile acelea, in care un protopop avea câte un viceprotopop
subordinat pi câte 100-150 de comune biserice$ti adea câte un
comitat (judet) intregc Aceasta traditie se vede a fi adeväratä.
anume dupä ce in intervalul de timp din 1697 pi la 1704-5
nu afläm urme despre vre-un protopop al Näsäudului, suntem
aplicati a crede, cä in acest interval Näsäudul apartinea vice-proto-
popiatului pi cu aceasta Decanatului din Cátina.
Cumcä a apartinut decanatului din Catina pi la finea
secolului al XVIII dovadá este textul din epistola lui Petru Maior
scrisä episcopului Bob in 10 August 1785, in care Petru Maior
zice: »Eu, Mária Ta, deat sä fiu de atMa ru$ine pi prin târgul
de taro (Reghinul Säsesc) sä trimitä Dänilä(decanul Catinei) porunci
la mine pi prin gura copiilor - scris admonäluiasa (admo-
nieze) - mai gata sunt altele de Adea in 1785 Petru
Maior numit paroh la Reghin, odatä cu aceasta numire epis-
copul loan Bob i-a promis, va face pi protopop. Vestea aceasta
s'a pi lumea pi pe Petru Maior de protopop,
desi in fapt nu era. Imprejurarea aceasta jena atât de mult pe
Petru Maior. Ba decanul Catinei da mereu porunci. Aceasta a
dat prilej la scrierea epistoalei citate mai sus. Dacá decanul din
Catina avea jurisdictiune pi asupra Reginului, urmeazä de sine, cä
pi cu tractul era supus jurisdictiei decanului din Catina3),
in irnediatä apropiere.
In urma epistoalei citate a lui Maior 15 August 1785 a
urmat numirea lui Petru Maior de protopop. Citez din diploma
de numire ca mai bine acest lucru: »Deci eparhia
(protopopiatul) noasträ a Gurghiului a Abafaii la 1750),
1) les Tom I. p. 2W 249.
2) Activitatea vicarilor din Näsäud p. 10.
3) Revista Fundatiilor Regale A. 11. p. 109 110.

www.dacoromanica.ro
370

in vestita varmegie a Turzii, preacinstitului protopop pi decan Dand

dela de o vreme incredintatá, pentru depärtarea
locului de un povdtuitor mai de aproape ca acela a lips it...
duim, facem, numim pi investim protopop eparhiei
ghiului (pe Petru Maior) iar la Abafaia ca inspector.. Aceste loca-
litäti sunt in judetul Târgul foarte apropiate de prin
urmare este foarte usor de cá având jurisdictiune peste
ele decanul Daniil din Catina, neconditionat a avut jurisdictiune
pi asupra vice-protopopiatului din
In 1851 nouä parohii a tractului Budac, care a fost o urmare
a tractului pi respectiv Monor, apartineau la tractul
In 1733 Catina nu era nici mäcar protopopiat, necum deca-
nat, ci afläm in Catina numai pe doi preoti Popa Antonie pi Popa
Petru. Dupä moartea acestora a urmat Dandd Katonai1), care a
fost ridicat la rangul de decan, pi ca atare a participat la saborul
electoral din 1782 cu preotii loan din Tagul Mare pi din
Buza, iar din tractul Gurghiului au fost prezenti Popa Ursul
din Orsova pi Popa din Serbenij. Acest decan Dänilä avea
titlul de Reverendisim, ca toti decanii, pi el a introdus in Martie
1779 pe episcopul de mai târziu loan Bob in oficul de protopop
paroh in Târgul 2). Tot el, Dänilä, a tinut episcopului
dimisionat Major o frumoasä cuvântare de adio in
nodul din 17823).
este o in judetul Cluj, Plasa Mociu,
locuitori români. Ca decanat, avea sub jurisdictiunea sa mai multe
vice-protopopiate pi ca atare pi
Valea Rodnei era de o importantä cu mult mai mare
sä nu fi fost reprezentatä la sf. Unire. Duel la unire
au participat tracte protopopesti de o insemnätate cu mult mai
precum protopopul Macavei din Nimigea protopopul din
David pi protopopul Vasile din Sfântul, mi se pare impo-
sibil sä nu fi participat protopopul Väii Rodnei pi atunci suntem
siliti sä admitem, dupá cele cunoscute azi, cä la unire, Valea
Rodnei a fost reprezentatä prin protopopul din Constantin
$ematismul arhidiecesei metropolitane Alba-lulia Fägära 1900 p. 207.
2) Biografia episcopului Bob in Acte Fragmente, Cipariu p. 28.
3) L M. Moldovan, Acte sinodali T. I. p. 121.

