GHID PRIVIND PROIECTAREA I EXECUTAREA LUCR RILOR Indicativ:

DE REABILITARE TERMIC A CL DIRILOR DE LOCUIT

Contract: 411/2009
Faza: 2
Redactarea: II
Beneficiar: MDRT

CAPITOLUL I: Prevederi generale

SEC IUNEA 1: Obiect
Art.1
Prezentul ghid se refer la proiectarea i executarea lucr rilor de reabilitare termic necesare pentru
cre terea performan elor energetice ale cl dirilor de locuit.

Art.2
Ghidul include în conceptul de reabilitare termic ansamblul de lucr ri de renovare/modernizare termo-
higro-energetic necesare i posibil de aplicat pe ansamblul cl dirii (elemente de construc ie i
instala ii) i op ional pe fiecare unitate func ional independent (de regul apartament).

Art.3
Ghidul prezint alc tuiri constructive i niveluri de performan pentru diverse moduri de realizare ale
solu iilor de renovare/modernizare adoptate în vederea reducerii consumului de energie pentru
îmbun t irea performan ei energetice i anume:
(1) Sporirea rezisten elor termice la valorile prev zute în normele tehnice în vigoare, sau superioare
acestora acolo unde este posibil, pentru pere ii exteriori, placa peste subsol i plan eul de peste
ultimul nivel prin izolare termic ;
(2) Utilizarea tâmpl riei eficiente energetic realizat fie prin recondi ionarea tâmpl riei exterioare
existente, aferent spa iilor comune i apartamentelor, fie prin înlocuirea acesteia cu tâmpl rie
nou , adecvat ;
(3) Refacerea instala iilor, înlocuirea sau completarea acestora utilizându-se componente cu randament
îmbun t it i consum redus.
Art.4
Ghidul indic proiectan ilor i executan ilor, în principal, precum i celorlal i factori interesa i:
(1) Reglement rile tehnice actuale i standardele na ionale armonizate, care trebuie respectate la
proiectarea i executarea lucr rilor de reabilitare/modernizare termo-higro-energetic ;
(2) Clasele i nivelurile minime de performan ale sistemelor în ansamblu i ale produselor din
alc tuirea acestora (în principal termo i hidroizolante) care stau la baza alegerii, în etapa de
proiectare-ofertare, i la departajarea sistemelor, în etapa de licitare;
(3) Condi iile care se impun în execu ie pentru realizarea diferitelor categorii de lucr ri i coordonarea
acestora din punct de vedere tehnologic.
Art.5
Ghidul sintetizeaz i coreleaz informa iile generale diseminate în reglement rile tehnice i
standardele na ionale i europene, referitoare la reabilitarea/modernizarea cl dirilor de locuit.

Elaborat de: Aprobat de:

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN MINISTERUL DEZVOLT RII
CONSTRUC II, URBANISM SI DEZVOLTARE TERITORIAL REGIONALE I TURISMULUI
DURABIL „URBAN-INCERC” Cu ordinul nr.
SUCURSALA INCERC BUCURE TI
Art.6
Ghidul r spunde necesit ii de specificare/explicitare a caracteristicilor produselor utilizate ca
termosistem la pere i i termohidroizola ii la acoperi uri cuprinse în detaliile din reglement rile tehnice
în vigoare sub denumirea generic de termoizola ie sau hidroizola ie.
Art.7
Ghidul completeaz lista m surilor pentru îmbun t irea performan ei energetice cu interven ii asupra
instala iilor existente i rela iile de coordonare a acestora cu lucr rile de reabilitare a anvelopei.

SEC IUNEA a 2-a: Domeniul de aplicare

Art.8
Ghidul se adreseaz proiectan ilor, verificatorilor de proiecte i exper ilor tehnici atesta i pentru
cerin ele esen iale, auditorilor energetici, executan ilor, responsabililor tehnici cu execu ia atesta i,
dirigin ilor de specialitate, fabrican ilor i furnizorilor de produse din domeniu, organismelor
administrative, organelor desemnate s exercite control în domeniul construc iilor, beneficiarilor /
investitorilor, cercet torilor, asocia iilor profesionale de profil.

Art.9
Ghidul se utilizeaz în etapa de stabilire a sistemelor de reabilitare, asigur date necesare pentru
elaborarea Proiectului Tehnic, a detaliilor de execu ie i în principal a Caietelor de Sarcini pentru
executarea lucr rilor i pentru furnizorii principalelor produse utilizate la lucr rilor de
reabilitare/modernizare energetic a cl dirilor de locuit (produse pentru termoizola ie, hidroizola ie i
tâmpl rie);
Art.10
Prevederile prezentului ghid se aplic la lucr rile de interven ie, la anvelopa i instala iile cl dirilor de
locuit, care au ca scop sc derea consumului specific pentru înc lzire sub valorile prescrise precum i la
proiectarea cl dirilor noi de locuin e.

Art.11
Ghidul nu se refer la lucr rile de reabilitare pentru:
(1) Cl diri cuprinse în lista de patrimoniu sau situate în zonele protejate stabilite potrivit legii;
(2) Cl diri de locuin e cu strat de protec ie i finisaj a anvelopei din: lambriuri de lemn, produse
polimerice sau compozite combustibile;
(3) Locuin e individuale cu alte structuri decât cele din zid rie i beton;
(4) Cl dirile cu pere i cortin .

SEC IUNEA a 3-a: Referin e principale

Art.12
Prezentul ghid va fi utilizat împreun cu reglement rile tehnice i standardele în vigoare indicate în
anex .

SEC IUNEA a 4-a: Terminologie

Art.13
În prezenta lucrare se aplic termenii i defini iile urm toare:
(1) Anvelopa
totalitatea elementelor de construc ie perimetrale care delimiteaz i protejeaz volumul interior al
unei cl diri de mediul exterior sau de spa ii cu alte destina ii;
2
(2) Termoizola ie sau izola ie termic
component a anvelopei cl dirii care confer nivelul de performan higrotermic stabilit prin
reglementare;
(3) Material termoizolant
produs industrial utilizat pentru realizarea izola iei termice, având ca principal caracteristic
valoarea mic a conductivit ii termice de calcul;
(4) Tasare
caracteristic mecanic privind deformabilitatea unui material termoizolant, exprimat prin varia ia
relativ a grosimii acestuia, sub efectul unei înc rc ri statice prestabilite func ie de tipul de
material;
(5) Hidroizola ie sau izola ie hidrofug
component a anvelopei cl dirii cu rol de protec ie a acesteia împotriva apei din precipita iile
atmosferice sau din terenul de fundare;
(6) Structur (alc tuire) hidroizolant
ansamblu multistrat de produse cu propriet i hidrofuge (în principal) care compun o hidroizola ie;
(7) Sistem de difuziune
component aplicat cu tehnologie proprie, cuprinzând elemente specializate cu rol de egalizare a
presiunii vaporilor de ap i de evacuare a acestora din straturile alc tuitoare ale anvelopei
construc iilor;
(8) Etan eitate la ap
proprietate definitorie a hidroizola iei caracterizat prin clase de impermeabilitate i care const în
protec ia anvelopei, structurii de rezisten i a spa iului interior împotriva p trunderii apei din
exterior;
(9) Sudare
proces de îmbinare (lipire) realizat dup înmuierea suprafe elor care urmeaz a fi unite (fie prin
înc lzire, fie cu ajutorul unui solvent) prin presarea zonei de suprapunere;
(10) Lipire cu adeziv
proces de îmbinare realizat prin aplicarea unor adezivi sau a unor benzi adezive, pe suprafe ele
care vor fi unite, urmat de presarea suprapunerilor;
(11) VLP (Valoare limit dat de produc tor)
valoare limit , minim sau maxim , declarat de produc tor i care trebuie ob inut în timpul
încerc rilor de verificare a caracteristicilor produsului;
(12) VDP (valoare declarat de produc tor)
valoare declarat de produc tor înso it de o toleran declarat ;
(13) Exploatare
utilizarea anvelopei în limitele prescrise cu respectarea m surilor obligatorii de între inere i
verificare;
(14) Durat de exploatare
perioada de timp în care o component a anvelopei asigur cerin ele stabilite privind aptitudinea sa
de utilizare, condi ionat de verificare i între inere periodic ;
(15) Nivel
valoare dat care corespunde limitei superioare sau inferioare a unei cerin e; nivelul este dat de
valoarea declarat pentru caracteristica respectiv ;
(16) Clas
o combina ie de dou niveluri ale aceleia i caracteristici, între care trebuie s se situeze
performan a, unde nivelurile sunt date de valoarea declarat a caracteristicii respective;
(17) Fluaj
varia ie continu i lent a deforma iilor materialelor supuse la solicit ri continue de lung durat ;
(18) ETICS (External Thermal Insulation Composite System)
sistem compozit de izolare termic la exterior, termosistem compact;
3
(19) Fa ad ventilat
sistem exterior de izolare termic în care stratul de protec ie i finisare, fixat mecanic, este distan at
fa de termoizola ie printr-un strat de aer ventilat natural;
(20) IGU (isolating glass unit): EVI, element de vitraj izolant;
(21) HPL (High Pressure Laminates)
produse sub form de pl ci (panouri) impregante cu r ini termosudabile, presate la temperaturi i
presiuni ridicate;
(22) ACP (Aluminium Composite Panels)
panouri compozite din aluminiu alc tuite dintr-un miez din material termoplastic între dou foi de
aluminiu finisate în diferite culori;
(23) PP-R: polipropilen reticulat ;

(24) Nota ii preluate din versiunea în limba român (SR EN) a standardelor europene pentru produsele
termoizolante fabricate din:

EPS – polistiren expandat; XPS – spum de polistiren extrudat; MW – vat mineral (bazaltic );
GW – vat de sticl (vat mineral din nisip sau sticl topit ); CG – sticl celular
PUR – spum rigid de poliuretan; PF – spum fenolic ;
WW – vat de lemn; WF – fibre de lemn; EPB – perlit expandat;
ICB – plut expandat ; PIR – poliizocianurat.

(25) Principalele materiale sintetice utilizate ca foi flexibile hidroizolante pentru acoperi uri:

a) Materiale plastice:
PE – polietilen ; PE-C – polietilen clorurat ; PP – polipropilen ; PVC – policlorur de vinil;
PIB – poliizobutilen ; CSM sau PE-CS – polietilen cloro-sulfonat ; EBA – etilen/butil acetat;
EEA –etilen/etilacetat, Terpolimer etilen/etilacetat; ECB sau EBT – etilen, copolimer, bitum;
EVAC – etilen/vinilacetat; FPO sau PO-F – poliolefin flexibil ; EPP sau PP-F – polipropilen ;
TPO – poliolefin termoplastic

b) Cauciucuri tip elastomeri:

BR – cauciuc butadienic; CR – cauciuc cloroprenic; CSM – cauciuc polietilen cloro-sulfonil;
EPDM –etilen-propilen-dien-terpolimer; IIR – cauciuc izopren-izobuten (butil cauciuc);
NBR – cauciuc acrilonitril-butadienic (nitril cauciuc);

c) Cauciucuri termoplastice:
EA – amestec elastomeric; MPR – topitur de cauciuc procesabil ;
SEBS – stiren etilen butilen stiren; TPS sau TPS-SEBS – SEBS copolimeri;
TPE – elastomeri termoplastici, nereticula i; TPE-X – elastomeri termoplastici, reticula i;
TPV – cauciuc termoplastic vulcanizat;

4
(26) TABEL cuprinzând simbolurile nivelelor declarate ale caracteristicilor de performan ale
produselor termoizolante, notate conform standardelor armonizate:

Metoda de
încercare
Nr. Simbolul nivelului, valorii sau clasei declarate pentru:
Standardul
crt.
SR EN sau EN
Simbol Denumirea Num r:
0 1 2 3
1. RD Rezisten termic declarat
12667 sau 12939
2. D Conductivitate termic
3. L Toleran e lungime
822
4. W Toleran e l ime
5. T Toleran e grosime 823
6. S Toleran e perpendicularitate 824
7. P Toleran e planeitate 825
DS(N) Stabilitate dimensional în condi ii de laborator 1603
8.
normale constante
DS(TH) Stabilitate dimensional în condi ii specificate de 1604
9.
temperatur i umiditate
10. BS Rezisten a la încovoiere 12089
DLT Stabilitatea dimensional , deforma ia, în condi ii de 1605
11.
sarcin la compresiune i temperatur
12. CS (10) Efortul de compresiune la o deformare de 10% 826
13. FT Rezisten a la înghe -dezghe 12091 sau 12087
14. TR Rezisten a la trac iune perpendicular pe fe e 1607
15. CC(i1/i2/y) Fluajul de compresiune 1606
16. SD Rigiditatea dinamic 29052-1
CP Compresibilitate
Grosimea, d L 12431
17.
Grosimea, d B
Reducerea de lung durat a grosimii 1606
18. WL(T) Absorb ia de ap de lung durat prin imersie 12087
19. WD(V) Absorb ia de ap de lung durat prin difuziune 12088
MU Factor de rezisten la difuzia vaporilor de ap , ,
20.
(pentru produsele omogene);
12086
Z Rezisten a la vaporii de ap , (pentru produsele
21.
acoperite)
22. a Densitatea aparent 1602
23. AF Rezisten a la trecerea aerului 29053
24. PL(P) Penetrarea sub sarcin concentrat
12430
25. PL(5) Sarcina concentrat pentru 5 mm deforma ie
26. FW Varia ia abaterii de la planeitate dup imersia par ial 825
27. TP Rezisten a la trac iune paralel cu fe ele 1608

5
CAPITOLUL II: Proiectarea lucr rilor de reabilitare
SEC IUNEA 1: Generalit i

Art.14
(1) Conform legisla iei în vigoare proiectarea lucr rilor de interven ie asupra cl dirilor existente
cuprinde urm toarele etapele:
a) efectuarea Expertizei Tehnice referitoare la structura de rezisten a cl dirii de locuit la care se
solicit reabilitarea/modernizarea din punct de vedere energetic:
(i) în situa ia unei concluzii favorabile a expertizei tehnice cu privire la rezisten a mecanic i
stabilitatea imobilului, cu specificarea clar a permisiunii de realizare a lucr rilor de
reabilitare, se trece la etapa urm toare de întocmire a Auditului Energetic;
(ii) în cazul în care expertiza tehnic constat deficien e ale structurii de rezisten , care impun
necesitatea efectu rii unor lucr ri de repara ii i/sau consolid ri, care condi ioneaz
executarea lucr rilor de reabilitare, întocmirea Auditului Energetic i a celorlalte
documenta ii tehnice se suspend pân la remedierea deficien elor semnalate.
b) efectuarea Auditului Energetic i elaborarea Certificatului de performan energetic
corespunz tor consumului energetic actual al cl dirii
c) întocmirea documenta iei de avizare pentru lucr rile de interven ie (DALI);
d) elaborarea documenta iei tehnice (DTAC) pentru autorizarea execut rii lucr rilor de interven ie
i ob inerea avizelor i acordurilor solicitate pentru emiterea autoriza iei de construire;
e) întocmirea proiectului tehnic, inclusiv a detaliilor de execu ie, verificarea tehnic a acestuia
pentru respectarea cerin elor esen iale i elaborarea caietelor de sarcini pentru executarea
lucr rilor, pentru furnizorii sistemelor i a principalelor materiale, caietelor de sarcini pentru
recep ii, pentru urm rirea în timp i pentru întocmirea c r ii tehnice;
f) asigurarea asisten ei tehnice i participarea la inspec ia fazelor determinante;
g) efectuarea verific rii prin termografie a lucr rilor executate i elaborarea referatului cu ocazia
recep iei la terminarea lucr rilor
h) întocmirea i înmânarea proprietarului a noului Certificat de performan energetic
corespunz tor imobilului reabilitat;
i) propunerea m surilor de monitorizare energetic a cl dirilor reabilitate.

(2) Interven ia pentru reabilitarea termic a cl dirilor de locuin e const în proiectarea i executarea
urm toarelor lucr ri (enumerarea, nu este limitativ ):
a) realizarea unei componente termoizolante aplicat imobilului existent, pe pere ii exteriori, peste
plan eul ultimului nivel i sub plan eul dintre primul nivel sau parter i spa iile reci adiacente
(hol, subsol, gang);
b) realizarea componentei hidroizolante denumit :
(i) hidroizola ie, când este aplicat pe acoperi urile teras ale imobilului sau pe elemente
adiacente acestuia (copertine, logii, balcoane);
(ii) învelitoare, când este executat pe acoperi uri cu arpant ;
(iii) hidroizola ie subteran , când este aferent subsolurilor i soclurilor cl dirilor.
c) recondi ionarea sau înlocuirea ferestrelor i a u ilor exterioare cu tâmpl rie performant
energetic i realizarea, concomitent cu înlocuirea tâmpl riei, pe lâng ventilarea natural ,
sistemelor de ventilare mecanic sau higroreglabile adecvate pentru a asigura o rat a ventil rii
spa iilor de minimum 0,5 l/h;
d) reabilitarea i modernizarea instala iilor aferente cl dirii;
e) refacerea sau executarea rampelor pietonale, copertinelor, balustradelor la sc ri i la terase,
precum i a altor elemente de construc ie sau instala ii necesare pentru asigurarea tuturor
cerin elor esen iale ale construc iilor;
f) dotarea cu echipamente/instrumente utile/necesare monitoriz rii.
6
CAPITOLUL III: Condi ii pentru proiectarea lucr rilor de izola ii termice
SEC IUNEA 1: Generalit i

Art.15
Datele tehnice referitoare la realizarea componentei termoizolante a cl dirii se asigur de c tre
proiectantul de arhitectur , având cuno tin e tehnice în domeniu, în colaborare cu expertul de
specialitate atestat pentru cerin a „economie de energie i izolare termic ”, pe baza calculelor de
dimensionare a protec iei termice cuprinse în solu ia propus de auditorul energetic i a reglement rilor
tehnice în vigoare indicate în acest ghid.
Art.16
(1) Date de tem
Aceste date se asigur de autoritatea contractant prin proiectul ini ial al cl dirilor existente i se
completeaz de proiectantul de specialitate prin participarea direct la elaborarea lor i/sau
culegerea din urm toarele documenta ii:
(2) Expertiza tehnic privind rezisten a mecanic i stabilitatea construc iilor asigur informa ii
privind:
a) istoria, func iunea, caracteristicile structurale ale cl dirii, ale terenului de fundare, ale
elementelor nestructurale i ale finisajelor;
b) starea de afectare fizic a construc iei;
c) comportarea în timp la ac iuni naturale sau accidentale i degrad rile produse de acestea sau de
lipsa între inerii cl dirii;
d) aspecte func ionale (modific ri, ad ugiri);
e) abilitatea sistemului structural de a rezista la ac iuni seismice;
f) starea tehnic actual a elementelor constructive ale imobilului (pere i, balcoane, atice,
terase/ arpante, tâmpl rie, socluri, trotuare, etc.);
g) eviden ierea eventualelor lucr ri de interven ie efectuate în trecut (care ar putea condi iona
realizarea m surilor de izolare termic );
h) evaluarea calitativ a construc iei i propunerea solu iilor de interven ie dac este cazul.
(3) Auditul energetic cuprinde:
a) analiza termic i energetic a cl dirii, pe baza c reia se elaboreaz Certificatul de performan
energetic a cl dirii;
b) solu iile în vederea cre terii performan ei energetice a cl dirii înso ite de analiza eficien ei
economice care indic durata de recuperare a investi iei, calculat pe baza materialelor i
tehnologiilor de execu ie alese, costul estimat al lucr rilor de investi ie i economia de energie;
c) caracteristicile izola iei termice (materiale, rezisten /conductivitate termic grosime, etc.) i ale
tâmpl riei exterioare;
d) m surile de reabilitare a instala iilor aferente cl dirii;
e) concluziile privind lucr rile de interven ie la anvelopa imobilului i pe ansamblu acestuia.
(4) Proiectul ini ial sau releveul cl dirii (întocmit în lipsa documenta iei) indic :
a) dimensiuni în plan i eleva ii ale construc iei i alc tuirea termohidroizola iilor;
b) dimensiunile golurilor i caracteristicile tâmpl riei (material, modul de deschidere) cuprinse în
tabloul de tâmpl rie;
c) grosimea pere ilor i alc tuirea acestora;
d) dispunerea i dimensiunile elementelor structurale (stâlpi, grinzi, centuri, buiandrugi) i
nestructurale (atice, parapete).
(5) Expertiza tehnic de specialitate precizeaz :
a) starea suprafe elor (finisajul) elementelor care se reabiliteaz (pere i, plan ee) i care devin
suport pentru termoizola ie i starea tâmpl riei exterioare;
b) eventualele lucr ri necesare corect rii suportului;
7
 c) starea i caracteristicile izola iei termice existente determinate pe baza observa iilor vizuale, a
analizei imaginilor termografice ale pere ilor i a rezultatelor încerc rilor de laborator asupra
e antioanelor reprezentative extrase prin sondajele efectuate asupra termohidroizola iei
acoperi ului.

SEC IUNEA a 2-a: Sisteme preconizate pentru termoizolarea pere ilor exteriori (partea
opac ):
Art.17
Prevederi generale
(1) Pentru reabilitarea termic a blocurilor de locuin e se utilizeaz de regul pozi ionarea
termoizola iei pe fa a exterioar a pere ilor pentru a nu se reduce suprafa a apartamentelor i pentru
a se asigura tratarea unitar a imobilului i a continuit ii protec iei în scopul elimin rii pun ilor
termice;
(2) Termoizola ia aplicat la exterior este integrat într-un ansamblu termoizolant compact
(termosistem) sau cu strat de aer ventilat;
(3) Termoizola ia aplicat la interior se va aplica doar în situa ia unor pere i f r acces la fa a
exterioar (pere i la rosturi), în cazul în care se impune p strarea fa adei ini iale sau la locuin ele
individuale de vacan (cu regim de înc lzire discontinuu);
(4) Pentru realizarea componentei termoizolante a unui imobil se poate utiliza numai unul sau o
combina ie de ansambluri termoizolante alese de proiectant în func ie de caracteristicile zonei pe
care se va aplica (orientare, ac iuni mecanice, cerin e estetice sau func ionale).
Art.18
Ansamblurile compozite i alc tuirea acestora vor trebui proiectate astfel înc t s asigure urm toarele
cerin e privind securitatea la incendiu:

(1) Pentru termoizola iile combustibile cu grosimea mai mare de 10 cm, montate pe pere i exteriori i
protejate cu tencuieli multistrat, se vor prevedea deasupra golurilor (ferestre, u i), termoizola ii cu
clasa de reac ie la foc A1 sau A2-s1,d0, de aceea i grosime cu materialul termoizolant, pe o
în l ime de minim 20 cm i care s dep easc golurile cu minim 30 cm de o parte i de alta;
(2) Închiderile perimetrale exterioare ale cl dirilor înalte i foarte înalte vor fi astfel proiectate i
realizate încât sa limiteze transmiterea incendiilor de la un nivel la altul. Închiderile perimetrale
exterioare se realizeaz din elemente A1, A2-s1,d0 rezistente la foc minimum EI 15 minute i EI 30
la foc exterior. Pentru limitarea transmiterii incendiilor pe fa ade se prev d separ ri cu zone cu
l imea de minimum 1,20 m, E 30 între vitr ri i se utilizeaz numai tâmpl rie exterioar A1, A2-
s1,d0;
(3) Produsele de construc ii utilizate pentru finisajul exterior, inclusiv de izolare termic sau de placare
a închiderilor perimetrale (fa ade ventilate i pere i exteriori de orice fel, pere i cortin ) ai cl dirilor
înalte i foarte înalte trebuie s fie cel pu in din clasa de reac ie la foc A1 sau A2-s1,d0;
(4) La cl dirile cu mai mult de 20 m în l ime total (pân la coam ) m surat fa de terenul carosabil
adiacent accesibil autospecialelor de interven ie ale pompierilor, sau care au mai mult de 5 niveluri
supraterane, termoizola iile combustibile se pot realiza din produse care au clasa de reac ie la foc
cel pu in B, respectiv cel pu in s2,d0;
(5) Pentru cl diri cu mai pu in de 5 niveluri supraterane i maximum 20 m în l ime total (pân la
coam ), m surat conform alineatului anterior, clasa de reac ie la foc a sistemelor compozite pentru
izolarea termic exterioar poate s fie cel pu in C, respectiv cel pu in s2, d0;
(6) Finisajele i tratamentele termice sau fonice combustibile montate pe pere i A1 sau A2-s1,d0
rezisten i la foc, nu vor crea goluri cu adâncimea mai mare de 20 cm fa de ace tia.

8
Art.19
Componenta termoizolant i componenta de protec ie i finisaj se vor aplica pe componenta rezistent
constituit din pere ii existen i ai imobilului numai dup efectuarea opera iunilor de preg tire a
acestora, opera iuni care vor trebui cuprinse în documenta ia economic i care constau în:
(1) Localizarea i înl turarea por iunilor cu tencuial neaderent i a zonelor cu beton segregat sau cu
alte degrad ri;
(2) Înl turarea tencuielilor atacate de mucegai, alge, licheni, mu chi, etc. i a plac rilor ceramice;
(3) Rectificarea tencuielii i a suprafe elor de beton carbonatat, utilizându-se mortar compatibil;
(4) Rectificarea rosturilor de pe conturul panourilor prefabricate sau dintre tronsoanele imobilelor
învecinate;
(5) Efectuarea str pungerilor necesare instala iilor (hote, centrale termice);
(6) Încheierea lucr rilor de repara ii sau de înlocuire a tâmpl riei exterioare (ferestre i u i) precum i a
izola iei hidrofuge a terasei, dar înainte de fixarea copertinelor pe atice.
Art.20
Termosistem compact (ETICS) (figura 1)
(1) Termosistemul compact constituie un ansamblu compozit realizat prin prepararea i/sau aplicarea
pe antier a mai multor straturi, într-o succesiune definit , alc tuite din produse prefabricate sau
predozate livrate ca un sistem compatibil specific fiec rui ansamblu;
(2) Componenta termoizolant i componenta de protec ie i finisaj formeaz un ansamblu compact
solidarizat pe componenta rezistent i între ele prin adezivitatea produselor utilizate;
(3) În detaliu, termosistemul compact este alc tuit din urm toarele straturi indicate în ordinea
tehnologic , de la componenta rezistent (constituit de pere ii din beton, zid rie de B.C.A. sau
c r mid ) spre exterior:
a) adezivul specific pentru lipirea izola iei termice pe suport (partea opac a pere ilor);
b) pl cile termoizolante (componenta termoizolant );
c) mijloace de fixare mecanic (ancore, dibluri expandabile, profile);
d) unul sau dou straturi de protec ie (grund sau mas de paclu din mortar adeziv) din care cel
pu in unul con ine o arm tur din plas din fire de sticl ;
e) tencuiala decorativ .
(4) Proiectantul va indica pentru termosistemul ales, urm toarele:
a) particularit ile constructive i ordinea opera iunilor;
b) cota la care se fixeaz profilul de soclu sau cota bazei termoizola iei;
c) zonele expuse ac iunilor mecanice pe care se vor executa m suri de protec ie suplimentare:
armare cu dou rânduri de plas i/sau placaj ceramic în loc de tencuiala decorativ sau
înlocuirea pl cilor de polistiren expandat (EPS) sau vat mineral (MW) cu pl ci din polistiren
extrudat (XPS) cu caneluri sau stria ii;
d) modul în care se lipesc pl cile termoizolante: în aderen total (cu mortar adeziv) sau în benzi
continue pe contur i puncte (cu adeziv), în func ie de produsul ales i indica iile din fi a
tehnic a acestuia;
e) elementele privind respectarea unor caracteristici de culoare, materiale i detalii, având în
vedere regulamentul de interven ie al zonei i faptul c pentru evitarea apari iei cr p turilor în
tencuial este necesar sc derea tensiunilor datorate impactului temperaturii asupra tencuielii
prin alegerea culorii în func ie de orientarea fa adei din punct de vedere al expunerii la soare i
al coeficientul de reflexie indicat în catalogul de culori din documenta ia termosistemului;
f) etapele lucr rii pentru care se vor întocmi Proces Verbal de Lucr ri Ascunse i propune fazele
determinante.

9
FIGURA 1 – TERMOSISTEM COMPACT
SCHEMA DE ALC TUIRE A ANSAMBLULUI COMPOZIT

protec ie i finisaj
componenta de

componenta

componenta
termoizolant

rezistent
TENCUIAL
DECORATIV

INTERIOR
ARM TUR DIN
PLAS DIN FIRE
DE STICL

GRUND (MAS DE
PACLU) DIN
MORTAR ADEZIV

DIBLU EXPANDABIL
PENTRU FIXARE
MECANIC
PERETE
PRODUSE TERMOIZOLANTE EXISTENT
ATESTATE PENTRU ACEST
DOMENIU DE UTILIZARE (BETON,
C R MID
sau BCA)
ADEZIV SAU
MORTAR ADEZIV

10
Art.21
Sistem termoizolant cu strat de aer ventilat (Figura 2)
(1) Sistemul termoizolant cu strat de aer ventilat const în realizarea unor alc tuiri multistrat din
produse fabricate industrial i asamblate pe antier cu toleran e mici proprii construc iilor metalice,
la care spa iul dintre termoizola ie i protec ie (placare) constituie un strat de aer ventilat natural cu
rol constructiv i de eliminare a vaporilor de ap din anvelop ;
(2) Componenta de protec ie i finisaj (placare) se fixeaz pe un schelet metalic ancorat mecanic de
pere i, amplasat peste termoizola ie pentru a nu crea pun i termice i a nu întrerupe continuitatea
acesteia; placarea poate fi executat din pl ci, casete sau panouri metalice (plane sau profilate
monostrat sau multistrat termoizolante), stratificate HPL, elemente ceramice, pl ci armate cu fibre
sau panouri compozite din aluminiu (ACP sau similare);
(3) Profilele scheletului metalic (montan i, traverse, console) i caracteristicile ancorelor de fixare
(diametru, tip, num r) sunt indicate de furnizor i trebuie verificate prin calcule de rezisten la
condi iile impuse de amplasament (zona seismic , expunere la vânt), de tipul suportului (beton,
B.C.A.) de grosimea izola iei i de tipul placajului;
(4) Componenta termoizolant se va realiza din produse hidrofobizate, sub form de pl ci sau rulouri,
având clasa de reac ie la foc A1 sau A2 – s1,d0 ;
a) pl cile se fixeaz cu prinderi mecanice (în majoritatea sistemelor) sau prin lipire cu adezivi;
b) rolourile se ancoreaz numai fixare mecanic
(5) Planitatea pere ilor se realizeaz prin reglarea profilelor scheletului metalic, dar acest lucru nu
exclude rectificarea pere ilor existen i (cu excep ia efectu rii egaliz rii i planit ii tencuielilor –
art.19)
(6) Ansamblul multistrat termoizolant cu strat de aer ventilat se realizeaz , dup efectuarea
str pungerilor, fixarea componentelor instala iilor, preg tirea suportului (pere ilor) i înlocuirea
tâmpl riei exterioare, în urm toarea ordine tehnologic de montaj:
a) ancorarea scheletului metalic pe componenta rezistent a imobilului;
b) fixarea termoizola iei din pl ci sau rulouri având folia de protec ie antivânt, permeabil la
vaporii de ap , spre exterior. Pentru situa iile în care din calcul reiese necesitatea prevederii
unei bariere contra vaporilor, aceasta se va aplica pe peretele existent înainte de fixarea
termoizola iei;
c) fixarea profilelor de închidere pe contur a str pungerilor;
d) montarea elementelor de placare (componenta de protec ie i finisaj).

11
12
SEC IUNEA a 3-a: Sisteme propuse pentru termoizolarea acoperi urilor teras
(Figura 3 i 4)
Art.22
Majoritatea blocurilor de locuin e existente au acoperi ul de tip teras necirculabil , cu acces ocazional
pentru interven ii cu urm toarea alc tuire:
(1) structur din beton armat;
(2) termoizola ia actual (din diverse produse: pl ci de BCA, zgur sau cenu , etc.) este acoperit cu o
ap de egalizare i protec ie care constituie suportul pentru învelitoarea de tip hidroizola ie
bituminoas .
Art.23
Reabilitarea acoperi urilor tip teras se concepe pentru întreaga alc tuire termohidroizolant conform
prevederilor din documenta ia tehnic indicat în anexa 1., cu urm toarele recomand ri:
(1) deoarece durata de exploatare a hidroizola iei este în general mai redus decât a termoizola iei,
solu iile propuse i alese ar trebui s fie structurate astfel încât efectuarea ulterioar a interven iilor
la hidroizola ie s nu afecteze termoizola ia;
(2) având în vedere spa iul semipublic al teraselor i condi iile climatice ale amplasamentului, varianta
de aplicare a termoizola iei ranversate trebuie condi ionat de:
a) m suri de realizare a planeit ii suportului i de protec ie contra efrac iei;
b) calcularea greut ii stratului de lestare pentru evitarea deplas rii pl cilor termoizolante sub
ac iunea apei sau a vântului;
c) întocmirea instruc iunilor pentru efectuarea verific rilor periodice privind comportarea
termoizola iei în timp i dup fiecare fenomen meteorologic deosebit (furtun , ploaie, etc.).
(3) în vederea reducerii solicit rilor asupra construc iilor existente alc tuirile termohidroizolante
prev zute în cadrul reabilit rilor ar trebui s cuprind :
a) produse cu greut i specifice reduse (pl ci EPS, PUR, PIR sau similare în loc de produse vrac
sau din pl ci de BCA care necesit ap );
b) drenuri din materiale sintetice în loc de pietri sau alte agregate;
c) reducerea utiliz rii procedeelor „umede” ( ape).
(4) pentru protejarea mediului s se înlocuiasc lipirea cu bitum topit cu tehnologiile de sudare („la
cald”) sau de lipire cu adezivi („la rece”);
(5) pentru îmbun t irea condi iilor de mediu s se prevad , în toate cazurile posibile, ca terasele
protejate cu dale sau pietri s se refac în sistem de terase gr din (verzi).

13
14
15
SEC IUNEA a 4-a: Sisteme pentru termoizolarea acoperi urilor cu arpant

Art.24
Proiectantul va concepe detaliile de execu ie pentru termoizolarea acoperi urilor în conformitate cu
documenta ia tehnic a produc torului, respectând principiile din solu iile cadru i prevederile din NP
064-02 Normativ pentru proiectarea mansardelor la cl diri de locuit.
Art.25
Termoizola ia amplasat în pod pe plan eul de peste ultimul nivel, cu grosimea determinat pe baza
calculelor termotehnice, va fi prev zut din spum poliuretanic rigid aplicat prin pulverizare in situ
sau din pl ci din produse organice sau anorganice rezistente la compresiune, protejate cu o ap din
mortar de ciment armat cu plas metalic dimensionat adecvat înc rc rilor.
Art.26
La locuin ele individuale se accept ca termoizola ia s se execute din saltele sau produse vrac f r
rezisten la compresiune, acoperite cu folie antipraf i de pardoseala podului realizat din du umea din
produse de lemn (scânduri, dulapi, pl ci OSB) fixat pe grinzi oare (cusaci) din lemn.
Art.27
Acoperi urile înclinate vor avea termoizola ia amplasat :
(1) Pe intradosul i între c priorii arpantei (la interior);
a) termoizola ia se va prevedea din produse de vat mineral bazaltic (MW) sau vat de sticl
(GW) sub form de pl ci sau rulouri, f r condi ii de rezisten la compresiune, protejate la
interior cu lambriuri sau pl ci de gips carton în structura indicat în detaliul de arpant
(Figura 5);
b) aceast alc tuire împreun cu materialul termoizolant trebuie s asigure, prin straturile de aer
create i permeabilitatea termoizola iei, ventilarea natural a elementelor din lemn i ale
întregii arpante;
c) în cazul utiliz rii pl cilor de polistiren EPS sau XPS se va evita contactul cu produse care
provoac dizolvarea sau umflarea polistirenului a a cum este cazul unor adezivi pe baz de
solven i sau conservan i ai lemnului;
(2) Peste astereala acoperi ului.
a) acest sistem impune utilizarea de panouri termoizolante rezistente la compresiune, cu
stabilitate dimensional la temperatur de 80˚C;
b) sistemul necesit urm toarele opera iuni: desfacerea învelitorii existente, aplicarea
termoizola iei, executarea caroiajului de ipci i asamblarea învelitorii;

16
17
SEC IUNEA a 5-a: Sisteme pentru termoizolarea plan eelor peste spa ii neânc lzite
Art.28
Protec ia termic a apartamentelor din blocurile de locuin e fa de spa iile neânc lzite adiacente se va
prevedea pe fa a exterioar a plan eului (respectiv intradosul plan eului de peste subsol, hol, etc.,
inclusiv grinzile i aproximativ 50 cm zidurile sau diafragmele aferente).
Art.29
Izola ia termic preconizat este realizat în una din urm toarele solu ii:
(1) produse termoizolante (pl ci, saltele, etc.) ca strat de umplutur a spa iului dintre plan eul din beton
armat i plafonul din pl ci de gips-carton rezistente la umiditate fixate pe un caroiaj din profile din
tabl zincat ;
(2) pl ci de vat mineral (MW) ca erate cu un strat de finisaj i fixate cu dibluri;
(3) spum poliuretanic aplicat prin pulverizare;
(4) pl ci termoizolante acoperite cu tencuial armat cu plas din fire de sticl sau din sârm zincat
(rabi );
Art.30
Detaliile pentru termoizolarea plan eelor spre spa iile neânc lzite se concep în conformitate cu
prevederile din documenta ia tehnic a produc torului i din detaliile cadru.

SEC IUNEA a 6-a: Sisteme pentru termoizolarea pl cilor de pe sol

Art.31
La blocurile de locuin e care nu au subsol, termoizola ia se poate aplica în interiorul apartamentelor de
la parter, în una din urm toarele variante:
(1) nu se modific cota actual a pardoselii;
(2) se p streaz sau se asigur , cel pu in, în l imea minim a înc perilor conform reglement rilor în
vigoare i dac exist acceptul proprietarului, în cuno tin de cauz , cu implica iile modific rii
cotei actuale a pardoselii (de regul în l area acesteia) ca urmare a aplic rii termoizola iei,
protec iei acesteia i a noii pardoseli peste placa din beton existent .
Art.32
Ridicarea cotei pardoselii prezint o serie de dezavantaje i necesit o analiz am nun it , înainte de
adoptarea acestei solu ii, deoarece implic :
(1) reducerea în l imii utile a camerelor;
(2) modificarea în l imii golurilor de trecere i a u ilor;
(3) desfacerea pardoselii actuale i refacerea pantelor i racordului sifonului de pardoseal din
grupurile sanitare;
(4) revizuirea sau acceptarea în l imilor diferite ale treptelor sc rilor de acces i spre etajul 1;
(5) reducerea în l imii parapetelor ferestrelor;
(6) uneori, în func ie de grosimea termoizola iei, demontarea corpurilor de înc lzire i repozi ionarea
lor mai sus, dac în l imea parapetelor permite; în caz contrar este necesar înlocuirea acestora sau
în l area parapetelor cu modificarea golurilor ferestrelor.
Art.33
În cazul adopt rii acestei solu ii, produsele termoizolante aplicate sub pardoseal vor avea rezisten
m rit la compresiune i absorb ie de ap redus , iar detaliile se vor concepe în conformitate cu
prevederile din documenta ia tehnic a furnizorului sau din solu iile cadru.
Art.34
În situa ia în care placa sau pere ii perimetrali prezint zone umede executarea pardoselilor se va face
numai dup efectuarea unei expertize de specialitate care va indica m surile de eliminare a cauzelor
infiltra iilor i tratamentul antiigrasie precum i dup executarea acestora.
18
Art.35
În cazul în care termoizolarea pardoselii nu se poate executa prin interior, reabilitarea se va limita la
termoizolarea soclului, prev zut a se efectua odat cu lucr rile de la fa ade care vor elimina puntea
termic de la racordarea soclului cu placa i care vor coborâ termoizola ia cu aproximativ 50 cm sub
cota trotuarului.

SEC IUNEA a 7-a: Criterii i niveluri de performan ale sistemelor preconizate pentru
lucr rile de reabilitare termic

Art.36
Condi ii impuse furnizorilor de produse
Sistemele propuse pentru ansamblul compozit vor fi furnizate de un produc tor care trebuie s
îndeplineasc urm toarele cerin e:
(1) S pun la dispozi ia constructorului i a beneficiarului declara ii de conformitate pentru toate
produsele furnizate, conform prevederilor legisla iei actuale privind stabilirea condi iilor de
introducere pe pia a produselor pentru construc ii;
(2) S ofere proiectantului datele tehnice necesare redact rii documenta iei de execu ie;
(3) S asigure verificarea caracteristicilor produselor i etichetarea acestora conform prevederilor din
standardele în vigoare aferente;
(4) S acorde consultan tehnic pentru proiectare i pe antier.

Art.37
Criterii i niveluri de performan pentru termosistemul compact
(1) Termosistemul constituie o alc tuire complex din produse industriale livrate ca un ansamblu
compozit (sistem):
a) fabricat de un produc tor;
sau
b) livrat de o firm care produce cel pu in o component a ansamblului i care centralizeaz
produsele compatibile necesare, fabricate de firme specializate.
(2) Indiferent de modul de realizare a ansamblului compozit, firma trebuie s prezinte marcajul CE
pentru termosistemul compact importat sau documenta ia care s ateste caracteristicile alc tuirii
propuse; de i termosistemul compact este un ansamblu compozit unitar, existen a marcajului CE
pentru un produs al termosistemului nu extinde automat aprobarea de utilizare asupra întregii
alc tuiri, deci, nu se poate considera tot ansamblul certificat; de asemenea în situa ia în care fiecare
component, individual, are marcaj CE, produsele nu se pot utiliza împreun dac nu au fost testate
ca un ansamblu i certificate;
(3) Caracteristicile impuse termosistemelor compacte având termoizola ia pe baz de polistiren
expandat sau vat mineral sunt cuprinse în standardele indicate în anexa 3 (SR EN 13499:2004 i
respectiv SR EN 13500:2004);
(4) Termosistemul compact (denumit ETICS în standardele enumerate) cu termoizola ie din polistiren
expandat (EPS) i/sau vat mineral (MW) va îndeplini urm toarele cerin e i niveluri:

19
 Nr. Nivel, clas , valoare
Cerin e
Crt. EPS MW
2
1. Rezisten a termic minim declarat >1,0 m K/W
Rezisten a la aderen a grundului de protec ie (de
2. >80 kPa >60 kPa
baz ) de placa termoizolant
- Rezisten a la aderen a adezivului de plac >80 kPa >60 kPa
3. EPS/MW;
- Suprafa a pl cilor lipit cu adeziv de suport. >40% 100%
Rezisten a la smulgere a ETICS fixat cu mijloace
mecanice (Rezisten a la smulgere de proiectare
4. Xd>Sd
Xd>decât sarcina de proiectare pentru suc iunea din
vânt Sd)
Rezisten a la trac iune perpendicular pe fe e a 100 kPa 80 kPa
5.
pl cilor EPS/MW TR 100 TR 80
Rezisten a la trac iune a arm turii din fire de sticl :
6. - valoare medie ini ial ; >40 N/mm
- valoare dup supunere la mediu agresiv. >20 N/mm
Permeabilitatea la ap a suprafe ei sistemului (grundul
7. <0,5 kg/(m2×h0,5)
de protec ie)
Rezisten a la impact:
8. - f r deterior ri la 2 J; I2
- f r deterior ri la 10 J. I 10
Rezisten a la penetrare:
9. - >200 N; PE 200
- >500 N. PE 500
Permeabilitatea la vaporii de ap a stratului de >20 >40
10.
protec ie i a finisajului g/(m2d) g/(m2d)

(5) Furnizorul termosistemului va indica codul de identificare pentru produs care include:
a) rezisten a termic declarat : R;
b) comportarea la foc: Clasa de reac ie la foc de la A la E;
c) rezisten a la impact: Ii;
d) rezisten a la penetrare: PEi;
unde „i” va indica num rul clasei sau al nivelului corespunz tor.
Exemplu: ETICS – EPS – EN 13499 – 2,5 – B – I 2 – PE 200
(6) Furnizorul termosistemului va prezenta de asemenea urm toarele date sus inute de documentele
aferente:
a) lista de produse, detaliile de execu ie i rezultatele încerc rilor referitoare la bariera antifoc, în
cazul în care este prev zut pentru împiedicarea propag rii focului prin izola ia termic ;
b) studiu privind comportarea în timp a termosistemului propus (furnizat), sau prezentarea
documentat a unor lucr ri importante realizate în trecut cu sistemul ofertat;
c) buletine de încerc ri care s ateste calitatea termosistemului (rezisten la înghe -dezghe ,
performan e higrotermice, etc.);
d) detalii de execu ie cu modul de realizare al zonelor cu racorduri dificile: rosturi de dilata ie,
socluri, atice, ferestre, copertine, etc.;
e) referin e privind timpii tehnologici obligatorii pe fiecare strat i faze determinante;
f) lista m surilor necesare pentru asigurarea durabilit ii;
20
 g) durabilitatea estimat (cel pu in egal cu perioada de recuperare a investi iei) i garan ia
acordat dup montaj termosistemului;
h) descriere produse auxiliare i detalii de montaj.

Art.38
Criterii i niveluri de performan pentru sistemul termoizolant cu strat de aer ventilat
(1) Acest ansamblu este livrat de o firm care centralizeaz produsele compatibile necesare (profile de
aluminiu i o el inox, produse termoizolante, uruburi, nituri i dibluri metalice, adezivi, panouri de
placare i finisaj) fabricate în sec iile proprii i/sau de c tre firme specializate;
(2) Firma furnizoare trebuie s prezinte marcajul CE pentru ansamblul importat i documenta ia care s
ateste caracteristicile alc tuirii propuse conform preciz rilor din art.37 privind termosistemul
ETICS;
(3) Furnizorul va prezenta urm toarele date sus inute de documentele aferente:
a) clasificarea privind reac ia la foc a ansamblului;
b) rezisten a la smulgere a ancorajelor mecanice;
c) rezisten a scheletului de sus inere a elementelor de placare la înc rc rile statice, seismice i din
vânt i indicarea procedeului de calcul a ansamblului precum i valorile principalelor
caracteristici (s geat maxim admisibil , module de elasticitate, momente de iner ie, greutate
proprie, etc.);
d) caracteristicile adezivului i în principal aderen a în cazul fix rii plac rilor cu adeziv;
e) rezisten a la smulgere a plac rilor fixate mecanic pe scheletul metalic (date referitoare la
niturile sau uruburile pentru fixare, num r, distan e interax, diametrul g urii pentru asigurarea
dilat rii libere a elementului de placare;rezisten a placajului la UV, umiditate i înghe -dezghe ;
f) dimensiuni maxime i minime ale panourilor de placare, stabilitatea dimensional i rezisten
termic ;
g) caracteristicile produselor termoizolante.
(4) Furnizorul va asigura i urm toarea documenta ie:
a) tehnologia de asamblare a sistemului compozit i lista tuturor elementelor alc tuitoare precum
i detaliile de asamblare cu indicarea toleran elor de montaj;
b) date privind comportarea în timp a ansamblului sau prezentarea documentat a unor lucr ri
importante realizate în trecut cu sistemul ofertat i durabilitatea estimat ;
c) lista cu activit i de între inere i condi ii de exploatare pentru asigurarea durabilit ii
sistemului pentru o perioad cel pu in egal cu perioada de recuperare a investi iei;
(5) executantul agreat de produc tor i atestat profesional va acorda o garan ie la lucr rile efectuate în
conformitate cu legisla ia în vigoare;
(6) proiectantul va verifica, va adapta sistemul la condi iile reale de amplasament i va indica
caracteristicile produselor termoizolante conform codului de identificare aferent acestora.
Art.39
Criterii i niveluri de performan pentru lucr rile de reabilitare termic a acoperi urilor
(1) La acoperi urile tip teras lucr rile de reabilitare termic se execut împreun cu lucr rile de
refacere a izola iei hidrofuge. Clasele i nivelurile caracteristicilor produselor de izolare termic
utilizate sunt conform Sec iunii a 8-a, iar ale produselor hidroizolante sunt indicate în Cap.IV.;
(2) Izola ia termic la acoperi urile cu arpant se aplic independent de izola ia hidrofug , sub
învelitoarea existent . Caracteristicile cerute izola iei termice sunt indicate în Sec iunea a 8-a, în
conformitate cu cerin ele cuprinse în standardele de produse din lista anexelor 1 i 3.
(3) La arpantele din lemn se utilizeaz de obicei izola ia din vat mineral (MW sau GW) pentru care
produc torul trebuie s declare urm toarele caracteristici cerute de SR EN 13162:2009:
a) rezisten a termic RD – trebuie declarat întotdeauna;
b) conductivitatea termic D – trebuie declarat atunci când este posibil;
c) lungimea, l imea, grosimea, stabilitatea dimensional ;
21
 d) clasa de reac ia la foc (în cazul în care este diferit de A1 sau A1FL);
e) absorb ia de ap i transmisia vaporilor de ap ;
f) rezisten a la trecerea aerului;
g) emisia de substan e periculoase.

SEC IUNEA a 8-a: Criterii i niveluri de performan ale produselor utilizate pentru
lucr rile de reabilitare termic
Art.40
Produse termoizolante pe baz de polistiren
(1) Produsele pe baz de polistiren expandat (EPS) cu specifica ie în SR EN 13163:2009 sau polistiren
extrudat (XPS) cu specifica ie în SR EN 13164:2009, se livreaz sub form de pl ci cu
dimensiunile de 1000×500 mm i grosimi la comand (uzual 50, 60, 80, 100 mm);
(2) Pl cile din polistiren se utilizeaz la toate tipurile de izola ii termice cu restric iile impuse în
principal de comportarea la foc, rezisten a la trac iune-forfecare, rezisten a la compresiune i
rezisten a la înghe -dezghe , pentru:
a) pere i i plan ee la exterior în cadrul termosistemului compact;
b) pere ii subsolurilor, la exterior sau interior;
c) plan ee peste subsoluri, la intrados;
d) plan ee peste ultimul nivel, în pardoseala podurilor;
e) acoperi uri înclinate;
f) acoperi uri teras în structuri termohidroizolante.
(3) pl cile din polistiren extrudat (XPS), nu se prev d ca suport pentru hidroizola ia din membrane cu
autoprotec ie, la acoperi urilor teras , deoarece temperaturile pozitive (>+60˚) conduc la deform ri
ireversibile ale produselor:
(4) Suplimentar fa de cerin ele termosistemului compact (ETICS) furnizorul va completa
documenta ia pentru pl cile din polistiren EPS propuse cu urm toarele caracteristici determinate pe
baza standardelor în vigoare, aferente acestora:
a) rezisten a termic (RD) i conductivitatea termic ( D);
b) lungimea (L) i l imea (W). Deoarece termosistemul compact impune continuitatea
termoizola iei i rosturi cu deschidere minim între pl ci se consider ca satisf c toare clasa L2
(toleran ± 2 mm) pentru lungime i W2 (toleran ± 2 mm) pentru l ime;
c) grosimea (T); Deoarece termosistemul impune planeitatea suprafe ei grosimea pl cilor trebuie
s se încadreze în clasa T2 (toleran ± 1 mm);
d) perpedicularitatea (S) – Abaterea la perpendicularitate între lungime i l ime (Sb) trebuie s se
încadreze în clasa S2 (toleran ± 2 mm/1000);
e) planeitatea pl cilor (P) – Abaterea de la planeitate, 5 maxim, trebuie s se încadreze în clasa P4
(toleran ± 5 mm/m);
f) stabilitatea dimensional în condi ii normale de laborator. Valoarea nu trebuie s dep easc
cerin a clasei DS (N) 2: maxim ± 2%;
g) stabilitatea dimensional în condi ii specificate de temperatur i umiditate. Modific rile
relative în lungime, l ime i grosimea determinate în condi ia: 48 h, 70ºC nu trebuie s
dep easc valoarea de 2% aferent DS (70, -) 2;
h) efortul de compresiune la o deforma ie de 10% valorile trebuie s fie mai mari decât nivelul
declarat: CS (10) 100, corespunz tor valorilor 100 kPa i <150 kPa;
i) comportarea la foc încadrat în clasa de reac ie la foc (de la A la E);
j) rezisten a la trac iune perpendicular pe fe e se consider ca minimum nivelul TR 150
corespunz tor valorilor 150 kPa i <200 kPa;
k) rezisten a la încovoiere – valorile vor fi mai mari decât nivelul declarat: BS 150 corespunz tor
valorilor 150 kPa i <200 kPa;
l) rezisten a la forfecare;
22
 m) rezisten a la înghe -dezghe ;
n) factorul de rezisten la difuzia vaporilor de ap , µ. Termosistemul compact solicit valori mici
aferente factorului µ. La proiectarea ansamblului se va avea în vedere varianta de utilizare a
pl cilor de polistiren cu microcanale pentru ventilarea straturilor alc tuitoare ale
termosistemului.
(5) Proiectantul va indica în proiect produsul din polistiren expandat (EPS) prev zut pentru
termosistemul compact (ETICS) utilizând codul de identificare cu urm toarele clase i niveluri
minime:
EPS – EN 13163 – T2 – L2 – W2 – S2 – P4 – BS 150 – CS (10) 100 –– DS (N) 2 –
DS (70, -) 2 – TR 100

(6) Pentru polistirenul expandat prev zut în zona soclului proiectantul va modifica valoarea rezisten ei
la încovoiere, nivelul devenind: BS 200. Se vor introduce:
a) condi iile de deforma ie în condi ii specificate pentru sarcina de compresiune i temperatur :
DLT (2) 5 cu cerin a 5%;
b) absorb ia de ap de lung durat prin imersia total (nu trebuie s dep easc 0,5 kg/m2) va avea
nivelul WL (T) 2 cu cerin a 2,0%;
c) absorb ia de ap prin difuziune va avea nivelul WD (V) 5 cu valoarea 5%.
Codul de identificare pentru polistirenul prev zut în zona de soclu-subsol va fi:
EPS – EN 13163 – T2 – L2 – W2 – S2 – P4 – BS 200 – CS (10) 150 – DS (N) 2 –
DLT (2) 5 – WL (T) 2 – WD (V) 5

(7) Pentru pl cile de polistiren expandat (EPS) utilizate ca termoizola ie la acoperi urile teras ,
proiectantul va solicita produc torului i va indica suplimentar fa de clasele enumerate,
urm toarele:
a) nivelurile declarate pentru fluajul de compresiune ( ct) i reducerea total a grosimii ( t) sub
efortul de compresiune declarat ( c) determinate dup cel pu in 122 zile de încercare
(corespunz tor pentru 10 ani ca timp de extrapolare): nivel CC (i1/i2/10) c [Fluajul de
compresiune se declar în niveluri (i2) i reducerea total a grosimii trebuia declarat în niveluri
(i1) cu trepte de 0,5% la efortul declarat] i nivelurile de compresibilitate (CPi);
b) Concomitent cu nivelul declarat pentru efortul de compresiune la o deformare de 10 %
propus/solicitat, pl cile din polistiren expandat trebuie s satisfac simultan cerin ele nivelul
declarat (BS) pentru rezisten a la încovoiere ( B) i rezisten a la forfecare ( ) prezentate în
tabelul urm tor:

CS (10) pentru efort BS aferent Corela ia cu

de compresiune la o rezisten ei la rezisten a la
Tip
deforma ie de 10% încovoiere ( B) forfecare ( )
kPa kPa kPa
EPS 70 70 115 55
EPS 80 80 125 60
EPS 90 90 135 65
EPS 100 100 150 75
EPS 120 120 170 85
EPS 150 150 200 100
EPS 200 200 250 125
EPS 250 250 350 170
EPS 300 300 450 225

23
 c) În proiect se va indica tipul de produs din EPS, notând urm torul cod de identificare:
EPS – EN 13163 – T3 – L2 – W2 – S2 – P4 – BS 200 – CS (10) 100 – DS (N) 5 –
CC (2/1,5/10) 150 – CP3

d) Efortul de compresiune, CS (10) 100, se va nota ca nivel minim pentru termoizola ia din pl ci
de polistiren acoperite cu ap de ciment, iar pentru termoizola ia din pl cile de polistiren care
sus in direct hidroizola ia se va alege CS (10) 150 ca nivel minim.

(8) Pentru zonele de soclu, subsol, pere i adiacen i traficului pietonal i în alte zone expuse ocurilor,
ca izola ie termic a termosistemului compact se prevede utilizarea pl cilor din polistiren extrudat
cu fe e striate (XPS) pentru care furnizorul trebuie s indice urm toarele:
a) rezisten a termic declarat (RD) i conductivitatea termic declarat ( D);
b) perpendicularitatea Sb<5 mm/m;
c) planeitatea Smax<7 mm;
d) lungimea sau l imea cu toleran ± 8 mm pentru pl ci pân la 1000 mm lungime sau l ime;
e) grosimea (d) pentru pl cile cu grosimea cuprins între 50 i 120 mm clasa va fi T3 cu toleran
± 1 mm;
f) comportarea la foc încadrat în clasa de reac ie la foc (de la A la E);
g) stabilitatea dimensional în condi ii specificate de temperatur (70 ± 2)ºC – modific rile
relative în lungime, l ime i grosime nu trebuie s dep easc 5%;
h) efort de compresiune la o deforma ie de 10% ( 10) sau rezisten a la compresiune ( m) –
determinat pentru unul din cele 10 niveluri de la CS (10/Y)100 pân la (10/Y)1000 cu valori
cuprinse între >100 kPa i 1000 kPa;
i) rezisten a la trac iune perpendicular pe fe e – TR 100 pentru valori 100 kPa.
j) fluajul de compresiune – CC (i1 / i2 / y) c ;
k) absor ia de ap de lung durat prin imersie – WL(T)i;
l) absor ia de ap de lung durat prin difuzie – WL(V)i;
m) rezisten a la înghe -dezghe – FTi.

(9) În proiect se va indica tipul de produs din XPS, notând codul de identificare ilustrat în exemplul de
mai jos:
XPS – EN 13164 – T2 – DLT(2)5 –CS (10/Y) 300 –CC (2/1,5/10) 150 – WL(T)3 –
WD(V)3 – FT2

Art.41
Produse termoizolante pe baz de vat mineral (MW)
(1) Produsele din vat mineral bazaltic se livreaz cu diferite dimensiuni, sub form de:
a) pl ci rigide – utilizate ca termoizola ie pentru toate tipurile de izola ii termice inclusiv
termoizola ia acoperi urilor teras cu excep ia izol rii pe exterior a subsolurilor i a soclurilor;
b) pl ci semirigide – utilizate la termo sau fonoizola ii, sub înc rc ri reduse: termosistem cu strat
de ventilare sau la acoperi uri cu pod (nu se pun sub hidroizola ie la terase sau pe exterior la
subsoluri);
c) saltele rulate în suluri – utilizate la termoizola ii f r înc rc ri (la acoperi între c priori, la
plan eele podurilor necirculabile sau ca umplutur între grinzi oarele pardoselii podurilor,
izolare pe intrados a plan eelor de peste subsoluri).

(2) Suplimentar fa de cerin ele termosistemului compact furnizorul trebuie s asigure pentru pl cile
din vat mineral (MW) cuprinse în SR EN 13162:2009, urm toarele date:
a) rezisten a termic i conductivitatea termic (valori determinate pentru produse groase);
b) lungimea i l imea determinate cu toleran ± 2% pentru lungime i ± 1,5% pentru l ime;
24
 c) abaterea de la perpendicularitate, Sb < 5 mm/m;
d) planeitatea, Smax.< 6 mm;
e) comportarea la foc încadrat în clasa de reac ie la foc (dac difer de A1);
f) rezisten a la trac iune perpendicular pe fe e: TR 80;
g) stabilitatea dimensional în condi ii specificate de temperatur (70 ± 2)ºC – varia iile relative
ale lungimii, l imii i grosimii vor fi <1,0%;
h) sarcina concentrat , Fp necesar pentru a provoca o deforma ie de 5 mm trebuie declarat în
niveluri cu treapta de 50 N;
i) grosimea, dL, determinat sub o sarcin de 250 Pa va avea pentru termosistemul compact cel
pu in clasa T6 cu toleran e: -5% sau -1 mm i +15% sau +3 mm (se adopt cea mai mare dintre
valori);
j) grosimea (d) încadrat în clasele T1-T5 pentru sarcina de înc rcare de 50 Pa;
k) grosimea, dB;
l) compresibilitatea (c), determinat ca fiind diferen a dintre dL i dB – pentru termosistemul
compact toleran a grosimii din clasa T6 nivelul de compresibilitate propus este CP3 cu toleran a
+2 mm.
(3) Proiectantul va indica în proiect produsul din pl ci rigide de vat mineral (MW) prev zut pentru
termosistemul compact (pl ci fixate cu un adeziv), conform codului de identificare cu urm toarele
clase i niveluri minime:
MW – EN 13162 – T5 – DS (70,-) 1 – CS (10/Y) 20 – TR 80 – WL(P) 3
(4) Pentru sistemul termoizolant cu strat de aer ventilat proiectantul va indica produsele din pl ci de
vat mineral , conform codului de identificare cu urm toarele clase i niveluri (sub valorile
sistemului compact ETICS, datorit prelu rii înc rc rilor de c tre scheletul metalic i elementele
de placare ale componentei de protec ie i finisaj):
a) Pl ci lipite cu adeziv:
MW – EN 13162 – T4 – DS (70,-) 1 – CS (10/Y) 10 – TR 30 - WL(P) 3
b) Pl ci fixate mecanic:
MW – EN 13162 – T4 – DS (70,-) 1 – CS (10/Y) 15 – TR 15 - WL(P) 3
(5) Datorit existen ei stratului de aer ventilat pl cile vor fi din vat mineral hidrofobizat i/sau vor
fi protejate (ca erate) cu o folie antivânt, permeabil la vaporii de ap .
(6) Pentru pl cile rigide de vat mineral (MW) utilizate ca termoizola ie la acoperi urile teras , se vor
indica, suplimentar, nivelurile declarate pentru fluajul de compresiune ( ct) i reducerea total a
grosimii ( t) sub efortul de compresiune declarat ( c) determinate dup cel pu in 122 zile de
încercare (corespunz tor pentru 10 ani ca timp de extrapolare): nivel CC (i1 / i2 / 10) c;
a) Proiectantul va indica în proiect tipul de produs din MW, notând urm torul cod de identificare:
MW – EN 13162 – T6 – DS (70,-) 1 – CS (10/Y) 70 – CC (2,5/2/10) 50 – TR 80 – CP3
– PL(5)550 – WL(P) 3
b) Efortul de compresiune, CS (10) 70, se va nota ca nivel minim pentru termoizola ia din pl ci de
vat mineral acoperite cu ap de ciment, iar pentru termoizola ia din pl ci de vat mineral
care sus in direct hidroizola ia se va alege CS (10) 100 ca nivel minim.
(7) Dac sarcina în exploatare pe ap dep e te 5 kPa se vor prevedea produse cu nivelul declarat de
compresibilitate CP2 pentru care se va indica i reducerea grosimii sub înc rcare de lung durat ;
(8) Izola ia termic aplicat sub învelitoare la acoperi urile în pant se execut din vat mineral sub
form de rulouri sau pl ci, sau combina ii ale acestora (un strat rulouri + un strat pl ci) din gama
de produse prezentate de produc tori, cu grosimea determinat prin calcule termotehnice, pentru
care proiectantul va indica codul de identificare al produsului / produselor i m surile obligatorii
de protec ie a termoizola iei acoperi ului:
25
 a) la interior: strat cu rol de barier contra vaporilor (strat continuu impermeabil) protejat cu
lambriuri sau pl ci gips carton;
b) la exterior, sub învelitoare: folie antivânt permeabil la vapori i impermeabil la ap .
Art.42
Produse pe baz de poliuretan (PUR)
(1) Spuma rigid de poliuretan (PUR) aplicat prin pulverizare în situ se utilizeaz ca termoizola ie
peste plan eul ultimului nivel, în podurile necirculabile, ca termoizola ie a pardoselii podurilor
circulabile sau sub învelitoarea acoperi urilor mansardate, sub plan eele de peste subsolurile
neânc lzite, la pere ii exteriori în sistem ventilat restric ionat la cerin ele impuse de comportarea la
incendiu i cu m suri de protec ie împotriva atacului p s rilor, roz toarelor sau insectelor;
(2) Pl cile din spum rigid de poliuretan (PUR), de preferat ca erate, se utilizeaz la termoizolarea
acoperi urilor teras , ca suport al hidroizola iei în structuri de termohidroizola ii;
(3) Proiectantul va indica codul de identificare al produsului PUR preconizat ca pl ci termoizolante:
PUR – EN 13165 – T2 – DS (TH) 6 – CS (10/Y) 150 – DLT (2) 5 –
– TR 80 – CC (3/2/25) 50.
Art.43
Produse pe baz de sticl celular (CG)
(1) Pl cile din sticl celular (CG) se utilizeaz în sistemele termohidroizolante ale acoperi urilor
teras ;
(2) Proiectantul va indica codul de identificare al produsului propus ca material termoizolant:
CG – EN 13167 – PL (P) 1,5 – CS (Y) 400 – CC (2/1,5/50) 150 – WS – WL (P)
cu urm toarele semnifica ii:
a) PL (P) 1,5: deforma ia sub sarcina concentrat de 1000 N s fie 1,5 mm
b) CS (Y) 400: nivelul minim pentru rezisten a la compresiune 400 kPa i <700 kPa
c) CC (2/1,5/50) 150 – indic un fluaj de compresiune care nu dep e te 1,5% i o reducere
total a grosimii care nu dep e te 2% dup o extrapolare de 50 de ani la un efort declarat de
150 kPa
d) WS: nivelul declarat pentru absorb ia de ap de scurt durat
e) WL (P): nivelul declarat pentru absorb ia de ap de lung durat
Art.44
Produse pe baz de plut expandat (ICB)
(1) Pl cile din plut expandat (ICB) se utilizeaz la realizarea termoizola iei acoperi urilor teras ;
(2) În proiect se va preciza codul pentru identificarea produsului propus ca strat termoizolant cu
urm toarele caracteristici:
ICB – EN 13170 – L1 – W1 – T1 – CS (10) 100 – TR 50
Art.45
Adezivi i mortare adezive
(1) Pentru lipirea pl cilor termoizolante pe suport se utilizeaz adezivi specifici pentru polistiren sau
mortare adezive pentru polistiren sau vat mineral , indicate de furnizorul termosistemului
compact (ETICS);
(2) Mortarul adeziv este un amestec uscat predozat pe baz de ciment i aditivi cu timpi de
lucrabilitate, uscare i înt rire determina i i cu aderen a la polistiren mai mare de 0,08 N/mm2;
(3) Pentru realizarea protec iei termoizola iei se utilizeaz un strat din mas de paclu realizat din
mortar adeziv predozat, armat cu plas de fire de sticl pentru a împiedica fisurarea; mortarul
pentru masa de paclu trebuie s fie elastic, rezistent la ocuri, cu grad de impermeabilitate ridicat
i cu absorb ia de ap la suprafa redus [< 0,5 kg/(m2h0,5)].

26
Art.46
Dibluri
(1) Diblurile pentru fixarea mecanic a pl cilor termoizolante vor respecta cerin ele ETAG 014 i
ETAG 020 – (Ghid de Agrement Tehnic European pentru dibluri din material plastic utilizate la
fixarea sistemelor compozite de izolare termic exterioare i pentru aplica ii nestructurale);
(2) Tipul diblurilor se va alege în func ie de alc tuirea constructiv a stratului suport conform tabelului
de mai jos:
Lungimea Legend :
Grosimea Tipul minim de - diblu expandat prin batere:
Strat suport
izola iei diblului ancorare
1a – cui de polimeri
mm
<10 cm 1a, 1b, 2a Beton
1b – cui de metal
Conform - diblu expandat prin
C r mid plin
>10 cm 1b, 2a raportului în urubare:
C r mid cu goluri
tehnic al 2a – urub metalic cu
toate
2a BCA fabricantului diblu
grosimile

(3) Num rul minim de dibluri pentru ancorarea termoizola iei în câmp curent este de 6 buc./m2 pân la
în l imea de 50 m. Peste aceast în l ime num rul de dibluri se va determina pe baz de calcule,
asimilând aceste zone cu zonele expuse de la col urile cl dirilor;
(4) Pentru zonele de margine (col ) num rul de dibluri se va calcula pentru for a de smulgere 0,8
kN/diblu, iar num rul acestora va fi în func ie de valoarea vitezei vântului, expunerea terenului i
în l imea cl diri conform tabelului urm tor:

Legend :
Num r dibluri/m2 I – Teren deschis, obiect izolat,
puterea vântului nu este
Valori ale Expunere, În l imea cl dirii redus de cl diri
vitezei teren sau înconjur toare
vântului Zon 10 m 10-25 m >25-50 m II – Puterea vântului este u or
<85 km/h I, II, III 6 6 6 redus de obiectele din jur
I 8 8 10 (cl diri risipite i H<10 m)
85-115 km/h II 6 6 8 III – Puterea vântului este puternic
III 6 6 8 redus de obiectele dimprejur
I 10 12 12 (aglomer ri urbane)
>115-135 km/h II 8 10 10
III 6 8 10

(5) Lungimea tijei diblului se calculeaz prin însumarea grosimii straturilor str b tute (termoizola ie,
adeziv, tencuial i par ial perete din zid rie BCA, c r mid sau beton); Stratul de tencuial nu se
ia în calculul adâncimii g urii de ancorare, dar influen eaz lungimea total a tijei indicat
orientativ în tabelul de mai jos:
Lungimea g urii de ancorare +
Grosimea Lungimea
grosimea tencuielii cuprinse
termoizola iei tijei
între 0,5 i 2,5 cm
diblului
Suport Suport
Beton BCA mm
beton BCA
50 30 100
70 50 120
50 mm 70 mm
90 70 140
110 90 160

27
(6) Termoizola ia cu grosimea mai mare de 100 mm se poate fixa cu dibluri de ancorare i lipire.
Diblurile (6 buc./ m2) se fixeaz pe pere i la nivelul tencuielii existente, eliminându-se astfel
diblurile cu tija lung care str pung termoizola ia i creeaz pun i termice. Adezivul se aplic pe
capul profilat al diblului i pe conturul pl cii termoizolante care urmeaz a fi aplicat , dup care se
execut punerea la pozi ie a pl cii i se reiau opera iunile.

Art.47
Profile
Termosistemul compact (ETICS) include urm toarele profile realizate din aliaj de aluminiu livrate
împreun cu celelalte componente ale ansamblului:
(1) profil de soclu – profilul în form de Z se fixeaz cu dibluri metalice ancorate în componenta
rezistent (pere i). Cota de fixare i lungimea profilelor, tipul i num rul diblurilor se indic în
detaliile de execu ie cuprinse în proiect;
(2) profil de col – profil cornier cu sau f r plas din fire de sticl se monteaz înglobat în tencuiala
armat de protec ie a termoizola iei împreun cu arm tura din plas de fire de sticl pentru
protec ia muchiilor verticale i asigurarea rectiliniarit ii acestora;
(3) profil cu picur tor – se fixeaz asem n tor profilului de col , asigur protec ia muchiilor orizontale
(glaf deasupra ferestrelor, plac balcoane, etc.) i evit prelingerea apei pe intradosul elementelor
de fa ad (glafuri, copertine, etc.).

Art.48
Plas din fire de sticl
Armarea stratului de protec ie a termoizola iei se realizeaz cu plas din fire de sticl impregnat cu
polimeri cu rezisten la substan e alcaline, care trebuie s prezinte urm toarele caracteristici,
suplimentar fa de cerin ele termosistemului în ansamblu:
(1) tipul de esere s previn deformarea i deplasarea firelor i ochiurilor plasei;
(2) dimensiuni de livrare:
a) l ime >100 cm;
b) lungime >50 m.
(3) dimensiunea golurilor ochiurilor; minimum 3×3 mm (maximum condi ionat de greutatea i
rezisten a la trac iune a plasei i de rezisten a la impact i la penetrare a termosistemului);
For a de rupere Alungirea relativ
a) în condi ii de laborator: >1500 N
<3,5% pentru valorile i
b) în ap distilat : >1200 N
condi iile (a-d)
c) în solu ie de ap cu NaOH: > 600 N
enumerate
d) în solu ie de ap cu ciment: > 600 N
(4) greutatea >140 g/m2;
(5) valoarea medie a rezisten ei la trac iune s fie mai mare de 40 N/mm;
(6) raportul dintre rezisten a la trac iune i alungirea la rupere, la p strare în condi ii normale i în
mediu agresiv, nu trebuie s fie mai mic de 1 kN/mm;
(7) rezisten a la trac iune dup p strare în mediu agresiv, trebuie s fie mai mare de 50% din rezisten a
la trac iune ini ial .

Art.49
Tencuial decorativ , amors , vopsea
(1) Stratul final cu rol de protec ie i finisaj a termosistemului compact (ETICS) împotriva
intemperiilor, este alc tuit din amors i tencuiala decorativ , componente ale ansamblului, care se
vor utiliza conform indica iilor produc torului. Tencuiala decorativ face parte din categoria
28
 tencuielilor acrilice, silicatice sau siliconice i este gata preparat sub form de past , livrat în
g le i;
(2) Tencuielile, albe sau divers colorate, au în componen granule de marmur sau cuar cu
dimensiuni de 0,1 – 3,0 mm i se aplic în structur striat sau periat ;
(3) Straturile de finisare vor avea urm toarele caracteristici privind durabilitatea i aderen a produselor
pe stratul de protec ie armat (grund de baz ):
Caracteristica Cerin e
- grad de b icare a) f r b ici
b)cantitatea de fisuri: Grad 3 (num r moderat de fisuri)
- grad de finisare
c) dimensiunea fisurilor: Grad 2 (maxim 0,2 mm l ime)
d)m rimea exfolierii: Grad 3 (suprafa a exfoliat 1%)
- grad de exfoliere
e) dimensiunea exfolierii: Grad 2 (dimensiunea exfolierii 3 mm)

(4) Culoarea stratului de tencuial decorativ va avea coeficientul de reflexie a luminii >25% pentru
tencuielile acrilice i >30% pentru tencuielile decorative silicatice, siliconice sau combina ii ale
acestora. Produc torul va indica valoarea coeficientului de reflexie pentru fiecare culoare;
(5) Tencuielile decorative pot avea, la cerere, un con inut suplimentar de substan e care împiedic
formarea mucegaiului i ciupercilor.
(6) Peste tencuiala decorativ se poate aplica o vopsea cu coeficient de reflexie mai mare de 25%.
Art.50
Criterii de evaluare pentru procedurile de realizare a lucr rilor de izola ii termice
(1) Procedurile de realizare constituie un ansamblu de opera iuni efectuate într-o succesiune logic de
etape constructive, care utilizeaz resurse materiale, manoper i utilaje pentru executarea unei
lucr ri cu urm toarele obiective declarate:
a) costuri / m2 sc zute;
b) timp redus de executare;
c) durabilitate îndelungat ;
d) garan ie extins .
(2) Clasele i nivelurile indicate pentru ansamblu i pentru produsele din componen a acestora sunt
minime;
(3) Calculele economice pentru diferen ierea sistemelor propuse vor include ansamblul costurilor
raportat la durata de via a sistemelor: cost de investi ie, cost de între inere (exploatare) i cost de
dezafectare.
(4) Costurile sc zute sunt rezultatul fie a utiliz rii unor materiale sau a unei manopere mai ieftine cu
repercusiuni negative asupra durabilit ii i calit ii lucr rii, fie a reducerii timpului de executare
prin adoptarea unei tehnologii superioare care utilizeaz produse cu timp mic de uscare i înt rire
(adezivi) sau prin utilizarea montajelor uscate cu grad de toleran mic i grad de finisare i
precizie ridicat;
(5) Pentru compararea duratelor de execu ie furnizorul trebuie s indice timpii tehnologici, pe faze de
execu ie, necesari întocmirii graficului de organizare a lucr rilor;
(6) Se recomand ca furnizorul odat cu alc tuirea compozit s prezinte i date privind comportarea
în exploatare a termosistemului propus;
(7) Durabilitatea termosistemului trebuie s fie mai mare sau cel pu in egal cu durata de recuperare a
investi iei).

29
Art.51
Condi ii pentru asigurarea posibilit ii urm ririi în exploatare a elementelor structurale
(1) Anvelopa termic se va realiza pe o singur parte a componentei rezistente, de regul pe exteriorul
pere ilor existen i; pentru a se asigura astfel posibilitatea urm ririi în exploatare a elementelor
structurale ale imobilului;
(2) În cazul aplic rii termoizola iei pe ambele fe e ale pere ilor sau pe fa a interioar a pere ilor
desp r itori dintre tronsoanele blocurilor sau pe soclu, atunci cel pu in unul din ansamblurile
termoizolante va fi de tip termosistem compact, lipit în aderen de perete pentru a conlucra cu
acesta. Aceast prevedere se aplic i pentru tavanele apartamentelor de sub teras i ale
subsolurilor sau se asigur posibilitatea demont rii protec iei cel pu in în zonele structurii de
rezisten urm rite la efectuarea expertizei tehnice (zone de efort maxim).

CAPITOLUL IV: Condi ii pentru proiectarea lucr rilor de izola ii hidrofuge

SEC IUNEA 1: Date de tem (informative) privind izola iile hidrofuge/termohidrofuge:
Art.52
Date generale de referin , privind izola iile hidrofuge:
(1) Disfunc ionalit ile cu privire la etan eitatea acoperi urilor teras realizate cu produse bitumate, în
diverse structuri hidroizolante/termohidroizolante;
(2) Metoda de aplicare a structurilor hidroizolante existente, de regul aplicate în total aderen , pe
suport dur (beton armat, elemente prefabricate din beton armat, fâ ii din beton celular armate, ape
armate, ape de rectificare), sau în total aderen , semiaderent sau flotant-lestat, pe suport moale
(semirigid) constituit din pl ci termoizolante (din polistiren expandat, poliuretan, plut aglomerat ,
vat mineral , etc.);
(3) Alc tuirea structurilor hidroizolante:
a) cu materiale bitumate în foi cu suport din carton asfaltat (CA), pânz bitumat (PA), es tur
sau împâslitur din fibre de sticl bitumat (TSA, respectiv IA sau IB) sau membrane bitumate
lipite cu bitum fierbinte, utilizate pân în anul 1990;
b) cu membrane bitumate lipite cu bitum fierbinte, cu adeziv specific la rece, sau prin sudur cu
flac ra, utilizate dup anul 1990.
(4) Alc tuirea structurilor termoizolante la construc iile realizate înainte de 1990 este realizat , de
regul , din pl ci BCA-GBN-T, zgur expandat , zgur i cenu e de termocentral i uneori din
vat mineral . Aceste structuri termoizolante sunt protejate la partea inferioar de o barier contra
vaporilor de ap din împâslitur din fibre de sticl bitumat (IA) aplicat peste un strat cu rol de
difuziune a vaporilor realizat din împâslitur bitumat perforat (IBP) sau dintr-un strat cu rol de
barier i difuziune din împâslitur bitumat blindat (IB) cu granulele pe fa a inferioar , cu sau
f r puncte de lipire din bitum fierbinte.

Art.53
Evaluarea st rii de degradare a izola iei hidrofuge/termohidrofuge la acoperi uri teras :
(1) Cazuri de structuri degradate – situa ii generale, tipice:
a) Hidroizola iile vechi realizate în structuri i cu materiale prev zute în Normativul C112 (în
vigoare la data punerii în oper ) s-au degradat i au suferit multiple repara ii constând în
aplicarea unor straturi hidroizolante peste structurile vechi existente. Acestea pot fi considerate
i datorit termoizola iei ineficiente i deteriorate ca fiind total degradate i nefunc ionale
necesitând înlocuirea întregii structuri termohidroizolante;
b) Hidroizola iile realizate în structuri i cu materiale prev zute în Normativul NP 040/2002,
necesit verificarea de specialitate, care pe baza expertiz rii va stabili starea de degradare a
hidroizola iei/termohidroizola iei i va indica solu ia de reabilitare.

30
(2) Solu ii posibile de reabilitare:

a) aplicarea unei hidroizola ii peste cea existent , regenerat ;

b) executarea unei structuri termohidroizolante peste hidroizola ia existent ;
c) aplicarea unei hidroizola ii pe suportul din ap /beton rectificat dup îndep rtarea
hidroizola iei vechi, degradate;
d) executarea unei termohidroizola ii dup îndep rtarea hidroizola iei existente i rectificarea
suportului;
e) executarea unei termohidroizola ii noi, în structur lestat , lipit sau teras gr din , dup
îndep rtarea tuturor straturilor din alc tuirea terasei pân la stratul suport (plan eu din beton
armat sau betonul de pant ).
(3) Modalit ile de evaluare a st rii de degradare i m surile de reabilitare a hidroizola iei
/termohidroizola iei sunt cuprinse în GP 065-2001 – Ghid privind proiectarea i executarea
lucr rilor de remediere a hidroizola iilor bituminoase la acoperi uri din beton;
(4) Pentru stabilirea st rii de degradare a termohidroizola iei i prevederea solu iei optime de
reabilitare/modernizare este necesar culegerea i corelerea datelor furnizate de investiga ii
nedistructive sau distructive (sondaje, determin ri în laborator) constând din urm toarele activit i:
a) informarea asupra perioadei de edificare a construc iei i corelarea cu reglement rile în
vigoare la acea dat ;
b) informare asupra con inutului interven iilor ulterioare, asupra structurii hidroizolante;
c) apreciere vizual i tactil a suprafe ei termohidroizolante;
d) în cazul informa iilor incomplete sau incerte se recomand efectuarea unui sondaj la nivelul
hidroizola iei sau prin întreaga structur termohidroizolant care s eviden ieze componen a
structurii, nivelul de degradare i prezen a sau absen a apei între sau în straturi;
e) observa ii în interiorul construc iei asupra zonelor afectate de infiltra ii i stabilirea
coresponden ei acestora pe planul acoperi ului (infiltra ii de câmp, racord la elemente
verticale, la receptoare pluviale, etc.);

Art.54
Evaluarea st rii de protec ie hidrofug a soclului i subsolului cl dirii:
(1) La construc iile existente problema reabilit rii hidroizola iei trebuie analizat sub urm toarele
aspecte:
a) gradul de accesibilitate la nivelul hidroizola iei;
b) nivelul de permeabilitate admis al pere ilor în func ie de destina ia spa iului din subsol;
(2) Cl dirile de locuin e colective au urm toarele alc tuiri ale infrastructurii:
a) f r subsol cu soclu pu in în l at;
b) cu subsol (demisol) tehnic i/sau utilitar (boxe, garaje, ad posturi), cu plac din beton armat la
subsol turnat pe strat de rupere a capilarit ii i în unele cazuri hidroizolat ;
c) cu canal tehnic f r plac din beton armat pe sol (cu p mânt compactat);
(3) Structuri i materiale hidroizolante utilizate:
a) hidroizola ia subsolurilor i soclurilor (înainte de 1990) se executa, în majoritatea cazurilor,
doar pe suprafe ele verticale, iar pe suprafe ele orizontale numai pe zona de separare între
funda ie i zid ria pere ilor, cu rol de întrerupere a ascensiunii capilare, fiind constituit din
produse (foi) bitumate: es tur din fire de sticl (TSA), pânz bitumat (PA) sau carton
bitumat (CA), monostrat, lipite cu bitum topit i protejate cu zid rie de c r mid , f r s se
pun problema izol rii termice.
b) dup 1990 hidroizola iile la pere ii subterani i la socluri s-au executat cu membrane bitumate
sau cu diverse emulsii bituminoase protejate cu folii polimerice cu ploturi amprentate sau pl ci
de polistiren extrudat (pe zona soclurilor i a subsolurilor înc lzite);

31
(4) Cauze ale infiltra iilor i deficien e în zona infrastructurii:
a) deteriorarea, îmb trânirea hidroizola iei verticale;
b) degradarea trotuarului perimetral care nu mai asigur îndep rtarea apei fa de soclul i
funda ia construc iei datorit tas rilor i cr p turilor neetan e care conduc la acumul ri i
infiltra ii de ap ;
c) ridicarea nivelului pânzei freatice ulterior edific rii cl dirii în urma unor lucr ri de construc ie
in zona respectiv ;
d) distrugerea hidroizola iei urmare unor lucr ri de str pungere a acesteia cu diverse instala ii.
(5) Pentru evaluarea st rii de degradare a izola iei hidrofuge i prevederea solu iei optime de
reabilitare suplimentar fa de culegerea de date asupra structurii hidroizola iei, inform rii asupra
interven iilor ulterioare, la nivelul soclului, hidroizola iei sau trotuarului, observa iile în interiorul
construc iei asupra soclului i pardoselii subsolului, se recomand efectuarea minim a unui sondaj,
prin executarea în p mânt a unei tran ee locale, pe în l imea dintre baza funda iei i nivelul
terenului i prin desfacerea local a tencuielii soclului, pentru a se vedea starea funda iei/soclului, a
hidroizola iei i a compozi iei i omogenit ii solului (acest sondaj poate furniza date i pentru
cerin a de rezisten i stabilitate);
(6) Proiectul va prevedea m surile de eliminare a infiltra iilor din subsoluri constând din aplicarea
unui procedeu sau a unui ansamblu din urm toarele procedee (cu tehnologii i produse curente sau
moderne):
a) executarea unei hidroizola ii, împotriva apelor cu sau f r presiune, pe fa a exterioar a pere ilor
(acolo unde se poate asigura accesul);
b) aplicarea unei tencuieli hidrofuge pe fa a de la interior a pere ilor;
c) injectarea de produse impermeabilizante pentru stoparea ascensiuni apei prin capilaritate.
Art.55
Izolarea hidrofug a logiilor i balcoanelor
(1) Situa ii generale, tipice:
a) pardoselile logiilor i balcoanelor existente sunt executate cu dale mozaicate sau mozaic
turnat, far straturi hidroizolante i f r s se pun problema termoizol rii acestora i a
pun ilor termice adiacente;
b) eliminarea apei din precipita ii se face, în prezent, prin garguie, far racord la burlane,
indiferent de în l imea cl dirii;
(2) Eviden ierea st rii de degradare a etan eit ii logiilor i balcoanelor
a) urm rile inexisten ei hidroizola iei i implicit a etan eit ii sunt vizibile în zona garguielor de
evacuare a apei i se prezint sub form de pete de umezeal , exfolieri i distrugeri locale ale
tencuielii din jurul acestora;
b) în lungul i la baza parapetelor din zid rie sau prefabricate;
c) pe intradosul logiilor/balcoanelor sub form de pete datorit infiltra iilor în câmp i
desprinderi de tencuial datorit lipsei l crimarelor pe contur.
(3) Evaluarea st rii de degradare a etan eit ii logiilor i balcoanelor se realizeaz prin observa ii
vizuale asupra suprafe ei pardoselii i intradosului logiilor sau balcoanelor precum i prin
observa ii în interiorul cl dirii, pe zonele adiacente logiilor i balcoanelor, predispuse la umeziri
din condens (datorit existen ei pun ilor termice din aceast zon ) sau infiltra iilor, la partea
inferioar a pere ilor, cauzate de absen a izola iei hidrofuge în zona plintei pardoselii exterioare;
(4) Solu ia optim de reabilitare termic i hidrofug a logiilor i balcoanelor const în tratarea unitar
a acestora i cuprinde realizarea unei hidroizola ii a pardoselii i a unei structuri termoizolante pe
intrados (inclusiv la balcoanele închise);
(5) Varianta de închidere a balcoanelor sau logiilor cu vitraje i elemente opace termoizolante este o
solu ie recomandat numai pentru balcoanele sau logiile aferente unei singure înc peri, iar pentru
celelalte situa ii se vor asigura cerin ele cuprinse în NP057-02 – Normativ privind proiectarea
cl dirilor de locuin e.
32
SEC IUNEA a 2-a: Criterii i niveluri de performan ale sistemelor i produselor
propuse pentru lucr rile de reabilitare hidrofug
Art.56
Criteriile i nivelurile de performan trebuie corelate cu cele ale izola iei termice, în structurile
termohidroizolante i se determin pe baza prevederilor din NP 040 „Normativ privind proiectarea,
executarea i exploatarea hidroizola iilor la cl diri”.

Art.57
Criterii i niveluri de performan pentru produsele hidroizolante:

(1) Proiectantul va indica caracteristicile produsului hidroizolant în func ie de nivelul de performan

impus de categoria i clasa de importan a cl dirii i de parametri caracteristicilor esen iale
declarate de fabricantul produselor similare comparate.

(2) Proiectantul va indica tehnologia de aplicare a membranelor hidroizolante în func ie de:

a) alc tuirea în ansamblu a structurii termo-hidroizolante;
b) caracteristicile stratului suport referitoare la rezisten a la înc rc rile statice sau dinamice.

(3) Proiectantul va solicita produc torului fi a tehnic a produselor hidroizolante bituminoase care va
cuprinde pe lâng informa iile generale referitoare la denumirea comercial a produsului,
produc torul, componentele alc tuitoare (tipul i num rul arm turilor, tipul bitumului utilizat, tipul
finisajului suprafe elor), domeniul de utilizare, metoda de aplicare, dimensiuni, mas , precum i
urm toarele caracteristici ale produselor:
a) etan eitatea la ap determinat , conform procedurilor tehnice de execu ie întocmite pe baza
standardului SR EN 1928:2003, pentru membrane folosite în aplica ii cu presiunea apei de
maximum 60 kPa (izola ii la acoperi uri teras sau strat pentru controlul vaporilor de ap );
b) performan la foc exterior, clasificarea pe baza încerc rilor acoperi urilor expuse la un foc
exterior (SR EN 13501-5+A1:2010);
c) reac ia la foc, clasificarea folosind rezultatele încerc rilor de reac ie la foc (SR EN 13501-
1+A1:2010);
d) for a de rupere la trac iune (N/50 mm) i alungirea la rupere (%) longitudinal i transversal,
propriet i la trac iune determinate conform procedurilor întocmite pe baza prevederilor din
standardul SR EN 12311-1:2002;
e) rezisten a la impact (SR EN 12691:2006) exprimat în „mm” reprezentând în l imea de c dere
a capului de poansonare i metoda de încercare: metoda „A” suport rigid i metoda „B” suport
moale (EPS);
f) rezisten a la sarcin static (SR EN 12730:2003) exprimat în „kg” ca sarcina care nu a
provocat str pungeri în membrana aplicat pe un suport moale (ex. EPS) în metoda „A” i pe
un suport dur (ex.dal din beton) în metoda „B”;
g) stabilitatea dimensional (SR EN 1107-1:2002) exprimat în „%” reprezentând varia iile
dimensionale ale produselor bitumate ca rezultat al producerii-inducerii tensiunilor interne
datorate efectului c ldurii;
h) flexibilitatea la temperatur sc zut (SR EN 1109:2001) exprimat în „ºC” permite
determinarea susceptibilit ii la fisurare a membranelor bitumate sub efectul unei îndoiri în
condi ii de temperaturi negative;
i) rezisten a la fluaj la temperatur ridicat (SR EN 1110:2011) m surat în „ºC” exprimând
temperatura la care stratul superficial al membranei fixat vertical se deplaseaz maximum 2
mm în raport cu stratul de armare al acesteia (valoare medie a deplas rilor pe fa a superioar i
inferioar trebuie s fie <2 mm).
33
(4) Suplimentar fa de aceste caracteristici în func ie de condi iile locale i structura termo-
hidroizolant propus se pot solicita date privind:
a) rezisten a la p trunderea r d cinilor (SR EN 13948:2007);
b) rezisten a la desprindere i la forfecare a îmbin rilor (SR EN 12316-1:2002, respectiv SR EN
12317-1:2002);
c) rezisten a la sfâ iere (SR EN 12310-1:2003);
d) îmb trânirea artificial (SR EN 1296:2003 i SR EN 1297:2006);
e) aderen a granulelor care constituie stratul de autoprotec ie al membranelor (SR EN
12039:2002);
f) propriet i de transmisie a vaporilor de ap (SR EN 1931:2003 i SR EN
1931:2003/AC:2003);
g) rezisten a la impactul grindinei (SR EN 13583:2002) necesar pentru membranele aplicate în
structuri hidroizolante neprotejate cu dale sau pietri .

(5) Pentru produsele hidroizolante din material plastic sau cauciuc documentele tehnice înso itoare
trebuie s cuprind în fi a de produs (întocmit a a cum este prev zut la punctul 7 din SR EN
13956:2006) urm toarele:
a) lungimea i l imea cu valoarea declarat de produc tor (VDP) m surate în metri (m) cu
toleran e de -0% i +5% (metoda de încercare SR EN 1848-2:2003)
b) pentru produsele livrate în suluri (role), valoarea limit maxim declarat de produc tor (VLP)
pentru abaterea de la liniaritate (g) trebuie s fie 50 mm, iar abaterea pentru planitate (p) va fi
10 mm;
c) grosimea efectiv a foii care asigur func ia de hidroizolare incluzând orice textur a suprafe ei
dar excluzând orice profil de suprafa , care creeaz o diferen mai mare de 0,1 mm, sau o sub-
fa , cu greutatea >80 g/m2; grosimea cu VDP m surat în „mm” va avea toleran a cuprins
între -5% i +10%;
d) masa specific (determinat împreun cu grosimea efectiv prin metoda de încercare având ca
baz SR EN 1849-2:2010) cu VDP în kg/ m2 se va afla în limitele toleran elor -5% i +10%;
e) etan eitatea la ap determinat , conform procedurilor tehnice de execu ie întocmite pe baza
standardului SR EN 1928:2003, folosind metoda B la o presiunea a apei de minimum 10 kPa
(0,1 bar);
f) efecte ale diferitelor medii chimice; produc torul va indica condi iile i domeniul de aplicare
pentru care membranele din material plastic sau cauciuc sunt sau nu sunt adecvate, furnizând
informa ii referitoare la rezisten a la atacul chimic (SR EN 1847:2010) ;
g) caracteristicile referitoare la performan a la foc exterior, reac ia la foc, rezisten a la impact i
rezisten a la sarcin static se vor determina conform procedurilor întocmite pe baza
prevederilor din standardele aferente produselor hidroizolante bituminoase;
h) for a de rupere la trac iune (N/50 mm) i alungirea la rupere (%) longitudinal i transversal,
propriet i la trac iune determinate conform procedurilor întocmite pe baza prevederilor din
standardul SR EN 12311-2:2010);
i) stabilitatea dimensional (SR EN 1107-2:2001) exprimat în „%” reprezentând media varia iei
dimensionale a lungimii ( L) i a l imii ( T), ca rezultat al producerii-inducerii tensiunilor
interne datorate varia iilor de temperatur , trebuie s fie mai mic decât sau egal cu valoarea
limit dat de produc tor (VLP);
j) rezisten a la sfâ iere (SR EN 12310-2:2001) trebuie s fie mai mare decât sau egal cu valoarea
limit dat de produc tor (VLP) pentru direc ia longitudinal i transversal a foii;
k) rezisten a la desprindere i la forfecare a îmbin rilor (SR EN 12316-2:2001), respectiv SR EN
12317-2:2002) exprimate în N/50 mm, trebuie s fie mai mare decât sau egal cu valoarea
limit dat de produc tor (VLP);

34
 l) pliabilitatea la temperaturi sc zute dat în °C trebuie s aibe temperaturi negative sub VLP
declarat (SR EN 495-5:2003);
m) compatibilitate la contact cu bitum (SR EN 1548:2008); se consider c produsele sunt
compatibile cu bitumul dac :
(i) procentul pierderii de mas este 5% în cazul foilor cu un strat interior i sub-strat;
(ii) varia ia modulului Young este mai mic decât sau egal cu 50% în cazul foilor f r
un strat interior sau sub-fa ;
(iii) sub-fa a din material ne esut de cel pu in 150 g/m2 sau echivalent împiedic orice
contact al noii membrane izolante cu bitumul din straturile existente;

(6) Pentru membranele din material plastic sau cauciuc suplimentar fa de caracteristicile enumerate,
în func ie de condi iile locale i structura termo-hidroizolant propus se pot solicita date privind:
urm toarele:

a) durabilitatea, comportarea dup expunerea la radia ii UV (SR EN 1297:2006, anexa B)

considerându-se ca satisf c toare numai produsele cu fisuri de suprafa încadrate în clasele 0;
1 i 2. (produsele încadrate în clasa 3 sunt neconforme)
b) rezisten a la p trunderea r d cinilor (SR EN 13948:2007);
c) rezisten a la ozon, pentru foile pe baz de cauciuc (SR EN 1844:2003)

Art.58
Caracteristici privind procedurile tehnologice de realizare a lucr rilor:
(1) Procedurile tehnologice de aplicare a membranelor hidroizolante sunt dictate de structura
hidroizolant /termohidroizolant în ansamblu (cu sau f r lestare), de natura suportului pe care se
aplic hidroizola ia (suport dur, constituit din beton sau ap de ciment armat , sau suport moale
din termoizola ie de vat mineral , polistiren, etc.), de condi iile privind amplasamentul (expunere,
zon climatic ), pozi ia suprafe elor ce se etan eaz (orizontale sau verticale). Aceste elemente
sunt eviden iate în normativul NP 040 „Normativ privind proiectarea, executarea i exploatarea
hidroizola iilor la cl diri”.
(2) Hidroizola ia (figura 3 i 4) poate avea o alc tuire:
a) monostrat, realizat dintr-un singur strat de membrane bitumate, membrane din material
plastic sau cauciuc;
b) bistrat, numai atunci când se utilizeaz membrane bitumate.
(3) Proiectantul va indica procedurile tehnologice de realizare a structurilor hidroizolante referitoare la
aplicarea membranelor i rela ia acestora cu suportul:
a) aplicare flotant : membranele hidroizolante sunt liber a ezate pe suport i se lipesc numai
între ele pe zonele de suprapunere (lateral i la capete);
b) aplicare semiflotant : membranele hidroizolante se lipesc la suprapuneri, iar pe restul
suprafe ei lipirea pe suport se face în puncte sau benzi;
c) aplicare în aderen total : membranele se lipesc pe suprafe e orizontale i cu pant 7% cu
adeziv la rece, prin autoaderen sau prin sudur cu flac ra (procedeu care a înlocuit lipirea cu
mastic fierbinte, topit la cald);
d) aplicarea în aderen total pe suprafe e verticale: membranele se lipesc prin sudur cu flac ra
sau prin autoaderen (nu se utilizeaz lipirea cu adezivi, la rece);
e) aplicarea cu fixare mecanic : procedeu recomandat doar pentru fixarea membranele din
material plastic sau cauciuc pe suport din tabl profilat sau pe suprafe ele verticale ale
rebordurilor.
(4) Suprapunerile între membrane
În toate cazurile produc torul va indica modul de îmbinare i materialele compatibile pentru
asigurarea etan eit ii:
35
 a) Membranele bitumate din structurile hidroizolante bistrat (multistrat) se lipesc între ele numai
în total aderen ;
b) În general suprapunerile la capetele membranelor sunt >12 cm iar transversal acestora >8 cm;
în particular, fiecare produc tor de membrane hidroizolante indic m rimea suprapunerilor, iar
în unele cazuri aplic marcaje longitudinale pe produse;
c) Indiferent de modul de lipire în câmp, la suprapuneri membranele bitumate se sudeaz cu
flac ra;
d) La realizarea hidroizola iilor verticale cu membrane bitumate nu se utilizeaz lipirea cu
adezivi, la rece;
e) Membranele din material plastic sau cauciuc au îmbin rile sudate cu aer cald ori prin ac iunea
unui solvent, sau sunt lipite fie cu un adeziv, fie cu o band autoadeziv .

Art.59
Condi ii privind asigurarea posibilit ii interven iilor i urm ririi în exploatare a hidroizola iilor
(1) Proiectantul va avea în vedere la alegerea sistemului hidroizolant posibilitatea interven iilor:
a) La structurile hidroizolante/termohidroizolante la care s-au produs disfunc ionalit i (infiltra ii
de ap , umeziri ca efect al pun ilor termice, etc.) se poate interveni pentru refaceri sau repara ii
numai în cazul în care acestea sunt direct accesibile (acoperi uri) sau indirect accesibile
(socluri sau pere i ai subsolurilor accesibili numai prin decopertare-s p tur ).
b) Sistemele izolante cuprinse între elementele masive (funda ii, radiere, etc.) din beton armat nu
sunt accesibile; interven iile în aceste zone pentru refacerea etan eit ii pot fi realizate prin alte
tehnologii, de exemplu prin injectarea de produse hidrofobe, difuzante, în elementele suport
sau în straturile adiacente.
(2) Urm rirea în exploatare a sistemelor hidroizolante/termohidroizolante implic :
a) constat ri privind func ionalitatea (etan eitatea);
b) constat ri vizuale i tactile asupra suprafe elor expuse, inclusiv a elementelor conexe (tencuieli
de protec ie, plac ri, copertine din tabl , etc.).
(3) Proiectantul va indica un plan de urm rire în exploatare a sistemului hidroizolant sau
termohidroizolant ales; observa iile, cu privire, în principal, la integritatea stratului de protec ie al
hidroizola iei sau la desprinderea copertinelor, se fac periodic, cel pu in trimestrial, la începutul i
la sfâr itul sezonului rece, în perioada de c lduri excesive, dup evenimente atmosferice deosebite
(ploi toren iale, furtuni) i în cazul apari iei unor disfunc ionalit i.

36
CAPITOLUL V: Condi ii pentru proiectarea lucr rilor de reabilitare a elementelor
exterioare vitrate (ferestre i u i)
SEC IUNEA 1: Date de tem
Art.60
Proiectul tehnic pentru reabilitarea din punct de vedere higrotermic a tâmpl riei exterioare se
întocme te de proiectantul de specialitate în colaborare cu expertul pentru cerin a „economie de energie
i izolare termic ” pe baza concluziilor Auditului energetic i a reglement rilor tehnice în vigoare.
Art.61
Datele necesare se asigur de de in torul cl dirii (asocia ie de proprietari, persoan fizic sau juridic )
i se completeaz de proiectantul de specialitate prin participarea direct la elaborarea lor i/sau
culegerea acestora din urm toarele documenta ii:
(1) Auditul energetic precizeaz :
a) nivelul minim de rezisten termic unidirec ional al tâmpl riei;
b) concluziile privind modul de realizare a reabilit rii tâmpl riei: prin recondi ionarea acesteia
(incluzând repararea, modificarea i etan area) sau prin înlocuirea ei cu modele mai
performante.
(2) Proiectul ini ial al cl dirii sau releveul (întocmit în lipsa documenta iei) indic în tabloul de
tâmpl rie:
a) tipul tâmpl riei i al vitrajului;
b) dimensiunile geometrice ale golurilor, locul i num rul acestora;
c) grosimea actual a pere ilor, pentru calcularea l imii glafurilor;
d) destina ia spa iilor delimitate de tâmpl rie;
e) num rul ochiurilor de geam i modul de deschidere al acestora.
(3) Expertiza tehnic de specialitate asigur informa ii privind:
a) starea de degradare a lemnului (material utilizat predominant la confec ionarea tâmpl riei) i a
vopselelor de protec ie a acestuia;
b) modul de asigurare a etan eit ii, la infiltra iile de aer din exterior, între cercevele i toc
precum i între toc i glafurile golului din perete, atât pe partea interiorar cât i la exterior;
c) starea solbancurilor, panta, existen a i forma l crimarului, etan area fa de toc i de perete;
d) existen a i func ionarea fantelor de eliminare a apei rezultat din condens sau infiltra ii i
starea l crimarelor cercevelelor;
e) modul de fixare al geamurilor pe cercevele i integritatea fizic a acestuia;
f) func ionarea feroneriei pentru asigurarea închiderii-deschiderii, bloc rii sau fix rii;
g) etan area hidrofug a pragurilor u ilor exterioare precum i a conturului acestora;
h) existen a obloanelor sau a rulourilor exterioare, starea i modul de func ionare al acestora.

SEC IUNEA a 2-a: Modalit i de reabilitare a tâmpl riei exterioare

Art.62
Reabilitarea tâmpl riei din punct de vedere al comport rii termotehnice se realizeaz în una din
urm toarele variante:
(1) înlocuirea tâmpl riei metalice f r rupere de punte termic ;
(2) recondi ionarea tâmpl riei existente din lemn;
sau
(3) înlocuirea acesteia cu tâmpl rie nou , performant din lemn, PVC, aluminiu sau combina ii ale
acestora.

37
Art.63
Indiferent de op iune, varianta aleas va fi înso it de m surile pentru asigurarea unei ventila ii naturale
corespunz toare a spa iilor interioare;
Art.64
Alegerea uneia din aceste modalit i de reabilitare se bazeaz pe nivelul de performan dorit de
beneficiar /proprietar i pe plafonul disponibil al cheltuielilor din fonduri publice i din fonduri private;
Art.65
Cerin ele op ionale, suplimentare, aferente cre terii performan elor tâmpl riei, se consider a fi:
m rirea num rului de camere ale profilelor din care este confec ionat tâmpl ria unui apartament peste
num rul stabilit pentru restul imobilului i modificarea caracteristicilor vitrajului referitoare la distan a
între foile de geam, grosimea acestora, tratamentul suprafe elor i num rul geamurilor vitrajului
termoizolant prin majorarea de la dou la trei straturi (utilizarea geamurilor triple necesit prevederea
profilelor adecvate pentru preluarea înc rc rilor suplimentare i a diferen ei de grosime a vitrajului);
Art.66
Proiectantul va întocmi tabloul de tâmpl rie, va indica pozi ia în cadrul golului de perete,
caracteristicile termotehnice i caracteristicile tâmpl riei referitoare la permeabilitatea la aer,
etan eitatea la ap i rezisten a la înc rcarea din vânt, având în vedere nivelurile de performan
cuprinse în sec iunea urm toare, iar pentru alte preciz ri se vor consulta reglement rile tehnice i
standardele indicate în Anexa 4;
Art.67
Detaliile de execu ie se concep în conformitate cu documenta ia produc torului de tâmpl rie i cu
prevederile cuprinse în Ghid GT 043-02 i în celelalte normative în vigoare indicate în Anexa 4.

SEC IUNEA a 3-a: Criterii i niveluri de performan ale tâmpl riei pentru cerin ele
esen iale
Art.68
Rezisten a mecanic i stabilitate:
Tâmpl ria constituie un element neportant al anvelopei care nu influen eaz rezisten a mecanic i
stabilitatea imobilului.
Art.69
Securitatea la incendiu
(1) Furnizorul tâmpl riei va prezenta documentele privind rezultatele încerc rilor la foc care vor
indica clasa de performan privind reac ia la foc încadrat în clasa de reac ie la foc de la A1 la E
(nu se admite F) i rezisten a la foc pentru criteriile E (etan eitatea la foc), EI (+izolare termic la
foc), EW (+radia ia termic ) determinate pe o fereastr i u curent ;
(2) Clasificarea privind rezisten a la foc se va completa cu simbolurile „(i 0)” „(0 i)” sau „(i 0)”
pentru a indica faptul c elementul a fost încercat i satisface cerin ele la o expunere la foc numai
dinspre interior, numai dinspre exterior sau din ambele p r i. Proiectantul, în func ie de cerin ele
impuse de Normativul P 118, va indica clasele minime acceptate pentru fiecare fa ad a imobilului.
Art.70
Igien , s n tate i mediu
(1) Tâmpl ria se realizeaz din lemn, PVC, aluminiu sau combina ii ale acestora, materiale care nu
sunt toxice, nu degaj noxe, nu sunt radioactive i nu sunt cuprinse în lista noxelor cancerigene sau
substan elor poten ial cancerigene;

38
(2) Deoarece noile tipuri de profile utilizate la confec ionarea tâmpl riei asigur o etan are superioar
fa de modelele tradi ionale, ferestrele (sau înc perile) vor fi prev zute în mod obligatoriu cu
sisteme de ventilare pe lâng posibilitatea de deschidere manual a ferestrelor;
(3) Pentru activarea ventil rii înc perilor u ile interioare nu se vor etan a i vor fi prev zute la partea
inferioar cu fante de ventilare;
(4) Documenta ia furnizorului va indica clasa de performan privind etan eitatea la ap a ferestrelor i
u ilor (de regul pentru metoda de încercare „A” – elemente expuse neprotejate fa de presiunea
vântului) determinat pe componenta cu cea mai defavorabil performan a ansamblului (de
regul ochiul mobil):
Clase (metoda
„A” elemente npdx 1A 2A 3A 4A 5A 6A 7A 8A 9A Exxx
expuse)
Presiunea de
0 0 50 100 150 200 250 300 450 600 >600
încercare (Pa)
* npd = nu exist performan determinat pentru ferestrele sau u ile care permit
p trunderea apei la o presiune zero înainte de trecerea a 15 minute;
** clasele 4A sau 5A pot fi considerate satisf c toare pentru tâmpl ria amplasat în zone
ad postite (neexpuse presiunii create de vânt);
*** clasele sub 4A sunt mai pu in performante;
****ansamblul de tâmpl rie cel mai performant (f r infiltra ii de ap ) este
Exxx (xxx = presiune >600 Pa, ex.: E750, E900, etc.).
Art.71
Siguran în exploatare
Tâmpl ria va fi înso it de documentele care vor atesta urm toarele:
(1) Rezisten a la înc rcarea de vânt;
S geata relativ transversal
Presiunea P1 (Deforma ie ram )
Clasa
Pa A B C
1/150 1/200 1/300
npd 0 - - -
1 400 A1 B1 C1
2 800 A2 B2 C2
3 1200 A3 B3 C3
4 1600 A4 B4 C4
5 2000 A5 A5 C5
Exxxx >2000 AExxxx BExxxx CExxxx
xxxx = presiunea real de încercare la care elementul r mâne în stare de func ionare, iar
cre terea maxim a permeabilit ii la aer nu trebuie s fie mai mare de 20% din
permeabilitatea maxim a clasei de permeabilitate la aer ob inut ini ial
(2) Capacitatea de rezisten a dispozitivelor de siguran exprimat printr-o valoare prag. Se refer la
feroneria care trebuie s aib capacitatea de a men ine partea mobil timp de 60 secunde cu o for
de 350 N, în pozi ia cea mai defavorabil ;
(3) Dimensiunile maxime ale ochiurilor mobile i fixe precum i corelarea acestora cu greutatea
vitrajului; de asemenea coresponden a între grosimea total a geamului termoizolant i l imea
profilelor utilizate la confec ionarea tâmpl riei;
(4) Num rul i distan a minim între elementele de fixare ale tâmpl riei în componenta rezistent ;
(5) Rezisten a la oc pentru u ile cu geam cu risc de r nire;

39
(6) Rezisten a la deschidere i închidere repetat a u ilor. Num rul de cicluri este stabilit de furnizor
i trebuie s asigure func ionarea pe cel pu in 2 ani în condi ii de utilizare normal ;
(7) Rezisten a la oc a u ilor;
(8) Rezisten a la efrac ie pentru u ile exterioare.
Art.72
Protec ia împotriva zgomotului
(1) Izolarea la zgomote aeriene este asigurat prin alc tuirea constructiv a tâmpl riei (simpl , dubl ,
cuplat ), de caracteristicile geamului utilizat (dimensiunile i num rul foilor de geam, alc tuirea
geamului termoizolant – distan a între geamuri i grosimea acestora) i de tipul profilelor din care
s-a confec ionat tâmpl ria (material, dimensiuni, garnituri);
(2) Indicele de izolare acustic Rw (C; Ctr) (dB) va fi declarat de furnizor pe baza testelor efectuate i
va avea valoarea minim 30 (-1; -5) dB.
Art.73
Economia de energie i izolare termic
Furnizorul va preciza valorile aferente urm toarelor cerin e:
a. Transmitan a termic sau coeficientul de transfer termic Uw [W/(m2K)];
b. Propriet i de radia ie: factor solar (g) i transmitan a luminoas (Tv);
c. Permeabilitatea la aer conform claselor de performan din tabelul urm tor (clasa 4 fiind cea mai
performant tâmpl rie):
Permeabilitatea la aer, de referin la Presiune
100 Pa raportat la: maxim de
Clasa
Suprafa a total Lungimea rosturilor încercare
m3/h×m2 m3/h×m Pa
0 - - -
1 50 12,50 150
2 27 6,75 300
3 9 2,25 600
4 3 0,75 600

SEC IUNEA a 4-a: Criterii i niveluri de performan ale componentelor tâmpl riei
propuse pentru lucr rile de reabilitare
Art.74
Cerin ele, criteriile i nivelurile de performan ale tâmpl riei (ferestre i u i) sunt cuprinse în
standardele indicate în anexa 4;
Art.75
Suplimentar cerin elor esen iale indicate în Cap.V, Sec iunea a 2-a, pentru ansamblul elementelor
(fereastr sau u ) trebuie respectate cerin ele proprii ale componentelor care intr în alc tuirea
tâmpl riei: profile (ram , toc, cercevea, canat), garnituri de etan are, feronerie, vitraj;
Art.76
Calitatea ansamblului (fereastr sau u ) se realizeaz din utilizarea unor componente cu caracteristici
optime i din modul de asamblare al acestora precum i cu un sistem de organizare a produc iei,
certificat pe baza standardului ISO 9001:2008 sau SR EN ISO 9001:2008;
Art.77
Înlocuirea componentelor ofertate ini ial se va face numai cu avizul factorilor implica i deoarece
schimbarea caracteristicilor acestor componente conduce de cele mai multe ori la modificarea
performan elor ansamblului;
40
Art.78
Tabelul urm tor prezint interdependen a între principalele caracteristici i componente:
Componente
Ram , cercevea, toc,

Garnitur de
canat

Feronerie

etan are

Vitraj
Caracteristici

Material

Profil
Rezisten a la vânt (D) (D) D D D
Reac ia la foc (D) D D (D) N
Etan eitatea la ap (D) D (D) D N
Rezisten a la oc (D) N (D) (D) D
Capacitatea de rezisten a dispozitivelor
D N D D N
de siguran
Transmitan a termic N (D) (D) D D
Permeabilitatea la aer (D) D (D) D N
Rezisten a mecanic D N (D) D (D)
Rezisten a la deschidere i închidere
D (D) (D) (D) (D)
repetat
Legend :
D modificarea componentei va schimba, probabil, caracteristica în cauz
(D) modificarea componentei poate schimba, caracteristica în cauz
N modificarea componentei nu va schimba, probabil, caracteristica în cauz

Art.79
Tâmpl rie din PVC
Clasificarea i cerin ele profilelor din PVC utilizate la confec ionarea tâmpl riei sunt
urm toarele (a a cum este prev zut în SR EN 12608:2004):
(1) performan a în func ie de zonele climatice – aceast cerin impune utilizarea acelor componente
notate M sau S, profile proiectate i realizate pentru a fi utilizate într-un climat sever (S) sau
moderat (M);
(2) tipul materialului reciclabil RMa sau RMb;
(3) rezisten a profilelor la impact (clasa I sau II);
(4) aspectul suprafe elor;
(5) clasa de performan privind reac ia la foc;
(6) rezisten a la îmb trânirea climatic ;
(7) caracteristicile profilelor metalice de armare;
(8) grosimea sec iunii pere ilor exteriori sau interiori ai profilelor i toleran ele – aceste caracteristici
influen eaz masa i rezisten ele profilelor transmise în final etan eit ii, permeabilit ii i
rezisten ei ansamblului (fereastr sau u ).
În func ie de grosimea minim a pere ilor profilelor se clasific în una din clasele urm toare:
Denumire Clasa A Clasa B Clasa C
grosimea fe elor v zute din perimetrul
2,8 mm 2,5 mm
profilului la exterior i interior
grosimea fe elor structurale (prin care trec f r cerin
2,5 mm
elementele de ancorare ale tâmpl riei) 2,0 mm
grosimea pere ilor desp r itori, interiori 2,0 mm
(9) material i caracteristici ale garniturilor de etan are;
41
Art.80
Tâmpl rie din profile de aluminiu
(1) Profilele din aluminiu utilizate la confec ionarea tâmpl riei sunt profile cu sec iunea transversal i
accesorii de asamblare unicat, proprii firmei produc toare. Profilele i accesoriile sunt integrate
într-o serie caracterizat de obicei dup l imea profilelor, denumirea seriei i numele firmei.
(2) Furnizorul va asigura documenta ia complet referitoare la profile, accesorii de montaj, feronerie i
modul lor de asamblare, de montare i între inere.
(3) Profilele de aluminiu se produc cu sau f r rupere a pun ii termice. Pentru tâmpl ria de exterior,
izolant termic, se utilizeaz numai profile cu întreruperea pun ii termice, care constau din
asamblarea a dou profile de aluminiu cu barete din poliamide armate cu fibre de sticl sau alte
produse.
(4) Caracteristicile principale ale profilelor sunt.
a) propriet ile fizico-chimice ale aliajului de aluminiu din care sunt fabricate profilele;
b) greutatea i toleran ele dimensiunilor profilelor extrudate;
c) distan a realizat de baretele de poliamide între cele dou profile ale ansamblului;
d) valoarea transmitan ei termice (conform rapoartelor de încercare);
e) valorile modulului de elasticitate i a momentului de iner ie al tuturor profilelor utilizate la
confec ionarea cercevelelor, tocurilor, montan ilor;
f) grosimea minim i maxim a vitrajului termoizolant care se poate fixa pe profile;
g) dimensiunile maxime i minime ale ochiurilor mobile;
h) protec ia i finisajul profilelor, conform catalogului RAL;
i) grosimea protec iei pe p r ile vizibile: minimum 50 m.
Art.81
Tâmpl rie din profile de lemn
Suplimentar fa de cerin ele esen iale pentru ansamblu (fereastr sau u ) trebuie avute în
vedere i urm toarele cerin e pentru lemn i produsele pe baz de lemn utilizate la
confec ionarea ferestrelor, foilor i tocurilor de u i exterioare:
(1) cerin e de aspect pentru fiecare element component (toc, ram , cercevea, montan i, etc.) i pentru
fiecare fa a acestora în func ie de modul de finisare: opac sau transparent . Pentru tâmpl ria
acoperit cu pelicule se vor aplica standardele respective pentru pelicule;
(2) cerin e de durabilitate biologic – elementele din lemn cu o fa expus la intemperii sunt
considerate ca f când parte din clasa de utilizare 3. Speciile de lemn cu durabilitate sc zut trebuie
s primeasc un tratament de protec ie;
(3) cerin ele privind propriet ile fizice:
a) con inutul de umiditate nu trebuie s dep easc 16%;
b) calitatea suprafe elor vizibile – acestea trebuie s poat suporta o finisare f r alt opera ie în
afar de o lefuire u oar ;
c) densitatea minim a esen ei lemnului.

Art.82
Vitrajul
Pentru tâmpl ria exterioar (ferestre sau u i) se utilizeaz elemente de vitraj termoizolant
(IGU) constituite din cel pu in dou panouri de sticl separate prin unul sau mai multe
distan iere etan ate ermetic pe contur, stabile i rezistente din punct de vedere mecanic;
Elementele de vitraj difer în func ie de:
(1) produsele pe baz de sticl (panourile) utilizate:
a) geam tras;
b) geam float.
(2) modul de prelucrare a geamului, peliculizat, securizat, stratificat:
42
 a) trasparent;
b) translucid sau opac;
c) clar sau colorat.
(3) distan a dintre foile de geam – l imea cavit ii i num rul acestora, uzual 1 sau 2 cavit i;
(4) umplutura cavit ii – spa iul dintre geamuri poate fi umplut cu aer i/sau alte gaze;
(5) forma geamurilor – uzual dreptunghiular (B×H);
(6) dimensiunile foilor de sticl – l ime, în l ime sau grosimea acestora – toleran a la grosimea
elementului de vitraj este în func ie de tipul de geam utilizat uzual ± 1 mm;
(7) Valoarea transmitan ei termice a vitrajului termoizolant difer în func ie de:
a) l imea cavit ii;
b) caracteristicile de rezisten la transfer termic ale umpluturii cavit ii;
c) grosimea foilor de geam i grosimea total a vitrajului; existen a sau absen a geamurilor
peliculizate.
(8) Durabilitatea caracteristicilor izolante ale vitrajului se asigur prin performan ele etan rii
ansamblului:
a) indicele de p trundere a umidit ii un Iav valoarea medie a indicilor de p trundere a umidit ii
20;
b) aderen a materialului de etan are la geam care influen eaz debitul de aer pierdut.
(9) Performan ele de etan are pentru vitrajul izolant (IGU) umplut cu gaz sunt evaluate în func ie de:
a) concentra ia gazului;
b) debitul de gaz pierdut (Li <1,0%/an) iar în cazul utiliz rii unui geam peliculizat se ia în calcul
i;
c) aderen a materialului de etan are/pelicul i interstraturi.
(10) Calitatea optic i vizual a vitrajului:
a) imagine f r distorsiuni;
b) deflexii reduse ale foilor de geam (deflexiile produse urmare varia iilor de temperatur i de
presiune barometric care contract sau dilat aerul i sau gazul din cavitatea vitrajului).
Art.83
Furnizorul va asigura documenta ia necesar , constând din:
(1) descrierea componentelor;
(2) desen cu sec iunea transversal a marginii etan ate a elementului de vitraj izolant (IGU) cu fiecare
component numerotat i înso it de informa ii detaliate despre denumire, descriere, furnizor sau
furnizori;
(3) o list cu umpluturi de cavitate, distan ieri i desicant utilizat.

SEC IUNEA a 5-a Elemente fixate pe fa ad adiacente golurilor de ferestre i u i

Art.84
Aceste elemente, cu un rol bine definit, sunt prev zute:
a) obligatoriu;
b) op ional.
Art.85
Elementele care sunt prev zute obligatoriu:
(1) Elementele de racord perimetrale golurilor:
a) glafuri ( or uri);
43
 b) profile cornier (col are) pentru rectiliniaritatea muchiilor;
c) profile l crimar.
(2) or urile (glafurile) din tabl existente se vor înlocui (indiferent de solu ia aleas pentru tâmpl rie)
pentru a acoperi cre terea grosimii pere ilor exteriori c urmare a aplic rii termoizola iei;
(3) Clapete de ventilare, în cazul în care nu sunt înglobate în tâmpl rie;
(4) Documenta ia tehnic va cuprinde:
a) desfacerea or urilor actuale;
b) termoizolarea glafurilor de pe întreg conturul fiec rui gol;
c) înglobarea în tencuial a profilelor de înt rire a muchiilor verticale i orizontale (la racordul
termoizola iei pere ilor cu termoizola ia glafurilor); profilul orizontal de la partea superioar a
golului va fi de tip „l crimar”, iar pe celelalte trei laturi ale golului profilele vor fi de tip
cornier; cu plas din fire de sticl pentru armarea tencuielii;
d) executarea or urilor cu l crimar racordate la ferestre i etan ate pe contur cu chit de exterior,
pentru protec ia glafurilor orizontale i împotriva infiltra iilor apei pluviale între peretele
existent i anvelopa termoizolant ;
Art.86
Elementele op ionale
(1) Elementele care se fixeaz pe fa ad sunt:
a) grilaje de protec ie antiefrac ie (amplasate de regul la parter, la etajul 1, la ultimul etaj i la
ie irile pe teras din casa sc rii);
b) radiatoare ale instala iei de aer condi ionat;
c) hote exterioare (amplasate sub ferestre) pentru devierea diverselor noxe degajate din
apartamentele vecine de la etajele inferioare;
d) jaluzele vene iene, oblon rulant sau batant, persian , persian culisant , jaluzea acordeon,
oblon culisant cu sau f r sistem de înclinare în afar , copertine, ac ionate manual, cu sau f r
resort de compensare, sau mecanic cu ajutorul motoarelor electrice, pentru protec ia
ferestrelor/u ilor de însorirea direct ;
e) r citoare (la fereastra de la buc t rie);
f) jardiniere;
g) co uri aferente centralelor termice de apartament sau necesare refacerii sistemului de ventilare
general a buc t riilor, în situa ia în care acesta a fost obturat total sau par ial în urma
modific rilor aduse recompartiment rii interioare a locuin elor.
(2) Având în vedere c aceste elemente se pot monta la distan în timp, dup încheierea lucr rilor de
anvelopare, pentru realizarea unitar a fa adei unui imobil este necesar ca proiectul s prevad
condi iile pentru fixarea acestora f r s fie necesar desfacerea local sau str pungerea
componentei termoizolante dup finisarea acesteia i pe cât este posibil s se fixeze amplasamentul
i accesoriile de montaj ale acestora.

44
CAPITOLUL VI: Prevederi pentru proiectarea lucr rilor de instala ii
SEC IUNEA 1: Generalit i
Art.87
Proiectarea lucr rilor de reabilitare i modernizare energetic a instala iilor trebuie s se realizeze
numai de c tre societ i (agen i economici) care au primit certificarea profesional din partea MDRT;
Art.88
Proiectele se elaboreaz de c tre proiectan i cu competen e în domeniu i se verific de c tre
verificatori atesta i MDRT. Proiectele de reabilitare a instala iilor se vor întocmi pe specialit i i faze
de proiectare (Documenta ia de avizare a lucr rilor de interven ie – DALI, Proiect Tehnic – PT, Detalii
de Execu ie –DE);
Art.89
În cazul modific rii traseului conductelor de gaze naturale datorit moderniz rii elementelor de
anvelop , sau modific rii diametrelor acestora datorit apari iei unor noi consumatori (de exemplu o
central termic nou ) este necesar i un proiect pentru aceast specialitate. Acesta se va elabora de
c tre un proiectant autorizat ANRE avand gradul I D, ce activeaz în cadrul unei societ i (agent
economic) autorizate ANRE;
Art.90
În cadrul procesului de proiectare a lucr rilor de instala ii aferente lucr rilor de reabilitare trebuie s se
in seama de solu iile date de auditorul energetic, prezentate în cadrul raportului de audit energetic al
cl dirii;
Art.91
Lucr rile de reabilitare a instala iilor unui imobil cuprind:
(1) lucr ri de verificare, reparare i modernizare a instala iilor existente, lucr ri obligatoriu de efectuat
înainte de realizarea anvelopei termohidroizolante. În categoria acestor lucr ri se includ:
a) modific ri ale traseului instala iei de gaze naturale, datorit condi ion rilor care apar urmare
aplic rii termosistemului la exterior, pe fa ade, sau la interior, sub plan ee. Pentru efectuarea
modific rilor este necesar ob inerea unei autoriza ii de execu ie care se acod pe baza unui
proiect întocmit de c tre o persoan juridic , autorizat ANRE;
b) verificarea, repararea sau înlocuirea coloanelor de ap pluvial . Aceste lucr ri sunt în leg tur
cu interven ia asupra hidroizola iei terasei;
c) modificarea traseelor aparente ale instala iilor (altele decât cele de gaze naturale) care ar
împiedica executarea termosistemului.
(2) lucr ri de înlocuire a instala iilor existente, lucr ri op ionale, care se pot executa înainte, în timpul
sau dup realizarea interven iilor asupra anvelopei f r s-o afecteze;
(3) lucr ri de integrare în cadrul instala iilor existente a unor noi surse de energie, de preferin surse
regenerabile, care se pot executa independent de reabilitarea anvelopei.

SEC IUNEA a 2-a: Date de tem

Datele necesare se asigur de beneficiar i se completeaz de proiectan ii de specialitate prin
participarea direct la elaborarea lor i/sau culegerea acestora din urm toarele documenta ii:
Art.92
Auditul energetic, precizeaz :
(1) starea actual a tuturor instala iilor;
(2) concluziile privind lucr rile necesare pentru reabilitarea instala iilor.
Art.93
Proiectul ini ial al instala iilor cl dirii sau releveul (întocmit în lipsa documenta iei) cuprinde date
tehnice ale instala iei termice, electrice i sanitare.

45
Art.94
Expertiza tehnic de specialitate evalueaz starea actual a componentelor i a ansamblului instala iilor
termice, sanitare, electrice i de ventila ie, conform documentelor de referin din anexa 5 i procesul
de diagnosticare eviden iaz urm toarele:
(1) Instala ii de înc lzire a spa iilor:
a) func ionarea corpurilor de înc lzire;
b) coresponden a dintre temperatura de tur a agentului termic i temperatura exterioar (curba de
reglaj termic);
c) regimul de livrare a c ldurii;
d) deterioarea instala iilor termice i a protec iei acestora din spa iile neânc lzite;
e) respectarea proiectului i calitatea execu iei;
f) regimul hidraulic al re elei de distribu ie i/sau al instala iei interioare;
g) vechimea instala iilor aferente cl dirii;
h) eventuale defec iuni la re eaua de conducte interioare;
i) eventuale defec iuni ale instala iilor de înc lzire din subsolurile tehnice;
j) probleme de disconfort termic, acustic i vizual;
k) dotarea cu repartitoare de cost i robinete de reglaj cu cap termostatic,
l) existen a robinetelor de separare a corpurilor de înc lzire;
m) verificarea câmpului de temperaturi pe suprafa a corpurilor de înc lzire, dup caz;
n) tipul robinetelor de reglaj i manevrabilitatea acestora;
o) anul ultimei sp lari a corpurilor de înc lzire;
p) dotarea cu contor de c ldur pe scar /cl dire/unitate locuit (ocupat ).
(2) Instala ii centrale de preparare a apei calde de consum
a) starea arm turilor obiectelor sanitare, defec iuni, pierderi de ap ;
b) starea conductelor de ap cald de consum i a izola iei termice a acestora (tasat i uscat ,
tasat i umed , par ial deteriorat (peste 30%), f r izola ie termic );
c) existen a/inexisten a conductei de recirculare;
d) existen a i tipul debitmetrelor de scar /cl dire/consumatori independen i (societ i comerciale
etc.) – i verificarea metrologic a acestora;
e) existen a/inexisten a debitmetrelor la racordurile individuale de consum;
f) evaluarea pierderilor de ap cald de consum din instala ie.
(3) Instala ii de iluminat artificial:
a) evaluarea st rii corpurilor de iluminat;
b) evaluarea performantei tehnice a sistemului de iluminat artificial;
c) starea conductoarelor de energie electric ;
d) existen a dispozitivelor de control i reglare automat a fluxului luminos (impactul asupra
consumului de energie electric );
e) existen a dispozitivelor de alimentare controlat cu energie electric (impactul asupra
consumului de energie electric ).
(4) Instala ii de ventilare si climatizare
Locuin ele colective executate înainte de 1990 nu sunt prev zute cu instala ii centralizate de
ventilare i climatizare. În cazul în care exist sisteme locale de înc lzire/r cire cu aer i sisteme de
ventilare mecanic (refulare, refulare/aspiratie), se eviden iaz :
a) starea filtrelor de praf;
b) consumul de energie electric fa de valoarea de catalog;
c) tipul de agent frigorific utilizat (ecologic, neecologic);
d) pierderi de agent frigorific;
e) viteze medii ale aerului în gurile de refulare;
f) viteze medii ale aerului în gurile de aspira ie;
g) dispozitive de reglare a debitelor de aer (manevrabilitate);
46
 h) gradul de etan are a îmbin rilor canalelor de aer.
(5) Instala ii de gaze naturale
a) necesitatea redimension rii instala iei în cazul apari iei altor consumatori (montarea unor noi
centrale termice);
b) necesitatea schimb rii traseului instala iei datorit condi ion rilor care apar urmare
opera iunilor de modernizare a anvelopei;
c) existen a sau necesitatea detectoarelor automate a scurgerilor de gaze naturale, acolo unde se
impune legal.

SEC IUNEA a 3-a: Solu ii posibile de reabilitare energetica a instala iilor

Art.95
Schimbarea/modernizarea instala iilor de înc lzire, ventilare-climatizare, ap cald de consum i
iluminat prin prevederea urm toarelor m suri:
(1) schimbarea, acolo unde este cazul, a conductelor de distribu ie a agentului termic aferente p r ilor
comune ale blocurilor de locuin e, montarea dispozitivelor de reglare automat a cantit ii de
energie consumat (robinete cu cap termostatic programabil, robinete de reglare debit/presiune),
izolarea conductelor i nu numai, în instala iile de înc lzire;
(2) implementarea, acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnico-economic, a surselor de r cire
cu agent care nu afecteaz stratul de ozon, de preferat în sistem centralizat;
(3) schimbarea i termoizolarea, acolo unde este cazul, a conductelor de distribu ie a apei calde de
consum aferente p r ilor comune ale blocurilor de locuin e;
(4) efectuarea de reglaje periodice i depistarea pierderilor de c ldur i de ap ale re elelor de
distribu ie aferente p r ilor comune ale blocurilor de locuin e pentru alimentarea cu c ldur i ap
cald de consum i efectuarea cu prec dere a remedierilor necesare, a a cum prevede Legea
325/2002;
(5) montarea recuperatoarelor de c ldur (în cadrul instala iilor de climatizare centralizate) pentru
preânc lzirea/prer cirea aerului introdus din exterior;
(6) implementarea, acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic i economic a unor surse noi de
energie, regenerabile, pentru producerea energiei termice i/sau electrice (captatoare solare termice
sau fotovoltaice, pompe de c ldur , turbine eoliene, etc.);
(7) utilizarea surselor de iluminat cu consum redus de energie electric .

Art.96
Contorizarea consumurilor de agent termic pentru înc lzire i ap cald de consum, atât la
consumatorul individual, cât i la nivelul cl dirii. Interven iile asupra instala iilor de înc lzire i ap
cald de consum aferente cl dirii vizeaz reducerea consumului de energie pentru satisfacerea
necesarului determinat (înc lzire, ap cald de consum). Se poate interveni la mai multe niveluri
(producere, distribu ie, utilizare), atât pentru înc lzire, cât i pentru apa cald de consum:
(1) la nivelul producerii c ldurii (în cazul cl dirilor dotate cu surs proprie de c ldur ):
a. înlocuirea aparatelor învechite sau neadaptate (arz toare mai vechi de 9-10 ani i cazane mai
vechi de 12-15 ani);
b. adaptarea puterilor surselor de c ldur în centrala termic ;
c. substituirea par ial sau total a formei de energie;
d. utilizarea de tehnici specifice (pompe de c ldur cu compresie mecanic , cu absorb ie, cazane
cu condensa ie, instala ie solar ).
(2) la nivelul distribu iei c ldurii:
a. izolarea termic a conductelor de distribu ie din spa iile neînc lzite;
b. inlocuirea in subsolul tehnic a vanelor defecte pe conductele de distributie care prezinta
pierderi de agent termic;
c. montarea robinetelor de golire la baza coloanelor;
47
 d. reducerea temperaturilor de reglaj a instala iei de înc lzire în scopul satisfacerii necesarului de
c ldur ;
e. separarea circuitelor ai c ror parametri func ionali sunt net diferi i;
f. contorizarea energiei termice la nivel de bloc (scara);
g. reechilibrarea circuitelor care alimenteaz corpurile de înc lzire func ionând cu apa cald (din
punct de vedere termic - prin schimbarea aparatului sau ameliorarea local a izola iei, iar din
punct de vedere hidraulic - prin ameliorarea distribu iei debitelor).
(3) la nivelul utilizatorului (spa iile înc lzite i punctele de consum a.c.m.):
a. instalarea de robinete termostatice la corpurile de înc lzire i, în cazul înc lzirii colective,
combinarea acestei m suri cu montarea sistemelor de repartizare individual a costurilor de
înc lzire;
b. sp larea tuturor corpurilor statice de înc lzire (prin demontarea de pe pozitie) cu jet de ap sub
presiune, eliminarea depunerilor de nisip si n mol de la partea inferioara a corpurilor statice i
repunerea pe pozi ie;
c. cur area chimic i protec ia anticoroziv a instala iei;
d. înlocuirea tuturor ventilelor nefunc ionale.

Art.97
Solutii complexe de modernizare energetic a instala iilor de înc lzire, constând în înlocuirea par ial
sau total a urm toarelor componente:
(1) corpurile de înc lzire;
(2) conductele de distribu ie din subsolul blocurilor i izolarea lor;
(3) coloanele de înc lzire.

Art.98
Solu iile tehnice specifice de cre tere a eficien ei energetice, cu referire la instala iile de ventilare
mecanic i de iluminat artificial, sunt în principiu urm toarele:
(1) reglarea debitelor refulate/aspirate în func ie de necesarul de ventilare normal;
(2) reglarea parametrilor termodinamici al aerului refulat în func ie de necesarul de c ldur /frig i de
ventilare;
(3) prevederea de filtre de aer eficiente;
(4) înlocuirea ventilatoarelor cu eficien energetic redus ;
(5) reglarea vitezelor aerului în spa iile ocupate;
(6) prevederea de l mpi cu eficien energetic ridicat ;
(7) automatizarea func ion rii instala iei de iluminat în func ie de ocuparea spa iilor;
(8) protec ia împotriva perturba iilor electromagnetice prin limitarea influen ei liniilor i
echipamentelor electrice.

SEC IUNEA a 4-a: Principii privind proiectarea lucr rilor de reabilitare a instala iilor
Art.99
Pentru alegerea i aplicarea solu iilor de reabilitare i modernizare a instala iilor la cl dirile de locuit
vor fi respectate urm toarele principii:
(1) solu ia de reabilitare termic , s asigure condi iile de confort necesare i s conduc la ob inerea de
economii de energie pe ansamblul cl dirii;
(2) tratarea în ansamblu a cl dirii: construc ii i instala ii;
(3) m rirea gradului de gestionare individual a consumurilor;
(4) implementarea m surilor de reabilitare s se realizeze, pe cât posibil, f r afectarea spa iului locuit;

48
(5) propunerea de reabilitare/modernizare s indice toat gama de solu ii (de la cele complexe pân la
m surile minime, obligatorii) urmând ca solu iile finale s fie alese în func ie de disponibilit ile
financiare.

Art.100
Elementele exterioare de instala ii nu trebuie s fie ingropate in stratul termoizolant; interven iile
asupra acestora trebuie s fie efectuate inainte de izolarea termic a cl dirii, urm rindu-se pozarea
conductelor i a echipamentelor inând seama de grosimea suplimentar total a termosistemului.

Art.101
Ca urmare a diminu rii necesarului de c ldur al cl dirii, consecin a reabilit rii termice / moderniz rii
energetice a acesteia, este necesar ca solu ia tehnic proiectat s asigure reducerea corespunzatoare a
debitului de c ldur furnizat de sursa de înc lzire (centrala termic de cartier sau punct termic),
simultan cu asigurarea stabilit ii hidraulice a instala iei de înc lzire interioar (fie prin reducerea
debitului volumic de agent termic la racordul instala iei de înc lzire interioar , fie prin reducerea
temperaturii de ducere a agentului termic, prin injec ie de agent termic din conducta de întoarcere i
redirijarea excedentului de debit c tre sursa de c ldur , împreun cu men inerea constant a diferen ei
de presiune la baza coloanelor de distribu ie a agentului termic în instala ia de înc lzire interioar ,
reglat în raport cu debitul volumic de agent termic vehiculat în regim normal de func ionare).

Art.102
In toate cazurile trebuie s se prevad montarea robinetelor cu cap termostatic si repartitoare de cost la
fiecare corp de înc lzire.

Art.103
In cazul inlocuirii ferestrelor existente cu ferestre noi, termoizolante, trebuie s se asigure necesarul
minim de aer proaspat pentru confortul fiziologic, inând seama de cre terea etan eit ii anvelopei
cl dirii.

Art.104
Coloanele de ventilare existente se vor verifica, repara sau înlocui în vederea asigur rii func ionalit ii,
iar în cazul cl dirilor care au co uri de fum dezafectate se va studia posibilitatea utiliz rii acestora cu
rol de coloane de ventilare pentru evacuarea aerului de la interior;

Art.105
În cazul introducerii sistemelor de instala ii în variante hibride, pentru utilizarea/valorificarea energiilor
neconven ionale, se va analiza rela ia acestora cu celelalte obiective din cadrul planului urmanistic
zonal sau de detaliu;
Art.106
Proiectarea lucr rilor de instala ii aferente lucr rilor de modernizare energetic a cl dirilor se va face
cu respectarea urm toarelor normative:
(1) instala ii termice:
I 13 – 2002 - Normativ privind proiectarea i executarea instala iilor de înc lzire central ;
SC 006 – 2001 - Solu ii cadru pentru reabilitarea i modernizarea instala iilor de înc lzire din
cl diri de locuit;
SC 005 – 2000 - Solu ii cadru pentru instala ii interioare de înc lzire utilizînd noi sisteme de
producere a agentului termic (CT de apartament, scar , etc.).

49
(2) instala ii sanitare:
I 9 – 1994 - Normativ pentru proiectarea i executarea instala iilor sanitare.
(3) instala ii electrice:
I 7 – 2010 - Normativ pentru proiectarea, execu ia i exploatarea instala iilor electrice aferente
cl dirilor.
(4) instala ii de ventilare-climatizare:
I 5 – 2010 - Normativ pentru proiectarea, executarea i exploatarea instala iilor de ventilare i
climatizare.
(5) instala ii de gaze naturale:
NTPEE-2008 – Norme tehnice pentru proiectarea, executarea i exploatarea sistemelor de alimentare cu
gaze naturale.

SEC IUNEA a 5-a: Criterii de performan ale lucr rilor de instala ii:
Art.107
Proiectarea lucr rilor de reabilitare a instala iilor se realizeaz cu materiale i echipamente pentru care
exist marcaj CE sau care sunt omologate de c tre organismele abilitate in România

Art.108
La proiectarea lucr rilor de instala ii se vor respecta criteriile i cerin ele de calitate cuprinse în
ghidurile aferente urm toarelor specialit i:
(1) instala ii termice:
GT-060-2003 - Ghid privind criteriile de performan ale cerin elor de calitate conform
legii nr.10/1995 privind calitatea în construc ii, pentru instala iile de înc lzire central .
(2) instala ii sanitare:
GT-063-2004 - Ghidul criteriilor de performan a cerin elor de calitate conform Legii nr.
10/1995 privind calitatea în construc ii pentru instala ii sanitare din cl diri.
(3) instala ii electrice:
GT-059-2003 - Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate conform
legii nr.10/1995 privind calitatea în construc ii, pentru instala iile electrice din cladiri;
(4) instala ii de ventilare-climatizare:
GT-058-2003 - Ghid privind criteriile de performan ale cerin elor de calitate conform
legii nr.10/1995 privind calitatea în construc ii, pentru instala ii de ventilare-climatizare;
(5) instala ii de gaze naturale:
Codul tehnic al sectorului gazelor naturale.

50
CAPITOLUL VII: Condi ii tehnice pentru execu ie
SEC IUNEA 1: Generalit i
Art.109
Executantul trebuie s - i organizeze activitatea conform sistemului de management al calit ii pentru
care este certificat i s asigure personal calificat pentru urm rirea lucr rilor, executarea, verificarea i
predarea acestora, conform legisla iei în vigoare.

Art.110
În baza proiectului tehnic i a documenta iei furnizate de produc tor în vederea detalierii etapelor i
graficului precum i resurselor privind materialele, manopera i utilajele necesare realiz rii lucr rilor,
executantul va trebui s dispun , în principal, de piesele scrise i desenate cu urm toarele date
referitoare la tehnologia de execu ie:
(1) datele de recunoa tere a categoriei de lucr ri;
(2) condi ii pentru depozitarea i transportul materialelor;
(3) organizarea de antier, inclusiv schela;
(4) graficul de realizare a lucr rilor;
(5) ordinea opera iunilor, necesar de scule, dispozitive, utilaje, calificarea personalului;
(6) modul de preparare al materialelor, consumuri, condi iile de mediu pentru preparare i aplicare,
timpi de lucrabilitate i a teptare;
(7) faze de control;
(8) m suri pentru realizarea calit ii lucr rilor;
(9) m suri de protec ia muncii i PSI specifice;
(10) detalii de execu ie pentru toate racordurile anvelopei cu indicarea ordinei tehnologice de aplicare.

Art.111
Pentru asigurarea calit ii i în principal a durabilit ii lucr rilor de anvelopare este necesar ca dup
încheierea fiec rei etape de montaj i înainte de aplicarea straturilor acoperitoare s se încheie
procesele verbale de verificare a lucr rilor ascunse;
(1) Pentru termosistemul compact, deoarece fiecare strat depinde de calitatea stratului aplicat anterior,
iar deficien ele oric rui strat pot afecta stabilitatea întregului ansamblu, se consider necesar
încheierea Procesului Verbal de lucr ri ascunse pentru fiecare din urm toarele lucr ri:
a) preg tirea suportului;
b) aplicarea adezivului i pl cilor termoizolante;
c) fixarea diblurilor;
d) aplicarea masei de paclu i înglobarea arm turii din fire de sticl ;
e) executarea amorsajului i a tencuielii decorative.
(2) Pentru termosistemul cu strat de ventilare, etapele de execu ie pentru care se încheie Procesul
Verbal al lucr rilor ascunse, sunt:
a) preg tirea suportului;
b) fixarea scheletului metalic i reglarea planeit ii acestuia;
c) executarea termoizola iei i a continuit ii ei;
d) fixarea placajului de protec ie i finisare.
(3) Pentru termohidroizola ia acoperi urilor teras se vor întocmi procesele verbale de lucr ri ascunse
dup încheierea execut rii fiec rui strat care devine suport i condi ioneaz aplicarea stratului
urm tor:
a) preg tirea suportului, inclusiv amorsarea;
b) lipirea stratului de barier contra vaporilor (cu sau f r difuziune);
c) aplicarea termoizola iei (cu sau f r ap de protec ie);
d) lipirea straturilor hidroizolante.
51
SEC IUNEA a 2-a: Lucr ri pentru preg tirea suprafe elor suport
Art.112
Preg tirea pere ilor exteriori pentru aplicarea termosistemului compact
(1) Suprafa a suport pentru aplicarea termosistemului compact o constituie partea opac a pere ilor
exteriori ai cl dirilor existente executa i din panouri prefabricate din beton armat, zid rie din
blocuri BCA sau c r mizi ceramice; ace ti pere i fac parte din categoria „suporturi tencuite” care
impun pentru termosistem executarea fix rii cu dibluri suplimentar fa de opera iunea de lipire;
(2) Executantul va efectua lucr rile indicate în documenta ia tehnic i va lua toate m surile care se
impun în cazul în care pe parcursul lucr rilor constat necesitatea execut rii i a altor lucr ri de
remediere a suportului atât cantitativ cât i calitativ;
(3) Opera iunile pentru remedierea suportului se efectueaz manual sau mecanizat dup verificarea
st rii acestuia i constau în:
a) desfacerea tencuielilor neaderente i ra chetarea rosturilor de mortar;
b) înl turarea placajelor din produse ceramice sau alte materiale pân la stratul portant, rezistent;
c) îndep rtarea tencuielilor degradate urmare atacurilor biologice (mucegai, mu chi, etc.);
d) sp larea cu jet de ap i detergen i adecva i a petelor de gr simi sau a altor substan e care ar
împiedica aderen a termoizola iei pe perete;
e) despr fuirea suprafe elor – const în înl turarea prin periere manual sau mecanic a prafului,
a eflorescen elor, a exfolierilor i a zonelor friabile;
f) rectificarea suprafe elor prin aplicarea unui strat de tencuial din mortar compatibil pentru
nivelarea cu urm toarele toleran e:
Distan e, cm 100 250 400
Abaterea suprafe ei, mm 2 3 5
(4) Modul de preg tire al suprafe elor va fi consemnat în Procesul Verbal de lucr ri ascunse înainte de
începerea aplic rii termosistemului i comport urm toarele verific ri f cute pe toat suprafa a
prin sondaje:
a) aderen a tencuielii pe stratul suport: – s nu prezinte tendin a de desprindere de suport
(valoarea for ei de smulgere s fie mai mare de 0,08 N/mm2 );
b) gradul de umiditate i de absorb ie a apei: conform cerin elor adezivului sau mortarului adeziv
utilizat;
c) duritatea suprafe ei: la lovire s nu sune „a gol”;
d) coeziunea i lipsa prafului i a eflorescen elor: verificare vizual i tactil .

Art.113
Preg tirea pere ilor exteriori pentru aplicarea sistemului termoizolant cu strat de aer ventilat
Preg tirea suprafe elor suport i verificarea acesteia se efectueaz conform Art.112, excep ie
f când rectificarea tencuielii pentru care nu se impun condi iile de planeitate.

Art.114
Preg tirea straturilor suport ale acoperi urilor tip teras
(1) În func ie de varianta de solu ie adoptat pentru refacerea termohidroizola iei acoperi urilor stratul
suport poate fi:
a) plan eul de beton armat de peste ultimul nivel al imobilului, în varianta în care se desface
întreaga structur termohidroizolant existent ;
b) apa de protec ie a termoizola iei în varianta în care se desfac numai straturile hidroizola iei;
c) hidroizola ia existent (în varianta în care aceasta se consider c poate deveni suport pentru
noua hidroizola ie).
(2) Opera iunile de preg tire proprii fiec rui tip de suport sunt indicate în ghid GP 065-01.
52
Art.115
Preg tirea stratului suport la acoperi urile cu arpant
(1) La acoperi urile cu pod nelocuibil suportul termoizola iei îl constituie plan eul din beton armat de
peste ultimul nivel, plan eu care se va cur a în vederea aplic rii stratului termoizolant, a a cum
este prev zut în GP 110-04 sau GP 065-01;
(2) În cazul amplas rii termoizola iei pe intradosul arpantei se vor încheia lucr rile de reabilitare a
structurii arpantei, a asterelei, a etan eit ii învelitorii i a protec iei fungicide a elementelor din
lemn a a cum este prev zut în GP 110-04.

Art.116
Preg tirea plan eelor de peste spa ii neânc lzite
(1) Suprafa a acestor plan ee se va cur a de straturile neaderente (tencuial , zugr veal , vopsitorii sau
praf);
(2) Suprafe ele se vor rectifica i preg ti conform Art.112 i Art.115 în vederea lipirii i/sau fix rii
mecanice a pl cilor termoizolante, a pulveriz rii spumei de poliuretan sau a aplic rii caroiajului de
ancorare a pl cilor de ghips carton i de sus inere a produselor termoizolante (saltele, pl ci, etc.)

SEC IUNEA a 3-a: Montarea tâmpl riei (ferestre i u i exterioare)

Art.117
Opera iunile de recondi ionare a tâmpl riei existente sau la înlocuirea a acesteia cu modele mai
performante, din punct de vedere a protec iei termice i a func ionalit ii, se efectueaz înainte de
aplicarea termosistemului dup opera iunile de rectificare a suprafe ei suport (partea opac a pere ilor);

Art.118
La montarea ferestrelor i u ilor se vor respecta pozi ia, num rul i distan ele între uruburile de
ancorare indicate de produc tor;

Art.119
Dup fixarea tâmpl riei în golul zid riei i a glafului interior se va executa umplerea rostului dintre toc
i zid rie cu material termoizolant (band izolant comprimat , chituri siliconice, spum poliuretanic ,
etc.) i protec ia acestuia pe fa a de la interior i de la exterior;

Art.120
Glaful exterior al ferestrelor se va monta dup aplicarea pe fa ad a termoizola iei i a stratului de
tencuial armat , inclusiv racordul acestora cu tocul tâmpl riei;

Art.121
Dup fixarea glafului exterior, pe conturul acestuia se va aplica produsul etan ant (chit) indicat în
proiect pentru evitarea infiltra iei apei din precipita ii între perete i izola ia termic ;

Art.122
Montarea i efectuarea probelor de func ionare a tâmpl riei constituie faz determinant i se
consemneaz într-un proces verbal încheiat înainte de începerea lucr rilor de termoizolare a pere ilor.

53
SEC IUNEA a 4-a: Aplicarea straturilor ansamblului termoizolant compact la pere i
Art.123
Aplicarea alc tuirii termoizolante se va face în conformitate cu proiectul de execu ie i ghidul de
aplicare utilizând produsele indicate de ofertantul sistemului;

Art.124
Garan ia de in torului (ofertantului) de sistem se aplic numai în situa ia în care proiectarea i
executarea este conform cu ghidul de aplicare al termosistemului (inclusiv finisajul) i cu produsele
indicate de acesta, iar în caz contrar, constând în modific ri ale tehnologiei sau înlocuirii de materiale,
etc., atunci responsabilitatea revine proiectantului, executantului sau beneficiarului, dup caz.

Art.125
Executantul va respecta indica iile produc torului referitoare la:
(1) temperaturile minime i maxime de lucru; (este interzis aplicarea la temperaturi sub +5oC a
suportului, materialelor i temperatura în aer, iar la tencuiala silicatic sub +8 oC)
(2) m surile de protec ie a lucr rilor în curs de executare pe timpul perioadelor de întrerupere datorate
condi iilor atmosferice nefavorabile (ploaie, cea , vânt, etc.);
(3) plasa de protec ie împotriva ac iunii directe a razelor solare;
(4) depozitarea i prepararea produselor componente ale termosistemului;
(5) distan a de montare a schelei fa de pere i i lungimea ancorelor (corelat cu grosimea
termoizola iei).
(6) opera iunea de aplicare a alc tuirii termoizolante se efectueaz dup :
a) încheierea i verificarea montajului elementelor vitrate;
b) preg tirea suprafe elor suport i efectuarea probei de lipire pentru a stabili dac suportul este
uscat;
c) protejarea cu folii a suprafe elor de sticl , lemn, PVC sau aluminiu;
d) încheierea fix rii tuturor elementelor care penetreaz ansamblul (suporturi, conducte);
e) asigurarea m surilor de protec ie a aticelor, coronamentelor zidurilor sau ale altor suprafe e
orizontale astfel încât s fie împiedicat infiltrarea apei între termoizola ie i suport;
f) încheierea lucr rilor de eliminare a umidit ii ascensionale i a depunerilor de s ruri din zona
soclului.

Art.126
Montajul termosistemului se începe prin trasarea orizontalit ii i fixarea cu ajutorul diblurilor
metalice, la fiecare 30 cm, a profilului de soclu la cota indicat în proiect; abaterile de planeitate ale
peretelui vor fi compensate prin intercalarea de distan ieri între profil i perete, îmbin rile dintre profile
se vor realiza cu ajutorul pieselor de leg tur , iar suplimentar, profilul de soclu poate fi lipit cu adeziv
pentru profile;

54
 Fixarea profilului de soclu
Vederi i sec iune

Art.127
Se recomand ca de la data fabric rii pl cilor de polistiren i pân la punerea în oper s treac
minimum 6 s pt mâni, cu asigurarea condi iilor de depozitare, iar la o ultim verificare, la ruperea unei
pl ci s nu cad perle i ruptura s se produc i în masa perlelor de polistiren;

Art.128
Aplicarea pl cilor termoizolante se execut în rânduri paralele începând de jos (din profilul de soclu) în
sus:
(1) pozi ia pl cilor este orizontal cu lungimea paralel cu profilul de soclu;
(2) pl cile se a eaz în iruri orizontale, cu rosturile esute (inclusiv la col urile cl dirii);
(3) rândurile sunt decalate la ½ plac ;
(4) tipul adezivului i modul de aplicare pe plac (pe toat suprafa a, sau în benzi pe contur) vor fi
conform prevederilor din proiect i cerin elor produc torului, orice modificare a tehnologiei de
aplicare se va face numai cu acceptul produc torului (furnizorului) ansamblului;

Unul din modurile de dispunere a

mortarului pe plac (benzi pe contur
i puncte în interior)

(5) Mortarul adeziv pentru paclu aplicat pe marginea pl cilor sub forma unui cordon perimetral va
avea o l ime de cca 5 cm i în mijlocul pl cii, în minimum 2 puncte interioare pentru a asigura o
suprafa de contact cu suportul de minimum 40%.
(6) pl cile se pozi ioneaz al turat f r distan între ele i f r adeziv pe canturi; în cazul în care între
pl ci s-a format un rost, acesta se va umple numai cu material termoizolant sau cu spum adeziv ;
(7) t ierea pl cilor, pentru modulare sau în dreptul golurilor de fereastr i/sau u , se va executa prin
topire cu fir (fer str u) electric;
(8) nu se vor folosi pl ci cu margini sau col uri lips ;
(9) la muchiile verticale ale fa adei i în zona adiacent rosturilor se vor utiliza numai panouri întregi
sau jum t i de panouri între esute;
(10) rosturile dintre pl cile fixate perimetral golurilor ferestrelor i u ilor nu trebuie s fie în prelungirea
muchiilor golurilor.

55
 Pozi ionarea pl cilor în
zona ferestrelor

Îmbinarea pl cilor la
col urile cl dirii

Art.129
Fixarea diblurilor se va executa conform prevederilor din documenta ia tehnic referitoare la tipul i
num rul acestora, pozi ia i adâncimea g urii în stratul suport:
(1) executarea g urilor se va efectua numai dup uscarea i înt rirea adezivului în timpul prescris de
produc tor;
(2) g urirea prin percu ie nu se va utiliza în cazul pere ilor din c r mizi cu goluri sau BCA;
(3) diblurile se vor verifica prin sondaj rezist la smulgere, iar în cazul în care sunt neancorate se vor
îndep rta i vor fi înlocuite cu alt diblu fixat la o distan de minimum 6 cm fa de pozi ia ini ial ;
golurile r mase se vor umple cu material termoizolant identic;
(4) diblurile se vor fixa numai în zona în care placa termoizolant st pe stratul adeziv;
(5) capetele talerelor (rozetelor) diblurilor se vor îngropa pân la fa a exterioar a pl cilor, nu vor
dep i dup fixare suprafa a izola iei, iar adânciturile rezultate se vor netezi cu adeziv de paclu, cu
minimum 24 ore înainte de armarea general ;
(6) în cazul utiliz rii termoizola iei din pl ci de vat mineral diblurile se fixeaz dup aplicarea unei
pelicule din mortar adeziv de asperizare-amorsare a suprafe elor pl cilor;
(7) pe zona de aplicare a placajelor ceramice g urirea pentru introducerea diblurilor se efectueaz prin
plasa i stratul de armare cât acesta este înc proasp t, iar diblurile i plasa din fire de sticl se vor
56
 acoperi cu un strat de mas de paclu „ud-pe-ud” care, la rândul lui se va arma cu plas , dac se
prevede în documenta ie armarea dubl .
(8) Tija diblurilor (φ 8 mm) se va ancora în zid cu minimum 45 mm (pentru a ob ine rezisten la
smulgere) iar adâncimea în zid a g urii pentru diblu va dep i cu cca 10 mm lungimea de ancorare.
(9) La lipirea pl cilor din zona buiandrugilor, pentru a împiedica alunecarea, se vor folosi cleme de
fixare sau alte elemente ajut toare.
(10) Pentru fixarea celor trei dibluri pe placa din polistiren se pot folosi 2 variante de dibluire:
a) Dibluirea tuturor punctelor de intersec ie dintre rosturile verticale i cele orizontale (un diblu
comun la trei pl ci) i câte un diblu în mijlocul fiec rei pl ci (model T) sau
b) Câte 3 dibluri pe plac . Distan a diblurilor fa de marginea pl cilor se va alege astfel încât
sub fiecare diblu s se g seasc mortar adeziv (model W).

Dispunerea diblurilor în “T” Dispunerea diblurilor în “W”

Art.130
Pentru ancorarea pl cilor din vat bazaltic trebuie s se foloseasca un diblu cu rozeta suplimentar cu
diametrul de minimum 140mm

Dispunerea diblurilor pentru fixarea pl cilor din

vat mineral bazaltic (MW) în zona soclului, la
col i în câmp curent.

57
Art.131
Aplicarea masei de paclu i înglobarea plasei pentru armare se execut dup încheierea i verificarea
ancor rii pl cilor termoizolante i dup lefuirea acestora pentru planeizarea suprafe ei, iar dac dup
lefuire pl cile au stat mai mult de 2 s pt mâni neacoperite cu masa de paclu, se va face o nou
lefuire.
(1) Masa de paclu se aplic cu gletiera cu din i de 10 mm dup un timp de a teptare indicat de
produc torul adezivului utilizat;
(2) Plasa din fire de sticl , rezistent în mediul alcalin, se întinde i se va îngloba, f r cute, în stratul
de mortar adeziv proasp t aplicat, prin derulare în fâ ii verticale, de sus în jos;
(3) Fâ iile de plas , cu l imea uzual de 1,0 m se vor suprapune lateral i la capete minimum 10 cm i
se vor îngloba astfel încât plasa s fie pozi ionat la mijloc sau în treimea exterioar a stratului de
mortar i s fie acoperit minimum 0,5 mm în zonele de suprapunere; (pentru o acoperire optim
plasa trebuie acoperit cu un strat de mas de paclu „ud-pe-ud”;
(4) Grosimea masei de paclu armate va fi cuprins între 2 mm i 4 mm, sau conform indica iilor
produc torului;
(5) Acoperirea plasei din fibr de sticl cu adeziv de paclu va fi de minimum 1,0 mm i de maximum
3 mm, iar în zonele de suprapunere între fâ ii de minimum 0,5 mm;
(6) Col urile golurilor de fereastr se vor arma suplimentar cu traifuri din es tur din fire de sticl
(20/40 cm), aplicate, la 45o pe fa ad i pe l imea glafurilor, înainte de armarea general ;

Armarea suplimentar
a col urilor

(7) Pe în l imea soclului i a parterului se vor aplica dou straturi de armare;

(8) La muchiile cl dirii i adiacent ferestrelor se vor aplica profile metalice de col din aluminiu, cu
plas din fire de sticl integrat ;
(9) În situa ia în care se folosesc profile de col f r plas integrat (numai pentru muchiile verticale),
acestea se înglobeaz la pozi ie în masa de paclu i se acoper cu plasa de armare, care se
continu pe cealalt latur a muchiei pe o l ime de cel pu in 20 cm;

58
(10) Muchiile intrânde se execut similar celor ie inde f r profil, cu minimum 10 cm suprapunere.
(11) Armarea muchiilor orizontale (intradosul balcoanelor, glaful superior al ferestrelor sau u ilor) se
realizeaz folosind profile l crimar (picur tor) cu plas care se monteaz înainte de armarea
general .

(12) Dup uscare (timp indicat de firma produc toare) masa de paclu se va lefui f r deteriorarea
plasei din fire de sticl , pentru nivelarea urmelor de la fierul de glet.

Art.132
Aplicarea finisajului
(1) Aplicarea amorsei i a tencuielii decorative se va executa numai dup încheierea timpilor de
a teptare recomanda i de produc tor pentru uscarea suportului sau minimum 3 zile la 20ºC i 65%
umiditate maxim ;
(2) Plac rile ceramice se vor executa numai dup trecerea timpului de a teptare indicat de produc tor
sau minimum 2 zile cu 65% umiditate maxim ;
(3) Grunduirea se execut , peste masa de paclu uscat , cu trafaletul sau cu bidineaua, într-un strat, iar
pe vreme foarte c lduroas în dou straturi, al doilea strat fiind aplicat dup minimum 24 ore fa
de primul;
(4) dup grunduire suprafe ele trebuie s aib o culoare uniform ;
(5) tencuielile decorative se aplic cu fierul de glet inoxidabil i se niveleaz la grosimea granulei.
Grosimea stratului 2-3 mm, minimum 1,5 mm la tencuieli periate i minimum 2 mm la tencuieli
striate;
(6) Dup aplicare tencuiala se dri cuie te cu dri ca de plastic (liniar sau circular).
(7) Uniformitatea de culoare se asigur prin utilizarea aceleia i arje de produc ie, iar pentru evitarea
apari iei înn dirilor în câmpul finisat aplicarea va fi continu pe fâ ii orizontale, în scar , de sus în
jos.
(8) Pân la uscare (conform normei dat de firm sau aproximativ 24 de ore) se va evita atingerea,
zgârierea sau umezirea suprafe ei, iar toat fa ada va fi protejat de ac iunea direct a razelor
solare, de ac iunea ploii i vântului puternic, cu plas de protec ie.
(9) Tencuielile decorative pot fi livrate la cerere, cu con inut suplimentar de substan e care împiedic
formarea mucegaiului i ciupercilor. Peste tencuiala decorativ se poate aplica o vopsea cu
coeficient de reflexie mai mare de 25%.

SEC IUNEA a 5-a: Aplicarea termoizola iei la plan eele peste spa ii neânc lzite
Art.133
Stratul termoizolant se va aplica pe intradosul plan eului, pe grinzile aferente i pe pere ii adiacen i
conform uneia din urm toarele solu ii i tehnologii de executare indicate în proiect:
(1) Termosistem compact prin lipirea cu adeziv, fixarea pl cilor termoizolante cu dibluri i protejarea
cu tencuial armat cu plas din fire de sticl conform structurii ETICS executate la fa ade;
59
(2) Spum poliuretanic aplicat in situ cu instala ie pneumatic de amestecare a componentelor i
pulverizare;
(3) Fixarea mecanic , pe un schelet de sus inere, a termoizola iei i a unui strat de protec ie i finisaj
din pl ci de gips carton;
(4) Pl ci din vat mineral , ca erate cu un strat de finisaj, montate cu dibluri.

Art.134
La executarea g urilor în plan eele din beton armat, pentru fix rile mecanice, se vor localiza traseele
instala iei electrice pentru evitarea sec ion rii acestora

Art.135
Opera iunile de aplicare a alc tuirilor stabilite în documenta ia de execu ie se vor începe dup
încheierea lucr rilor de instala ii, a eventualelor lucr ri de eliminare a infiltra iilor i a urm rilor
acestora i a preg tirii suprafe ei suport (cur are, rectificare, verificare coeziune);

Art.136
La aplicarea termosistemului compact se vor respecta condi iile enun ate la Sec iunea anterioar (a 4-a)
cu privire la fixarea pl cilor i a diblurilor, aplicarea masei de paclu, a arm turii i a tencuielii;

Art.137
La executarea sistemului termoizolant protejat cu pl ci de gips carton scheletul de sus inere se va
realiza din profilele indicate de produc tor fixate la distan a de 60 cm modulat la l imea pl cilor de
gips-carton, înainte de fixarea profilelor se va aplica pe toat suprafa a suportului stratul cu rol de
barier contra vaporilor; în spa iul dintre plafon i pl cile de gips-carton se va introduce termoizola ia
din diverse produse (saltele sau pl ci de vat mineral MW sau GW, etc.) realizându-se un strat
continuu, f r întreruperi;

SEC IUNEA a 6-a: Aplicarea termoizola iei la acoperi uri

Art.138
Aplicarea termoizola iei se diferen iaz în func ie de tipul acoperi urilor i pozi ia în cadrul acestora,
astfel:
(1) la acoperi urile tip teras (figura 3 i 4), termoizola ia se execut într-o structur complex
termohidroizolant , cu personal calificat în specialitatea hidroizola ii i termoizola ii, care
utilizeaz tehnologii curente i mijloacele tehnice proprii realiz rii acestor lucr ri, în conformitate
cu prevederile din proiectul de execu ie, din documenta ia produc torului i din reglement rile
tehnice în vigoare;
(2) la acoperi urile cu arpant termoizola ia se aplic :
a) sub pardoseala podului realizat dintr-o ap armat ;
b) sub astereala i învelitoarea acoperi ului mansardei (figura 5) i va fi protejat de panouri de
gips carton sau conform detaliilor din proiectul de execu ie i recomand rilor produc torului.

SEC IUNEA a 7-a: Aplicarea stratului/sistemului hidroizolant

Art.139
Condi iile tehnice privind aplicarea stratului/sistemului hidroizolant sunt prev zute în NP 040
„Normativ privind proiectarea, executarea i exploatarea hidroizola iilor la cl diri”.

Art.140
Executarea acestor lucr ri se va realiza de c tre firme cu personal avînd calificarea de hidroizolator.
60
Art.141
Acoperi uri teras sau cu pant , hidroizolate/termohidroizolate
La construc iile existente aplicarea structurilor izolante se face dup îndep rtarea hidroizola iei sau
termohidroizola iei sau dup regenerarea hidroizola iei existente, în conformitate cu prevederile GP
065-2001 – „Ghid privind proiectarea i executarea lucr rilor de remediere a hidroizola iilor
bituminoase la acoperi urile de beton” i a reglement rilor cuprinse în anexa 1.

Art.142
La realizarea hidroizola iilor din membrane bitumate se vor respecta urm toarele:
(1) Aplicarea membranelor se va executa începând de la cota joas spre coama acoperi ului cu
lungimea membranelor perpendicular pe linia de cea mai mare pant ;
(2) aplicarea membranelor la hidroizola iile monostrat va respecta decalarea longitudinal indicat în
urm toarele exemple:
a) Aplicarea membranelor cu decalare longitudinal la ½ din lungime (L)

b) Aplicarea membranelor cu decalare longitudinal la din lungime (L)

(3) se vor respecta suprapunerile între membrane indicate (uzual 12-15 cm la capete i 8-10 cm
transversal) sau limitele marcate din fabric de produc tor pe suprafa a membranelor;
(4) suprapunerile se vor lipi la cald cu arz toare cu flac r reglabil i se vor presa cu role;

61
(5) la suprapunerile capetelor se va executa decuparea col urilor:

(6) Pentru evitarea suprapunerii a patru membrane se va executa un decalaj între suprapunerea
capetelor membranelor de minimum 0,50 m ;
(7) O variant de etan are, f r suprapunerea capetelor, se poate realiza utilizând o membran ori
benzi de 1/3 sau 1/2 din l imea acesteia lipite peste zona de întrerupere pentru asigurarea
continuit ii hidroizola iei:

Band de 1/3 din l imea membranei Mod de dispunere a membranelor bitumate

bitumate, derulat pe linia de pant pentru etan area zonei de cap t

(8) la executarea hidroizola iilor bistrat al doilea strat se va aplica decalat cu ½ din l imea
membranelor:

62
(9) la intersec ia între planul orizontal i planul vertical paralel cu lungimea membranei se va aplica un
strat suplimentar din membran bitumat , cu l imea cuprins între 250 i 330 mm, înainte de
lipirea primului strat al hidroizola iei:

(10) la muchia de intersec ie perpendicular pe lungimea membranei racordarea se poate face f r strat
suplimentar cu prelungirea membranei la vertical, cu sau f r scaf de racord:

Art.143
Logii i balcoane
(1) La construc iile existente izolarea termic i hidrofug a acestor elemente se va executa conform
detaliilor din proiect.
(2) La balcoanele i logiile închise (transformate în spa ii locuibile, solu ie nerecomandat )
hidroizola ia se va executa etan pe contur, f r eliminare de ap în exterior.
(3) La balcoanele i logiile neînchise se va avea în vedere etan area racordului hidroizola iei cu
elementele de evacuare a apei în exterior.
(4) În ambele situa ii precedente (2) i (3) izola ia hidrofug se va executa din mortare impermeabile
sau cu un strat din membrane bitumate lipite cu adezivi, la rece, aplicate cu tehnologii uzuale
indicate în normativele din anexa 1.
(5) Burlanele pentru colectarea apei se vor fixa aparent pe fa ade, peste termosistem, dup încheierea
lucr rilor de finisaj.
Art.144
Subsoluri
(1) Hidroizolarea subsolurilor se va executa conform detaliilor i cu tehnologia indicat în proiect,
proprie produselor utilizate:
a) membrane bitumate lipite la cald prin sudur cu flac ra,
b) tencuieli cu mortare hidrofuge,
c) inject ri de produse impermeabilizante.
63
SEC IUNEA a 8-a: Reabilitarea instala iilor:
Art.145
La executarea lucr rilor de instala ii de gaze naturale se vor avea în vedere urm toarele:

(1) Permisiunea de a construi în sectorul gazelor naturale se acord pe baz de autoriza ie emis de
ANRE numai persoanelor juridice autorizate sau persoanelor fizice, angajate ale acestora,
autorizate la gradul corespunz tor lucr rilor ce le efectueaz . Începerea construc iei din sectorul
gazelor naturale este condi ionat de ob inerea autoriza iei de modificare pentru obiective/sisteme
existente în cazul lucr rilor de modificare, modernizare, reabilitare sau repara ie capital , dup caz.
(2) Agen ii economici autoriza i trebuie s fac dovada atât la începerea lucr rilor cât i pe parcursul
derul rii acestora c dispun de dotarea tehnic corespunz toare categoriilor de lucr ri i c au
personal calificat pentru a asigura calitatea execu iei i respectarea termenelor prev zute în
contracte. Controlul calit ii lucr rilor în timpul execu iei este obliga ie a operatorului licen iat.
(3) Terminarea lucr rilor de execu ie a obiectivelor/sistemelor din sectorul gazelor naturale este
condi ionat de efectuarea verific rilor, a probelor de presiune i de etan eitate a a cum prevede
proiectul, normele tehnice sau standardele aplicabile în vigoare.

Art.146
La executarea celorlalte lucr ri de instala ii, aferente procesului de modernizare energetic a cl dirii, se
vor avea în vedere urm toarele:

(1) Inceperea lucr rilor de reabilitare a instala iilor este permis numai dup ce executantul a primit:
a) proiectul instala iei, la fazele Detalii de execu ie i Proiect Tehnic;
b) avizele i acordurile necesare;
c) autoriza ia de construire.
(2) Executarea lucr rilor de reabilitare a instala iilor poate fi realizat numai de c tre societ i (agen i
economici) care au primit certificarea profesional din partea organismelor abilitate de MDRT i
agreerea tehnic din partea distribuitorului de energie sau beneficiarului, dup caz.
(3) Se va asigura controlul execu iei lucr rilor de reabilitare a instala iilor pe antier de c tre beneficiar
(proprietarul sau administratorul imobilului) i executant prin persoane specializate i atestate:
dirigin i de antier atesta i MDRT, responsabili cu execu ia lucr rilor atesta i MDRT i dup caz,
consultan i tehnici – exper i, în scopul asigur rii cel pu in a nivelurilor minime de performan , în
conformitate cu cerin elor esen iale definite de Legea nr.10/1995 privind calitatea în construc ii, cu
modific rile i complet rile ulterioare.

Art.147
Firmele furnizoare vor livra materialele i echipamentele la caracteristicile corespunz toare
prevederilor din proiect înso ite de certificate de conformitate.

Art.148
La executarea lucr rilor de instala ii se vor respecta urm toarele:

(1) instala ii de gaze naturale:

NTPEE 2008 – Norme tehnice pentru proiectarea, executarea i exploatarea sistemelor
de alimentare cu gaze naturale

(2) instala ii termice:

I 13 – 2002 - Normativ privind proiectarea i executarea instala iilor de înc lzire
central
64
(3) instala ii sanitare:
I 9 – 1994 - Normativ pentru proiectarea i executarea instala iilor sanitare

(4) instala ii electrice:

I 7 – 2010 - Normativ pentru proiectarea, executarea i exploatarea instala iilor electrice
aferente cl dirilor.

(5) instala ii de ventilare-climatizare:

I 5 – 2010 - Normativ pentru proiectarea i executarea instala iilor de ventilare i
climatizare.

65
ANEXE 1–5
Lista principalelor reglement ri tehnice i standarde na ionale avute în vedere la elaborarea
lucr rii:
Anexa 1:
1) NP 040-2002 Normativ privind proiectarea, execu ia i exploatarea hidroizola iilor la
cl diri;
2) GP 065-2001 Ghid privind proiectarea i execu ia lucr rilor de remediere a
hidroizola iilor bituminoase la acoperi uri de beton;
3) NP 064-2002 Ghid privind proiectarea, execu ia i exploatarea elementelor de construc ii
hidroizolate cu materiale bituminoase i polimerice;
4) GP 114-2006 Ghid privind proiectarea, execu ia i exploatarea hidroizola iilor cu
membrane bituminoase aditivate cu APP i SBS;
5) NP 121-2006 Normativ privind reabilitarea hidroizola iilor bituminoase ale acoperi urilor
cl dirilor;
6) NP 069-2002 Normativ privind proiectarea, execu ia i exploatarea învelitorilor
acoperi urilor în pant la cl diri;
7) GP 112-2004 Ghid privind proiectarea, execu ia i exploatarea învelitorilor din membrane
polimerice realizate ,,in situ”;
8) C 107/0-2002 Normativ pentru proiectarea i execu ia lucr rilor de izola ii termice de
cl diri;
9) SC 007- Solu ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei cl dirilor de
locuit existente;
10) MC 001/2006 - Partea 1 i 3 – Metodologie pentru calcularea performan ei energetice a
cl dirilor;
11) NP 064-02 Normativ pentru proiectarea mansardelor la cl diri de locuit;
12) P118 – 1999 Normativ de siguran la foc a construc iilor;
13) SR EN 13707+A2:2009 – Foi flexibile pentru hidroizola ii. Foi bituminoase armate
pentru hidroizolarea acoperi urilor. Defini ii i caracteristici;
14) SR EN 13956:2006 i SR EN 13956:2006/AC:2006 – Foi flexibile pentru hidroizola ii.
Foi hidroizolante de material plastic i cauciuc pentru acoperi . Defini ii i caracteristici

Anexa 2:

1) MC 001/2006 - Partea 1 i 3 – Metodologie pentru calcularea performan ei energetice a

cl dirilor;
2) GP 110-2004 Ghid privind reabilitarea termic a blocurilor de locuin e cu regim de
în l ime pân la P+9E realizate dup proiecte tip, prin transformarea acoperi urilor tip
teras în acoperi uri înclinate cu amenajarea de poduri neânc lzite sau mansarde;
3) GT 041-2002 Ghid privind reabilitarea finisajelor pere ilor i pardoselilor cl dirilor civile;
4) PCC-016/2000 Procedur privind tehnologia pentru reabilitarea termic a cl dirilor
folosind pl ci din materiale termoizolante;
5) PCC-017/2000 Procedur privind tehnologia pentru reabilitarea termic a cl dirilor
folosind spume poliuretanice;
6) GP 058-2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protec ie termic la cl diri de locuit;
7) C107-2005 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc ie ale
cl dirilor;
8) C107/7-2002 Normativ pentru proiectarea la stabilitate termic a elementelor de
închiderea ale cl dirilor.

66
Anexa 3:

1) C107-2005 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc ie ale

cl dirilor;
2) MC 001/2006 - Partea 1 i 3 – Metodologie pentru calcularea performan ei energetice a
cl dirilor;
3) SC 007 - Solu ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetic a anvelopei cl dirilor de
locuit existente;
4) ST 043 / 2001 Specifica ie tehnic privind cerin e i criterii de performan pentru
ancorarea în beton cu sisteme mecanice i metode de încercare;
5) ETAG 004:2000 Ghidului European pentru Agrementarea Tehnic a Sistemelor de
Izolare Termic Exterioar ;
6) ETAG 014:2011 i ETAG 020:2006 – Ghid de Agrement Tehnic European pentru dibluri
din material plastic utilizate la prinderea sistemelor compozite de izolare termic
exterioare;
7) SR EN 13499:2004 Produse termoizolante pentru cl diri. Sisteme compozite de izolare
termic la exterior (ETICS) pe baz de polistiren expandat. Specifica ie;
8) SR EN 13500:2004 Produse termoizolante pentru cl diri. Sisteme compozite de izolare
termic la exterior (ETICS) pe baz de vat mineral . Specifica ie;
9) SR EN 13163:2009 Produse termoizolante pentru cl diri. Produse fabricate din polistiren
expandat (EPS). Specifica ie;
10) SR EN 13162:2009 Produse termoizolante pentru cl diri. Produse fabricate din vat
mineral (MW). Specifica ie;
11) SR EN 13164:2009 Produse termoizolante pentru cl diri. Produse fabricate din spum de
polistiren extrudat (XPS) Specifica ie;
12) SR EN 822:1997 Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri. Determinarea
lungimii i l imii;
13) SR EN 823:1997 Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri. Determinarea
grosimii;
14) SR EN 824:1997 Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri. Determinarea
perpendicularit ii;
15) SR EN 825:1997 Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri. Determinarea
planit ii;
16) SR EN 1604+AC:1998/A1:2007 Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri.
Determinarea stabilit ii dimensionale în condi ii specificate de temperatur i umiditate;
17) SR EN 1603+AC:1998/A1:2007 Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri.
Determinarea stabilit ii dimensionale în condi ii normale i constante de laborator (23
grade C / 50% umiditate relativ );
18) SR EN 826:1997 Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri. Determinarea
comport rii la compresiune;
19) SR EN 12087:1999 Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri. Determinarea
absorb iei apei de lung durat prin imersie;
20) SR EN 12086:1999 Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri. Determinarea
propriet ilor de transmisie a vaporilor de ap ;
21) SR EN 12091:1999 Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri. Determinarea
rezisten ei la efectul de înghe -dezghe ;
22) SR EN 1602+AC:1998 Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri. Determinarea
densit ii aparente;
23) SR EN 13497:2004 Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri. Determinarea
rezisten ei la impact a sistemelor compozite de izolare termic la exterior (ETICS);
67
 24) SR EN 13498:2004 Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri. Determinarea
rezisten ei la penetrare a sistemelor compozite de izolare termic la exterior (ETICS);
25) SR EN 13496:2003 Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri. Determinarea
rezisten ei la smulgere a sistemelor compozite de izolare termic la exterior (ETICS)
(încercare cu bloc de spum );
26) SR EN 1607+AC:1999 Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri. Determinarea
rezisten ei la trac iune perpendicular pe fe e;
27) SR EN 1604+AC:1998 Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri.
Determinarea stabilit ii dimensionale în condi ii specificate de temperatur i
umiditate;
28) SR EN 1603+AC:1998 Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri.
Determinarea stabilit ii dimensionale în condi ii normale i constante de
laborator (23 grade C / 50% umiditate relativ );
29) SR EN 12087:1999/A1:2007 Produse termoizolante destinate utiliz rii la
cl diri. Determinarea absorb iei apei de lung durat prin imersie.
Anexa 4:
1) GT 043-02 Ghid privind îmbun t irea calit ilor termoizolante ale ferestrelor la cl dirile
civile existente;
2) SC 007 - Solu ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetic a anvelopei cl dirilor de
locuit existente;
3) SR EN 12207:2002 Ferestre i u i. Permeabilitate la aer. Clasificare;
4) SR EN 12208:2002 Ferestre i u i. Etan eitate la ap . Clasificare;
5) SR EN 12210:2002 Ferestre i u i. Rezisten la înc rcarea din vânt. Clasificare;
6) SR EN 12210:2002/AC:2003 Ferestre i u i. Rezisten la vânt. Clasificare;
7) SR EN 14351-1+A1:2010 Ferestre i u i. Standard de produs, caracteristici de
performan . Partea 1: Ferestre i u i exterioare pentru pietoni, f r caracteristici de
rezisten la foc i / sau etan eitate la fum;
8) SR EN 12608:2004 Profile din policlorur de vinil neplastifiat (PVC-U) pentru
fabricarea ferestrelor i u ilor. Clasificare, cerin e i metode de încercare;
9) SR EN 12051:2001 Accesorii pentru construc ii. Închiz tori pentru u i i ferestre. Condi ii
i metode de încercare;
10) SR EN 1935:2003 /AC:2004 Accesorii pentru construc ii. Balama cu ax simplu. Cerin e i
metode de încercare;
11) SR EN 12365-1:2004 Feronerie pentru cl diri. Profile de etan are pentru vitraj i garnituri
de etan are pentru u i, ferestre, obloane i pere i cortin . Partea 1: Cerin e de performan
i clasificare.
Anexa 5:
1) MC 001/2006 - Partea 2 i 3 – Metodologie pentru calcularea performan ei energetice a
cl dirilor;
2) NP 048-2000 - Normativ pentru expertizarea termic i energetic a cl dirilor existente i
a instala iilor de înc lzire i preparare a apei calde de consum aferente acestora;
3) GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a m sur rilor necesare expertiz rii
termoenergetice a construc iilor i instala iilor aferente;
4) GT 036-2002 - Ghid pentru efectuarea expertizei termice i energetice a cl dirilor de
locuit existente i a instala iilor de înc lzire a apei calde de consum, aferente acestora;
5) GP 067-2002 - Ghid privind determinarea suprafe ei echivalente termic a corpurilor de
înc lzire;
6) SC 006 – 2001 - Solu ii cadru pentru reabilitarea i modernizarea instala iilor de înc lzire
din cl diri de locuit.
68