Sunteți pe pagina 1din 5

CT-9

SPÂNZURARE SAU ASFIXIE MECANICĂ POZIȚIONALĂ?


1
Andrei Pascari, 2Andrei Pădure, 3Iuliu Fulga
1
Secția medico-legală raională Cimișlia, Centrul de Medicină Legală
2
Catedra Medicină legală a USMF ”Nicolae Testemițanu”
Chişinău, Republica Moldova
3
Faculty of Medicine “Dunarea de Jos”, Galați, România

Summary
Hanging or Positional Mechanical Asphyxia?
Mechanical asphyxias are commonly recorded in medico-legal practice all over
the world. In the paper a case of mechanical asphyxia is presented. The authors
express their argued opinion concerning the cause and mechanism of death, choosing
between hanging and positional asphyxia.

Asfixiile mecanice reprezintă una dintre cauzele morții violente frecvent


înregistrate în activitatea medico-legală. Această situație este caracteristică pentru
toate țările lumii, inclusiv pentru Republica Moldova. Astfel, conform datelor
Centrului de Medicină Legală, în perioada anilor 2011 – 2015, asfixiile mecanice au
avut o pondere de 32% în structura mortalității prin cauze violente, plasându-se pe
locul doi după traumele mecanice. Cea mai frecventă formă de asfixie mecanică a
fost spânzurarea, care a înregistrat cifre alarmante, confirmând datele literaturii

77
speciale. Din Tabelul nr.1 constatăm că în structura asfixiilor mecanice spânzurarea a
avut cea mai mare pondere și a constituit tocmai 50,94%.

Tabelul nr.1 Structura asfixiilor mecanice între anii 2011 – 2015 în


Republica Moldova

Anii studiați
Forma Total
nr. 2011 2012 2013 2014 2015
asfixiei
abs % abs % abs % abs % abs % abs
1. spânzurare 444 47,79 508 52,0 523 54,76 517 50,99 518 50,54 2510
2. strangulare 3 0,32 7 0,72 4 0,42 1 0,1 11 1,07 26
3. sugrumare 7 0,75 5 0,51 6 0,63 9 0,89 11 1,07 38
4. sufocare 8 0,86 11 1,13 12 1,26 4 0,39 5 0,49 40
5. înecare 195 21,0 248 25,38 187 19,58 204 20,12 229 22,34 1063
obstrucție
6. 217 23,36 125 12,79 105 10,99 126 12,43 102 9,95 675
c/s
7. aspirație 4 0,43 13 1,33 78 8,17 100 9,86 114 11,12 309
compresie
8. 10 1,08 9 0,92 14 1,46 14 1,38 18 1,76 65
t/a
9. aer confinat 8 0,86 11 1,13 12 1,26 4 0,39 13 1,27 48
10. alte 33 3,55 40 4,09 14 1,47 35 3,45 4 0,39 126
Total asfixii 929 100 977 100 955 100 1014 100 1025 100 4927
Moarte violentă 3083 3106 2931 3229 3014 15363
Total
7820 8064 7565 8319 8456 40224
mortalitate

În literatura de specialitate [1, 2, 5, 7, 10, 11, 12 ș.a.], asfixia mecanică este


unanim recunoscută în calitate de o stare hipoanoxică ce se dezvoltă prin privare
parțială sau totală a oxigenului, termenul de asfixie fiind unul învechit deoarece nu
reflectă esența proceselor fiziopatologice și tanatogenetice. Clasificarea asfixiilor
mecanice prevede asfixii prin comprimare (spânzurare, strangulare, sugrumare,
compresie toraco-abdominală), prin obturare (sufocare, obstrucție a căilor respiratorii
cu corpuri străine, aspirație, înecare) și prin aer confinat. În acest sens, Vl. Beliș
(1992) delimitează următoarele împrejurări ale anoxiilor de aport de cauză traumatică
(asfixiilor mecanice): insuficiența oxigenului în aerul respirat; un obstacol situat în
orice zonă de-a lungul căilor respiratorii prin compresie din afară asupra acestora, fie
prin astuparea orificiilor sau a căilor respiratorii; oprirea sau insuficiența mișcărilor
respiratorii de cauze traumatice [1]. În literatura occidentală [5, 7, 8, 9], în calitate de
stare anoxică de aport este recunoscută și asfixia pozițională, numită și posturală,
neelucidată în literatura autohtonă și nici în cea din spațiul Europei de Est [1, 10, 11,
12, 13]. Această formă de asfixie mecanică este, de obicei, rezultatul unui accident
asociat consumului de alcool sau droguri și se dezvoltă prin blocarea fermă a
persoanei în spații restrânse ce limitează capacitatea de efectuare a mișcărilor
respiratorii și induce, astfel, anoxia. Este binecunoscut că spânzurarea se realizează
cel mai frecvent în calitate de suicid, accidentele și mai ales omuciderile fiind

78
înregistrate în cazuri excepționale, iar drept forță motrice este greutatea parțială sau
totală a corpului victimei.
În lumina celor reflectate, considerăm că orice caz neobișnuit de asfixie
mecanică prezintă interes pentru completarea cunoștințelor noastre în acest
compartiment solicitat al teoriei și practicii medico-legale, cât și pentru realizarea
unui schimb de opinii și experiență.
Din datele de urmărire penală rezultă: cadavrul cet. I. a fost depistat în curtea
casei proprii cu semne de moarte violentă. La cercetarea locului faptei s-a constatat
cadavrul unui bărbat de 65 ani aflat într-o poziție semiculcată pe spate, având umerii
și capul sprijiniți de un par de lemn al unei construcții auxiliare, iar sub ambii
genunchi un scaun răsturnat (fig. 1). Un alt scaun cu cadrul metalic se afla imediat
în fața cadavrului ușor din dreapta, era înclinat posterior sub unghi față de corp și
blocat în această poziție, orientat cu speteaza spre corpul victimei, comprimând gâtul
în treimea lui medie. Capul cadavrului era aplecat anterior și spre dreapta și
rezemat de spetează (fig. 2). Treimea medie și inferioară a spatelui nu avea contact
cu suprafața orizontală, unicele puncte de sprijin cu solul fiind fesele și membrele
superioare la nivelul antebrațului drept și cotului stâng. La examinarea cadavrului
au fost stabilite semne general-asfixice; o excoriaţie alungită, orizontală, localizată
pe suprafaţa anterioară-dreaptă a gâtului în treimea lui medie, cu lăţimea de 1cm,
lungimea de 13 cm, având suprafaţa formată din mai multe excoriații fine paralele ce
respectă aspectul marginii spetezei (leziune pattern) și fractură a cornului mare
drept al osului hioid. Totodată, s-au mai constatat excoriații pe cotul drept şi
corespunzător spinelor ambilor omoplați, produse în perioada imediat antemortem.
La cercetarea toxicologică a sângelui s-a stabilit o alcoolemie de 1,56‰.
Așadar, pe de o parte, corpul victimei se afla blocat într-o poziție incomodă,
însă, pe de altă parte, gâtul acesteia era comprimat de speteaza scaunului, iar capul
rezemat de aceasta. La prima vedere sunt prezente elementele asfixiei mecanice prin
spânzurare și celei poziționale. Unii autori [5, 9] au atribuit cazuri aproape similare
de suspendare în laț moale (funia pentru cheie) sau dur (ramurile unui copac) la
asfixie pozițională doar datorită unei poziții mai deosebite a victimei. Totuși, analiza
detaliată a datelor de anchetă și a constatărilor la autopsie permit să ne expunem în
favoarea unei spânzurări incomplete, drept laț servind speteaza scaunului, care a
comprimat gâtul de parul construcției, dar a fost activat inițial de greutatea corpului
victimei aflate în cădere de-a lungul parului, iar mai apoi de cea a capului. În
favoarea alunecării corpului victimei de-a lungul parului mărturisesc excoriațiile din
proiecția spinelor omoplaților bilateral. În acest caz, drept mecanism al morții au
servit tulburările grave ale hemodinamicii cerebrale, or, se cunoaște că pentru ocluzia
venelor jugulare este suficientă o forță de compresie egală cu 2kg [4, 8], iar pentru
blocarea hemodinamicii prin arterele carotide – 5-6,5kg [2, 3, 9]. Pentru blocarea
traheii este necesară o forță de cca. 15kg [9]. De menționat că, greutatea medie a
capului unui adult constituie cca. 4,5kg și, prin urmare, fluxul sanguin prin vasele
gâtului poate fi periclitat doar prin presiunea exercitată de greutatea capului cu orice
tip de laț [9]. Presiunea exercitată asupra vaselor carotide conduce la pierderea

79
cunoștinței în decurs de 10-30 secunde [2, 6, 7, 10], fapt ce împiedică autosalvarea
victimei.

Fig. 1 Aspectul general al poziției


corpului Fig. 2 Poziția spetezei față de cap și gât

Prin urmare, prin prisma celor reflectate afirmăm că, moartea numitului I. din
cazul descris a fost determinată de asfixia mecanică prin spânzurare cu un laț dur,
reprezentat de speteaza scaunului, acționat inițial de greutatea corpului în alunecare
de-a lungul parului construcției auxiliare, ulterior de greutatea capului. Drept
mecanism de instalare a morții au servit tulburările hemodinamice grave la nivelul
vaselor gâtului. Lipsa unei cianoze pronunțate a feței denotă o compresie a arterelor
carotide, urmată de blocarea afluxului de sânge spre extremitatea cefalică. Moartea a
putut surveni accidental, ca rezultat al căderii pe spate de pe scaunul prins sub
picioarele victimei alcoolizate. Căderea ar fi putut pune în mișcare scaunul cu cadru
metalic, care a blocat victima și a realizat comprimarea gâtului.

Bibliografie:
18. Beliș Vl. Tratat de medicină legală. Vol.I. Bucureşti: Editura Teora, 1992, p.787-
824
19. Beuthier J.-P. Traite de medecine legale. Bruxelles, 2008, 181-223p.
20. Brouardel P. citat de Polson C.J., Gee D.J., Knight B. în The Essentials of
Forensic Medicine. New York, Pergamon Press, 1985.
21. Camps F.E., Hunt A.C. Pressure on the neck. In: Journal of Forensic Medicine,
1959, nr.6, p.116-135
22. Dolinak D., Matshes E., Lew E. Forensic pathology. Principles and practice.
Burlington, 2005, p.201-225
23. Ikai M. et al. Physiological studies on choking in judo, in Bulletin of the
Association for the Scientific Studies on Judo, Part 1, Studies in General, 1958,
p.1-12.
24. Knight B. Simpson’s Forensic Medecine. London, 2011, p.151-168
25. Saukko P., Knight B. Knight’s forensic pathology. London, 2004, p.352-394

80
26. Splitz W., Splitz D. Medicolegal investigation of death. Springfield, 2006, p.783-
845
27. Ungurean S. Medicina legală. Chişinău: Ştiinţa, 1993. p.132-151
28. Ботезату Г.А., Мутой Г.Л. Асфиксия (несчастные случаи, казуистика,
заболевания). Кишинев, 1983, 95 с.
29. Попов В.Л., Бабаханян Р.В., Заславский Г.И. Курс лекций по судебной
медицине. Санкт-Петербург, 1999. с. 151-178
30. Хохлов В. В. Судебная медицина. Смоленск. 2010, с.559-614

81