www.dacoromanica.ro
 urniare a admite veracitatea coniunicatâ prin
Näsäudul a apartinut in timpuri la protopo-
piatul precum mai a avut ca inspector protopopesc
pe protopopul din Monor, cum am väzut mai ca urma al
celui din
In 1733, se vede din conscriptia lui Klein, protopopul
Constantin din era mort, deoarece protopop tractual era
Targ Popa Todor din tractul nu era mai mult
al ci al Monorului. conscriptia lui Klein la aceeasi
protopopiatul Monorului cuprindea 34 comune: Monor, Ragla,
Budac (Budacul de sus), Ardan, Lunca, Sebis,
Ruscior, (Säcalul de pädure), Luier, Suseni
(Fälfdläu), Deleni (Patac), Idicel, Ru§ii-Munti (Rusii-Multi), Sic, Filia,
Maioresti (Huduc), Deda, Petri (Cuiejd), Moräreni, Dumbrava,
Râpa de jos, Vätava de sus), Siguli-Uila, Bates, supe-
rior, ldeci, Mures-Mort (Hotmaros), (Mäcesäu), Bracovenesti
(leci) Porcesti
Pe acest protopop Todor afläm la sinodul din 1739 2).
In 8 Februarie 1761 alt protopop pe »Arhiva
VI. p 342.
In 1761 in 24 Noemvrie afläm in Monor protopop tot pe
Pbp3). La data de 24 Decemvrie 1766 acest
diacon in Monor inspector peste parohiile din Valea
scrie o scrisoare4), din care apare, ca lupta dusä de Românii bis-
triteni pentru a putea avea clopote la paraclisul a avut succes,
clopotele au pe paradis.
un an dela aceasta datä, vine in pärtile näsäudene in
vizitatie canonica episcopul Atanasiu Rednic in ziva de 19
Decemvrie 1767 5) episcopul tine un sabor in in care
Dr. Bunea, episcopul loan Klein p. 313-315.
2) I. M. Moldovan, Acte sinodali II 86.
3) Vezi la protopopul Anton Naszodi mai sus despre lucrurile confis-
cate dela Cute.
4) .Arhiva I. Nr. 3 p. 37.
Aceastä de 19 Decemvrie nu e deoarece tot autorul
numit scrie mai sus in aliniatul s'a tinut in Näsäud chiar, unde
vlädica 6ia petrecut ultimele zile ale lunei Decemvrie iar la
fine dl pune data 1767 in 19 Dec. A e eroare de tipar.

