1.

Mecanismul fiziopatologic al IMA primar presupune:

A. ruptura placii de aterom
B. disfunctie endoteliala coronariana
C. dezechilibru cerere/oferta al ischemiei miocardice
D. spasm coronarian
E. formarea de trombi intraluminali coronarieni secundar fisurii placii de aterom

2. Durerea anginoasa din IMA este absenta mai ales la bolnavii cu:
A. IMA posterior
B. Bolnavi tineri
C. Diabet zaharat
D. IMA lateral
E. IMA de VD

3. Tratamentul initial al infarctului miocardic acut in departamentul de urgenta nu

presupune utilizarea:
A. Aspirinei
B. Morfinei
C. Nitroglicerinei
D. Inhibitorilor enzimei de conversie (IECA)
E. Betablocantilor

4. Urmatoarele afirmatii in legatura cu biomarkerii cardiaci ai IM sunt adevarate, cu

exceptia:
A. valoarea considerata patologica a cresterii TnI este peste 0,020ng/ml
B. cresterea biomarkerilor in sange reflecta necroza dar nu mecanismul de baza
C. cei mai specifici biomarkeri la ora actuala sunt TnC, CK-MB și LDH
D. recoltarea troponinei se face la prima prezentare respectiv 3-6h mai tarziu
E. injuria miocardica determina o elevare a troponinei in ICC decompensata

* 5. Urmatoarele criteriile de diagnostic al IMA cu supradenivelare sunt false, cu exceptia:

A. cresterea in dinamica a biomarkerilor cardiaci cu un varf maxim la 12h
B. modificari de ST-T sau BRS nou aparut alaturi de simptomatolgie nespecifica la
varstnici
C. modificari sugestive ECG aparute in timpul testului de efort sau dupa in primele 10
min
D. biopsia miocardica in cazurile incerte fara modificari ECG dar cu simptomatolgie
persistenta
E. coronarografia la cei cu troponina elevata si subdenivelare de segment ST in primele
2h de la prezentare
6. Care combinatie din variantele urmatoare sugereaza cu tarie diagnosticul clinic de IMA:
A. Paloare asociata cu transpiratii si extremitati reci
B. Durere toracica retrosternala mai mare de 20 minute si diaforeza
C. Puls si presiune sanguina normala in prima ora a IMA
D. Anxietate + incercarea fara succes de gasire a unei pozitii antalgice
E. Bradicardie si/sau hipotensiune la cei cu IMA inferior

7. Care din umatoarele modificari EKG sunt pozitive in detectarea IMA-STEMI ?:

A. supradenivelarea de segment ST mai mare de 2mm in 2 deriv.altele decat V2-V3
B. subdenivelarea de segment ST orizontala , descendenta mai mare de 0,5mm in 2
deri.concordante
C. aparitia aspectului QS in oricare 2 derivatii concordante
D. supradenivelare de segment ST mai mare de 1mm in 2 deriv.altele decat V2-V3
E. aparitia undelor T negative adanci la 1 ora de la debutul durerii

8. Agentul antiplachetar standard pentru pacientii cu IMA este:

A. Heparina
B. Ticlopidina
C. Aspirina
D. Clopidogrelul
E. rt-PA(Reteplaza)

9. Urmatoarele afirmatii in privinta cu IMA anterior sunt false:

A. IMA anterior rezulta prin ocluzia arterei coronare circumflexe
B. poarta cel mai prost diagnostic datorita marimii infarctului
C. aparitia subdenivelarii reciproce in D1 si aVL
D. anevrismul de VS este o complicatie tardiva a IMA antero-lateral
E. aparitia supradenivelarii de ST cu formarea undei Q V1-V6

10. Aparitia supradenivelarii de ST in aVR cu subdenivelare de segment ST difuza semnifica:

A. ocluzia arterei descendente anterioare regiunea proximala
B. ocluzia arterei coronare drepte la cei cu system coronarian drept dominant
C. ocluzia arterei descendente posterioare
D. ocluzia incomplete a arterei coronare circumflexe
E. ocluzia de trunchi coronar stang (artera coronara stg.)

