Sunteți pe pagina 1din 2

1.

Introducerea

Utilizatorii situaţiilor financiare iau decizii economice după evaluarea capacităţii unei entităţi de
a genera numerar şi echivalente de numerar cu ajutorul resurselor existente, pe baza
informaţiilor concentrate asupra poziţiei financiare, performanţei şi modificărilor poziţiei
financiare ale unei entităţi. Întrucât modalitatea cea mai facilă de reflectare a performanţelor
unei unităţi patrimoniale este prin intermediul rezultatelor acesteia, exprimate fie în mărimi
absolute (profit), fie în mărimi relative (rentabilitate), putem afirma că pe baza contului de profit
şi pierdere se analizează performanţele întreprinderii, calculându-se, în acest sens, diverşi
indicatori

Astfel, situaţia veniturilor şi cheltuielilor oferă o imagine incompletă a performanţei dacă nu este
folosită împreună cu bilanţul şi cu situaţia modificărilor poziţiei financiare. Luând în considerare
aceste aspecte, se impune necesitatea prezentării modelelor de cont de profit şi pierdere.

Cont profit si pierdere:


-prezentare din IFRS
-din IAS
In timp ce fiecare model de prezentare întocmit în conformitate cu IFRS are avantaje pentru
diferite tipuri de entităţi, IAS 1 impune conducerii să aleagă, pe de o parte, prezentarea cea mai
relevantă şi cea mai fiabilă, iar pe de altă parte, o prezentare suplimentară despre natura
cheltuielilor, inclusiv cheltuielile cu deprecierea şi amortizarea şi cheltuielile cu beneficiile
angajaţilor, deoarece aceste informaţii sunt utile la estimarea viitoarelor fluxuri de trezorerie.

Prezentare succinta a conturilor de venituri si cheltuieli

IAS 1 stabilește cerințele generale pentru prezentarea situațiilor financiare, liniile


directoare pentru structura acestora și cerințele minime pentru conținutul
acestora. Acesta cere unei entități să prezinte un set complet de situații financiare cel
puțin anual, cu sume comparative pentru anul precedent (inclusiv sume comparative în
note). Un set complet de situații financiare cuprinde:

 o situație a poziției financiare la sfârșitul perioadei;


 o situație a profitului și pierderii și a altor rezultate globale pentru perioada
respectivă. Alte rezultate globale sunt acele elemente de venituri și cheltuieli care
nu sunt recunoscute în profit sau pierdere în conformitate cu standardele
IFRS. IAS 1 permite unei entități să prezinte o singură situație combinată de
profit și pierdere și alte rezultate globale sau două situații separate;
 o situație a modificărilor capitalului propriu pentru perioada respectivă;
 o situație a fluxurilor de numerar pentru perioada respectivă;
 note, cuprinzând un rezumat al politicilor contabile semnificative și alte informații
explicative; și
 o situație a poziției financiare la începutul perioadei comparative anterioare,
atunci când o entitate aplică retrospectiv o politică contabilă sau face o retratare
retrospectivă a elementelor din situațiile sale financiare sau când reclasifică
elementele din situațiile sale financiare.

O entitate ale cărei situații financiare sunt conforme cu standardele IFRS trebuie să facă
o declarație explicită și fără rezerve a acestei conformități în note. O entitate nu trebuie
să descrie situațiile financiare ca fiind conforme cu standardele IFRS decât dacă
respectă toate cerințele standardelor. Aplicarea standardelor IFRS, cu prezentare
suplimentară atunci când este necesar, se presupune că va duce la situații financiare
care realizează o prezentare corectă. IAS 1 se ocupă, de asemenea, de probleme de
continuitate, compensare și schimbări de prezentare sau clasificare.

S-ar putea să vă placă și