www.dacoromanica.ro
 pe protopopul DAnilá inspector peste parohiile din protopo-
piatul Näsäud, care era vacant. Vezi mai sus la protopopul Naszodi 1).
Protopopul Dánilä prin anul 1777 nu mai träia 2).
In 1782 saborul electoral a lui Bob nu mai existá arhidiacon
in Monor. InfiinIându-se granita, tractul Monorului s'a desfiinIat,
dupá ce mai multe comune, cari i-au apartinut, au fost militarizate
au fost alipite la protopopiatul restul comunelor
au fost trecute la protopopiatul Gurghiului 3).
Cultura 1936 p. 92.
2) vol. IV p. 343 3.
3) Las sä urtneze aicea diploma despre hirotonirea preotului Petra Tanco
din Monor
JOAN LEMENI
Cu mila lui Dumnezeu prin Tara Ardealulni ei impreunate,
Romänilor, Grecilor, Rusilor, Serbilor tuturor celorlalti de legea greceascä
drept credinciosi,
Pavel marele apostol al Domnului, in epistola sa Tit, Cap. 1,
porunce$te, cum se aseze prin ce text prin locuri preoti, precum
au poruncit adecä : care vor fi bärbati curati, prihanä, ca niste isprav-
nici a lui Dumnezeu, spre pläcerea sa, nu sumeti, nu iuti, nu
ne betivi, ne sfadnici, ne poftitori de agonisire spurcatä, ci iubitori de
iubitori, de bine la minte, drepti, curati, infrânati, cu alte daruri
acelasi chip inpodobiti. Cäreia porunci noi a fi supus cunoscându-ne,
dupa cea negräitä a Marelui Arhereu Hristos, nevrednici macar Hind,
ne-am pus intru aceasta arhiereascä, ziva noaptea cugetäm, cum
am putea primi acestea poruncite, a$ezând prin locuri preoti :

Deci aflându-se satul Monor din districtul Rodnei lipsit de preot Noi dupa
datoria noasträ cea pästoreasca vrând aceea de pästor a celor buni
dinciosi ai nostri a o ne-am intors ochii nostri spre cucernicul
temätorul de Dumnezeu fiul nostru Petra Tanco pre noi cercându-I,
dela altii märturie de incredintare pentru viata vestea lui cea luând,
tare nedejde având, ca cu mult mai vârtos de aci cu ajutorul lui
Dumnezeu va fi intru toate, precum marele apostol porunceste, hirotonit
pre lege ipodiacon, diacon preot Poruncim dreptaceea tutu-
ror celor de sub ascultarea Scaunului nostru, cari va veni, mai ales fiilor
no$tri sufletesti din numitul sat Monor pe cei dupa vrednicie
ii cum cunoascä, sä-I precum este dela Noi hirotonit preot
dându-i ascultare, in toatä cinstea bisericeascä.
Dat in Blaj, 8 Septemvrie 1843. ss. L. S. La
arhiereasch mandare: ss. loan (nedescifrabil) arhivar. Nr. 98. Vázut: ss. loan
Märian, vicar.
Originalul acestei diplome se Muzeul näsäudean. De aici I-am
copiat din bundvointa Dlui profesor Moisil.

www.dacoromanica.ro
 In 15 Decemvrie 1851 dupä ce s'a desfiintat granita
de pie memorie Macedon Pop episcopului in
Blaj o cerere, ci, pentru distanta mare dela Näsäud, pentru paro-
de pä sä se dee un protopop, ca ajutor vicarului,
adresa are urmátorul continut:
»1851 Dec. episcopului Acest vicariat constä din Valea
Rodnei cu 27, a Bargäului cu 3 din un mic tinut a l3udacului
9 parohii. Aceste din urmä se aflä intinse dela Bistrita pini
la Reghin in ceva distantá Näsäud de douä zile.
când sta institul de granitä, trebuind gränicerii pentru
isprävirea deschilnitelor lucruri militare a veni in locul $tabului,
pe isprävea trebuintele eclesiastice, ba purtându-se
corespondentele oficioase prin soldati armati, Vicariatul putea,
de curând comunica emanatele ordinatiuni celor mai depär-
tati parohi din tinutul Budacului.
Cu desfiintarea a regirnentului, s'a ingreunat cu totul
administrarea cauzelor eclesiastice, mai cu cu depirtatele
parohii tiitoare de cercul Gurghiului. Nu interes
numai usurarea poporului, care - sä tac despre altele - numai
pentru dobandirea spre cununie, trebue a veni dela Reghin
la prin urmare a perde 4 zile de lucru: mä silesc
a pune umilita rugdminte cutre Märia Ta, ca pentru aceste 9
Budac, Ragla, Santioana (Szent-lvan), Mo-
nor, Gledin, Maros- Monosfalu sä vä a numi ad-
ministrator au Vice-arhidiacon dependente dela vicariat pe loan
Stefan, parohul Budacului, care a absolvat in anii 1830 teo-
logia cu erninentä, a fost un an profesor, de atunci acuma
in calitate de paroh cu purtare zel atât in propovAduirea
verbului evanghelic, in lucrurile scolastice de care, cunos-
când foarte bine limba germaná, este o n'are un
mai larg de a lucra pentru binele comun.
Adevárat s'ar putea mentionatele parohii cu Arhidiaconatele
Bistritii a Reghinului intrupa, ci mai multe ponderoase cauze
mai cu seami fondul monturului stätátor din un capital de
29.000 a este menitä acum ca stipendiuri pentru
tineri, cari vor studia pe la Universitáti gimnaziuri, peste
cari sunt alesi manipulatori 12 bárbati sub prezidiul vicarului,

