Şcoala Postliceală „Prof. Dr. P.

Brânzei” Iasi

Referat
Leadership si comunicare profesionala

Tema
BARIERE IN COMUNICARE

Profesor:
Psiholog Cristina Bostan

Eleva Anul I:
BARIERE ÎN CALEA UNEI BUNE COMUNICĂRI

Comunicarea nu are loc într-un mediu steril, omogen şi protejat, ci, dimpotrivă, într-unmediu
încărcat de influenţe dintre cele mai diverse: de la influenţele naturale la cele sociale
şiculturale, de la cele individuale la cele de grup şi de masă, de la cele tehnice şi
organizatorice lacele logice şi lingvistice, de la cele obiective la cele subiective etc. Aceste
influenţe merg de la simpla întârziere sau cosmetizare a informaţiei, până la completa
denaturare sau chiar pierdereadefinitivă a acesteia. Pentru omul contemporan, asupra căruia
presiunea informaţională este din ce în ce mai puternică, cunoaşterea şi contracararea
factorilor, care generează influenţarea negativă acomunicării, reprezintă o cerinţă majoră.
Considerată printre cele mai importante aptitudini, aptitudinea de comunicare cuprinde şi o
componenta care ţine de capacitatea de a proteja comunicarea de influenţele negative.Unii
autori din domeniul ştiinţelor comunicării grupează factorii care influenţează negativ
comunicarea sub denumirea de “bariere de comunicare”, alţii sub denumirea de “zgomot”.

MODELE DE ANALIZĂ A BARIERELOR DE COMUNICARE.

Barierele de comunicare sunt factori care micşorează probabilitatea unei comunicări de succes
aici se disting două categorii de bariere de comunicare: macrobariere si microbariere.
Macrobarierele de comunicare sunt legate, în principal, de mediul de comunicare şi de lumea
mai largă în careare loc comunicarea. Macrobariere de comunicare la randul lor se disting
prin: nevoia sporităde informaţii, nevoia de informaţii din ce în ce mai complexe, contextul
utilizării şi altor limbi încomunicare, în afara celei oficiale, nevoia constantă de a învăţa
concepte noi. Microbarierele de comunicare sunt legate, în principal, de elemente cum ar fi
comunicarea mesajului, sursa sidestinaţia.

TIPURILE BARIERELOR DE COMUNICARE

Se enumeră o serie de bariere, toate înscriindu-se în categoria microbarierelor.

1. Bariera de mediu

●      modul de transmitere a informatiilor si calitatea comunicarii sunt in mare parte

dependente de mediul ambiant. Barierele de ordin fizic sunt primele percepute ca
elemente perturbatoare: zgomotele, iluminatul, microclimatul pot reprezenta unii dintre
factorii perturbatori.

●      contextul ambiental nu depinde numai de calitatea mediului fizic, ci si de mediul cultural
si comportamental. De exemplu, daca se doreste comunicarea cu o anumita categorie
sociala si profesionala, trebuie sa se considere valorile culturale concomitent cu relatiile
interpersonale la momentul respectiv. Climatul psihologic al locului de munca si modul
de abordare al acestuia de catre management este esential pentru a evita transformarea
acestuia in bariera de comunicare. Evident, comunicarea trebuie analizata si planificata
pe baza nevoilor reclamate de sarcini, cu considerarea caracteristicilor de input-output ale
oamenilor (capacitatea 'canalului' de comunicare uman de 510 bit / s simultan cu
sensibilitatea sa senzoriala personala). Pe cat posibil, se vor respecta normele
ergonomice, dand mare atentie gradului de incarcare informationala pe unitatea de timp
 pentru fiecare angajat in parte, precum si posibilelor interferente care pot conduce la grad
mare de stres si surmenaj

2. Bariera de perceptie

●      bariera de perceptie este generata de limitele procesului de perceptie la om si se

manifesta prin descrierile individuale diferentiate ale realitatii, urmate de concluzii
diferentiate derivate din abilitati perceptuale diferentiate. Acestea pot conduce la
conflicte grave, mai ales datorita erorii generale de atribuire

●      problema perceptiei ca abilitate a individului se poate rezolva partial prin educatie la
nivel personal (mai ales in domeniul atentiei) si prin selectie adecvata (adica prin
'achizitionarea' unor oameni cu abilitati de perceptie in concordanta cu profilul sarcinilor
de executat) in cadru organizational

3. Bariera de personalitate (psihologica)

●      bariera psihologica reprezinta reflectarea in constiinta umana a limitarilor capabilitatilor

individuale. Convingerile care se formeaza prin educatie si experienta in privinta
limitarilor personale, se opun valorificarii complete a tuturor potentelor umane

