OPERE BACALAUREAT 2021 LIMBA ROMANA
1 Basmul cult Povestea lui Harap-
Alb, Ion Creanga
2 Nuvela realist-psihologica Moara
cu noroc, Ioan Slavici
3 Comedia de moravuri O scrisoare
pierduta, I.L. Caragiale
4 Roman obiectiv modern Ion, Liviu
Rebreanu
5 Roman modernist subiectiv Ultima
noapte de dragoste,intaia noapte
de razboi, Camil Petrescu
“Povestea lui Harap-alb” de Ion Creanga este un basm cult, publicat in revista “Convorbiri literare”, in anul
1877. Autorul porneste de la modelul basmului folcloric, caracterizat de stereotipie, si reactualizeaza teme de
circulatie universala, dar le organizeaza conform propriei viziuni, intr-un text narativ complex, diferit de cel al
basmelor populare.(...) In concluzie, “Povestea lui Harap-Alb” este un basm cult ce are ca particularitati
umanizarea fantasticului, caracterul realist al fabulosului, umorul si oralitatea.
„Moara cu noroc” de Ioan Slavici, apărută în anul 1881, este o operă realist-psihologică, ce are un caracter
profund moralizator, prin care autorul critică lipsa de valori spirituale ale omenirii. Aceasta reflectă universul
structurat al satului ardelenesc și ilustrează morala căderii în patima banului. Este o lucrare de referință în
literatura română și în cadrul speciei literare din care face parte. Relația dintre Ghiță și Ana cunoaște o
transformare dramatică de-a lungul operei, întrucât relația lor evoluează într-un vizibil declin, ducând la
despărțire.(...) Moara cu noroc este o nuvelă realist-psihologică în care arta construirii personajelor este
dublată de un spirit moralizator, Slavici afirmând că rostul scrierii a fost îndrumarea spre o viață în armonie cu
valorile firii omenești.
Opera este scrisă in 1883 și jucată in 1884 pe scena Teatrului Național București, într-o perioadă in care
literatura română cunoaște o dezvoltare fără precedent, societatea Junimea reunind toți marii scriitori ai
vremii. Opera se încadrează în realism prin: tipuri umane, fapte verosimile, plasarea acțiunii în timp și spațiu.
(... ) În concluzie, această operă dramatică este remarcabilă, rămânând neegalată încă în spaţiul comediei
româneşti.
Prin romanul Ion , publicat în anul 1920 , Liviu Rebreanu oferă literaturii române prima capodoperă , întâiul
roman modern care înfăţişează în mod realist universul rural.
Meritul lui Liviu Rebreanu este acela de a îndepărta viziunea idilică a sămănătoriştilor şi de a contura chipul
aspru al ţăranului român , mistuit de ancestralul “glas al pământului”,
Satul lui Liviu Rebreanu este un univers stabil, cu legi proprii, cu tradiţii fixate de veacuri, care aminteşte de
satul lui Slavici , dar în acelaşi timp este marcat de orizontul tragicului.
Romanul Ion este o monografie a satului ardelenesc de dinaintea Primului Război Mondial , o dramă a
pământului , dar şi a iubirii, fiind în acelaşi timp romanul unui destin tragic, al vieţii şi al morţii.(…) Prin Ion al
Glanetaşului, Rebreanu construieşte tipologia complexă a ţăranului român, încadrat în contextul spaţial şi
temporal al Transilvaniei începutului de secol XX. Romanul Ion rămâne o paradigmă a prozei realiste
româneşti, caracterizat prin modernitate şi prin adâncime psihologică, vădind un talent narativ de excepţie
Opera lui Camil Petrescu, “Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, se încadrează în romanul
modern interbelic prin: tema intelectualului în căutarea absolutului moral în iubire, tehnicile de investigație
psihologică (memoria afectivă, conflictul interior, fluxul trăirilor, monologul interior), unicitatea perspectivei,
subiectivitate, personajul introvertit, inadaptatul superior care trăiește o dramă a conștiinței.(...) In concluzie,
“Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi” este un roman psihologic modern care prezinta o noua
perspectiva, demitizata, asupra razboiului, si care introduce in literatura romana o noua tipologie:
intelectualul inadaptat ce aspira la absolut.
6 Roman traditionalist Baltagul,
Mihail Sadoveanu
7 Romanul experientei Maitreyi,
Mircea Eliade
8 Roman balzacian Enigma Otiliei,
George Calinescu
9 Luceafarul, Floare-albastra, Mihai
Eminescu
10 Arte poetice Testament, Tudor
Arghezi
11 Arte poetice Eu nu strivesc corola
de minuni a lumii, Lucian Blaga
Cea mai cunoscută creaţie sadoveniană, Baltagul, apărut în anul 1930 , ilustrează formula tradiţională a
romanului realist de observaţie socială şi problematică morală. Reconstituind monografic viaţa muntenească
din Moldova începutului de veac XX, acest roman reprezintă o sinteză a prozei sadoveniene. (.......)Romanul
Baltagul este de tip tradiţional, pentru că recompune imaginea unei societăţi arhaice, dar prin complexitate,
prin polimorfism şi semnificaţii, scrierea depăşeşte graniţele tradiţionalului şi intră în categoria romanului
mitic.