www.dacoromanica.ro
sfatuesc, ca acele sä nu se cu totul de Vicariat,
altmintrelea n'ar putea avea trebuincioasa apoi pi alte
s'ar na§te, care punandu-se sub un administrator de-
pendente, nu numai s'ar inconjura, ci pi poporul in privinta rela-
tiunilor eclesiastice nespus s'ar u§ura.
Decumva Ilustritatea Ta din cauze subiective nu te-ai indura
aceastä umilitä a mea propunere a confirma, apoi rog, ca
batär parohiile Monos- pi Maros Oroszfalu, in distantä dela
ghin numai de doue ore, sä se intrupe cu acel arhidiaconat, cAci
din Näsäud nu se pot administra Mrd numai paguba
pi a poporului.
Putea-s'ar unele parohii din tractul Bistritii cu
a Budacului, ca sä fie mai mare, cât pi unele din a Becleanului
vecine Näsaudul, pi toate numai in depärtare de una ord,
cu Vicariatul, ci despre aceasta, convins cuma Arhidiaco-
natele cu infiintarea alor douä Episcopaturi vor trebui altmintrelea
a se impärti, mai cu seamä impartirea politica, numai indräs-
nesc a face nici batär 1).
Aceastä cerere a fost de episcopul infiin-
tându-se in locul protopopiatului istoric pi respectiv Monor
un protopopiat al Budacului, care in ziva de azi,
conform §ematismului diecezei de din 1867 acest proto-
popiat s'a infiintat pentru urmätoarele parohii frunte cu vice-
protopopul loan cel propus de vicarul M. Pop: Budacul
român, la (cu filile Dumitrita, Varhei, pi Uifalau),
din, Monor, Murareni, Ru§ii-Munti, Santioana
pi Total 9 parohii.
Tractul Budacului are in subordine azi urmätoarele parohii:
Ardan, Budacul de sus, Domne§ti (Bileag), Dumbrava,
2), Lunca (Fri§), Märi§el (Nu§faläu), Mägurele ling),
»Arhiva vol. V p. 287.
2) unmoral unui täran din comuna Gledin trece Moldova la mänästi-
rea Neamtului aici in 1697 se cälugäreste. Sub numele de Pahomie
ajunge unul dintre cei mai invätati arhierei ai timpului säu episcop la Roman.
Pahomie zideste in apropierea mänästirei Neamt schitul Pocrov, in care se
adäposteste in refugiul säu ca in mänästirea Strämba Fizesului, de
unde apoi trece in (St. Metes, Istoria bis. p. 498). - In
mändstirea, ce a existat acolo, azi peste apä, infiintati de diacul
ron, sfintit preot de episcopul al 11-lea la 17 Martie 1636, s'a
numit »Pocrov«. De ce?