●      bariera psihologica este legata de imaginea de sine, care se formeaza prin reflectare
constienta a datelor fizice si posibilitatilor intelectuale individuale, in comparatie cu cei
din jur (nici un obiect sau fenomen nu poate fi valorificat decat prin comparatie cu un
altul similar). Prin autoobservare si impresiile persoanelor cu care individul ia contact, se
formeaza 'oglinda psihica', in functie de care omul se compara (constient sau inconstient)
cu ceilalti, identificandu-si pozitia (statutul) si sesizandu-si limitele

●      in functie de natura imaginii de sine (pozitiva sau negativa), individul este dezinvolt sau
complexat din punct de vedere afectiv si / sau comportamental. De aici rezulta marea
importanta a acestei imagini, autocreata si / sau influentata prin educatie si coordonate
sociale (aport familial si / sau al anturajului), pentru gradul de motivare a aspiratiilor
personale, care determina complexul de atitudini in cadrul comportamentului

●      s-au identificat trei tipuri de imagini de sine, in raport cu modalitatea de reflectare in
constiinta:

1.     subaprecierea - determina complexe de inferioritate, constituind bariera de

comunicare prin inhibitie (complexe de inferioritate)

2.     evaluarea corecta a posibilitatilor - determina comportament normal si disponibilitati

mari pentru comunicare, care se va derula in mod echilibrat (daca si anturajul ofera
aceleasi disponibilitati)

3.     supraevaluarea - determina o imagine hiperbolizata, dominata de infatuare, aroganta,

comportament agresiv etc. si constituie bariera de comunicare prin preferinta pentru
monolog autoritar, prin refuzul de a accepta semenii ca parteneri de dialog, prin
comportament neetic (complexe de superioritate)
 ●      deci omul este ceea ce crede despre sine, pentru ca se comporta in conformitate cu
modelul creat de sine. Orice perturbatie a mediului exterior care il solicita peste nivelul
cu care este obisnuit apare ca o conditionare negativa asupra potentelor sale. Pentru a
contracara acest efect, este necesar ca fiecare individ sa realizeze auto-feedback pozitiv
prin crearea unei imagini pozitive despre el, ca modalitate eficienta de adaptare la mediu.
Cum imaginea pozitiva se reflecta in comportament, va rezulta si o atitudine pozitiva fata
de comunicare

4. Bariera de limbaj

●      bariera de limbaj este caracterizata prin semnificatia limbajului ca mijloc de transfer al
informatiei. In aceasta acceptiune, de multe ori oamenii nu pot comunica corect din cauza
ca limbajul nu poate oferi niciodata o descriere fidela a semnificatiei intentionate, care
trebuie comunicata

●      diferenta dintre realitate si descrierea sa prin limbaj datoreaza imperfectiunii

mecanismului de reflectare a ceea ce se percepe prin simbolizare, deci prin abstractizare,
concentrare si clasificare a obiectelor prin limbaj propriu. Astfel, spre exemplu, ceea ce
in ochii unora poate sa apara satisfacator, in ochii altora (prin intermediul altor criterii de
simbolizare intr-un sistem diferit de valori) poate sa para inadecvat sau lipsit de sens. In
acest fel se creeaza o bariera de comunicare intre cei doi parteneri, care nu opreste doar
circulatia mesajului, dar creeaza si tensiuni psihologice care pot duce la conflicte

●      aceasta bariera se poate inlatura prin crearea in organizatii a unui sistem de comun de
valori pentru TOTI membrii, prin educatie, persuasiune, recompensare adecvata si
utilizarea unui limbaj comun. Totodata, trebuie indepartata orientarea exclusiva catre
EU-l propriu simultan cu stimularea orientarii catre parteneri, prin utilizarea unui cod etic
si a unei filozofii orientate catre o conduita pozitiva, altruista si bine cunoscuta de catre
toata lumea

●      aceste elemente contribuie la o intelegere mai buna a modului de percepere si interpretare
a partenerului si faciliteaza cunoasterea prealabila a reactiilor lui (empatie). Deci, pentru
imbunatatirea comunicarii trebuie alese mijloace (cuvinte, reprezentari grafice, gesturi
etc.) semnificative pentru celalalt, care simultan sa minimizeze efectul imaginatiei
individuale indiferent de contextul in care se desfasoara comunicarea, de caracteristicile
proceselor de perceptie si de gradul de distorsiune a canalului de transmitere a mesajului

●      avand in vedere ca, in general, dar mai ales in afaceri, pe baza informatiilor comunicate
se iau decizii, informatiile trebuie sa fie simultan (Robert Fulmer):

CLARE, COMPLETE, CONCISE, CONCRETE si CORECTE

Barierele in comunicare sunt atat de variate pe cat sunt de diferiti oamenii care comunica. Cheia in
depasirea acestor obstacole consta in determinarea acestor conditii si in incercarea de a modifica starea si
comportamentul interlocutorului in asa fel incat mesajul sa fie cat mai clar si comunicarea cat mai
eficienta.

Surse:

https://www.scribd.com/doc/44607818/BARIERE-DE-COMUNICARE