Romanul "Maitreyi", apărut în 1933, face parte din literatura modernă interbelică şi ilustrează epicul pur, în
spiritul lui Andre Gide, care creează eroul lucid, dominat de dorinţa cunoaşterii de sine, care-şi ordonează epic
experienţele trăite. "Maitreyi" este un roman erotic şi exotic, precum şi un roman al autenticităţii, în care se
îmbină mai multe specii literare: jurnalul, eseul, reportajul şi naraţiunea la persoana I.(....) Maitreyi este un
roman modern, subiectiv al perioadei interbelice. Tehnicile narative – confesiunea, jurnalul, monologul
interior, introspectia, autenticitatea – , tipologia intelectualului lucid, însetat de experienţe noi, valorificarea
stilului indirect liber, prezenţa elementelor eseistice, inserţia documentului în text, ineditul determinat de
ilustrarea culturii şi a civilizaţiei indiene, într-o perioadă în care interesul era orientat în direcţie occidentală,
toate acestea susţin modernitatea romanului
Opera Enigma Otiliei, aparuta in anul 1938, este un roman deoarece dezvaluie o actiune ampla desfasurata pe
mai multe planuri narative, conflicte puternice si un numar ridicat de personaje. Este un roman realist de tip
balzacian prin tematica, obiectivitate, veridicitate si a personajelor tip. Prin inserarea de elemente romantice,
clasice, moderne, George Calinescu depaseste realismul, creand un roman de sinteza estetica.(...) În concluzie,
opera “Enigma Otiliei” este un roman interbelic, dată fiind poziţionarea acestuia în istorie, de factură obiectivă,
realistă, balzaciană, însă cu elemente moderne şi romantice, ce surprinde prin tematica sa lumea burgheziei
din capitală la începutul secolului al XX-lea, evidenţiindu-se în acest context prin motivul moştenirii sau al
paternităţii şi prin tema iubirii.
Poemul ,,Luceafãrul” de M Em, publicat iniṭial la Viena, apoi in toamna anului 1833 în ,,Convorbiri literare”,
valorificã idei din basmul ,,Fata în grãdina de aur”, cules de Richard Kunisch, dar ṣi surse mitologice ṣi izvoare
filosofice, despre antinomiile dintre omul de geniu ṣi omul de rând. (… ) In concluzie, se contureazã o viziune a
lumii prin prisma iubirii ṣi a omului de geniu. Iubirea doritã este, în final, o iubire imposibilã, iar superiorul este
condamnat la o viaṭã nesfarṣitã, fãrã iubire.
Poezia ,,Testament’’ face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii române interbelice și deschide
volumul ,,Cuvinte potrivite’’. Este o artă poetică în care este exprimată concepția despre artă și poezie,
urmărindu-se misiunea artistică a poetului într-o manieră expresivă. Este o artă poetică modern prin
problematică (transfigurarea socialului în estetic), prin estetica urâtului și raportul dintre inspirație și tehnica
poetică. ( …) În concluzie, opera literară ,,Testament” de Tudor Arghezi este o artă poetică modern în care
poetul devine născocitor și meșteșugar al cuvintelor. Creația artistic este atât produsul inspirației divine, cât și al
tehnicii poetice. Truditor al cuvintelor, Arghezi elaborează o sinteză etică și estetică a spiritualității poporului
român, într-o manieră originală.
Poezia ”Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” deschide volumul ”Poemele luminii”, publicat în anul 1919,
într-o perioadă de efervescență culturală când în literatura română se manifestă două curente literare:
modernismul, promovat de criticul E. Lovinescu la revista și cenaclul “Sburătorul” și tradiționalismul,

12 Arte poetice Joc secund, Ion Barbu
13 Plumb, George Bacovia
manifestat în jurul revistei “Gândirea” a lui Nichifor Crainic. Poezia se încadrează în modernismul expresionist
prin: caracterul de artă poetică, exacerbarea eului, elementele de prozodie (ingambamentul), preocuparea
pentru esențe, prezentarea misterului universal ca sens al existenței, al artei, al poeziei.(...) În concluzie,
poetul propune prin creația sa o nouă viziune asupra lumii formate din “mistere” ce nu pot fi descifrate și
reflectă viziunea despre creație și cunoaștere a poetului-filozof.
Poezia “Joc secund” de Ion Barbu face parte din volumul cu acelasi nume, publicat in 1930. Dupa delimitarea
etapelor creatiei lui Ion Barbu de catre criticul Tudor Vianu, aceasta opera apartine ultimei etape, cea
ermetica, care se defineste printr-un limbaj incifrat, accesul la informatii realizandu-se prin experienta
revelatiei si prin initiere. (...)In concluzie, arta poetica “Joc secund” de Ion Barbu, se remarca in perioada
interbelica prin stilul sau inedit, alaturi de poeziile “Testament” de Tudor Arghezi si “Eu nu strivesc corola de
minuni” de Lucian Blaga.
Plumb este poezia emblematică a universului liric bacovian, cea care deschide volumul de debut în 1916 ,
dându-i şi titlul. Fără a fi o artă poetică în sens strict, poezia e un manifest implicit, pentru că notele esenţiale
ale universului bacovian se identifică în textul şi subtextul poetic.(...) Fiind o poezie emblematică pentru
întreaga creaţie bacoviană, Plumb este un discurs liric modern, de o sensibilitate aparte, dincolo de care se
zbate, perpetuu, o conştiinţă tragică.