www.dacoromanica.ro
 375

Jeica, Monor, Morlreni, Neteni (Net), Filii: Albe$tii-Bistritii

Ferihaz; la, Filii: Dumitrita, Orheiul-Bis-
tritii Petri$; Râpa de sus, Filie: Râpa de jos; Ru$ii-Munti,
Rustior, Sänt-loana, Sebi$, ieut, Total 19 parohii.
S'a numit al Budacului re$edinta preotului numit loan
ca protopop.
Dupä loan $tefan a urmat ca protopop Pop, näseut
in 1823, in 1850 re$edinta in Märi$el, a se schimba
numele tractului. Acesta a decedat in 12 Februarie 1893 in elate
de 70 ani, a 44, dupä el a urmat in oficiul de
administrator protopopesc Ciril Deac cu re$edinta in care
la 1900 a fost numit protopop actual, dupä ce aici a servit
numai ca administrator protopopesc. Acesta in 1903 functioneag
ca vicar foraneu episcopal vice-arhidiacon al Rodnei, paroh al
Näsäudului inspector al $coalelor din districtul Näsäud, dupä
moartea vicarului Dr. loan Pop, intâmplatä in 1 August 1901.
Dupá Deac a urmat ca administrator vice-protopopesc loan Pop,
fiul lui lacob, cu re$edinta in Märi$el, care serve$te in ziva de
azi ca actual din 1914, distins titlul de arhidiacon onorar

1) Despre familia acestuia vezi »Arhiva colorant IV, p. 459

urm., publicati de mine,
17

www.dacoromanica.ro
376

Protopopiatul Bistritii
1780 azi

de militarizarea Väii Rodnei, Bistrita a apartinut chiar

dela inceput la protopopiatul cu toate comunele din jurul
ei, fie curat românesti, fie mestecate cii Sasi Bistrita era sediul
sau capitala Vidicului Bistrifii, cum se numea pe atunci tinutul
din jurul Bistritii, la care apartinea Valea Rodnei. milita-
rizare, s'a fäcut o arondare a protopopiatului, respectiv a
vicariatului Ndsäud, alipindu-se la acesta pe parohiile avute
toate comunele militarizate din protopopiatul Monorului, care
cu acea ocaziune s'a desfiintat, precum pi alte comune militarizate,
cum au fost mai târziu cele de pe
Aceasta o dovedeste, in lipsa altor documente, imprejurarea,
ci la saborul electoral din 1782 protopopul loan Para
cu preotul Mihail din Rusii-Munti, iar protopopul Bistritii Alexan-
dru Fiscuti participä la acel sabor cu popa Niculai din (care
nu era militarizat) popa din Din parohiile
apartinâtoare vidicului säsesc al Bistritii, cari pânä aici apartinuri la
protopopiatul din Näsäud, precum din comunele luate dela alte
tracte, existente aici, s'a format protopopiatul Bistritii in 1780.
Cel dintâi protopop al Bistritii, a fost Alexandra
näscut in comuna Fiscut, de unde ipi are pi conumele, din judetul
Cojocna, azi Cluj. Studiile teologice le-a la Pazmaneum in
Viena2). absolvire a rämas câtva timp la curtea episcopald
in Blaj. In 1780 a fost dispus de paroh la Reghinul-sdsesc, dar
tot in acel an, Infiintându-se protopopiatul Bistritii, a trecut ca
protopop la Bistrita. In 1782, cu protopopul Para dela
Fiscuti a lucrat foarte mull, ca loan Bob sä ajungä
episcop in Blaj. In 1784 a fost rechemat din Bistrita la Blaj pi
numit rector al seminarului, in care oficiu pânä in 1787,
când fu numit vicar al Hategului. A decedat in 8 Februarie 17893).
') la 1295 era parohie Biserica cea mare din piatä este
edificatä cu venitul unei mine de aur dela Rodna, pe care cutare proprietar
däruit pentru un an in acest scop. La 1550 Bistrita a fi catolick tre-
când Sasii la religiunea reformatä.
2) Nilles, Simbolae, vol. 1, p. 318.
3) Dr. 1. Radu, Istoria vicariatului gr.-cat. al Hategului, p. 117.

www.dacoromanica.ro
 377

In 1812 in Bistrita era paroh vicearhidiaconul

tractului Seretel. In 1820 era paroh arhidiacon in Bistrita loan
In 1824 i 1825 era paroh in Bistrita arhidiaconul din
loan Sirnoneti. In 1830 era paroh vicearhidiacon in
Bistrita Maior. Tot i in 18311).