* 11. IMA inferior se caracterizeaza electrocardiografic prin supradenivelare ST in:

A. D1
B. D2
C. D3
D. aVR
E. aVF
12. Complicatiile care pot apare in IMA inferior sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. bradicardia sinusala si blocurile atrioventriculare
B. IMA de VD
C. hipotensiunea
D. ruptura de sept interventricular
E. regurgitarea mitrala severa

13. Următoarele afirmaţii sunt adevărate legate de IMA de ventricul drept:

A. Se asociaza cu infarctul anterior
B. Clinic sunt semne de insuficienta cardiaca dreapta cu sau fara hipotensiune arteriala
C. Segmentul ST este supradenivelat în V4R
D. Disfuncţia ventriculară dreaptă nu este detectată ecografic
E. Tratamentul este de expansiune volemică

14. In IMA posterior pot aparea urmatoarele modificari pe EKG-ul standard cu 12 derivatii:
A. subdenivelare de ST in V1-V3
B. unde R inalte si largi in V1-V3
C. R/S<1
D. supradenivelarea de ST in V7-V9
E. unde T bifazice in V1-V3

15.Una din următoarele afirmaţii despre PCI este falsă :

A. Poate fi aplicată şi la pacienţii cu contraindicaţii la terapia trombolitică
B. Nu e mai eficientă decât tromboliza
C. Aplicabilitatea sa este serios limitată de considerente logistice
D. Se asociază cu un prognostic mai bun pe termen lung decât tromboliza
E. Asigură un beneficiu special la pacienţii cu şoc cardiogen
16. Timpul optim de efectuare a PCI primar la pacientii cu debutul durerii sub 12 ore este:
A. preferabil 60 de minute de la PCM in centrele cu PCI
B. preferabil 30 de minute de la PCM in centrele cu PCI
C. preferabil 3h-24h la cei trombolizati in cnetrele cu PCI
D. pina la 120 de minute intarziere dc. nu exista centru PCI in localitate
E. pina la 120 de ore intarziere dc. Nu exista centru PCI in localitate;

17. Terapia antitrombotica periprocedurala in PCI si fibrinoliza consta in administrarea

concomitenta de:
A. aspirina si inhibitori de ADP
B. aspirina si prasugrel
C. aspirina si anticoagulant oral
D. asprina si ticargrelor
E.aspirina si clopidogre
18. Doza de incarcare cu clopidogrel in PCI primar este:
A. 300mg
B. 250mg
C. 75mg bolus iv
D. 180mg
E. 600mg

19. In legatura cu clasificarea Killip determinata in evaluarea hemodinamica a pacientilor

cu IMA sunt adevarate urmatoarele:
A. Imparte pacientii in 5 clase
B. Congestia pulmonara sau tahicardia sinusala apare in clasa II
C. In clasa III apar raluri in peste 50% din campurile pulmonare
D. Semnele de EPA apar incepand cu clasa II
E. Oliguria, cianoza periferica si hipotensiunea definesc clasa IV

20. Terapia anticoagulanta asociata fibrinolizei presupune administrarea de:

A. Enoxaparina la pacientii sub 75 - 30mg bolus urmata de 1mg/kg/12h s.c.
B. heparina standard bolus 4000U, urmat de 1000U/h pt.24-48h cu masurarea aPTT
C. fondaparina la pacientii tratati cu streptokinaza
D. bivalirudina
E. inhibitori ai gliproteinei IIb/IIIa

21. Contraindicatiile absolute ale fibrinolizei sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. AVC hemoragic sau ischemic in ultimele 6 luni
B. hemoragia gastrointestinala
C. disectia de aorta
D. endocardita infectioasa
E. terapia anticoagulanta orala

22. Doza de statina administrata in IMA acut pentru stabilizarea placii ateromatoase este
de:
A. 80mg atorvastatina
B. 80mg rosuvastatina
C. 80mg simvastatina
D. 80mg pravastatina
E. 80mg fluvastatina

23. Agentii terapeutici administrati in IMA cu disfunctie sistolica de VS(FE<40%) pentru

reducerea mortalitatii pe termen lung sunt:
A. IECA
B. beta-blocanti
C. antagonistii de aldosteron
D. amiodarona
E. eplerenona sau spironolactona
24. Pe termen lung utilizarea urmatoarelor preparate poate realiza preventia secundara a
infarctului, cu exceptia:
A. Agent antiplachetar
B. Aspirina
C. Inhibitorii enzimei de conversie
D. Blocantii de calciu
E. Betablocantii

25. Care din urmatorii agenti fibrinolitici se pot administra intr-o singura doza:
A. reteplaza
B. streptokinaza
C. alteplaza
D. urokinaza
E. tenekteplaza

Hipertensiunea arteriala de gradul II se defineste prin urmatoarele valori tensionale:

A. TA sistolica 140-159 mm Hg
B. TA diastolica 90-99 mm Hg
C. TA sistolica 160-179 mm Hg
D. TA diastolica > 110 mm Hg
E. TA sistolica > 180 mm Hg

* 2. HTA este un factor de risc cardiovascular independent deoarece determina:

A. risc de AVC crescut de 4 ori
B. mortalitate cardiovasculara globala crescuta de 2 ori
C. risc de aparitie a insuficiente cardiace crescut de 7 ori
D. risc de arteriopatie a membrelor inferioare si a aortei crescut de 3 ori
E. risc de aparitie a unei coronaropatii crescut de 2 ori

3. Sunt considerati ca factori de risc cardiovascular:

A. Antecedentele familiale de accident cardiovascular precoce
B. Tabagismul oprit de peste 3 ani
C. Varsta < 50 ani la barbat si < 60 ani la femeie
D. Consumul redus de alcool
E. HDL-colesterol > 0,40 g/l (1 mmol/l), indiferent de sex
4. Unul din semnele paraclinice de afectare a organelor tinta (de rasunet ale HTA) este:
A. Grosimea intima-medie < 0,9 mm
B. Hipertrofia ventriculara stanga
C. Velocitatea undei de puls carotido-femurale (PWV) < 12 m/s
D. Albuminuria < 30 mg/zi
E. Clearance creatinina > 60 ml/min

* 5. Unul din semnele clinice de rasunet ale HTA este:

A. Sindromul metabolic
B. Boala hepatica
C. Boala pulmonara
D. Boala cardiaca
E. Insuficienta venoasa cronica

6. Examinarile sistematice efectuate pentru a depista o etiologie curabila (HTA secundara), a

detecta alti factori de risc cardiovasculari si a depista afectarea organelor tinta
A. Ecocardiografia transtoracică
B. Acidul uric seric
C. Glicemia plasmatica
D. Microalbuminuria
E. Kaliemia fara garou

7. Tratamentul nemedicamentos al HTA se refera la:

A. Activitate fizica regulata
B. Reducerea consumului de lipide saturate
C. Depistarea si tratamentul celorlalti factori de risc
D. Favorizarea consumului de alcool
E. Limitarea aportului de sare (5-6 g/zi)

8. Tratamentul medicamentos al HTA:

A. Debuteaza cu monoterapie sau biterapie cu doze mici pentru fiecare medicament
B. Favorizeaza medicamentele administrate intr-o singura priza, cu eficienta timp de 24 ore
C. Clasele terapeutice de utilizat in prima intentie sunt aliskirenul, alfablocantele si antihipertensivele
centrale
D. Cel mai important principiu este scaderea in mod eficient a TA, oricare ar fi medicamentul utilizat
 E. Medicamentele de utilizat in a doua intentie sunt: diureticele, betablocantele, inhibitorii enzimei de
conversie.

9. Medicamentele antihipertensive recomandate în contextul insuficienei cardiace sunt:

A. Anticalcice
B. IEC sau ARA II
C. Betablocante
D. Diuretice tiazidice
E. Antialdosteronice

10. Medicamentele antihipertensive recomandate post infarct miocardic sunt:

A. Diuretice tiazidice
B. Betablocante
C. Antialdosteronice
D. IEC sau ARA II daca exista intoleranta la IEC
E. Anticalcice

Edemele de retenie hidrosodata pot fi cauzate de:

A Insuficienta cardiaca
B Tromboflebita
C Insuficienta hepatocelulara
D Sindromul nefrotic
E Erizipel

2. Etiologia insuficientei cardiace diastolice cuprinde

A Pericardita constrictiva
B Cardiomiopatia hipertrofica obstructiva
C Stenoza mitrala
D Cardiopatia ischemica
E Stenoza aortica

3. La un pacient cu insuficienta cardiaca antivitaminele K sunt indicate în urmatoarele cazuri

A daca este în clasa NYHA IV
B în caz de fibrilatie atriala permanenta
C daca are proteza valvulara mecanica
D în caz de tromb intracavitar
E daca insuficiena cardiaca este refractara la medicatia maximala

4.Indicatori de prognostic negativ în insuficienta cardiaca sunt

A Hiponatremia
B Sexul masculin
C Complex QRS larg
D Anemia
E Obezitatea
5.Examenul cheie pentru diagnosticul insuficientei cardiace diastolice este:
A Determinarea BNP (peptidul
natriuretic tip B) sau NT-proBNP
(capatul amino-terminal al BNP)
B Radiografia toracica
C Ecografia cardiaca transtoracica
D Anamneza si examenul clinic
E Electrocardiograma

6.Urmatoarea afirmatie despre tratamentul cu digitalice în insuficiena cardiaca este gresit

A reduce frecventa spitalizarilor
B reduce mortalitatea
C digitalicele sunt utile pentru controlul frecventei ventriculare la pacientii cu fibrilaţie atriala
D sunt utile la pacienii cu insuficiena cardiaca refractara în ciuda unui tratament maximal
E în general sunt utilizate la pacienii cu clasa III-IV NYHA

7.Medicatia uzuala a insuficientei cardiace clasa NYHA I-II nu include:

A Betablocante
B Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
C Blocante ale canalelor de calciu
D Antialdosteronice
E Blocante ale receptorilor angiotensinei

8.Regimul igieno-dietetic în insuficiena cardiaca include urmatoarele, cu exceptia

A Corectia factorilor de risc cardiovascular
B regim sarac în sare (< 4 g/zi) în forma putin evoluata
C restrictie hidrica (< 500 - 750 ml/zi) la pacientii cu edeme
D activitate fizica moderata, regulata
E vaccinare antigripala, antipneumococica

9.Urmatoarea afirmatie despre tratamentul cu beta-blocante în insuficiena cardiaca este falsa:

A reduce mortalitatea cardiovasculara
B tratamentul se introduce progresiv, la distanta de o decompensare
C se poate folosi oricare dintre beta-blocante, cu conditia sa fie selectiv
D reduce numarul de spitalizari
E reduce riscul de moarte subita

10.Contraindicatii ale diureticelor antialdosteronice sunt

A Miastenia
B Hiponatremia < 125 mmol/l
C Insuficienta hepatica severa
D Hiperkaliemia
E Disfunctia sistolica ventriculara stânga severa

1. Daca dozarea troponinei nu este

disponibila, cea mai buna alternativa pentru diagnosticul infarctului miocardic
acut este dozarea de:
A. GOT
B. CK-MB
C. Pro-BNP
D. Mioglobina
E. CK total
2. Care dintre urmatoarele afirmatii
privind toxicitatea digitalica este falsa?
A. Poate apare la concentratii serice mai mari de 2 ng/ml
B. Se asociaza cu tulburari de ritm si de conducere
C. Tratamentul presupune si administrarea de fragmente
de anticorpi specifici anti-digoxin
D. Se poate asocia cu fenomene de toxicitate neurologica
si gastro- intestinala
E. Tratamentul presupune administrarea de medicatie hipokalemianta

3. Care dintre urmatoarele nu este criteriu OMS pentru diagnosticul HTA cu evolutie
accelerata?
A. Insuficienta cardiaca stanga
B. Exudate si hemoragii la examenul de fund de ochi
C. TA diastolica mai mare de 130 mm Hg
D. Anemie hemolitica
E. Insuficienta renala progresiva

4. Tratamentul cu beta blocante este contraindicat in IMA in urmatoarele situatii:

A: Hipertrofie stanga anterosuperioara
   B: Antecedente de BPOC
   C: PR > 0.24
   D: PR<0.21
   E: pulsul > 60

5. Clasa Killip III de disfunctie ventriculara stinga din infarctul miocardic acut se caracterizeaza
prin:
A: absenta semnelor de congestie venoasa pulmonara
 B: raluri de staza la bazele pulmonare
 C: prezenta zgomotului de galop IV si a semnelor de insuficienta ntriculara dreapta
 D: edem pulmonar acut
 E: soc cardiogen

6. Urmatoarea afirmatie nu este adevarata in angina pectorala instabila:

A : este angina pectorala cu debut > 6 luni, cu aproximativ 3 episoade dureroase pe saptamana
 B: este angina pectorala cronica cu crize mai frecvente mai severe, mai prelungite
 C: este angina pectorala de repaus
 D: este angina pectorala care apare la scurt timp dupa infarctul miocardic
   E: poate fi precipitata de febra, anemie, tahiaritmii

7. Care este modificarea ECG in leziunea transmurala?

A: unde T negative
    B: subdenivelare de segment ST
    C: supradenivelare de segment ST
    D: Unde T pozitive
    E: Extrasistole ventriculare
8. Cea mai obisnuita acuza de prezentare a bolnavilor cu infarct miocardic acut este
reprezentata de:
A: durere
   B: palpitatii
   C: jena precordiala
   D: intepaturi precordiale
   E: lesin

9. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice nu produc suferinta fetala la administrarea lor la
o pacienta gravida si hipertensiva:
A: Restrictia severa de sare
   B: Diuretice
   C: Metildopa
   D: Nitroprusiatul de sodiu
   E: Inhibitorii enzimei de conversie.
10. Pentru hipertensiunea maligna sunt caracteristice urmatoarele cu EXCEPTIA:
A: edem papilar
   B: cecitate tranzitorie
   C: disurie
   D: paralizii tranzitorii
   E: insuficienta cardiaca.

11. Tabloul clinic al IC dr include urmatoarele semne si simptome, cu EXCEPTIA:

A: Hepatomegale
   B: Distensia venoasa periferica
   C: Edeme periferice
   D: Dispneea paroxistica nocturna
   E: Ascita

12. Tahicardia ventricula sustinuta dureaza mai mult de:

A: 2 minute
B: 1 minut
C: 3 minute
D: 30 secunde
E: 4 minute

13. Pacientii cu tahicardie ventriculara sustinuta cu alterare hemodinamica pe fond de boala

cardiaca organica impun un tratament de prima intentie:
A: Xilina
B: Bretilium
 C: Procainida
 D: Electroconversia
   E: Electrostimularea overdrive.

14. Care dintre simptomele de mai jos nu apare in mod obisnuit in tromboembolismul
pulmonar:
A: Tahicardia
   B: Bradicardia
   C: Tusea sau hemoptizia
   D: Durerea pleurala
   E: Cianoza

15. Imediat ce diagnosticul de fibrilatie ventriculara a fost confirmat, manevra care trebuie
efectuata este:
A: intubatia orotraheala
   B: asigurarea unei linii venoase
   C: compresiunea sinusului carotidian
   D: administrarea unui soc electric
   E: efectuarea unei electrocardiograme

16. Blocul atrioventricular de grad II tip Mobitz I se caracterizeaza prin:

A: Interval PR constant, mai mare de 0,20 secunde
   B: Alungirea progresiva a intervalului PR, urmata de blocarea unui impuls atrial
   C: Blocarea brusca, neasteptata a unor unde P fara modificari ale intervalului PR
   D: Lipsa totala de transmitere a impulsurilor atriale spre ventriculi
   E: Ritm jonctional de scapare in conditiile unei bradicardii sinusale severe

17. Care dintre criteriile Framingham de mai jos este major pentru diagnosticul insuficientei
cardiace congestive:
A: hepatomegalia
   B: pleurezia
   C: tahicardia mai mare sau egala de 120 batai /min
   D: galopul (Z 3)
   E: edemele periferice

18. Urmatorii factori pot precipita tromboembolismul pulmonar cu exceptia:

A. sarcina
   B: interventiile chirurgicale
   C: chimioterapia in cancer
   D: mobilizarea precoce postoperatorie
   E: cateter venos central permanent

19. Se incadreaza in HTA cu risc foarte inalt (WHO-ISN 1999) urmatoarele categorii de
pacienti:
A. HTA de grad 2 fara alti factori de risc asociati
B. HTA de grad 3 si 1-2 factori de risc asociati
C.HTA de grad 3 si diabet zaharat
D. HTA de grad 1 fara alti factori de risc asociati
E. HTA de grad 2 si conditii clinice asociate

20. In edemul pulmonar acut cardiogen sunt utile urmatoarele teste paraclinice:
A. Ecocardiografia
B. Spirometria
C. Computer tomografia toracica
D. Radiografia toracica
E. Electrocardiograma

1.* Care sunt cei mai importanti 2 parametri pentru diagnosticul EI conform criteriilor Duke?
A. Febra + modificari ECG
B. Biochimie modificata + modificari echocardiografice
C. Hemoculturi pozitive + examinare fizica cu modificari
D. Hemoculturi pozitive + modificari echocardiografice
E. Prezenta factorilor de risc + modificari ECG
 2.Alegeti varianta corecta

A.Consumatorii de droguri iv au o incidenta mai mare de endocardita stanga

B. 80-90% dintre cazurile de EI sunt cauzate de streptococi si S. aureus
C. Endocardita stanga are probabilitate mai mare de embolizare in plamani
D. EI poate sa apara doar la purtatorii de valve protetice
E. Este obligatoriu ca in EI hemoculturile sa se obtina in puseu febril

3.* Pentru un diagnostic definitiv de EI conform criteriilor Duke este adevarat:

A. Hemoculturile pozitive sunt suficiente
B. 3 criterii minor trebuie satisfacute
C. Rezolutia simptomelor sugestive de EI sub antibioterapie pentru ≤4 zile
D. 1 criteriu major si 3 criterii minore trebuie satisfacute
E. 1 criteriu major si 1 criteriu minor trebuie satisfacute

4.* Fenomenele imunologice din EI sunt reprezentate de

A. nodulii Osler, petele Roth, glomerulonefrita
B. nodulii Osler, leziunile Janeway
C. embolii septici, glomerulonefrita
D. petele Roth, hemoragiile conjunctivale
E. nodulii Osler, petele Roth, leziunile Janeway

5.Care dintre urmatoarele este adevarata despre EI?

A. Febra reprezinta un criteriu major
B. Femeile sunt afectate la fel de frecvent ca si barbatii
C. Prognosticul este mai bun pentru endocardita dreapta
D. 5 criterii minore indica EI posibila
E. Leziunile Janeway sunt leziuni retinale hemoragice rotunde sau ovalare, cu mijlocul mic, alb