In sinodul mare din 1833 a fost numit ca protopop actual

al Bistritii loan Maior2). Acesta muri in 9 lanuarie 1867 in vârsta
de 85 de ani. Va a fost näscut in 1782. Maior a servit
ca protopop neintrerupt i in aceastä calitate ia parte in 1850 la
18/30 Septemvrie la alegerea metropolitului in Blai3). Maior dela
anul 1830 pânä la 1844, adecä 14 ani, a avut de cooperator pe
loan fiul preotului din Prislop Chita, mai apoi paroh
in Mintiul de lângä Näsäud. Autobiografia acestuia este publicatä
in »Arhiva Some§anä«, volumul VIII, Nr. 26, p. 45-72.
Dupä moartea lui loan Maior a fost numit protopop in
Bistrita Alexandra care in anii din urmá a vietii lui Maior
a fost protopop surogat lângá Maior care in 10 11 August
1868 ia parte la sinodul din Blaj, care a ales metropolit pe Vancea.
Moare in 19 Mai 1901 de 67 ani. Dupä el, in 27 lulie 1901 cu
Nrii 6593 6594 e numit viceprotopop onorar i administrator
al protopopiatului Gerasim Domide. Despre el vezi intre vicarii
din A repausat in 16 Decemvrie 1909. el a urmat
George Stanciu, apoi Dioniziu mai apoi canonic in
azi e loan Petringel.

1) Calendarium novum ad annum 1912, 1920, 1925, 1930, 1931.

I. M. Moldovan, Acte sinodali, T. II, p.
3) Ibidem, T. II, p. 90.

www.dacoromanica.ro
378

In »Autobiografia preotului loan Chita din Mintiu gene-

alogia familiei sale«, publicate in Nr. 26
pag. 45 urm. s'au strecurat unele greseli, pe cari le rectificdm
astfel:
1. La pag. 58 aliniatul 4: Grigore Chita, näscut in 1806, a
fost introdus de preot in Bidiu a. 1851 a räposat la 20 Noem-
vrie 1856. Mormântul säu se azi sub altarul bisericii edi-
ficate 1895. A fost cäsätorit cu o fatä din Mintiu sau Prislop,
numele loana, moartä in 1864, in de 50 ani. Ei au avut
7 copii, anume: Elena näsc. 22 Febr. 1852, räp. 25 Martie 1853;
Rafila näsc. 25 1853; loan 1841-1853; Ana 1846-1853;
Maria cäsätoritá Vermesan; Gafta cäs. ; Rafila cgs. lacob

Cira pe Ilvamare1).
2. La pag. 58 al 5: Maria, fiica lui Grigore a lost
toritä cu Teodor Vermesan, cantor in comuna Bidiu. Acesta a
avut un singur fiu: pe Vasile Abodi, azi comerciarit in Bidiu.
3. La pag. 58 6: fiica lui Grigore Chita, a fost
cdsätoritä cu agricultorul Encean. Au avut trei copii: loan, Maria
Miron.
4. La pag. 69 3: Maria, filca lui Chita, a fost
toritä cu loan Oltean, fiul lui Gavril Oltean al Mariei n. Avram,
sora preotului loan Avram din Mintiu. loan Oltean a fost näscut
in Mintiu; tatäl säu Gavril Oltean venise acolo din Riciul de
Câmpie. Acest Gavril afarä de fiul säu loan avuse 2 fete:
pe o Veronicä sau Firoanä pe cu Andrei Ciocan,
in Mälut. Din aceastá cAsätorie s'a loan Ciocan.
(Vezi continuare la pag. 58 60 sub a), b), d2).
Stefan Buzila

Cominicäri primite DI Vasile Abodi, comerciant in Bidiu.

2) Rectificärile de sub p. 2, 3, 4, fäcute de paroh Miti-
tean din fost preot in Bídiu.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro