61 Tomis Revista Eparhiala de Constanta Anul Xii Februarie No 4 Watermark

� ARHIEJ"l,�•;;T·.
"' Jfi,
�.
ei(_ w
l;.lH l 'ic 1 • · , r f
ANUL XII FEBRUARIE 1935 -- -- -- -· -· -. . 2
.. ,
= �tll (( �i\ �(n Clif1 flf.tl fţ Gffii<, Q 'iOi\J t)"t\ t V

�U \'tl Î�Stîfl i� Vtflt= \.Oflt-i.lV. \4:
I •
• f
Tipograf.ia .Lucrătorii Asociati" Str. Mir:ea 8-C-ţa.

www.ziuaconstanta.ro
SPRE Ş'rIINŢĂ
Revista apare sub îngrijirea Sectiei Culturale.

Schimbul de reviste, trimiteri de articole, abona
mente şi orice corespondenţă se va adresa Revistei
TOMIS, la Sfânta Episcopie.
Abonamentul
1 an pentru preoţi, epitropii şi abonaţii particulari 120 lei
,, pentru cântăreţi . , 100 ,,
SUMAR
1. Despre maladia Sf. Apostol Pavel . . Ion Dinu, avocat
2. Viaţa de pe alte planete . . . . Econ. C. Grumăzescu
3. Problema muncitorescă . . . . Diac. Gh. M. Sorescu
4. Criza actual� şi remedierea ei
prin biserică . . . . . . . . Pr. Ştefan D. Toma
5. Orbul d;Ia lerihon-Sf. Scriptură . . Pr. Dan Moisescu
6. Recenzii.-Nicolas Berdiaeff.
Le Christianisme et la lutte
des classes . . . . . . Pr. Ştefan Dumitrescu
- Marguerite Aron. L'Eglise et l'enfant ( .
- Georges Goyan. L'Eglise et la guerre ( Ieremia Decu
7. Cronica lnternă.
Alegerea Mitropolitului Moldovei Nicodim (
Moartea Mitropolitului Unit V. Suciu . . ( 0 · C· St
Prea Sf. Arhiereu-Vicar Platon
Ploeşteanu . . . . . Pr. Em. Mărculescu
8. Cronica Externă.
Neo-păgânismul german Econ. C. Grumăzescu
9. Cronica Misionară.
Buletinul Cercurilor pastorale . Ref. d., Pr. Şt. Toma
şi al activităţii din parohii . şi Pr. Gh. Chivu
1O. Hotărîri, ordine, circulări etc.
telegrame, pedepse, publicaţiuni * **
" '
.• F !I' ...---....... --�
. · ARHlEl"JSCiJPlA J,'"" ·
L_!!!l:10TfCA Nrfc,.,.
T Q MI SU
• I
FOAE OFICIALĂ EPARHIALĂ

ijUB PATRONAJUL PREA SFINTITULUI
EPISCOP GHERONTIE
-,
ÎlESPRE MA,LADIÂ SFÂNTULUI APOSTOL PAVEL

:Sunt puţini, poate, părinţii şi creştinii cititori ai·
Noului. Testament-_ ,cari să fi' fost. impresionaţi_şi opriţi
o clipă asupra capitolului 12 din a două Epistulă că
tre C9.rinteni. Fondul scrierilor Apo.statului revoluţionar
şi. cursiviţatea ,expunerilor lui sunt aşa de interesante
şi, de agreabile - încât, numai cu gre_u şi-arareori, pot
învinge pornirile fireşti de-a trece peste- amănunte-în
scopul suprem -<)e-a ,scruta· gândul-- scopul şi tendin
ţele apostolfoului scriitor. Deaceea, nu ne-am putea
im'puta scăparea versetului 7 din .- amintitul capitol,
poate· în vreun raport cu versul 13 .din al ·patrulea ca
pito.I al scris,o,ri1. către Qalateni. Să .le cităm: "Şi pen
truca să nu mă ·trufesc cu· măreţia acestor descoperiri,
datu-mi-s'a mie un gbimpe în carne - lin, înger al
'Satanei- datuş est mihi sţhnulus carnis meae, ange
lus Sa.tanae.-ca să mâ b�tă-peste obraz şi să nu ină tru
fesc" .... şi " .... Pentru că .bine ştiţi, ·când v'am bineyestit
întâia oară,. eram cuprins de mare slăbiciune" - per
- infirmitatein carnis evangelizavi vobis jampride:m " .. :
Textele sunt interesante şi curioase. Ele au dat şi
vor da multă vreme de lucru lumii teologice, animată
să cunoască 'n' cele qmi ample amănunte vieaţa înte-
meetorului de fapt al Creştinism1edui.
' Care şi .'n cc anume va fi constat teribila· şi incu
rabila boală, care să fi urmat pe Sfântul Pavel în toată
truda lui evanghelică şi de care să nu fi scăpat-nici
. prin ·azistenţa ·medicilor vremii şi nici prin. cele trei ru-
•:·-- .. ...... �.. �,...,· . . ...
... • • • V •• •
•-.,,...,.
34 To.mis
I
· găciuni fierbinţi despre care aminteşte versetul ur

mător ·7
. . Explicaţiunj conjecturale s'au dat destule - unele
· mai variate şi rnai temerare decât altele-· şi totuşi
ultimul cuvânt- nu s'a . putut spune. Textul latin - sti-
. rnulus carrtis- ·a'ndreptăţit pe unii necreştini să ·pre
supună că Apostolul ,avea aplicaţiuni erotice ·maladive
şi · că era deci afemeiat. Fţ:1ptul însă că-în epoca emi-:
terii scrisorilor de•.. către. Corriteni,
I autorul. lor era· des-
'
tul de �naintat în vârstă_ şi-. cu deosebire 'mprejurarea
că el. se. laudă cu infirmitatea la care se referă şi-o
· face publică, ne dispensează să ne oprim asupra ne..:
-creştineştii presupuneri şi să. cercăm explicaţiuni con-
. cordatoare textelor.. · · · ·
. Anticitatea creştină-fără s�-şi. spună- vreun ultim
-cuvânt-·. s'a. mulţumit sa propună doua explicaţiuni, ·
interpretând expunerea prin a!egorie: · .
Pavel se ·referă Ja persecuţiile cărora era continuu
expus - ori , la răceli de care f_requent va fi suferit - ,
în călăforii de sute· de kilometri, sub clime · şi 'n am-
biante :din cele rriaj deosebite; .· . . . . .
.
· Dar persecuţiunile su · nt Iot creşti,P, învaţă el în.
. I
altă parte, şi. departe de„a· fi supărătoare - ele con- .
sţituiesc P�itru _ade�ţii Mântuit?rul�i un tiJlu de glori�
ş1 preamatne. Ş1-apo1 e .greu. s admitem ca ele'- ar h
putut fi redate,· de _Apostol prin: ,,ghimpe 'n carne" ori
. chiar prin iatinescul „ stimulus" ....
· Cât pespre maladii, ·câte nu . s'au propus ·? ... Migre
nă; podagră. oftalmie, epi1epsi�, diferite specii de fe
bră etc. Varietate ăe diagnosticuri, care dovedeşte toc
mai că-un„ singur diagnostic· ar fi nesigur .şi riscant.
Dacă'ntre textul din Corinteni şi cel din Galateni
€Sie într'adevăr vreo legătură şi. dată Marele Anima
tor se _referă î� amândouă la aceiaş boală, simptomele
·s 1 ar putea oare.cum ··fixa cu mulţi sorţi de adevăr şi-ar · ·
. fi ·cam următoarele: .răul de care suferia Apostolul
tr�buie să fi fost profund şi acut - de vreme ce me
taforic poate să-l redea prin ghimpe sau ,înger al Sa
. tane'i; va fi avut ceva r-espi_ngător în el - de vreme
. 'ce. Galatenii- yăzându-1- nu l'au dispreţuit: ,, totuşi,
voi, puşi la cercare, în carnea mea, nu m'aţi dispre-
Tomis 35
ţuit, nici nu m'aţi aruncat cu sr,ârbă" ... -;-va fi fost

umilitor, căci este considerat ca antidot al laudei de
şatte; îi va fi îngreuit apostolatul său activ-căci ru-
. gând pe Pumnezeu sa-I însănătoşeze, în, trei rânduri
n'a 'ncetat a continua rugăciunile decât când i s'a· dat
asigurarea că-i e de-ajuns graţia: ,,Iţi este de ajuns da
rul meu": .. · !)upă păreri medicale, simptomele s'ar po
trivi ulce·rului la ochi - malariei --- ori vreunor boale
nervoase.
„Rămaşi la „mar�a Sll:lbi,ciune" din versul 13 al
Galater.ilor, un,ii au opinat epilepsia; ahaşi de versul
15: ,,....de-ar fi fost cu putinţă, ochii vqştrii-aţi fi scos
şi mi i-aţi -fi dat mie", alţii propun oftalmia; şi 'n fine
câţi-va-considerând că 'n Malta-Gibraltar-·constan
tinopol şi mai toată coastij . mediterană, malaria-i -a
proap.e_ endemică, pledează frig-urile palusţre..
· In sfârşit, up cercetător. ma} nou, Seeligmiller, în- ·
tr'o lucrare:. ,, War Paulus Epileptiker ?-examinând
din Pt1;pct de. vedere p-atalogic cazul Apostolului-re- .
futând3/epilepsia-opinează pentru migrenă: · .
· Toate diagnosticurile rămân problematice. -Enigma
boalei Apostolului continuă să domine veacucile - ca
un îndemn tot mai pute1nic la studiul vieţii şi activi
tăţii lui. Pentru noi, este suficient să ştim c·ă . facultă
ţile lui intelectuale şi sufleteşti :p.'.au suferit un singur
moment şi că metehnele fizice nu l'au reţinut o sin
gură clipă dela lucrul său entuziast în via Domnului.
Et>ilepsie-.ortalmie-malarie-migrenă ori glumeţe ·
dispoziţiuni spre voluptate n'au fost totuşi suficiente
·să opriască năvalnic;ul entuziasm _şi suprema hotărâie
a filos·oficului Paul din Tarsul Ciliciei h1tru aciuarea .
Evangheliei şi 'ntemeerea primelor nuclee creştine în
lumea hotarelor şi peste hotarele romane ..
Cerul a hotărât ca El - şi prin suferinţi- să pil
duiască veacurilor-împlinirea datoriilor- trecând peste
neputinţele noastre viagere.
ION -DINU
avocat
-
.\ I fAM,.
36 Tomis
' I'
Vieaţa de pe· alte planete�)

D"rul -Walter Adams ·a 'făcut, de curând, ·uri, studiu
remarcabil, rezumat î'n revista, engl_eză Natura, refe(itor
la posibilităţile vieţii şi'n alte planete decât numai P�"
mântu!.
. După emţnen.tul director al Observatorului din Mont
Wison, Vieaţa ar fi privilegiul pământului şi, pentru dân::
sul, ar fi- foarte imposibil. ca, ea să existe şi pe celelalte
planete.
· ale sistemului _solar. . ·
După acest · savant astrbnom american, Mer.cur âr fi
.o planetă prea caldă si prea mică pentru a păstra o at=
mosferă ;· Venus nu al·e nic;i oxigen nici apă deasupra . .,
zapezilor compacte, care îi · acopere suprafaţa'; dimpo;:,
trivă, bioxidul de carbon, a cărui prezenţă este desco"
"'
periţă la �pectrosc0p, ne arată că, dacă . vegetaţia există
pe această planetă, ea. trebuie sa fie ·puţin abundentă .. "'"')
I
I
Astfel· posibilităţile vieţii. sunt mai · puţin• îndoelnice

pe planeta Venus, decât pe cel�lalte lumi din familia so=
lară,. însă ele sunt restrânse, căci· făţă v.ieaţă vegetală nu
· putem să avem nici vieaţă animală, nici omenire.
Simpatica noastră. vecină, planeta Martie,· este aşa de.
_mică. şi grlutatea,_ ,pentru suprafaţa sa, este !şa_ de uşoară,
încât atmosfera este desigur uşoară şi subţire. Calotele
polare insuflă prezenţa apei, însă înfăţişarea ei- nu arată
oxigen liber. 1
•• ,
Cât priveşte planetele_mari: · Jupiter, Saturn, Ura

nus_,· N'eptun şi Pluton, ele ar fi copleşite. de tempe=
raturi glaciale,, .cu mult sub zero grade. 'Massele lor mari•·
sunt în stare deia ·,păstra atmcsferi dense, ccr,iţinând gaze,
care sunt rari în atmosfern terestră. Amoniacul; otravă
peB.tru pulmonii noştri, ar umplea spaţiul aerului de· p<::'
aceste pfanete îndepărtate, însă oxigemll, · până acurn, p'a
I
fost găsit în niciuna din ele.
• • � • /
,J
*) Ziarul Astronomia (Iulie J 934) a ,dat, traducerea acestui articol, apă-
rut îu englezeşte 'n rev.· Iy.atura, din,Jvţartie 1934.
**) Autorul voieşte 'să si:,ună, fără_ 'ndoială, că dacă · plantele vei:zi ar · ',
fi abondente, ele ar ar,truge gazul carbonic.. lnsă noi putem. să afirmăm de
asemeni că ele ar. produce oxigi!n, Lipsa oxi,genului 'n atmosLra lui Venus
ar fi dovada lipsei pla1,1,telor verzi pe această planetă.
.
I.
,..
\•
I '
7'omis 37
Si sav�ntul american încheie c� astronomii vor tre:e

bui să se 'îndepărteze cu totul de sisterr:ţul solar şi să:eşi
îndrepte cercetările spre sateliţii st_elelor celor mai aproape,
" d9că voiesc s� găse�scă un• teren de aterisaj pentru · a:e
•c. este călătorii siderale sau să evite asfixia sfârsittilui
' căi'.
lătoriei lor. ·' /
· Astfel, pământul ar fi, probabi.1,. singura , planetă lo:e

cuită ?
Eu· cred această qoncluzie, per.fect · întemeiată, însă
- mă tem' ca această afomatîe, a savantului director al ob:e
servatoruh.1i din Mont WiÎson, să nu 'fie socotită ·ca măr<;
, ·. ginită, de către visătorii îm.miitului lumilo� l0cuite 1
„Le Chri.stianf_sme au xx�e siecle" din 1 Noen1vrie
1934. . '
Econom.'
· CORNELIU M. GRUMĂZESCU , !
• Pro'fesor- secundar
,I ,.
(
PROBLEMA. MUNCITOREASCĂ
Diac'. OH. M. SQRESCU
Printre multe şi �inu.nate daruri, ',cu care Dumnezeu

.a'nzeshat pe om, este fără 'îndoială. puterea de muncă, agen=
tul de transformare a naturii moarte, în bunuri necesare vieţii.
Munca devine astfel nu- numai o· co:ddiţiune „sine qua
·non" de existenţă, - ,,cine nu nu,meşte să mănânce", 1) �r
chiar un' act de culi:, de închinare lui Dumnezeu. Ora· et la
.borit, iată lozinca sub imperiul căreia trebuie · să se desfăşoare
viaţa oricăru{ muritor. Nimeni· n'are dreptul să se hră;ne,ască
di 1:1 străduinţele. semenilor săi,-nimeni nu poat� fi un. para=
zit social,. , . . . .
.
De când e. lum�a şi cât va mai fi, toţi trebuie s'aducă ·
_ipo.rtul lor la marea operă a umanităţii, 'deoarece felµritele
daruri ce=au fost împărţite oamenilor, •.să fie- cultivate. spre.
binele comun. Fiecare om proţită atât de munca înaintaşilor.
săi, a tuturor generaţiilor ce· s'au perindat pe scena lumii,.
<lin cele mai cărunte vremi şi până la el,·· cât şi de wunca
produsă de .coni:imporanii săi. _Mu:µca indiv�dului se'mpleteşte
astfel cu a tuturor celorlalţi oameni, contimporani şi main=
faşi, dâ.ndu=ne munca s'ocială t).
,.
1) li Tesal. Hi 10.
·.2) Pr. p. Mihălcescu în Biserica Ortodoxă Română au XI Nr. 1 .P· 45
• • j
',
38 Tomîs
Cu multă hudă la înc;epui:, ,,în sudoarea frunţii", omul

a reuşit să cucerească i:reptat forţele imense .şi ai:âi: de Iar�
răspândite în nai:ură, silindu=le să realizeze în locu=i lucrările··
cele mai minunate sau mai dificile,
Alăi:uri de om se adaogă un ajui:or valoros, - maşina,
,baza industriei moderne, în jurul căreia se desbate întregul
proces economic.
Maşina sporeşi:e la maximum forţele ce rezidă în fiin{:a
omului. Ea suprimă obstacolele pe care timpul şi spai:ul le
opun energiei sale, şi=i permit să comunice dela un capăi: la
- altul al lumii, cu o repezicuine pe · care nici n' ar ţi bănuii:=o
măcar v�eodai:ă.
AsHel a luai: naştere industria, aceasi:ă uzina a lumii,
care esi:e cea mai eloqueni:ă expresie de încordare a genului
uman, pentru a supune nai:ura moari:ă cu desăvârşire.
Dar odai:ă cu desvoltarea · acesteia, situaţia s' a schimbat
radical, deoarece munca fizi.că singură nu m.:ti era suficientă.
Alăi:uri de dânsa, la procesul economic mai iau pari:e fot aşa
de active şi necesare, capitalul şi administraţia.
Toţi aceşti fa.dori de producţie surii: asociaţi, deoarece
diversifai:ea taleni:elor, a posibilităţilor şi a trebuinţelor P.0'1-=
sb:e, necesită o strânsă colaborare a lor.
In primul· rând, munca depinde de capital în ceeace pri=
veşi:e procurarea instrumeni:elor, maşinilor şi a fondului de
exploai:are, fără care n'ar putea s'aducă partea sa de coni:ri=
buţie.
La rândul să�. capitalul ar fi nefolositor 'fără ajui:orul
muncii, deoirece singur" n\ar pui:ea să mişi:e nicio ro·ai:ă măcar,
din imensa 'maşină in:dustrială. In esenţă însă, capitalul însuş
mi esi:e decâi: o muncă acumulată, .sau maî bine zis, rezulta=
tul cooperării muncii cu economia. ,,Adevărahil capital, zice
Ch. Gide, este acela care serveşi:e să producă i:oai:e bogăţiile,
răspândirid-q.=Se ca sâni.rele, -prin canale invizibile, în i:oi: or=
ganismul producţiunii; acela care fac� să docoi:ească apa'n
c;:azari.ele cu .aburi, - să meargă maşina, şi fără care toai:e ar fi
nişi:e cadavre 1). · ··
.
Adniinistraţi� apoi, al i:reilea fador economic, reprezintă.
un nou _gen de muncă ini:eledU:ală, indicând locul şi modul.
în care· au · să adiveze c'eilalţi doi fadori mai sus amintiţi.
Din înlănţuirea de ini:'erese, care poi: fi sai:isfăcui:e nu=
mai fu în asemenea condiţiuni, a ieşii: forma industriei con=
Hmporane, bazate pe 'cooperarea dintre muncitorii salariaţi,.
_pai:r.oni şi ca:pii:ali,şi:i.
*
In mod fi�esc -deci, indusţria a dq,i: naşi:ere la o serie de
cafogorii de oameni, ca reprezentanţi ai celor hei fadori de
·I) Ch. ·Gip.ţ!. fpopţr<ltia. B�cureşti 1925,
·'
Tomis 39
producţie. Cea mai. numeroasă, dar şi cea mai nepăstuită din=

he toate este fără îndoială muncitorimea.
Cum. se face însă că indu.stria omenească, �şa de puter=
nic înarmată, care frământă materia după vointa sa, nu asi=
gură fiecărui cel putin minimum de bunuri necesare. exis=
· tenţii, este taina de nepătruns a timpurilor noashe ? ! ...
ln adevăr lucrătorii,' deşi aduc un aport considerabil în
producţie, hăiesc adeseori într' o neagră mizerie. ·
Care să fie cauzele ?
· .S·e p�re că aşa zis.;_ lege· de lll'amă a lui Lassalle; care
reduce salariile muncitorilor· la „minimu:in de ·existenţă", este
atotstăpânitoare şi ea singură dă criteriile de valorificare a
muncii. ,
·Nu.se poate contesta însă, că intelectualii,. retribuiţi cu
mult _mai puţin pentru munoa prestată, şi având mai multe
necesităţi decât lucrătorii, isbutesc să ducă o existenţă reia=.
tiv mulţumitoare,-e drept cu multe sacrificii.
In consecinţă, nu atât insufidenţa salariilor ar fi o cauză
· de nemulţumire . şi sufe:rjnţă, ci mai ales alte motive 'cu muH
mai puternice, ca� deşi par a fi de ordin. material, au însă
un veritabil substrat lăunhic,:..,_sufletesc. .
Acuzaţiile cele mai grave au căzut asupra celui mai pre=
tios auxiliar al omului, în încordarea sa titanică ·de a domina
firea·,-asupra maţ,inismului. C� toate că maşina a fost f_ăcută.
de om, şi acesta poate fi cu drept cuvânt mândru de această
expresie a forţei şi geniului său, totuş mândria lui se hans=
formă·
· pe nesimţite · în �ili�ţă 1).
Pe câtă v;reme un simplu meseriaş se s_erveşte de unelte,
în fabrică. dânsul. s_erveşte maşina, devenine un fel de a_uto=
mat, sau cum i=ar spune Marx, "uri accesoriu viu" al maşinii
moarte, ·
Problema maşinismului atrage· după sine pe aceea a di�
vrzwnii muncii. Lucrătorul, neştiind o' meserie întreagă, . din
fauză c' a fost silit să execute doar o singură mişcare, rămâne·
legat de locul .său, neputând să=şi câştige existenţa în altă.
parte.
Răul cel mare este însă. că �ecerând'!;t=Se pregăti,re . şi spe=
cializare, naşte dorinţa de câştig a patronilor, . procurându=se
o mână de lucru cât mai eftină. Porţile fabricilor se deschid
larg, pentru angajarea femeilor şi copiilor,· din care �aui� se
ajtinge
' treptat la ruina vieţii familiare.
Femeea care.=şi duce viaţă în uzină sau ateliere, în miJ=
locul unor tovarăşi de=o moralitate îndoelnică, nu poate 'nde;,,
.
. plini în toată întinderea lor, ·datoriile sale sfinte de soţie .şi
� m=� .
lnir'un cămin de - l�crător, părinţii lipsesc. toată ziua d�=
casă, lăsându=şi copiii în voia soartei. lată cauza unei morta=
I) C. F. N.- Berdiaeff L'Hommc et la machine Paris I9J3 p. 45.
www.ziuaconstanta.ro .,
40 Tomis,
!Hăti. aşa de Îngrozitoare, o dţgenerescentă crescândă, precum

şi absenta complectă a educatiei morale.
Nesocotindu=se acest adeyăr ·al sfinteniei căsătoriei,· ve=
dem cum se măreşţe din ce în ce mai ·muH flagelul imorali=
tătii. Pe de altă parte concubinajul este situatia în, care, se·
găsesc un mare număr de familii de lucrători.
Nu mai putin gravă -apoi, este angajarea fetelor şi co= 1
piilor în fabrici, deoarece fiind siliti să muncească peste pu=
•
terile lor, le stânjeneşte desvoHarea normală, a,tât din pund
de vedere fizic," cât şi din cel �qral şi inteledual.
I
Iată dar că problema serioasă pe care=O pune diviziunea

muncii' şi -maşinismul în genere, nu este atât numita „auto=
matizare" a omului, cât mai ales rezultatele funeste ce le are
prin folosinta femeilor, fetelor şi copiilor ca mână �·ef'tină"
de l'.ucru şi ajungându=se la pustiirea căminurilor familiare.
Căci deşi lucrătorul ar avea impresia că' .nu este decât
o mică rotită fu functiunea complicată a mecanismului indus=
trial, totuş, când· s.'ar gândi mai bine, ·ar observa cât de esen=.·
tial este. contributia pe care o aduce fiecare, şi că lipsa unµia.,
ar fi puternic resimtită de toti. ceilalti. Este foarte adevărat
însă, că adeseori, datorită anumitor cauze, fa care contrib'ue
deopotrivă atât patronii cât şi lucrătorii, munca din fabrici .
nu mai este un imn nobil şi , creator·, ci ,un sgomot infernal
şi ironic. 1)
Atelierul cu maşinile lui ·modeme, înăspreşte sufletul lu=
crătorilor, privirile lor nu se· mai înalţă către · cer, orizontul
se micşorează. din· ce în ce mai mult, materia cucerind totul.
Aceasta este 3i cauza pentru care necredinta face ravagii în I .·
rândurile muticitorimii. Lipsiti. din copilărie de orice educatie

0
cetătenească şi �eligioasă, · fiindcă şcoala nu le=a dat=o, şi ame=

tit de otrava socialiştilor revolutionari, a părăsit cu timpul
calea ce duce spre Biserică, pierzând. asHel marele reazim mo=
·
· ral, pe care\ numai aceasta I
i l=ar fi putut da. ' .
Mizeria adevărată, în care se sbate această folositoare
clasă socială, nu este· atât lipsa -materiaiă, cât mai ales golu=
rile sufleteşti, în care' trebuie turnată mângâiere, întelegere
.şi dreptate. ,
U� · aH neajuns, de ·care suferă viata muncitorească e'ste;
fără 'ndoială, şomajul. ,,E'n adevăr u_n mister al organizatiunii ,.
noastre ·sociale, ca un om, care doreşte să=şi câştige pa1nea
prin muncă, să se găsească adeseori_ în imposibilitate de ao
face 2)
In adevăr, .1vem 1 acum ·peste 25 de milioane de ş0meri;
aflători ."inai ales în statde industriale.
,.
1). Cf. Le christianisinl:' social Nr. 3 din 1()34, p. 364.
2) Ch. Gide. Cur.:; de economie politică, trad. de G. 'AJe,-..eanu voi. li
p. 491.
,,
Tomis .. 41
Şomajul comd;ituie unul dintre cele mai îngrijorătoare

aspecte ale problemei muncitoreşti; necesitând o cât mai grab= ,,
nic� soluţionare._
. *
Pri:o. rolul şi, �ituaţ,ia sa socială, muncitorim'ea ridică -0
problemă de linişte şi existenţă, ce· se- impune atenţiei ob=
· şteşti., Restabilirea echiJibrului, dintre forţele economice va.
.a9uce� în· bună măsură, însănătoşirea organismuJui social, iai:
viaţa lui va putea să --pulseie nestingherită şi productivă., prin
ţoate arterele de activitate socială.
-,
. .I .
- Griza actuală. şi remedierea· ei prin biserică-

O,mul este creat cu trup şi suflet. Fiecare clin aceste p�ţi·
. -desi unite, totusi <51eosebife, cu trebuinti diferit�, sunt ·guvernate
' de' legil� for fir�şti, propri fie'qîreia.. _ . .
Pentr.u• un trai btln, pentru satisfacerea trebuinte1or materiale, ,
mîntea omenească a născocit atâtea şi atei.te mijloac�, care=i înles=
nesc acestea. Sufletu1 îsi are· si · el trebuinte1e sale ; iar pentru sa=
tisfacerea lor. religia ne'. oferă' căf multe Şi' sigure, şi, _mai ales, bise=
rica creştînă ortodoxă, depozitam tuturor reţetelor de ordin sufle"
· tesc, le administrează tufuror membrilor S'ăi, pe car�ci călăuzeşte
în .drllmcil spre mântuire si fericire, Bisetica acestuia este corabia
cu cel mai. sfânt si dibaciu cârmoJ.CÎU Mântuitorul Iisus. Cine s�
afl� în ea şi,, îndeplineşte cu sfinţenie legile şi poruncile conducă-
, torului corăbiei, acela va ajunge sigur la)imanul mântuirii; di11
contră cine nesocoteste corabia si pe conducăt�r, acela va lupta
.greu cu valurile si primejdiile vi�tli, iar 'reiultatul · 'va fi moartea
fofricosătoate. ' · · '·. ·
' · Azi trăim· într'o epocă de· accentuat_ indiferentism, faţă de bi
..se:rică. Criza morală si economică,· corespunde crizei religioase. ln=
treaga· acti-vitate om.l.q.ească se desfăşoară cu scopul· de a obţirie., ·
cât mai multe avantaje materiale, spre _saţisfacerea tuturor dorin"
1 • ţeior şi plăceri1Qr, iar atunci când ,aceste dorinţi · nu s'au împlinit,
omul începe să suferţ; s'a rupt echilibrul dintre eleme nte!� con�
stituitive aţe fiinţei omeneşti: trupul şi sufţetu1,_,._·rezu1tat r dege". ·
nerarea niorală şi religioasă a qr:nenirii. Virtuţile creştineşti, aceste, /
preţioase 'pietre dP innobilare ale fiinţei ·omeneşti, se văd· rar de tot,
. . .Iubirea aproape14i, modestia, munca cinstită, răbdarefi, cari"
tatea, respectul faţă de cei mari, faţă-de bunul, aproapelui, armo"
nia supt che'.?ă�ia unei vi�ţi, fericite, binecuvântate de Dumnezeu '
-Şt trebuesc din nou trezite în sufletul amorţit · al poporului. Cu
drept spune un filosof 'antic 1) : Dacă oam·enii sunt nefericiţi, vino.,·
vaţi,, sunt ei. Dumnez_eu �•a purtat ;cu- noi, ca un�tată bun. DuRă
I) frpictet. . ·
I
42 Tomis
·mila· s'a ne•a dat tot ce ne poate duce 1a adevăratu1 nostru bine t
şl, dacă. totuşi viaţa ni se pare grea, ca un drum neted fără scop,
ca o masă bogată pentru oaspeţi streini, e că n'o întrebuinţăm
cum se cuvine". E drept, că 1uăm âdesea o atitudine uşuratecă
de tot întru orânduirea vietii noastre sufletesti.
. . Cea · mai mare parte din timp· se scurge sterp, fără ni\:'.i un
fo1os: jocuri de noroc, citiri uşuratece, petreceri vinovate, lene etc.
S-e observ_ă • in general la cea mai mare partr din noi lipsa
unui ideal, lipsa unei vieţi cât maf spiritualizată. Putem zice că
se împ1ineste proorocirea lui Isaia, care zice: Cu auzul veti auzi
si nu veti 'întelege si privind veti privi si nu veţi vedea.· C�ci s'a
îngroşat ' ini�a norbduluî acestuia şi ctl. urech_ile greu a auzit şi
9<;:hii lor s'au închis, ca nu cumva să vadă cu ochii, cu urechile '
să audă şi cu inima să înţeleagă şi să se · vindece pe ei".
Tăria şî fericirea unui popor stă în raport direct cu viaţa re= ·
ligibasă a indivizilor ce=l compun. Istoria ne ilustre·ază destule ·e„
. xemple. De pildă, cât timp poporul Evreu era condus de dreap�
ta cr·edinţă, toate îi mergeau în plin, izbândea în luptele contra
duşmanilor, muncea cu râvnă şi belşugul Şi armonia d9mnea în
casa fiecărui israelitean. La fel toate popoarele antice. Au trăit şi
prosperat, atât cât vfoţa morală şi religioasă a fost în cinste. Dar
un exemplu edificator ni,1 dă .vecinii noştri dela Răsărit. Acolo,
regimul sovietic duce o aprigă luptă contra biserkei. · Rezu1tatui:
. haos, teroare, 11esigura:riţa · domnesc pretutindeni. Mizeria trimite
· pe lumea cealaltă mii şi mii de vieţi nenorocite. Echilibrul s'a rupt
în orice niiscare. Familia a decăzut, totul s'a materializat si ' totusi
'
criza econo�îcă este mai accentuată ca _oriunde.
Această criză, într'0 măsură mai mică, ne�a cuprins şi pe
noi. Desig!J' timpuri mai bune, vor veni. Toate vor trece ca un
vis urât. Dar singurul remediu pentru îndreptarea acestor re1e,
pentru lljungerea acestor timpuri bune este să ne îndreptăm pri�
virile către evanghelia 1ui Iisus. Acolo se află isvorul nesecat de
învăţăminte. Acolo găsim desleg.a:r�a tuturor. problemelor vieţii şi.
dcolo găsim saiisfacerea tuturor nevoilor de ordin sufletesc.
. Poporul trebue evanghelizut de sus până jos. Cuvântul Dom"
. nu1ui ·trebue propoveduit în orie� timp şi în orice loc. Simţul
moral si religios pătruns în sufletul CîmuJui, îi da putinţa să audă
�lasul lui Dumnezeu şi să=i facă voile sa !,e. ·,,Fericiţi cei curaţi cu
inima că aceia vor vedea pe Dumnezeu .
Sub influenţa culturii religioase sufletul se perfecţionează, se
ihnobilează;· şi din contră: lipsindu=i cultura religioasă, omul se ma•
teria1izează, se animalizează, simţul moral dispare, conştiinţa adoarme•
Nouă, slujitorilor bisericeşti, ·- lumina lumii şi sarea pămân�
tului, _;_ cum .1şa de plastic ne numeşte Sf. evanghelie-ne este
hărăzită această sfantă şi mare datorie · de a aduce poporul în spi•
titul evangheliei, fărâ să mai aşteptăm îndemn sau poruncă. Fie�
ţare sâ activeze în cercul său răstrâns · şi după puterile sale. In
price împrejurare sfaturile noastre să fie împrăştiai. cu dărnicie.
Să se sădească în sufletul credincioşilor iubirea aproapelui, a•şi iubi
'·
Tomis
şi respecta biserica şi pe slujitorii ei, a iubi şi ajuta .şcoala, care le

mminează_ mintea şi=i pregăteşte pentru viaţă, a se supune auto=
ritătilor, a,si iubi si ajuta patria, a fi cinstit si harnic, a cinsti cum
1
se �ltvine fa1nilia,_ a cinsţi şi ţine obiceiurile' frumoase creştineşti.
Slujbele se vor face cu cât mai mult fast. Se vor folosi cer"
eurile culturale preoţeşti şi învăţătoreşti ca prilejuri de mare înăl�
tare sufletească. · E păcat că ace.stor mici reuniuni . pastorale. nu li
;e dci. atenţia şi însemnătatea cuvenită. ·
. Se vor organiza mici adunări cel puţin odată pe lună.ia şcoa=
lă sau biserică, �n fel de . şcoală dumineca1ă şi de preferi:p.ţă în de
comun acord ·cu învăţătorii, unde se va desfăşura un program cât
de mic, dar ales cu poezii şi lectu;cî religioase. şi se va conferen.... :
tfo c:ar si simplu, exp1icâridu=se câteceva din• tezaurul invătăturilor
bisericeşti. Ct1 orice prilej preotul va ·presăra· un .sfat,un'. ajutor,
o vorbă bună. .
Colportajul - azi inex,î.stent - ne.ar ajuta foarte multe în
nobila noastră misiune. Lipsa lecturilor religioase este una din cau„
zele răspândirii . .rătăcirilor sectante.. Creştinii sunt dornici de lec=
tură bună pentru suflet şi trebue să 1i=o dăm. In această direcţie
s'ar puţea face ceva cu fondurile, pe care trebue să şi -le procure.
fiecare c:erc pastoral. Muncind cu dragoste şi cu râvnă în acesţ
ogor mănos, roadele vor fi bogate şi îmbucurătoare. Neîncetat să.
avem în minte porunca evanghelică: ,,Aşa să lumineze lumina
voastr11- "înaintea oamenilor, ca să. vază lucrurile voastre cele bune
•şi să . slăvească pe tatăl vostru cel. din ceruri". - Matei 3-16
Pr. ŞTEFAN D. TOMA
Sf. Scriptură
Orbul dela Ierihon
Niciodată 0mul nu : simte nevoia ajutorului strein,
când este 1n deplina putere a vârstei şi a sănătăţii. Dar
·,
când, schilod sau şubrezit de boală, abia îşi duce· trupul
slăbănog, câtă înviorare nu i=ar prqcura o mână care
să�l sp:rijine, să=l mângâe 1 „Dacă nu găsiţi mângâerea
aproape, ridicaţi=vă şi=<;>· căutaţi tot _mai sus. Pasărea raiu.,,
lţti fuge din mijlocul furtunei · şi se înalţă acolo u·nde tac
. vânturile". (Jean Paul Richter).
Această mângâere · a căutat=o şt bătrânul orb din
:inarginea _Ierihonului, .printre mulţimea care tre�ea gtă= .
bită spre lnusalim.
Dar nădejdea în ajutorul· omenesf a fost prea slabă
•• J
. ,
44 Tornis
\
pentru 'bătr.ânul neputincios, ca să�l bucure si să=i dea

tărie. Deaceea, când i . se spune că pe · acoJ.o ' va trece
·lisu.s. din Nazaret, despre. care el auzise că este doctorul
· trupurilor, tă!Ţlăduitorul sufletelor,· mila şi iubirea însăşi
o impulsiune de nestăvilit îl face să strige din toate pu=
ierîle · şL să cheme în ajutorul nep'utinţelor lui, pe Fiul lui
David..Mtilţimea caută să=i înăbuşe strigarea lui plină de
nădejdE?, dar Iisus înţelegând glasul . credinţei, se opreşte
. şi porun.dndu=i. să deschidă ochii, îi dărueşte lumina.
Sărmarie bătrân?
De câtă bucurie se va fi- umplut sufletul tău şi câte .
1acrimi .vor fi llmezit ochii tăi, în clipa când ai fost treziţ
. -din besna întunerecului la lumina l'ucitoare a zilei ?' Câtă
· . putere 9-e credinţă vei fi avut tu, ca să opreşti îh loc
-pe Fiul lui Dumnezeu? Ce va· {i slmtit întreaga ta făp= ''
tură· în această aptbpiere cu Dumne�eirea ?
*
I, * *
Noi, mine putem împărtăşi cu această bucurie, când
Hristos ne=a deschis si notiă luminile ochilor? Când· stră:o ·
h.1eeşte în noi lumina. răspândită în l'ume de Evanghelia.
'
Lui ? 7
. , Lumin4' pe care am primit=o del� El, a fost• rnult. '
mai scumpă, deca.t lumina ochilor orbului dela lerihon.
A fost lumin� cµnoştinţei, fără de care am fi' horbocăit
în· întµnerecul păcatelor, spre pedeapsa veşnică.
Pentru aceasta să ne bucurărp şi să lăudăm pe Duin=
nezeu cu mai multă recuhoş'tinţă decât orbul din drumul
., lerihonului. · .
Dar unde e. 11mlţimea, . care merge în urma Ta lăud ,..,·.
dându"Te? · Uncl,e este orbul · de ast;izi, care .să=ţi strige :
„Doamne să„mi Uobândesc vederile?"· Căci avem nevoe
de lumină, de lumina Invăţătudi Tale_ D9amne? Ne::am
• I
' . făcut răi, am dărâmat' altarele credintei, am necinstit viata
. . • I I
.şi crucea; iar ·pe ruinele proprîlor noastre distrugeri, as=

tăzi, ne muncim să clădim alţi zei, alte jertfelnice, fără
ajutorul şi fără· numele Tău. . ..
. Bieţi _cerşetori fără ved�re, _pribegi pe drumu1:i fără
·,t
Hristos 1 . lrifoar,ceţi paşii voştri · tremurători di,.. drnmul
întunerecului şi îndr�ptându=vă_ cu credinţă tare spre ca=
•' ·, \,
Tomis· 4.S
lea adevărului, întrebaţi ca şi oarecând orbul din margi"

.nea' .Jerihonul�i: ,, ce e aceasta '?" ·Şi se va găsi oarecarele
.să vă lămureaşcă ,,_pe::aici trece Iisus din Nazaret". Che:::
maţt,L · şi ·rn cBpa aceea , negura ochilor şi a ·min,ţii va
pieri, toiagul îmbâ.trânitelor- strădu,inţe omeneşti va înflori�
iar nădejdea unei '.vieţi1 în care a intrat Hristos, va fi
'mângâerea -şi balsamul tuturor· suferinţelor ,de_ azi. Nol
suferim toţi şi suferinţa· este ·mare şi „afuţorul omenes<!
este ca firul de paianjen ". · · .· ·
_ Ajutorul, însă, numai dela Domnul „cel ce a·. făcut
· cerul şi pământul". , . ,
El ne. ajută oricând, cu condiţiunea de· a::I' atrage
: _atenţiunea, rugând_u::ne, căci „mult poate rygăciunea drep:::
tult.ţi" şi „toate câte veţi · cere rugându::vă cu credin,,ţă
• veti, primi".
In haosul şi în înv�lmă�1;1gtîl de •astăzi, singurul Hris:::- ·
· tos. mai poate auzi glasul credin_ţei noastre şi cu toată
îtnpoţrivirea „mul-ţimei", El totuşi va Etrăbate până'· la
· marginea_ sufleh,1lui nostru şi dămindu::ne lumina, ne va
1
, putea spune· ca si ' orbului dela lerihon- ,,,te=a mântuit cre,,-
· d1nfa ta".
J·
Pr. DAN MOISESCU
--------- ..
.• . Găiţa-lalomiţa
'•
RECENZII • I
- -NIC0LAS BERDlAEFF.
Le Christianisme ·et- Ia lutte · des
' classe s ·
I
. Traduit du russe par I. P. şi .H. P:
1.66 pag. Ed_ltions Demain. · Paris..
Filos�ful creştin, ortodox Nicola� Berdiaeff, în lucrarea.
a�easta, c,p�ţă .s� dea· răspims,, în sens· creştin, problemelor
sociale de ad:ualitate. · Dela îhceput autdrul afirmă că lupta
dintre clas� ·n� poate fi tăgăduită de c.eştinism, ci numai
' ' poate să facă 9 apreciere. Lupta înhe grupurile sociclle se
vădeşte _în istoria societăţilor ·q_meneşti, da:r numai Karl· Marx
le reduce la lupta di:J;ltre clase, cunoscută numai în• perioada .
capitalistă 'b-u.rgheză Analizând stările sociale -'- �risfocratismu1,
burg4ezismul şi J>roletariatul,��junfle la concluzia că aristo=
craţia este -mai sinceră. admiţând; lupta dintre clase, socotiri=·
. r
. \
46 Tomis
du-=se pe sine o clasă superioară ; pe când burghezismul o

tăgădueşte, înhucâi;, din punct de vedere juridic şi politic,
toţi oamenii sunt egali, deci ea e ascunsă, secretă. Aristocra�
tia e o rasă ereditară, penhu că nu se determină prin rapor=
tul cu producţiunea, întocmai ca şi clasa intelectualilor şi
funcţionarilor. Emigranţii ruşii, de origină aristocratică, chiar
fiind înh' o situaţie inferioară, astăzi, au o psihologie şi men=
· talitate · pi;oprie vechilor dase. Autorul socoteşte marxismul
mai sincer şi mai apropiat ·realităţilor sociale, constatând şi
divulgând mbciuna, iluziile şi pe· Îzj.şelătorii capitalismului.
Totuşi sociologia lui Marx e · o patologie socială, lipsindu=i
fiziologia socială. Marxismul răstoarnă idealismul social sen=
timental ; totul în viaţă e determinat de o corelaţie de forte.
Ignoră însă forţa iniţială şi izvorul tuturor fortelor, pe Duro=
nezeu, recunoscând că totul derivă din procesul material. Pen=
tru aceea şi marxismul este o minciună, deparece forţa su=
premă nu e în economie, în lupta de clasă, ci stă în spirit
„căci însăşi forţa păcatului e spiPituală". ('27). Economia e o
cr�aţie a spiritului unian, -spirit car� activează materia şi deci
şi pe materialiştii, cari=l tăgăduesc.
Pornind la critica teoriei lui Marx, autorul arată că Marx
priveşte bu;rghexia' ca premergătoare necesară desvoHării cla=
sei proletariatului, deci· constată .un evoluţionism În· teoria so-
. cială a acestuia, pe când I.a bolşevici, atât burghezia cât şi
proletariatul, nu sunt realită,ti ci simboale, societatea cornu=
nistă nefiind rezultatul societăţii capitaliste, ,,e prodqsul con
structivismului, a efortului organizatorilor atotputernici sovie
tici'' (37), Karl Marx face confuzie, în teo:ţ:ia sa, în ce pri=
veşte reali,mul şi nominalismul extrem. Cugetând prin anti=
teze, caută caracter universal şi absolut, decurgând din meta=
fizica lui economică monistă.. Mai înainte de a fi existat da=
sele .economice, în sens marxist, sunt gr11pe sociale, care nu=şi
au izvorul în procesul material-economic. Sunt grupe naţio=
nale, intelectuale, religioase. Rude�ia prin totemism e mai
tare decât consancvinitatea ; castele din India. sunt determi=
�ate de concepţii religio;se. Clasa intelectualilor nu=şi găse=
şte loc în schema sovietică comunistă, pentru că· bolşevicii nu
admit grupele din sfera . .muncii producătoare şi creatoare spi=
rituale şi intelectuale, pe care Marx le admite. Deci comunismul
a ·devansat principiile ,:qJ.arxiste.
Minciuna cea mare în teoria lui Marx este aceasta· că
subordonează pe om clasei, subordonează partea intimă, de
experientă spirituală, -luptei· de clasă. Dar clasa ca unitate şi
r�alitate orighală ·există .numai "în gândire, nu în fiinţă. Ea ·
formează ci parte consHfo.ală a personalităţii. Categoriile eco=
nomice sunt trecătoare nu veşnice şi greşala lui .' Marx este
aceasta, că tratează pe om ca obiect şi munca lui ca o marfă .
căci după ,el omul viu nu e realitatea, ci proce:,ul economic ;
pentru el omul· nu există, nici în prezei;it, nici . în hecut, ci
, ,..
Tomis 47
în viitor, ca · un om ·nou, ca un rezultat al luptei dintre clase.

Marxismul împrumută din fţlozofia lui Hegel antipersonalis=
mul, clasa devine unica umanitate. Dar teoria proletariatului
lui Marx nu are nimic · ştiinţific, ea e religioasă, mitică (55),
socoteşte proletariatul o clasă aleasă,· un împrumut al ideilor
Nu
iudaice. pot exista clase bune, ci numai oameni buni. Marx:
desparte proletariatul de bttrghezism, ca binele de rău, ca lu=
mina de întuneric, · de acţea . teoria plus �aiorii capătă un sens
etic, ·căci Marx se bucură _de reuşita proletariatului în anta=
gonismul său··cu burghezia. Totul e o substituire, ·'căci visul
proletarului e să ajungă -burghez,, Socialiştii francezi de �tânga .
se plâng că lucrătorii sunt mwţumiţi şi numai' aspiră la re=
voluţia pentru că au o situaţie din punct de veder:e econo=
mic mai bună (62).
Şi comuniştii din Rusia o sa isprăvească . a fi burizhezi.
Spiritul burgbez e veşnic ; · comunismul antiburghiz va dura
· cât va fi o credinţă, un entuziasm, o jertfă..
Biserica nepr�fesând adevăruri politice şi economice,
lasă libertăţii omului creaţiunea socială, totuşi creştinii, trăind
în_ lumea aceasta, nu pot, să se eschiveze . luptei forţelor ·o= .
puse, dar credinţa cteştină pune preţ pe personalitatea _şi s�
fletul om�nesc şi, ·din -punctul acesta de vedere, ea condamnă
pe opresori şi apără pe lucrătorii exploataţi,-Creştinismul so;.·
c;:oteşte munca sacră, respectă pe muncitori, căci înşişi Apos=.
tolii au fost muncitori şi chiar Mântuitorul a fost ataşat·cla= ·
sei acesfora. Pentru creştinism problema fuiidamenta/ă' se re
zumă numai la' muncă, de aceea _e contra capitalismului, pen=
tru că distruge proprietatea particulară, cea câştigată prh>.
muncă proprie ; e contra socotirii muncii ca o marfă.· ·Dar şi
socialiştii, căutând să· libexeze .pe lucrători de -munca sdrobi=
toare, la care sunt expuşi, nu sfinţesc munca. Sistemele so=
ci,ale nu protejează mµnca. Deci problema muncii ·este o pro
blemă sp{rituală şi religioasi! şi de soluţionarea ei depinde so
cietatea viitoare- (71). , .
Munca trebue privită· din punct de vedere al dreptului.
şi. al datoriei. Capitalismul. în mod secret şi mistic, deţinând
avuţiile lumii, e de ·condamnat, ·mai ales când se observă' a=
tâta sărăcie, atâţia şomeri morţi de foame, când bunurile ma=
teriale sunt .chiar distruse, în loc să foloseasc;:ă celor lipsiţi.
Dar regimul capitalist mutilează sufle.tele, nu n.,imai ale lu=·
crătorilor, dar şi ale bur.fZhezilor. Creşfinismul nu e contra
de�voltării economice,. dar vrea ca viaţa economică să fie su=
pusă 4nui principiu spiritual; cere o întoarcere la realitate,
pentru că sunt şi valori absolute nu de origină socială, dar
·�are se manifestă în viaţa socială: persoana omeneascii, liber
tatea spiritului, a conştiinţei, a cugetării, a creaţiei, care nu
trebuesc nesocotite de' sistemele sociale, căci persoana apa�=
ţine clasei şi poate fi definită _ca burgheză� nobilă, etc. Cr:eş=
tinismul e contra capitalismului şi .comuriismului ·. pentru di
�• I
I I 48 Tomis
'
erijează clasa deasupra personalităţii ,- considerând omul numai
ca o funcţie socială.'' Creştinismul admile comunismul frăţesc
şi universalitatea personaîităţilor. (82), · Problema s0cială e pro=
blema naşterii de noi suflete omeneşti, ca:re nu se elaborează
.
în mod mecanic. Materialismul a împiedecat pe Marx c� să
_rezolve problema socială în mod.· convenabil. .,
· ' hi concepţia burgbe�ă cetăţea:nul,-cafiintă politică cu di:eP,=
turile -:formâ.le, 1-drepturile sunt scindate de obligaţii, în mterese
-şi revendicări.· După. concepţia creştină, nu cetăţeanul, ci„ omul,
,c·a fiinţă spirituală... şi spirit liber, se bucură de drepturi abso=
Iute, dar acestea sunt legate de datorii. Omul e făcut ca să=şi
ia povara. libertătii, ca fiinţ;l aj:unsă la majorat; ,,libertaţect lui
nu e o revendicare, ci o obligaţie,- ea. implică mai puţin ce cer2
el, cât ce se cere dela el" (86). Trebue realităţile să fie ierarhi=
zate' aşa: 11, Şpiritualii, 2) Economică, 3) Politică. Economicul
primează politic:ulu,i,, căci. m:uncitorul e o fiinţă, mai reală. ca
cetăţeanul. Impărţirea şi despă:r:;ţirea drepturilor economice de
cele spirituale ale lucrătorului duce la aservire, la încultură,
sclavie. Politica epuizl'!aza. societăţile omeneşti şi fondează re=
o-ate fictive• ,,Societatea nu recunoaşte pe. cel mai real dintre
· drepturi �- dreptul la viaţă� (90).' Se abuzează foarte mult de
-tţrm�nul libertate în regimul -burghez şi democratic. Autorul
pretinde ·ca societatea să garanteze fiecărui om posibilitatea
de muncă şi creaţie, 'dar atunci însemnează înlocuirea clase=,.
}
·' 1or şi ordinelor sociale cu profesiunile,, un nou tip ·de corpo=, ,

r;_iţie, o concepţie opusă. marxismului şi socialismului mate=
· iialist, dar nu prinh'o ,nivelare,' ci prin ierarhizare după cali=
t'aţ:e, Î11 opoziţie cu cea simbolică şi convenţională din lupta
�e clase.. Arist�craţia �e c1,vere � şi de moşten�re _ să fie înl_ �cui= .
ta cu arrsfocraţ1a efectiv umana -. a lucru/uz ş1 a creaţ1e1.
Conştiinţa creştină Ccondamnă aristocraţia, burghezia . şi
. proletariatului pentru ·c..ă se folosesc în lupta lor de resenti=
mente şi ·d E, ură, care . înăbuşe spiritul. Proletarul, în senş
marxist, e un om aspru, invidios, răsbunător, totdeauna gata
la· violenţă. (95).' Pro1e�rul, c;e aspiră la stăpânirea lumii, e a='
celaş bu:r:ghez·ldeghizat, este vechiul Adam, devenit. sclavul
său propriu .(99). Se poate obiecta că ura va dura cât nu. va '
fi învjns păcatul. Creştinismul 'nu poate refuza fotma luptei
d'e clasă, însă lucrătorul să lupte pentru întreaga clasă luptă=
i:oare - urmărind o dreptate universală. Numai o grupare a:
lor în ·asociatii profesio.nale constitue o forţa, cu;n sunt în
A,.nglia Trades-Unions care dete;i:mină viaţa politică a ţării.
\,
„Societatea se îndreapta spre tipul sindicalist", pe care Marx
nu l-a bănui( (102).· La soviete lupta de clasă e 'inexistentă,
� un capit�lism de stat, comunism. Personalitatea e absorbită
de stat, care devinelti:r;an, opresor, exploatator, transformând
p� 1uc:tăto
_ 7i, în robi. (1�3). Cenţrul e cole<:_tivul, desvajtarea
lui; glorificarea statului comumst se urm�reşt.e (1.04). 1n A=
-merica chestia' socială: eşte mai mult a. repartiţiei şi a con;U=
,..
Tomis 49
maţiei, decât a productiei, ca rezultat al raţionalizării indus=

·
h.:ie:i, şi te€hnicei ; totuşi progresele ei înrăeşte lat-qra · morală
şi spirituală. -a chestiunei sociale. (105). Nu e abuz dacă statul
intervine în. profitul protejării proprietăţii prin mµncă, con=
ha abuz;ului de proprietate al societăţilor capitaliste „liber
tatea ·aparentă' poate· ascunde violenţa; constrângea 'aparentă
poate fi liberat9are" (106). Un privilegiat materialiceşte vede
o violare' a libertăţii sale în }imitarea veniturilor sale;dar este
o constrângere. groţavă l exerdiată asupra omului, când este
silit să lucreze peste· puţeri, altfel riscând să fie lăsat să moa= .
ră · de foame, nemai având de lucru. ··,,libertatea reaţă În viaţa
materială, implică garanţia ecol)omică a vieţii oricărui otn, p·re�
supune un regim:·sociql sub care să nu se poată cere. lucrăto
rului .să vină în ajutorul trebuinţelor sale printr'o mlin'că sdro
bitoare, c/egradantă şi opusă cohşt�inţei sale". (111). Lupta de ·
clasă deci hebue spiritualizată, subordonată principiului spi=
ritual suprem, invfngându=se pasiunile pline de ură şi ve=
hemenţă. .. .
.Analizând· autorul c;ele hei categorii sociale : aristocratul,·
burgbezul şi·· !u'crătorul, ajunge la concluzia că nu sunt tipuri
_sociale, ci rase -spirit11ale deosebite (113). Intre lucrători şi bur=
ghezi e prea mare .apropiere, . între ei e „ceartă_ de familie"
(114): Aristocratul îşi are obârşia privilegiului său, chiar eco=
nomic,· din utmar�a· mai multor secole, •câştigat ·prin spadă şi
violent� sângeroasi ;' ,beneficiind . de răgaz, s'a · fasonat în tip
de cultură, a. căpătai: UJ?. rafinament_ ·de maniere, pe care le
imitează celelalte dase. Politeţea sa prezintă o importanţă
culturală unive�sală, ;, În aceasta stă forţa şi · slăbiciunea sa"
(116). Aristocratul îşi aminteşte de hecU;t, burghezu.I dai:ă=_şi
aminteşte e un parvenit. (117). Valoarea tipului aristocratic e
ca şi frumuseţea,: prin naştere; nu inspiră invidie.. Aristocra=
tul e mărinimos, i:; �eneros, .:nu suferă �ă fie· ofensat, e .'tipul.
cavalerismului; persistând, e ceva etern. Dacă urmăreşte În= ·
;navutîre, se burghezeşte: . Poţi deveni burghez, dar .aristocrat
te :O:a�ti. (119). El.· este o primă apariţie · a selecţi unei calHative
a for'ljilei {i_20). Dar Vizolarea aristocraiiei�. numai cu trecutul
·
său, duce la decadenţă ş:i. ·intrarea în rândul altor .dase. So=
. cial, aristocraţia· piere,. dar psihol<?gic; J?ersisfă; pen&ucă con=.
ţine un · element veş:QiC. (122). Păcatul isforic al aristocraţiei
e că s'a raliat burgheziei, neglijând şi· neapărând pe lucrători.
dar acest · caz n�· e pretutindeni, căci în Anglia conservatorii,
raliaţi aristocraţiei, se ataş·ază . de lucrători şi nu de partidul . ·
liberal, care e al burgheziei. ,, Viitorul aparţine al'istocraţiei spi- ·
rituale şi intelectuale, care prezintă un fenomen particular",
(123), căci tip-ql de socialism aristocratic e posibil,· dar aris= ·
tocraţia aceasta· nti se determină de indiciile stabilite de Marx;
formează un �J', s�cial şi . �sihologi�· şi mi are legătură, dţ=
ât în parte cu lupta de. clasă. ,Ea poate să se rectuteze din
toate clas.el� ; în evul mediu ·era . concentrată în mânăstiri
. . �
'•I
Tom�
,.,
,,inteligenţia pra mona/Jală." (123). Viaţa acesteia e pentru crea=
ţie productivă,• nu .in sens ecp;nomic, pentru ca-re şi duce lip':'
sa. e p�rsecutată de aristocratie şi burghezie şi riscă să fi�
:e_ersecutată şi de chisa uvrieră, (1'25). Geniul es.te creat •de
D:umnezeu nu de clasă ; Marx şi Lenin nu· au origină pro=
letară,,. deci fac g3;eşală comuniştii că o încorporează la: bube
ghezie, Oamenii se 11ţ1part VJ- cei· ce crează şi .în cei ce, nu
cr:eaz_ă,. numai mi:p;oritatea e capabilă de 'a se ocupa de 1ucru„
râle spiritului, massa se . înalţă spirit/.1.al numai prin religie,·
dar şj a.risfocraţ'ia intelectuală şi spirituală va decăde.;1, dacă
se jzolează, ca cealaltă aristocraţie socială, desfătându=se : în
-rafunp,me:ritul său. Ea primeşt_e darurile 'dela Dumnezeu, e o
aristocraţie ·a muncii şi a creaţiei, · 'are rolul de a transfo�a
h.v.m.ea. I'
, > • l3u][gb,ezul însă pro!g'resează prin procedee econoinice, fr.
nanciare· şi com.ercial�, e cuceritor ca şi aristocratul, activează,
ia:i; când .r:îu ·hwrea,ză 4�generează, Totuşi, nu munceşte ~pe:o.=
hu el, _ci �entn;t înmulţirea· valorilor . şi bunurilor econol)).ice
· (232), Burghezia e .aventurieră, trăeşţe_ o existenţă .friguroasă
(;l,31,). -Bu,:ghezia nouă: duce ·o ,viaţă în lux fără frâu, .deaceea
Jner�e- spre descompunere, şi=a terminat rolul.
Lucrătorul e fiinita ·cea :rp.ai apropiat.ă de noţiunea bibli=
că, -de izvoriul h1.mii n.:oastre 'păcătoase:. El concentrează grija
l,,1.mii_; în lume trebue să ,se producă o inegalitate, cea dintâi
. a făCl�t=o aristocraţia, B·urghezia· are la. origină tot munc� şi
.grija, ceeace aparţine şi lucrăfon.J.ui. Vina e că hurghezU:l ·a'
hăda.t p� lucrător formând o 'nouă clasă duşmănoasă, îmbră=
când· aHă hain� şi ruşinându„se de orig.ina sa. Burghezfa: nu.
e q .selecţie calitativă, ,ciij.ci talentul e uela Dumnezeu şi n,u•e
burgheş;:'i,ot f.i. şi_luc;r�tori falent�ti: Burghezia făc:µ să, acu=·
muleze ur.i şţ animozitatea prin c0ndiţai ne-umane · ale muncii•
impuse, mai grele .ca .robia ·(139), Spiritul burgbez e un ferio=
men ce se . deoseb�şte . de bui,ghe-zismul social, acest spirit
poate stăpâni şi pe proletari; este un spirit, care naşte preo�
�- cupă:ţi _ de bunuri pământeşti - economismul, materialismu1. ·
Sunt mulţi w�etători neprolefari în secolul XIX, cari con=
da:tn:i:iă· spiritul. burghez. Burghezismul e contra crucii, e con=
' fa;a creşti.nismul-u.i, e negaţia principiulµi tragic al vieţii (143). ·
Pi;oletarul, devenind burghez, ajunge oprimantui aristocraţiei
mtdeduale şi spirituale. A Învinge aces't burgbezism al su
f.letelor, e a, ac.c epta, Îf/aÎnte de toate, misterul crucii. (145).
. Problema socială. e i'n.disolubilă în afară de ren.aşterea sj::,i"
rituală a muncit(lrilor, altfel. regatul socialismului echivalează.
cu regatul. burghezismului, _. 'sil neg'aţiei veşnice. Ierarhia he=
bue săi eriste '.- nu mecanică, d a valorHor, ·a calităţilor; cO=
mu:pîştii ·duc. la nivelare, deşi concep inegalitate politică. şi e=
.conomică. Numai creş,tinismul,aduce o :soluţie, că.,ci recunoaşte
nobleţea sufletelor� independent de situaţia sodală a omului.
(146). Conştiinţa, vinovăţiei, .·legată de păcat,
. e ma1 nobilă d�b,.
'
·
'. .
:'
,,
cât" qfe:p.s'.!,. _Cultura. se vecţe copleşită· de. cantibăţi, de ,masse\

:o.umai religiun'.ea poate să· oprească tlist�erea · ei. l;hnele ,se
naş,te din 'bine, nu di:o. rău. Ca să. fie . ·posibilă des:voltoo;ea �=
co;nomică ;n;u tţebue să :p.e. lfaţăm pe. principii imorale, nw 1 pe
cencurenfa neI.Diloasă· (149). ,,)
De-$î se pare- că ;nu; opservă :;i.p'ari{;ia ,noilor relatiuriiJ 15ot
c�ale,: c;reşt;inismul, trebue · să r�zolve- ahestiunile sociale, d:.ir
'riu prip..;p:redici despre p:iilă şi bi:n;efa<:!e'r.e, înduioşând oace_p.1,ni
i!ilimile împiehite, nera,spunzân d cerinţelor luptelbr 'adual�,în
,favoarea. drept�lui • social. (152). Eimba predicilor ,de pânW a=
· cull}a poartă ca:r:acteru;l vechilor str-udiuri sociale: ,, Viitoaf?ea so- '
ciatate, vă' fi 'Ul(rÎe_ră ;,i biserica trebue să poată exista în ea · ·
,ca1 şi Jn vec!Ji!e societăţi. Ea va rămqne ,qa şi În trecµt paznic-a.
unui adevăF, ve;,nic, pe care;! va su,p_une sr.ifletelor omeneşti':..
(153),r,Biserici3- nu poate înceta să· tie cu 1poporq.l .ml,lhcito:t�
c_are e î:o.vingător în ,P4nul soi::ial, .dar exp,us a cădea spirihial
pr,idă .ateismului·;· �a, ignoră dasele, dici :În faţa lui Dumnes
zeu - I).U există plebeu, burghez sau aristocrat.
· 5lăbiciunea bîsJricii- p·enhu cei· puternici ai lumei,-tar,
prjµcipi şi q_ohţi,-e ctn tribut plătit' ceiatului. Din- punct de
. vede:r;e ,moral şi switual �biserica' depăşeşte clasele învingând
ura de da.să. Lupta- e �i un bine, e cerută ae dd:n.nitatea. . O=
':p:iuh.ij, 'de'..ac�a·nu. hehue pJ:edicată. umilinţa pentru cei �mj"'
'liti, ci tocmai pentru agresori şi' 0]2)'.'esori, ,.Umilinţa nu e- un
act $OCi<rl, ci' iritim ;,i spiritual". (155). Biser.ica binecuvinf'ează
căutar�a unuJ regim omenesc„ echitabil,_ lasă libertatea ini{ia,f
,tivei activităţii .qme��şti de a-!;l"ăsi' un �itor ·mai bun· (1;'>6):
, . b;tpta 'socială e de neînlăturat, se va :produce. Creştinismul ,
. . tr.ebue să pregătească -�tmosfera spirituală şi '.ffiOrală pentru. , .
l 1' s;u:0.etele omeneşti, _.de a; '.combaţe i,�catul ce naşte ura;. •A.sµto� ·'
• :i;ul act:p:iiră pe Gandhi-deşi necreştjn-fotuşi,prin rezistenţa. lui'·
. 'p.;:tSlV,ii,, .,:pri:rdu.pta fără yiolenţă corespunde conceptiei creştin�.. ' ..·�
·, '
Omul e :rp.iţial, e legat de· eternitate,· clasa e- legată de timp. '

•\ I
,: Când creştinismul susţine .cauza. cl.3;sei uvriere, o face nu 'în·

.. nu'mele clasei, · ci al omului, al demnit;iţii sale, al d:reptul�i:
. .său, al sufletului- sdrobit de capitalis:rn. ţmpersonalismul · şi
�oledivismul va dispa-i:e, creşti'?-ikin.ul urmăreşte . victo:ţfa �=
dividualismului, el cere fraternitatea -OMnenilor .. Nu caută
unâe-i adevăr'ul Î.n luptei ·de clasă, ci cum' trebue să învi;gă ·
ura qcelora care posedă„ acel adevăr• . ,� , . '. .
Lu:r,nea actua,lă e sfâşiată. de doua. conflicte în.grozifoare :
r Lupta de clase, şi a paţ,ionaliHiţilor-ţa�cişiîi, rasişti.· Socialis=
IDt;lL\ legat de:lupta de cl;:tsă se 'îndreaptă spre viitor, însă na=
· "tio:r:i.ali:smt:d e 0 moştenire a trecutului, şi, el naşte t;tra şi ani=
\.
fD-Q;nt.;_tea.. Rasismul e un fenomen �nticreştin, �- o renaştere
a re'hgj'=i,lor.,păgâne, ·Un inamîc. al- creştinJsmului: _Naţionalis=
ipuf ·de sµr_să o:d:odoxă e�te o deformate păgână. a- creştinis=
mului şi bise.ţ;icii, dar această nu însemnează tăgada naţio1;1a=•·
, Îitaţil,', n•1 · exclude pahioţîsmul şi · dta,go.sfea de ·oea'm. Misiu�
•. I. '
,.,
v. ' f '
f' •
52 Tomis
nea creştină duce_ la unirea şi pacificarea popoarelor -. q

supranaţionalitate. Curentul national păgâ:n e încă un obstacol
al solutionării probfomei sociale. Lucrătorii nu se încred po=
liticei, ce se zice natională, în dosul căreia se ascunde finanta
capitalistă. Ar ·fi bine dacă muncitorimea ar opri cu forta răs=
· boiul. Omul fiind o realitate mai profundă; mai înaltă ded.t
clasa şi rasa;, creştinismul nu se împacă cu ştergerea co.nştiin=
tei, ratiunei şi -liberfătii din om. Trebue să spiritualizăm şi
înobilăm ·nu burghezia,- al cărei rol nu=şi mai are locul, ci
muncitorimea, al. cărei rol s�cial ia avânt. Muncitori meu să
vadă în burgbe?. Şi nobil tot oameni şi să-i trateze cu demni-·
-tate. In Rusia mai ales această problemă se pune. Fiecare om
· e imagine.a lui Dwnnezeu, · poate fi chemat la viaţă veşnică,
unde nu· e nici o diferentă. Şi P.oincai:e şi Stalin şi orice
bol$evic sunt oameni, înainte de a fi ai clasei corespunză=
toare.
Preot. econ. ŞTEF. DUMITRESCU
*
* *'
Marguerite Aron: L'E�lise et l'enfant. Ed. Bernard
Grasset. 1934. Pads. 245 pag. 15 fr.
E un istoric al pozitiei bisericei rom. cat. fată de edu=
catia copj}ului; o înşirare de ·nume şi institutil şcolare c;ire
s'au ilustrat în pregătirea. tineretului m spirit creştin: începe
cu· primele secole creştine şi termină cu sec. 19. Toată cartea
·e. o antizeză a ceeace · a însemnat educatia copilului de ambele
· ·
· sexe făcută de biserică şi ce a însemnat educatia laică. .
: . lmportahta crucială pe care· biserica a dat=o copil�lui în
care e·a: vede uh sfânt, un dar al lui Dumnezeu care, ,, valo=
rează cât fo te cetăţile lurhii" · a .făcut ca familii' din toate da.'=
sele sociale să=i încredinţeze odraslele. De aceia, a.ceste şcoli
din jurul claselor preoţeşti ·şi episcopale devin în Evul Mediu
adevărate cita.dele a.le îpvătământului, Cu naşterea.· şcoa.lelor
laice ale Renaşterei, biserica. îşi înnoeşte armele de educaţie
prin congregatii ca aceea a. Ieziuiţilor, Oratoriului, Ursulinelor .
etc., ca.re caută să armonizeze morala . creştină ·cu cultura l-ni=
manistă. Ininul{;irea. şi viabilitatea.. şcoalelor eclesiastice se ex=
plică prin democratismµl şi gratuita.tec.t l�r. Tendinta. lor e ca
să facă accesibil învătământul pe o scară cât mai întinsă „ vă=
zând în învăţarea celor neşliufori o operă de misericordie şi ·
punând pomana pâinei sufleteşti şi a inteligentei pe acela.ş
plan ca _pomana.· pâinei trupeşti" (p;:i.i;i-. 45). Acea.sta se face cu . .'
un scop : preamărirea lui Dumnezeu, ; ori cea ma� frumoa·să
laudă. nu ·poate fi adusă decât prin gura copiilor, deaceia bi=
serica· a cheltuit „ tezaure de bunătate, ta.lent, zel, competinţă ·
pedagogică, · ştiintă şi dragoste" pentru educaţia lor intelec;.
tuală-merală -'- fiiică. Se poate spuhe · chic,lr că • istoria copiilor
. se confundă cu aceea.· a. .biseric'ei.
Fără să fie ·un manual de _Catehetică, găseşti� ea unele
Tdmis· 53
su�estii . asupra· catehizărei, dar mai ales un rezumat al misio=

narismuluî. în lumea scolasj:;ic;ă romano=catolică.
Georges Goyau·: L'Eglise et la guerre. Fla;marion 1934.
Paris. 245. pag. 12.
Cartea,· sdri'să d� un catolic, ne _serveşte drept călăuză
într\1n drui.n parcurs· în· două: milenii pe�hu ca să· ·ne arate
atibidinea, pe care „a luat=o biserica faţă· de răsboi, dela înce=..
putul ei până în zilele �oashe: Unilateral� în tratare .;:__ vor=
be'şte riumai ·de· biserica rom.,,catolică._ ·Totuşi interesantă prin
multitudin_ea formelor· în care se P,Une problema şi cum. rom.
·cat. caută s'o videze. Pentru noi, .mai inJeresanfă ·prin- - deşi
mt�H; pr�a pt1ţin vorbeşte de aceasta-atitudinea primelor veac'
euri cteşţine: E dela sine ,înţeles că la î;nceputul existenţei
ei; biserica nu=ş:i putea avea o· doctrină bine definită asupra
.răsboiului. · Ee se judecă însă după atitudinea pe care o iau
· Mântuitorul; Sf. Apostoli,.5.f. Pă:r;inţi. Aşa·: Cei 2_ centuri=
onl (unul cu 0 care Mântuitorul face o -minune, iar celălalt bo=
iezat. de Şf. Petrti) nu=s. obligaţi să. re�unţe la m:eseria 'lor :
Sf. Ap.. Pavel, Sf. lgnatiu. Sf. Clement Rom.; Sf. Iustin etc.
vorbesc··cu cinste de militari şi=i dau exemplu· · de disciplină,
.· între soldaţi sunt li _creştini, ba unii chiar in garda imperială.
Sf. )\ta_nasie spune liotă.rât_: �Să om.ori nu e permis, totuşi
in răsboi e legitim şi demn să=ţi suprimi duşmanul",{pag.16).
·ca SC-Ambrozie şi Fer.. Augustin, problema se pune. răspi=
cat : biserica fiind regula justiţiei încuviinţ�ază rasboiul, care
are ca ·sc�p restabilirea dreptăţei ultragiate ; mai .m;ult : încua.:.
viin'ţa1ea lui ·înseamnă „compatibilitatea creştinismului cu in=
teresul statului" (pag. 17). .. .
" Cu F�r. Augustin, problema. răsb'oiului va da loc·mulfor •
-controverse..El vorbeşte de „răsboiul ju;t'', 'iar ideia lui va
.face · şcoală fiind reluată de lsidor de Sevila, papa Nicolae I,
Toma d'A'quino. Controversele' acestea înl!-re teologi vor În=
-cerc�· să statueze : ce se ·înţelege· prin. răsboi şfânt, răsboi
drept, dacii papa. poate porni. răsboi contra unui prinţ creştin,
cop.ha eret;icilor, dac� el ..trebue ă fie mediat.or sau beligerant,
-dăcă=i · suvera:i;i .al statelor sau numai _şef spiritual. . Sinoadele
locale ţ:im,ite de · episcopii şi·· prinţii respectivi', i:;are' hotărăsc
. în. ce. an�me. zile se poate p�rta răsboi, restricţiile la care erau
supu�i ·:răsboinitii, iată atâtea încercări de ·a definiţiva pa.cea, .
,' atâteâ „SU!Jf.Iestions qui etaient .destinees a. demeurer une CU=
riosite". (pag. 82),.
Ceeace · caută Goyau să.' ,eyiţlenţieze. e grija permanentă: ·
pe c'a,re biserica 'ro�ano7catolică a avut:=o pentru, evitarea răs;,•
bofiJui şi mijloacele pe,· care le iriventează ad=hoc : instituţiile
,cavalerilor m:edievali, ordinele militare ei:c. . , · .
·,_ lntrucâ.ţ ·papii era conduşi ,de 'dorul păcii şi întru�ât răs=
boaele duse de papalitate erau. ad maj.oiem ·Dei gloriam sau
.din ambiţia de a domina,· au spus ,şi vor spune , istoricii ne=
. I părtinH:o.ci. ·
-· IRiMIA DECU
----------,----------,--------,,-----,---;,
. '
To.rllis , . ·
! I' '• ; '
<.•
·,,.,. ,_.,,
;> •• \
CfWNICA . tNTERNĂ·
cu· PRILEJUL- ILEGERII. NOULUI MITROPOLIT
AL MOLDOVEI- Nl'CODEM MUNTEAN I)
1 •. ' •
ln ziua. de 23 lanua:rl� a. ·r., Congresul· naţional bi"'

sericesţ, întrunit_ în mare colegiu electiv, a ales pe noul
MîtiopoHt ai Moldovei.. Izbânda ·a fost întreagă de part-ea
L P. S. Nicodem Munteanu, . care � condus, în trecut ,. ,
cu, yr_ednicie, episcopia Huşilor şi arhiepiscopia B.asc1ra" ..
bieL In .ultjma vreme, zilele i se scurgeau luminoase .!a ·
Mânăstirea Neamţ, pe care FP. s. Nicodem, prin muncă .'
încordată, a readtis"o la vecheaFi faimă .de focar de ,eul�
. tură bisericeascc1 şi· ·evlavie . creştină. I. P. $. Nicodem · '. ·.
înmăr unchjază îh persoana Sa calităţi alese, însuşiri de. •.' ··
r
neîntEecut chivernisitor de institutii si maî presus de toate,, · ·.

.
e · un mare cărturar al · Bisericii noastre. Numai datorîtă , .· ·: · ·

. ' ' f.
<;alităţilct Sale personale, fără zarvă, poporul l"a chem i;

c�- pe ·u11 ·ales al ,lui Dumn�zeq, în fruntea Mitropoliei · · ·
• I
Moldovei. . r · · . ·. ,
·. Intr'adevăr, I. P. S. Nicode_rrt are o întinsă activitate · �
cărturăreâscă: peste. {50-. ·60 ,de volume, cari constau: din
�lcătuiri; p oprii, prelucrări. şi traduceri, din ruseşte maţ; · • :. ·,
,a.fes. O;�eace constituie farţ11ecul , operelor I. P. S. Nico"
dem este stilul tor cu mireasmă· cronicăr.ească si cu· în"'
torsătură arhaică. Dela I. J\ S. Nicodem aven{ si o a=
. ieasă traducere a Noului •Testament, într'o ediţte tipărită
de· I: P. S., pe eâna �ra Stareţ la Mânăstirea Neamţ. Sf.. Sţ„
110d i"cţ dat i�sijq:inarea, dimpreună cu Pr. V. Radu� şi_ · , · · ,
·Gala Galactţon · dela:. facultatea de ,Teologie din Chişinăm,.
·9
să alcătuiască .nouă traducere .a. întregii Biblii. Sunte'i'rl
siguri că lucru ".1:a ieşi . bu;n şi"l vom avea în curând,;
Dar I. P. S. Nicodem este şi_ un încercat gospodar. A.'
dovedit"a. cu prişosinţă, ca episcop la Huşi, ca arhiepis� · ,. 1
cop _ Ia Chişinău .şi, mai cu seamă,. ca stareţ al mânăg,,:
. tirii Neamt, . ' din aare a. făcut adevărată minune a . Mol". ' ...
dovei 'ş'i careia. j:::a.. adăogat..circa, ·11.000 ha, de pădure.,
'
/, q.ă:nlţţe 'inpn��ţp)Cprjn :�ecr,�ţuţ âomnitoru , lui C\\Zs\ qjn

1859, ·pe c;are statul ·nu voia să=l mai recunoasc,ăJ fuz� .
'
� '/i•_l 1.J { L·:1' �_.,13· '. '
·. .
\
.
. t
. ,. '
.. . . '
Tomis . �5
.
· trat cu asa, \ 'de bogate însusiri , . i�bit d� popor,· J.. P. 'S
' , si
Nitodem,. cu� .er& şi firesc, a· fost primit ca mq.i �are
bucurie în fruntea · Mitropoliei Moldovene. Instalarea Sa,
care a avut loc la' 3 f-ebr. a.· .c.', s'a făcut ci.i_ un deose:::
bit fast.; lJn. sobor de ;Episcopi şi Arhierei, în frunte cu
P. S .. ,Ghero�tie: al' 'Tomisului,. a oficiat Sf. Liturghie · în
ziua instalării;. , primind·· în ·odăjdii .pe noul Mitropolit. P.
s. Gh�roritie, fii_nd, UD; devotat am�c şi admirator al I. P.
S. Njcodem, a primit' ev plăcere invitaţia de a asist& la
toate. c'ţremoniile de ·instal9,re · .ale I. P. S. Mitropolit Dea
, Domnul ca· arhipăstori� l P. S. ·'Nicodem să fîe · bogată
�n realiz�ri d�hovniceştţ, . spre bucuria întregii Biserici
ortodox� ! ·
Do C. ST,
MOARTEA
.. MIJROPOLITULUI._-' GRECO�UNIT -·OELA. BLAJ
' .
- . VASILE SUCIU .
,l ' . . . )
La _25 ·a1e·Iunii. Ianuarie· a.:c; ., , s'a pristăvit în lumea

răsplătirilor mitropolitul Bisericii greco-catolice, Vasile
Suciu. S'.ă stins încet c·u pâlpâiri de· opaiţ. O suferinţă
îridel'ungă··.îi mistuia mădular.ele. De zece ani îşi aşJ ·
tepta. t,;fârşihll, care i-a -venit L"a o. uşurare şi , o slobo.,,
zire' de. chinur{ MitrbpolitulV-aslle Suciu,· o recunot:i'şteril
cu nepărtinire,· a fost ·o. personalitate bine cunoscută în
lumea Apusului. Lucrările sale _în dome,riiul dogmeldr
. creştine, (Dogmatic& sa în 5 volume) au fost apreciaţe
' de .Theologii apuseni şi, parte, chiar traduse în grai
I străin de. ace'ştia. Cri toate că. ideologia operelor sale ...
î_m_pru'mut�- multe lucruri dia poctrina -catolică, 1
. theolo-·
gii . ortodocşi �u priviţ şi privesc cu simpatie. (Ilunca
dehmctului .Ierarh greco-catolic. J
·, .. Pe-teren ·practi9-sodaJ, ,de altă ·parte,.Miţropolitul
_Vasile Suciu .a pus temelie. mai mulţor instituţii, că1
' .,
mine, .şcoli, •întreţinute ·din avutl\l, său . propriu. Dea
ceea ern. mult stimat. de Jocuitorii Blaiului, fără· osebîre
· de credinţă. A.1;m:'!cie·m însă, ·în deosebi, sent.jmentelţ
patriotice ale defund ' u1ui M'ittopolif Infr'adevăr, :a'fost
·. unul dinire luptăt9rii neobosiţi ai Ardealuţui, cari au'
,
\
56,. Tomis
contribuit prin. activitatea lor naţională la înfăptuirea

, României Mari. Vasile Suciu a fost român în toată pu
terea cuvântului. · Sufletul lui � vibrat pentru tot ceeace ·
a fost cauză românească, alături de pr. L ucaci ·şi cei
lalţi naţionalişti ardeleni. Ca Români îi sunte111 adânc
recunoscători, ca creştini .ortodocş_i )-am fi dorit, 1 ca şi
pe ceilalţi fraţi uniţi, la adăpostul Bisericii. drept cre
dincioase. Să nădăjduÎi:n că viitorul va .face să ·fie şi'n .
Biserica românească o ·tur'mă, şi un păstor.
D. C. ST.
Prea Sfintitul. Arhiereu-Vicar-Platon Ploesteanu

• . , . I
Numai -câteva zile s·au scurs; dela moartea .mitro:::

politului Pimen. al Moldovei, şi iată,· că ziarele aduc la
cu.noştinţă o veste tu adevărat tristă, pentru întreaga bi:::
serică ortodmtă română.. -Ne:jati anun.ţat mutarea către
cele . vecinice, a unei ilustre feţe. bi�ericesti, ·a arhiereului ·
· Platon Ploesteanu, vicarul patriarhiei române.
• .... Dar d�rerea acesteia era şi durerea bisericii dobro�
gene, care .în·· anii 1922-1923, şe bucurase de . primele
sale bin�c(ivântări. ·Căci Platon Ciosu in acest timp· ocu:::
pase scaunul d� episcop locotenent al Eparhiei. Dunărei
de jos, . în a cărei jurisdicţie a fost şi biserica Dobi::o=
geană. . ·
Nu e de mirare. însă, mutarea sa cea prea vremel"
nică. Dacă firul vi_eţii Sale· a fost retezat, chiar de tim:::
puriu, apoi aceflsta a fosf voinţa• Celui de Sus. Unde,este'
.viată, ' este
.
si
, moarte. Celce
. .
se naste,
' trebue să si·
' moară.
Acest tribut al 'morţii l=a plătit şi arhiereul Pl?-ton, în ziua
de 30 Noembrie, 1934.
Desigur, locul devenit vacant, se va ocupa mai cu"
rând, sau mai târziu. Candidati vor fi destui. Dar nu in%
teresează. ace�sta. 'Ceeace .pri�ează e _calitatea, căci cali:::
tate a fost arhiereul Platon.
I.mp:unător ca fizic,· faţa sa majestoasă radia numai
dragoste părintească, bunătate şi blândeţe. Spirit organi%
zator şi aceasta datorită cultureî teologice, pe care o po:j
Tomis 57
seda. De aceea: . forul ·supre111 al bisericii ortodoxe, i=a în=

crdintat demnitatea de vicar .al patriarhiei
� "române. Pen::1
..
t'ru. aceasta ;,în timpul vacanţei- mitropolitane, după ca=
) . .
non,· o victimă a răzqoiului mondial, vicarul · Platon,· icţ

condµcerea eparhiei şi se achită în · mod admirabil de
datoriile sale de Locotenent al Mitropoliei". (Tomis. Dec.
19
· :34)..
Aceleasi motive · în· anul 1922, după moartea epis=
copului Nif�n ,Niculescu. foc-, ca frânele eparhiei Dunării
de. Jos, să se· înc�edinţeze tot arhiereului Plato'ri. Iar bise=
rica dobrogeană îşi împlineşte o pioasă datorie, . trecând
_în d1pticele sale· pe fostul său ierarh, pe episcopul loc"
ţiitor Platon, . căci ,ţinutul dobrogean-pe.ste care războiul
.. aruncase atâta jale ·si ruină-a avut .cinstea de a fi cer"
cetat de. ierarhul să�. El este primul episcop, după răs"
boiu de ale cărei binecuvântări s'au împărtăşit creştinii
dobrogeni,. cum şi. pI'imele altare de rugăciune-: biserica
din Mircea -Vodă ' s1 Doro , -· .cu care ocazie · l"am
. bantu '
cunoscut.
)
.
. Buri liturgliisitor, •înzestrat cu ·un deosebit talent mu::1·
zical� timbrul vocii sale de b.i:triton, . atât în rugăciune cât . '
şi în- cântări,· transpor_ta sufletele credincioşilor într' o a".
_ dâncă conţemplare: La· servicii. mare satisfacţie ave.a 1 când
era înconjtirat de cât mai multi slujitori.
Otelit în credinta lui Du�nezeu, mare îi era multu" ,_ -
· mirea, când putea venf în ajutorul tuturor acelor, · cari
• ) ' , I • 'J
apelau la bunăvoinţa . sa. Nu precupeţea harul· ce i se

încredintase. · .
)
·
In dai;' el :primisţ şi 'în dar îl da,. tuturor celor ce le
'
trebuiau. Işi da prea bine seama de deşert�ciunea. aces" ·

tei lumiă si era adevărat. convins ·de. nobila sâ. misiune.
Ştia, c' î�deplineşte un_ rol, pre.a sfânt.' Ace�st9, a. -dove"
dit=o si la sfintirea bisericilor din Mircea" Vodă
' ' ' ··
·si Dord"t .
' banţu. ,, Unele eşti părinte lonţcă? ) . 1

· Scoală„te din. mormânt si mărturiseste adevărul ?...
Răsplătea pe preoţii me;itoşi. Se interesa de soarta·
lor. Urechia îi era plecată .1 a jelama fiilor săi duhovni�
ceşti.' Le· asculta păsurile sufletelor lor îndurerate. Şi vred"
nkul . arhiereu„vicar„Platon. pentru· fiecaFe
' . avea tJ.n cuv·ânt '
1). Preoiul Ion P�pescu decedat, fost paroh la Dorobanţu.
Tomis
de î1:I1bărbătare; ca„ unul ce jntâmpinase . multe în. viaţi;!. 1.

sa.: Vorbia din sim�re,- duhovnicul elitei bucurestene, a· ;
. cărui 'aureolă întru nimic nu era micsorată de cele mai '
·umile 1dcuinţe,· în c�re păşia.
' ' • De multe ori, îl întâln�am la. patriarhia român_ă. Cu
, aţeeaş · drag.este părintească, mulţumea, la salutul tuturor.
Intr1 una din 'zile, pe neasteptate·
' Iată=mă fată
' în fată' cu
arhiereul vicar„Platon.
r ' - ,,Sărut mâJnil�, Prea_ Sfiii1tite Stăpâne".
' ' --, ,,Fii biriecu:vântat, nule. ·' Par' că te„aş cunoaşte,
âe unde esti '? · · ·
, ,'- -· ,,Din jud. C,ţa. A111 slujit alături de Prea SHnţia
· Voastră, la . sfinţir�a bi.sericilor din Mircea"Vodă şi Do" ·,
ro_banţu, unde m•aţi onorat. cu rangul de econom". M'a· :-
sărutat. Işi aduse a,minte · că totul era adevăr... · ,
In timpul. .din urmă, bruma- argintie a bătrâneţii se
aşternea din ce în ce pe, faţa sa. Vestea morţii sale mi=a
. spulberat - şi mie dorinţa de ·a=l mai vedea şi a=i împ�I"" ; , .- .
t?şi diµ tainele ·sufletului . meu. . .
--- . Aşa a fost arhiereu:=vicar=Platon, fostul episcop loc" ' ,.
tiitor
' .. al Dunări-i de jos. . ·
Astăzi el' îsi doarme · linistit somnul, în mormân'
.,
tul
, deia· Cernica, l1nde si�avea rn'etania sa.
'
' '. \.'
• • '1
• • ' • •
.
' ♦ • • • • • • ♦
Odihneşte în'. pcţce, tu · sufleţ nobil, slugă bună ·şi

credincioasă. Pe�te puţine ai. fost credincios peste multe :
.Jncă vei fi pus. - - .
Amintirea ta scumpă s'a încrustat a'dânc p� răbojul
initnîlor noastre. Cu dragoste de părinte ,ne=ai îmbrăţişat,
tu chip al blândeţel9r. De aceea, . niciodată nu . te. · vom
uita. -
Iar aceste zise, prim.eşte„le ca _un cuvenit omagiu dela
.un ptea _umil. .serv ·al bisetidi dobrogene, ca una ce s'a
bucurat de ale tale •binecuvântării ·•
,.. Requîescat în ·pace. .,
Pr. EM. MĂRCULESCU -,,
dela Cuza-Vodă Jud. C-ta. :-' : r
')
, • /1,l ,. -� · !>
.. . ...
.''
I
' I
. '
• I
I li . .
Tomis·
,,
·.{ -f.
• I
CRONICA. EX"'(ER-NĂ I • I
'' .
..
, .
. -< ·- N.eo-păganismul german.

,· . I..
))Omtil germaff trebµe _să tecunoască· că, conv_er-
. \
tirea· sa la cr�ştinism, . â: ,fost· o -crimă contra rasei şi·

l'J.afiE/... .
. ,, Să ne . lepădăm . ' 'de aceste concepţi i· i udeo-cuţştine·
despre. µ·ăcat, milă- şi _iubire\'1" vrăjmaşilor. Noi' trebuie .•
să fim neîndurători -(�sp!;i) ... · Blestemat� să fie Illila şi
caritatea _(iubîrea)". ': '· ·_
· N� oprim la această înşirare de batjocohri. ·. • ·. .,
. •' . ' ,•'* . * * '

• , , ' ,I· •
� .,
Ideile, cari fosP,iră · a�este ··seriti-mente, _ se. găseso
expusejn mai �ultf .Pil.blicaţi�ni, în ,deosebi acele ale
Dr. .Witte, din Berlin...
Neo-pagînii germani inve,nteaz;:î' 'o r�Jigie, p·e care
o cred ş'i, o pretţnd că este Ia fel cu. aceea din tre:.
-Cutt1l îndepărtat ·şi a. geniului poporului lor.-
. . Ce . ne apropie de creştinism.? Creşti,nismul este-o
Teligie· străină, de origină semitică, '9are· a falsificat şi
.. a viciat ·desvoltarea şpititului german. El a _fost im.:.
pus Germanilor prin. violenţă.' Noţiunea creştină, ·des
'pre un :Dumnezeu p�rsoirnJ,. este o concepţie "inferioa...
ră despre Dumnezeu; e& nu spune'. nim.ic sufletului ger
man'! Doctrina cr�ştină. despre p_ăca'1: (păcc;itul 9riginal
şi vin� lui) ·este o jignire ·pentru o·mul de rasa ·arică ...
, Nu-i. 11:evoie de .nici., 'o graţie divi,!'.}ă, 'Rugăciunea,.
peritq1 ig1plorarea graţiei, iivo,răşte din. sentimentul de .
d�tm)vare -a rasei'... _Morafa·•creştină · 'e.ste ·O moral.ă de
· sclav... , .,.
t j f J, I _.. • •
* .
; ·� > ţ'�t�.':!-f!�f mm9!1ţ�ţf;
t.'. ' ' I .lj: ,I
��tne� ? -:,Păginis,ll!; .P�htr1;1·mpment,.

l?qoia!ă,,
.,
flp�rtm� \�Sa �c�asta lJ]l�Ont�te�. ţSte
_1nsuf\et1ta 'şţ neas_tamparata; ea fac,e foart'e mult sgo- ·
-m·ot; ed 1 fmprilştte' ·' foarf1e_ · mii/te_ piibl,iqaţiufzi ,· ...ea
, I
dispun� de gazele 'ri ţ.iraj rnar_e; ,ea trnzeş�e sitţtpă- -

._ tia multora din cauza caracternlui său ·rasist ·ş-i-naţio.. ,
. .ţ,Y,er ".>h ,il,;)()J/l i1 1,h ..... � ,,:; j ')h ' t· .j t
. , . .
..: ' 1
. \ ..
�. .
...
'
.,
'( ,', !
,L
www.ziuaconstanta.ro I '
60 Tomis
nalist. Este o primejdie care nu trebue deloc nesocotită.*)

I I
Acest neo-păgînism german deja a zeificat pe
Hitler, Filhrerul german. Iată ·cum se exprimă la vfe
riouvelle, din 7 Sept. 1934:
· ,, 0.:-1 Spani_ol, .-odinioară şef al partidului nazist, a
spus unui ziarist suedez: Hitler este un nou Hristos,
un mai mare şi mai sfânt Hristos... Eu cred că bise
_rica romană nu va mai exista 'n 30 ani, sub forma sa
.de aştăzi.. Ea se ·va numi· naţiona1-socialismul. Prelaţii
săi, papa său, Hristo·sul său,i vor fi Adolf Hitler"..
O },iltă. personalitate.
_ ,, Noi voim s'avetn la. Berlin un papă german care
este Adolf. Hitler ..Biserica. romană este un duşman. al
statului... Hitler vâ fi pentru viitor noţiunea divinităţii,
· cu·m Mîntuitorul.
a fost .la ţnceputul lumii".
.. ., . .
III
In ziarul literar din Paris: Candide, No. din 1
No2mvrie 1934, se găse_şte un diilJog între doi luţerani.
, ,,Lut�r,' spune unql, este mai intâi un german, şi.
germanii de ·astăzi, îl revendică din ce în ce mai mult.
Hitler a proclamat ca. sărbătoare naţionala, în Germa-
.. nia, -nnilersarea, zilei de· 31 ,Octombrie 1517, în care,
călugărul revoltat_ a afişat· cele 95 teze. Şi -când este
vorba de reînnoirea tradifiifor adevărate, Hitler, ni se
sp1,1t)e nu. î�şală_ deloc".
.* **.
Iată pe. Luter •· ca�e · ni este zugrăvit, înainte
de toate, un beţiv; -el a pus. religiunea în sticlă sau
într'un ·pahar rriare pentru băut, ,, paharul catehism" .
. Este vorba de un. pahar mare de băut, marcat cu ·ţrei
dung-i. · Prima, Începâqd. cu cea de sus, delimita, după ·
Lu.ter, Decalogul; a•·do.tţa, Crezul; a treia, Tatăl nostru:·
,, Luter, spţ.Uie unul dintre· vorbitori, îmi este -sim
patic, mai ales dacă. mă gândesc la Calvin, care-mi
este foarte puţin ·(simpatic). Luter_ era bun, liberal,
orn de vieaţă·,..
") Gazette de L'ausanne, din 11 Noembric 1934.
-.
Tomis 61
t,
Ţi�ar fi făcut plăcPre să măn&nci cu el?
- Pentruce nu? .. Desigur, doctorul Luter nu du-
nea la ureche....
,, P·entru Luter; Germania este poporul ales. Ger
mania, totdeauna a fost · cea mai bună ţară, cea mai
bunt! naţiune. Vestitele. cuvinte· Gott mit. uns au fost
rostite de el.· ,,Dumnezeu este cu noi", · scrie el lui
Ulrich von flute:r1, la 4 Iunie 1520. Şi mc1i departe:
1
în cartea· sa despre libertate; găsim acestea, ,, Wir sind .

Opttes· inăcbtig·", · adică · ,, Dumnezeu . este puterea
noastră"
. Hitler r:t'.ar renega desi gu.r. ac·eastă -formulă, a că
rei aplicare practică· are urrriă.ri în acesteftclipe de faţă,
în· politica religioas� din -Germania. Sărrrţane Luter !
Luter, predescesorul .lui Hilter, el al cărui cuvânt r.el
. mai vestit; acela dela Worms, e·ste.: ,,Eµ n:u
pot altfel,
Dumnezeu ,.să-mi ajute!", iată:} devenit acum stăpâ-,
nul lui Dumezeu. ··
Sărmane Luter! -:
Ecori.
· CORNELIU M. GRUMĂZES.CU
profesor-secundar
(Din: "Le· Chrlstianisme au_ XX-e siecle")
• � 6 şi 13 Decembrie· 1934 -- .
• I
CRONICA MISIONARĂ
• I
· BULETINUL CERCURILOR PASTORALE

- ŞI AL . ACTIViTĂŢII ÎN PAROHII .
Paro!Jia Pândâcli. 30 Septembrie 1934�

Lipseşte intenţionat, tocmai când e · destinat să. vor
beasc&, pr'e,otul loan Mii:on dela. parohia· Olucli; •cel puţin
aşa referă cercul respediv. · ·. · · ·
La �lujba în sobor predică Preotul Gh .. Dumitru. despre
fap.tul că Mântuitorul a, pus_.bazele unei vieţi nouă p.rin .le
gea nouă daţă lumii ; se insistă· asupra dragostei, .chiar . a
vrăjmaşilor. Pune· i!lrăşi citatul lui Pavel că dacă se. ajută
la. nevoie vrăjmaşul,. cărbuni· de foc va ff'pe capul lui. Cre-
_dincioşii să . urmeze pilda bunelo.r;.învăţături. · . .
Şedinţ.a intimă este preo·cupată de subiectul tratat de
preotul Ovdiu· M'ateescu, ,,dacă preotul e vinovat de slăbirea
• I
c2 . ' , Tomis
., sentimentului religios în. popo.nd de azi", ajungând la 'con

cluzia că sunt vinovate şi împrejurările de ordin mondial,.
în frământările şi prefa'cerile sufleteşti ale omenirii.
' '' Penti:_u � nu se ţine ·şedinţa publică, se ,_găseşte pre- '
textul că -nu a avut public, dar nu ne arat& cercul şi <::are-_i
'
era programul ·ce urma să se desvolte.
. �
' I
. �- Cercul• pastoral Acadânlar.
• -, · lr;r parofjia Cercovna. 14 Octombrie 1934.
. " Se. remarcă faptul că biserica ,e populată cu locuitori , I
c'ol6nişti, ·veniţi din vechiul, regat, cari dau 'pildă, prin obi:
cehlrile lor c;:reştineşti aduse cu ei. printre 'populaţia bul-, · 1
gară locală. Subrevizorul şcolar şi membru al adunării �
parhiale, q.1 Constantin �aţană, e de faţă cu directorii de_
şcol,i şi învăţăţorii cu elevii,· din satele ce compun cercul.
... Nu)tp�esc nici autorităţile administrative şi poli-ţieneşti.
Preotul Girgore Nemţeanu, vorbeşte despre viaţa Sf. Par.�s
cheva 'cti aplicaţiuni la viaţa:i.'de azi. La şedinţa intimă pre
şedintele 1 Preotul Nicolae Chircă, desvoltă subiectul „Hotă
rârea. în acţiunea de t_oate ,zilele",· găsindu-se bună de toţi.
�,·La parobia Avdula: 3.0 Septembrie 1934. Un proces ver..
bal vag, fără nicio relatare, sub formă de itinerar. Nu gă
sim nimio info.rmativ, decât' la şedinţa intimă· ce tratează
subiectul ,;adevăratul preot". Am vrea să ştim cum l-au i
lustrat /membrii cercului, c.ăci v�d că s'au făcut critici, re-.
liefând că subiectul şi-a ajuns scopul ?
\,
De ce oare a lipsit ·şedinţa publică ? Vedem că direc
torul· şcoalei'şi elevii sunt nelipsiţi. dela slujb,ă.
. . Par,bia:Sauge<fC· 26 August 1934.
Sh1jba. decurge într'o atmosferă plină de pietatţ, ce
det,ermină pe credincioşi. să _se întoarcă mai mulţumiţi sw- ·
••.. I
l,
fleteşte la casele lor.· Preotul local, Teodor Lifidu, a. depus
-, multă- stăruinţă să înveţe �opiii de ·şcoală sti · dea· răspun-
1
. surile Îll cor la Sfânta Litu_rghie. Fapt îmbucu1'ător, care m.e,- ·
rită atenţii,mea tuturor:, Preotul Vlad Dragomir explică tex
tul evangheliei zilei: Se face un · parastas pentru ţreştinii
martiri recenţi din Rusia. ln şedinţa intimă, desvoltă subiec..,
'tul „adevăratul preot"', Preotul Alexandru Manu.
. . La şcoală; are loc - deschiderea şedinţei publice prin
cuvâ11tul preotului preşedinfo, de�pre rostul cercurilor cul
turale ; ,preotul Iliuţă vorbeşte despre· ,, politica la sate", iar
preotul fan iţă 'despre „ frânturi din viaţă", ajungând la _con
cluzia că omul trebue să fie răbdăt9r şi. mulţumit cu ce
are. Se succed coruri, redtă.ri -exec · utate de copiii de şcoală
primară. , . ' , • .'
. la parobia Kurtbunur. 28 Mai 1934. Unde se fixează pr.o-
gr�mtil anual cu slujba în sobor. şi predica zi 1 ef.
�...
. _ . .1
. '
, . ' .
,.'
. I'
\
,,
. Ic :.,__ • '.
, .•
• •,Tomis";
.• ,,. f
·,
•
.
·
·· ·•.'' ·--...!...�
,.,
;;,·
' ,
,>· �-1-,-',
. ... _r;~ '". •

.:.,
. :
,,,
I
'p3'
I. . {
:�: .��r·ctt(Jf a,�t�r,r :ooi(1;p�şJ'aJ\ : ,;r; -. j •I
,_,
• , .� 1 lâ patobia, Sf�bii;Ja,-·/iuL·--Dur6st0r. r •• (fţfG _ • ·I
· ·' _,. ' J!>reşddiflîele, preof'·:Joan · Popescu; ve�plică 1. eva.ngheli•q. :_1 �r.:•� ,,,.!:
.,._ I.·
·· ·�'ţJei . :J!i :şe.dir:ţţ·a,,fn<ţiină &� ',disa�tă

)'"
r
<itr,n se-•iese · ,cu Sfint�le ·,. -t1-
••
·· rămâne asup-ra e::elor- ·arătate în tipicul Pr�d..., ,,. '. ,·,. . ",.
I
.Da:ruft� �cii-ia u .
.
. , ttjlu fJ�;fm"tilllesc- ..;..,.,c;raoiva. :'- ' .., . . . I '.� : . .. • i I' .. ' . ., " . 1
��: • • Lif ş�oa1â din.1.sat. a· a.v�ţ· Joc cl�schidţt_c:'la şedinţei .P.m

11 >
. . ·, r:· • f
, hltc� .ct11suh.i�c,ţ:cil ··,,ijjserica, în. desvoJtarea, tre�ută şi p're-

, . 'zerită ·a.,, ·n�ail).'ul�i n.ostru:', t·rata_t')le preotul ·Anghel ,d-in Po';i.
· ·pi.nă:, dtip.â. ca.re:�• a fixaf:'pr;ogramul @.n,ual al' c. ercului.
1 _:
'
-/ I '.
p/'J •• ! ;,
��, i>, _r��,.:ţ��le:

.). i:) �:�:'�
.� rz .' ' F�
� . .
ţti · ;,� 0�
-
; .
· ./
,· s �-.
·.cercul '.culturf,il Malu.
.'.. /' _. '• ·i·\ ,: '. i.t
,· _
'11 ·- I, •
7
}
I
.
I -
' \.a •• ,.
� ,- , �
.�· :·•La/1'7·1ţeme ·19':3!1:'in: l>iseri�a•'Nal ...pr.edica _o .ţosteşte'.,.-; ,·.
Preot:u'l Oheqî-gl'\� 1Pefn('Br:oş.teni; 'desp,re,: ,;-,,Societatea aci . ., :;,
,.
a·stăzi. şi cresti:nătat'ea ei".;· Nicio alt&, m�nifesfare.. · , :· · . '"·.,,
, ·;/·l�, f ldlît!, -1934 ·îti ii3ro�ten'N
, ·
. -V�cbi'. , _,, - . ·. . '' :,,, · , - r • : .� • .;
. , .. E,i;plidi ,evanghelia· l?reotut Cîheo11gpe·Rotaru-Gotorc.â,_ • •. · ·, · 1,
< :·
i;,ţr. -P-i:e'otul ·.,MJrti�a :Totolici-,.Urzioe'ni vorbeşte despre ,.relele . 0• '., ••
soclefăt,ţî: 'lu�µ,( desf+âi.d, -lăcomia, ·hetia; .etc;;. ' 1 ,:. .

:-·· · ... 22.' Iulie ,1954 ·tn,parobia Sf, QIJ_eo�gbe. . rit! .
- ·. ·, •· J>red{c!l- 'prţ<,>tul:Vas- He�.ou-M_atu şi' ,e. xpltcă e�ânghţlia,''..
· Preotul :M.,;Mţ1rirţe·sc1,1,..--'Mancisia, făr�· ·âltă _,martifestareJ
. -)·:·. ' · La 23 Septem'br,e -1934 îh' p arobia: Mt:rndsia., •· • -�•·,
„
. - · ,·,. ExpH2area ev-an-gh.'eliei se fade 'd•e •·Pree.t«I> Mircea To� i
. i·:..•;-to,Hci .qela. pa:rc;>hia':'tUtzîc'enif Se sptin:e '.O&_'h.rme a fo�(rr,rnlţă, '

·dar· ce, au dat •în sehtm:b acestei: -:lumi· .dornice,· cek •şapt- ţ ·
- preoţi prezenţi ? E. cur)ds ,că' nllmaf qezider.atul '"O�llpă-; .j;lt,:- .
. . •· . măta,te · di'n· consetnna,r,fea · acfivităţii -��rcul�i în: , aaea·J zi. Uri'
�
•�,;\c. �·Qnf.r,aist itbţtor�prec ţii ·cer :·uniformizarea;/preţurHor''.'. în"e-
' · n�rie_'pentrµ �şlujbe_ religioaşe ! .,·_ 4 ·•. ·· _ · - '.. ,;_: · • < _:,
:. · . l'l:r ·7, Octo'l'flbrie 1!JJ'1f, i,n, satu/, ,. Silişted,
1 . _ . , ·,,_, 1
;..,, ,. .; . .: Expli,c�_'.·:eY�[i•ghelia · Pre9tul Al�xandru ·Dumitr��cu�S_ă- ·

�- 'răţe'l'.l!- _.NjciO' .:manHest'ar,e·; 1 -Cercul co"t,s.tată abseti_ţa ·de'la a.:
·,'. . P,roa�e fo'âte-·şedinţ"ele a preotlirluf'•uh. ·Va,şilescu-: Mal\:l:•' �
· <.:� La ''Urzic�ni�.l.a, f.ili:ală, pe ziua de 28 · .Oc. tombrie 19:i4.
. su-b, �on.duc�rea_prot-oiereu(ui Gbeo:rghe S; , P,op'escu-Urziceni�
. . : ; · P_reottil Gh. ·�oţaru vorbeşte despr·e educaţia· tineretului' âJ
:: i :, ·,azWiar Prot<>ePeul Gh.,s. 'Bope�cu. a, vorb.it despr,e �verH-- .
'm�nte}e la;ordirtea�·zilei s asasin•ate1e ',dela Marsilia._ S''a·" fă- . _,
..'· �, •·,. ,. ·c:trt •îndfemn , '•Jţ'.enhu ecnnomîe şi împrumutul înz�strări'f
. <:'_ � 'cercheMold��ent < f 1--' - \ ·,, .•
-� "·.'·.'
! i • ,• . • '· , '• , . ' I ', •" , .o
•'-id pârofi.ia Ar�ăşeşti 'td ,22 ,4'p.rilie 19Ji J ,.

,,_ • -li
, '1R°t!lat'â:{;i1«;!' st.uit· ·1 -un '•ilinerari'u, riu desâie•rea. rezultatej.

�.erq. . l ,.. �. � ;, :t'
I ' •
. • '.".a�r Ui1UI ,: . . ... i ·, .. • . .. '

'.. :!), � ,'
• ) • '• -:,,_. '• '; . • , ..,
·.... ;''"'.·. l.,t;r 6:_M'iif, · .p arob.ii:r -Moldoveni. .!Un..T'(l.ate· nt.i:măr- ,"de·

' ' ·' - .
I • .,
64 · · Tomis
dincioşi participă la slujba în sobor. După predica' zilei la·

Sfânta Liturghie, -s'a făcut procesiune de ploaie, vorbind
preohd Zamfir· Peţre-Slătioarele despre „puterea rugăciunei".
· . In şedinţa intimă; Preotul C-tin Vasile a citit recenzi
unea asupra volumului: ,,_Biserica şi problemele sociale".
. la J Iunie în. Slătioarele. După liturghie, unde a predi
cat Preotul Gh. Mănescu-Jilavele, s'a făcut o p,rocesiune
la monumentul eroilor,: unde Preotul D. Popescu-Moldoveni
a vorbit. �espre sacrificiul eroilor şi recunoştinţa noastră.
. · Şedinţa intimă şi publică e suspendată, motivân<\u-se
ţ'inerea bâlciului dela Jilavele, unde s'au dus toţi' oamenii.
Toate se pun în zile de sărbători şi b'âlciuri, întruniri · de
'divcrsţ soiuri şi categorii sociale,. conferinţe. etc.
lq 2� lu/ie 7g34 la. parobia Patru-fraţi.
Foarte scurt, sub formă de itinerari'li. Se arată că stu
denţii din sat au coricurat la cântarea liturgică.
la 1g August 1934 la Bărbuleşti. La fel. Se spune că
· autorităţile şi lume multă a fost la bis_erică. Afară de pre
dica. zilei, încolo nimic.
. la 9 Septembrie 1934 la Borăneşti. Şedinţa publică su- .
primată pentru timp rău. -Afară de predica zilei, încolo
· • nimic.·.· · .. ·
la 7 Octombrie 7g34 la Coşereni-Stereotip.
Lumea vine,. autorităţi multe-: cercul prea puţin ser
veşte ,dorinţei· de a vedea şi auţi.
· La 4 Noembrie 1g34 la. parobia Răduleşti.
Citind darea de seamă ·a cercului Moldoveni, m' a fra
pat fap tul că nu are nici o legătură cu şcoala, cu şcola.rii,·
cu învăţătorii lor. · · · . . ·.
lată cl aici cbiar u·n cor de învăţători dau răspuns.urile
liturgbiei, cum se face că nicio m·anifestare în afară nu s'a
organiz�t şi cu ajujorul şcoalei, care să rămâe în .memoria
credincioşilor. neştearsă, această s·o/idarizare, ce înşişi mem-
brii cercului o remarcă. .· . · ·
, Predica „despre puterea rugăciunei" ţinută de preotul
Iancu Teişanu-Bărbuleşti pare a fi lăsat convingeri tari în
inimile ascult.ătorilor.
s Parohia Găita, jud'etul -Ial!)miţa.
1n noaptea de · tmuf, la ora 11 şi jumătate, se oficiază·
un ·parastas pe11tru morţii din amil 1934.
. La ora 12 noaptea, se păstrează un ·moment de ·recu-
legere, apoi se începe Te-Deum-ul pentru anul nou, aprin
zându-se toate. luminile în biserică.
După slujbă preotul .. paroh, Dan Moisescu, rosteşte o
cuvântare ocazională, în care arată creştinilor cât qe nece
sar e�te ca. orice activitate omenească să fie precedată de.
rugăciuni către Acela, dela care se . aşteaptă izl ânda stră-
. tluinţelor noastre.
Tomis 65
Un început de an este un început de nădejdi, de do

rinţi, pe c·are le vom vedea realizate · ·numai pornite în 'nu-
me!e Domnului. ·
Făcându-se o scurt.ă dare de seamă a anului, care a
trecut, s'a spus că a fost un an al măcelurilor - 1934 a
început cu asasinatul lui Duca, ca să se termine prin omo
rîrea a celor mai de seamă 'bărbaţi politici din Europa:
Regele Alexandru al Jugoslaviei şi Barthou al franţei, doi
neobosiţi propoveduitori ai păcii. In aceste vremuri turburi�
pentru înlăturarea acestor acte de sălbătăcie, · avem nevoe
de preceptele evanghelic;e ale lui .Iisus,· deci' întoarcerea că
tre ait'arele păcii şi a liniştei' creştine, care este bicerica. In
acest miez de noapte, când de abia câteva clipe au trecut
din anul nou; să răzbunăm toată ceata a acelora, cari cred
că noapto anulu i nciu ·este o noapte de destrăbălare şi de
încercare de noroc, prin tot felul de jocuri păgubitoare, ae
b,m.i şi viaţă, şi să păşim smeriţi şi plini de nădejde, în
anul care vine, că numai dela Domnul este ajutorul nostru.
Credincioşii, cari au venit într'un număr· foarte mare,
· au rămas impresionaţi adânc de această slujbă din m'iezl!l
nopţii şi au felicitat_ cu toţii, îmbrăţişând cu dragoste, pe
tânărul lor. preot. ·
REF. d.
s Parohia Hagien,i, ·jud. Ialomiţa
ln ziua de· 2 Februarie, în orele de după amiazâ, a avut
loc o şezătoare cu caracter religios-moral, în localul şcoa
lei primare din corn. Hagieni, jud. Ialomiţa, organizată· de
Pr; Ştefan D. Toma, cu ajutorul învăţătorilor acelei şcoli,
prima din ciclul de şezători hotărîte a se ţine din 2 în 2
săptămâni, până la Paşti.
S'a desfăşurat următorul program:
. Inceputul s' a făcut cu imnul reli'gios ·,,Apă'rătoarei Doam-
ne" cântat de elevii şcoalei conduşi de preot. După acea- ·
sta, Pr. St. D. Toma, a vorbit despre: ,,Viaţa religioasă a
săteanului", desvoltând următoarele idei:
1. Săteanul nostru are un fond. sufletesc adânc reli
gios şi totuşi nu-şi trăeşte viaţa conform.· cerinţelor reli-
gioase. · · ·
2. Supertiţia şi nepăsarea faţă de cele religioase ies
în evidenţă mai ales sărbătorile când vizitezi biserica lipsită
de credincioşi precum şi în alte manifestări ale vieţii lor.
. 3. Lipsa de. respect faţă de lucrurile sfinte şi faţă de
persoanele bisericeşti.
4. Uitarea rugăciunii în nevoi şi necazuri.
5. Neglijarea educaţiei religioase în familie.
6. Binefacerile unei vieţi religioase : pacea, armonia
· şi
prosperitatea în toate.
66 . I · Tomis
. · 7. Se dă câteva exemple de popoare al căror suflet şi

viaţă a fosţ transfoi:-mat cu totul de învijţăturile evanghelice:
Sueqejii, Englejii. . . ,· ·
- Acolo, urtde mizeria şi alcoolismul făcea mari rava-.
gii, religia a făout din l)'aporul Suedez cel mai evlavios, cel
mai cinstit si cel mai harnic popor.
.. - Acolo· familia în special- se remarcă printr' o viaţă
pro-fund religioasă. , - .
_ - In Anglia mai ales, •sărbătorile, sunt respectate cu
mare sfinţenie până într'atât, încât duminica nu merg nici
trenurile, iar miniştrii ţin predici în biserică.
- Se îndeamnă poporul' a duce o viaţă religioasăJ prac..
ticând virtuţile creştineşţi, căci ,,Nu cel ce zice Doamne.,_
Doamne, va 'intra întru lmpărăţia' cerului, ci cel ce· face voia_-'
tatălui dil'.l cer". ' .
, � Elevii claselor în,aintate au recitat diferite poezii reli-
. gioase, apoi s'a cântat: ,,Crucea sfântă · părăsită". ·
Partea II-a. .
D-l Axinte S. Toma, îrtvăţător, a vorbit sătenilor des�
pre ·11ecesitatea şi foloasele· economiei, îndemnând pe săteni
şi elevi a-şi păstra banul agonişit cu trudă, cheltuindu-l n'umai
cu. folos. Apoi s'au rostit diferite proverbe despre econo:.
mie, sfaturţ pentru· mame, de bunăcuviinţă, etc.
· Şezătoarea s'a încheiat cu cânţul: ,,Pe-al nostru steag�.
Sătenii au ,luat ,parte în număr foarte mare şi au ră•
_mc;is pe deplii:i mulţumiţi şi satisfăcuţi de cele auzite. Se dove- · ·
deşte prin şc·�asta că•.sufletul tor este dornic şi însetat de
- învăţătura şi înţelepciunea cărţilor.
Pr. ŞT. D. TOMA
Liga Cult'urală la, Călăraşii-Vechi

I •• ,
• I
.i ·.
Domnul Colonel Tr�ian Nicolescu, comandantul Re=.

' gi�. 23 Intanterie Călă'raşi, persoană cu multă dragost� .·
de cultură si .luniinarea satelor, auzind că la Călărasi=
Vechi,. cu �enirea noului paroh Gheorghe Chivu, a hiat
fii11ţă un cor- mixt frumos şi bine organizat cu elem�nte
din sat, găseşte de c�viinţă . să tase aici, ideea înfiinţării
_ unei secţii a. Ligei Culturale cu centrala la Călăraşi. In
·· . acest scop, vine domnia sa cu într�g cor.pul ofiţeresc şi
muzica militară a regimentului în ziua de 8 Noembrie,
(Sfinţii Arh. M_ihail şi Gavril) 1a Călăraşi�Vechi şi după ·
ce se alege Comitetul de co11ducere a Ugei, are loc la ·
I ,
'Tomis
Blseric;ă ora 5 seara sfinţirea steagului Societăţii în pre"

zenţa numeroşilor enoriaşi veniţi, a autorităţilor cornu"
nale, şcqala etc.
Se r�marcă ·prezenţa a multor persoane dela Călă"
.raşi printre care D.,;1 avocat şi deputat Ep'arhial Eugen
Cialâc, precum si d::l medic Sam'ar.iah şeful Spitalului Că"
lăraşi. După 'oficierea , serviciului' religios, primul ia cu"
vântul preotul piiroh Gheorghe Chivu, în calitate de pre::
şedinte activ al Ligii Culturale, secţia locală care aduce
elogii şi mulţumiri destoinicului Coman,dant, Colonel Traian
Nicolescu, pentru. fn.1,mosul gest înfăptuit în comuna Că:s
.lări=J.Şii"Vechi .şi ·că această idee a fost bine venită la .noi,
sat cu oameni vechi şi buni gospodari; · unde se poate
foarte bine lucra în această direcţie; al. 2�lea ia cuvântul
• d,l C4in Ionescu -1irectorul şcoalei pi;-imare locale, în
calitate qe vice preşedintele Ligii, . arătând� scopul unor
astfel de Ligi la ţară. După aceea, ia cuvâritul d,l Colonel
_Traian Nicolescu, cate pe lângă c;:ele auzite de noi,
fiind determinat şi de sentim'entele . frun�o.aşe văzute
în vara aceasta, la locuitorii satului, .care au· primit şi găz"
cluit bine soldaţii regim. D,sale când· au venit în rc;iza
comunei noastre în experienţii _militare-' vine la noi cu
acest gând de'nfăptuire, care dealtfel ,nu <:;ste primul-în '
jud.' Ialomiţa i=l mai înfiinţat şi altele:-.- dar la nici ·una
n'a 9onat ca la noi un steag cp.re va sta în·· Biserică -şi
va fi semnul distinctiv al acestei Ligi. Ia cuvântul şi d"l
avocat· Eugen Cialâc, . care arată părerea,
. de -rău că asa'
ceva ar fi trebujf să existe cu mult mai înainte la noi, faţă
de semnele si ,
vechimea satului si ,
c'a· trebuit
. . să vină
cu această idee „ Călărasul" ,
oras,
hou.
. ,
D"l Doctor Samarian�modest dţn fire-în frumoase
.
cuvinte vrn;beşte despre origina Călăraşului Vechi · şi sa::·

Iută pe toţi cei de foţă,
. · In timpul serviciului Pivin corul Biseri.cii •sub con"
1 I ,
ducerea d,lui Invătător Constantin T.uculeasa, dă răs::

punsurile cuvenite 'din partitura de · Gavriil Musicescu„
Acest eveniment, .unic dealtfel în sateJe din jurul Călăra" ·
şului, a luat sfârşţt printr'o frumoasă serbare· urmată de
baL Fondul rezultat precum si;frµnioasa sumă donată ·de
ofiţeri 1 OOO lei -_ a ră::T.�S prim, fond al societăţii.·
' .
.,'
I .
_ 68 Tomis.
A mulţumit după aceea D::l Colonel gospodarilor

şi fruntaşilor satului pentru numărul mare prezent şi . cu
toată sinceritatea a mărturisit că nu::şi închipuia că la
ţară să găsească un aşa frumos cor-fapt care pe toţi ia
• impresionat-care ar putea rivaliza cu orice cor sedos
dela catedralele oraselor.
'
'
Preot paroh, OH. CHIVU
Hotătîri, Ordine, Circulări etc.

Către Protoerii
Prea Cucernice Părinte,
Vi s� trimite, mai"jos, îh copie, adresa Onor. Minister a}
Instrucţiunii, Cultelor şi Artelor No. 192954/19075 din
13 Noeml:>rie 1934, spre a fi adusă la cunoştinţa celor
interesaţi, spre ştiinţă şi conformare.
Cu arhiereşti binecuvântări,
Episcop, GHERONTIE
Consilier Referent,
Pr. Ar. Vârnav ·
COPIE.-Avem onoare .;. vă aduce la cunoştinţă că, în
urma intervenţiilor noastre către Direcţiunea generală C.F.R.,
prin adi:esl Nr.' 13478i/R/A/a. c., ne fa·ce cunoscut, că a apro=
· bat reducerea de 50, 0/.i. pe C.F,R., şi pentru preoţii plătiţi de.
comună şi de• ·parohieni.
· Vă rugăm să binevoiţi <\. dispune să· li se aducă la cu=
, noştinţ4 celor interesaţ{ această .dispozitie a C. F. R., cu lă=
murirea, că spre a putea obţine carnete, atât pentru titularii
· posturilor, cât şi perihu familiile lor-soţii şl copii legitimi-,
hebue să înainteze acelei Sf. }::piscopii cere1:i, însoţite de ta=
xele · ca:metelor, plătjte la orice staţie C. F. R. · şi fotografiile
respective semnate (mărimea 6 9 pe fo:p.d alb.
Carnetele. se vor elibefa numai la adresa Prea Sfinţiei
Voashe pe baza borderourilor certificate de cancela,ria acelei
· Chiriarhii, care va fi direct responsabilă de exactitate.
Toto·da:tă, vă rugăm el. ne în'ainta şi un tablou de tot per=
sonalul aflat în această ca:i:egorie din cuprinsul acelei Chi=
riarhii.
Primiţi, Vă rugăm, Prea Sfinţite, asigurarea deosebitei
·noashe · consideraţiuni.
p. Mini�tru ss. St. Bradi�teanu
p. Co�silier, ss. G. Ili�niu
' I
Tomis 69
Copie depe. adresa Sf. Episcop No. 835-834/935 adresată că

tre Curtea de -Apel Constanţa şi Bucureşti.
Domnule Preşedinte,
Avem onoare a vă rµga să binevoţi a respinge acţiu
. . .
nile în Contencios ce vi s'au adresat de către Preoţii ....
. . . . . .
contra Sfintei Episcopii, qupă cum am fost citaţi de Dvs.
. .
cu citaţiile Numerile . . . , pentru următoa
rele motive :
1) Jurisprudenţa C, C. S. III ff Nr. 173 din 13 Iunie
1908 B. C. 1908 p, 1273 hotărăşte că „Preoţii nu se pot
considera funcţiona.ri publici în înţelesul propriu al cuvân
tului, dăci dânsii, pe d�oparte nu sunt însărcinaţi de a asi
gura mersul _serviciilor publice, nici nu deţin vreo porţiune·
din autoritatea publică, iar. pe de altă parte, pentru că există
principiul separaţiunii puterii spirituale de puterea timpo
rară ; aşa că preoţii .nu sunt- decât nişte funcţionari de or
din spiritual şi cu totul deosebiţi de ceilalţi funcţionari nu-
miţi publici. ·
Prin urmare este neadmisibil recursul făeut de un preot
la· contenciosul administrativ, pe temeiul art. 4 din lege, de
oarece· acest text nu .acordă dreptul de a se jadeca şi cer
cetp decât numai recursurile_ funcţionarilor pubfice, inamo- ·
vibili, în sensul legii, iar nu şi pe acelea· ale funcţionarilor
bisericeşti, cari se numesc de către_ Cbiriarb. în înţelegerea
cu Ministerul Cultelor".
(Subliniem faptul eă acest sistem de numire a clerici
lor .a fost modificat prin legea pentru organizarea biseri,cii
ortodoxe române din 1925, de când,. pe baza principiului de
autonomie bisericească, numirile se fac numai de episcop).
2) Cum că preoţii nu sunt funcţionari stricte sensu,
este că ei nu pot fi ·scoşi la pensie, pentru limită de v,ârstă,.
ci numaj pentru infirmităţi. incurabile sau incapacitate în în�
deplinirea serviciului (C. Ap. Craiova S. II dec. civ: 216 926
Bui. C. Ap. 81/927 şi Jurisprudenţa: generală 874/928).
3) Pentru nemulţumiri, preoţii au dreptul, în baza ca
noanelor, să se adreseze insti;inţelor superi'oare bisericeşti.
Cei ce abandonează această cale şi se adresează judecăţii
civile, urmează, după canoane „să-şi piardă locul său" chiar
de va avea câştig de cauză.
Spre lămurirea. Dvs. asupra acestei chestiurii, dtăm ur
mătoarele_ două canoane şi un comentar, în sensul celor de
mai sus. . .
Canonul 14 Sinodul dela Cartagena (419) zice:
,,Asemenea s'a convenit, ca oricare clin episcopi, pres
biteri, diaconi, sau din clerici, pornindu-se asupra lu'i pricină
-de ac!-lzare pe.nală civilă, în Biserică, dacă s'ar Jepiida de
70 Tomis
,
judecata bise_ricească şi ar voi. ca să se desvinovăţească cu
alte instanţe publice, chiar de ar fi sentinţa în favbarea lui,
tot va pierqe locul său. Şi această pentru acuzarea împo.:.
'triva lui, iar p,entru cauză politică, va renunţa la succesul
câşti.gat, de voeşte să-şi păstreze locul".
Canonul 6. Sinodul II ecumenic dela Constantinopol
(381) zi-ce :
,,lnsă dacă oarecari, nici eretici Hind,· mc1 excomuni-:"
caţi, nici condamnaţi, nici acuzâţi · pentru oarecari infrac
ţiuni, şi ar. zice că .au vreo acuză bîsericească contra epis-
. •copului, sfântul sinod porunceşte ca aceştia să-şi înainteze
reclamaţia mai î.nainte la toţi episcopii eparhioti şi în faţa
acestora, să dovedească vinovăţiile episcopului referitoare
la oarecari chestiuni. Şi ·dacă s'ar îll'tâmpla că eparhioţii nu
ar putea ţndrepta vinovăţiile aduse episcoptJlui, atunci ei să
meargă la mai marele sinod al eµiscopilor din acea dieceză
'Convocaţi pentru chestiunea respectivă ; dar să nu-şi în-ain
teze acuza•până ·ce nu vor _declara mai înainte în scris că
se vor supune aceleiaşi pedeps·e, dacă la cercetarea lucru
rilor se va dovedi că au. calomniat pe ,episcopul acuzat. l_ar
,' dacă cineva, dispreţuind cele hotărâte, după cum s'au pu-;
· blicat mai înainte, ar îndrăsni sb molesteze urechile împă
Yatului, sau forurile lumeşti, sau să turbure sinodul ecume- ·
nic, desconsiderând pe ,toţi episcopii diecezei, unul ca acest�
nici decum să nu se primească cu acuza, ca unul, carele a
defăimat canoanele şi a vătămc;1t 9rdinea bisericească".
' Asupra acestui <;:anon; Comentatorul teolog Dr. N. Mi
• ,
I !aş în v.olumul I p. II. Canoane, pc)g. 117, zice :
,,_Pări�ii sinoduluL încheie ctcest canon cu interdicţia
,categd'r,ică ele a nu se putea constitui drept acuzator corţ
tra episcopul.oi cel_ 'ce dispreţueşte această întocmire şi în„
drăsneşte să se adreseze forurilor judecătoreşti civile. Prin
aceasta Părinţii repetă pe linii generale canonul 12 al· sino
dului .dela Anti"ohia. In acele timpuri mulţi clerid şi laici se
adresau direct autor.ităţilor lumeşti cu reclamaţiile lor în
chestiuni bisericeşti, ocoHnd forurile judecătoreşti biserice
şti, şi, fiind condamnaţi de către forurile judecătoreşti pise
riceşti, căutau ca judecătoria civilă să anuleze sentinţa. A-
. ceasta a· cauzat multe dezordini şi nedreptăţi în adminis
tra,ţia bisericească. Jurisdicţia bis,ericească şi-a pierdut pu
terea. După ce er-au condamna·ţi de către autorităţile , Ier
proprii, li reuşea să câştige de partea lor, prin mistificarea
sau alt chip, autorităţile lumeşti,, cari, mai ales pe timpul
dominaţiunii împăraţilor ţterodocşi, ca pe timpul lui Con
stanfiu, Iulian şi Valent, anulau nu numai sentinţele singu
raticilor episcopi, ci şi ale sinoadelor întregi şi . vinovaţii erau· ·
1
achitaţi, pe când cei nevino·vaţi erau supuşi la pedepse ne

meritate. Canonul dispune ca orice caz să se fillalizeze la-
marele sinod al episcopilor, fără alt' apel ; iar, dacă cinev�.
' J
Tomis 71
·dispreţueşte această autoritate legală a Bisericii şi îndrăs

neşte a se adresa autorită.ţilor civile, prin aceasta „violând
canoanele şi turburând buna rânduială di.n Biserică" se face
vinovat şi pierde toate drepturile, de cari .s'a bucurat în �
,ceastă .privinţă. ·canoanele 'totdeauna au condamnat în cel
mai �ever chip ignoranţa autori'tăţii lumeşti în chestiuni bi
sericeşti. Intre alte nenumărate cazuri ne' servesc de pilde
cele al_ţ lui Ioan Gurădeaur şi Atanasie cel Mare, cari, după
ce au . fost condamnati de multe sinoade, nu au voit că nici
.un cMp să-şi ocupe scaunele, cu toate că au fost reinte
graţi prin puterea î)npărătesiscă, până ce nu au primit sa
tisfacţie deplină dela alte sinoade mai mart şj mai impor
tante decât acel� cari îi osândiseră mai înainte. Acest prin
cipiu al. Bisericii· asupra incorettitudinei ca autorităţile lu
�eşti să se amesh;ce în afacerile bisericţşti a fost . păstrat
· totdeauna cu sfinţenie în Biserică ; şi însăşi autorifăţHe ci
vile se angajaµ numai f ără voie de a desbate afaceri lumeşti.
, Deasemenea şi .auto.rităţile eterotodxe civile din, timpurjle
de mai târziu nu se: amestecau cu plăcere în astfel de ches
·_-tiuni, cedându-le aut1t>rităţilor bisericeşti şi recunoscând a
cestora deplina competinţă în aceste chestiuni. Dispoziţia
aceasf.a a sinodului al doilea ecumenic, după care afacerile
bisericeşti nici odată nu pot fi duse înaintea forudlor jude
_ cătoreşti civile, a fost ·repetită în mod solemn Ia sinodul al
JV-lea ecumenic". . ·· .
Faţă cu cele de mai sus, Vă rugăm Elmnnule :Preşedinte
·să Ni daţi concursul în disciplinarea clerului, respingând ac
ţiunile în Contencios ale preoţilor; ·cari s'au adresat a.celei
·Onorate Curti, îndreptându-i pe calea canonică 'şi ferindu•i
astfel de consecinţele Ia care se expun, încălcân.d ptlterea
autorităţilor bjsericeşfi, sub ascultarea cărora sunt puşi.
Primiţi arhfereşti binecuvântări.
. Episcop, ,
(ss) 't GHERONTIE.
Consilier Referent, . \
(ss) Pr. Ar. VÂRNAV
Copie de Canol1i 14 Sinodul Cartagina (417)., ·

Asemenea s'a convenit ca oricare din episcopi, pieso:
biteri,. diaconi sau din cleric;:i, pornidu=se ast.ţpra · lui pri"
, cină de acuzare penală sau, cLvilă, în Biseric.ă,' dacă s'ar
lepăda -de judecata bisericească şi ar voi ca să se des:1
vinovăţească cu alte jnstan,ţe pubHce, chiar , d;e· ar fi sen=
tinţa ·în -favoarea lui, tot va pierde locul său. Şi aceasta
, pentru acuzarea împotriva lui,_ iar pentru ca.uză politică
va renunţct Ia succesul câştigat,
' de "'toieşte să„şi păstreze
locul. ·
\ .
,' ,,.
Tomis
'- Copie depe adresa Sfântului Sinod Nr .. 1558 din 11 Decern.:.

brie 1934, înreg. la Sf. Episcopie Constanţa sub Nr.
· 7580 din 12 Dec. 1,934, trimisă protoieriilor
· să· · fie adusă
·
la cunoştinţa ţuturor preoţilor.
Prea Sfinţite, ,
· Cu f:i:-ăţeastă dragoste avem onoare a wă · aduce la

·cunoştinţă că Sf. Sinod, în şedinţa· sa dela 29. XI. 834,
1n dorinţa de· a feri. de · acum înainte . pe pr'eoţi -să_ iasă
din latura cc1nonică în legătură cu eyentualele rieri1ulţu%
miri din cauza· actelor chiriarhale., a luat hotărârea, pe ·
care v'o comunicăm prin ..alătutatul e.;etras, şi pe care. vă
rugăm a o aduc;e. Ja cunoştinţa tuturor preoţilor din · e%
parhie,
· spre observare. ·
Pijmiţi, · Vă rugăm, Rrea Sfinţite; ale noastre întru
Hristos frătesti
' ' · îinbrătiseri.-·
' )
Preşedinte, Patriar.h. ss· Mirori

Director, ss Ttt.
' I . EXTRAS
din Sumarul Sedlnţei Sf.· Sinod dela 29 Noembrie 1934
. Preşedinte, ss1 Patriarh Mirort
. ' · , f· Secretat, ss llarion Bacaoanu
I
Sf. Sinod hotărăste următoarele : ·

. . 1 . .
1). Sf. Sinod potrivit sf.. Canoane, interzice preoţilor

nemulţumiţi de actele Chiriarhilor lor, să se adreseze
instanţelor c;ivile, de judecată,. cu plângere contra lor'.
. . 2) Cei nemulţumiţi de vreun act chiriathal ş-i întru�
cât se vor socoti' că au fost nedreptăţiţi, se vor adresa
, . judecţii' Sf. Sinod.; iar· ceţ ce 11,u vor aştepta judecata Sf.
Slnod, vor fi deferiti judecătii bisericesti.
:3) · Sf. Sinod îndeamă p�
toţi PP. 'SS. Chiriarhi să ia
măsuri ca . organele admir:iistrative bisericeşti ale PP. SS.
Lor să aplice cu dreptate J.egtle bisericesti, sf. canoane şi
şi dispoziţiunile· sinodale, ferindu�se de· � nedreptăţi . pe.
vre�u.n cleric 'prin �cte abuzive. · ·
Tomis
•
73
Copie depe adresa Sfântul�i Sinod Nr. 1325 din 19 Noem�

brie 1934, înreg. la Sf. Episcopie Constanţa sub Nr.
6879 din 22 Noembrie 1934.
'. Prea Sfinţite,

Sfânta Episcopie a· Clujului, cu adresa Nr. 6704/934,
ne aduce la· .cunoştinţă că are nevoie de · câţiva: . preoţi .
licenţiaţi în teologie, ca să focă propagandă şi misiona"
rism şi să organizeze parohiile trecute dela uniţi, în ţinu"
tul Maramureşului.
Comunicându;:Vă acestea Vă rugăm să binevoiţi a
recomanda licenţiaţilor_ în teologie din cuprinsul acelei
de Dumnezeu păzită. eparhie, doritori a îmbrăţişa preoţia,
să reflecteze şi la pa.rohiile vacante din cuprinsul Sf. E"
piscopîi a Clujului, ţinutul Maramureşului.
Primiţi, Vă rugăm, Prea Sfinţite, ale .Noastre întru
Hristos frătesti
, îmbrăti�ri.
). , ,
Preşedinte, Patriarh, ss Miron

Director, ss t Tit.
EXTRAS
din sumarul sedintei din ziua de 27 Noembrie 1934
) . ' . · .
Preşedinte,
· Patr.iarh Mir.on
Secretar, Arbiereu Tlarion Băcăoanu
Sf. Sinod. Hot�răşte :

PP. SS. Chiriarhi sunt rugaţi a lua măsuri ca toţi
· preoţii să . îndeplinească dispoziţiunea legală de a preda
învătământul religios în 'şcoalele primare în ; opt ore pe
Săptămână aceasta· făcând parte din obligaţiunile pa·sto"
rale în enorie ale fiecărui preot.
Penlru· aceasta, vor intensifica controlul acestui în"
văţământ, prin organele administrative eparhiale sau per"
soane anume însărcinate a face controlul,· luând contra
preoţilor ce nu„şi îndeplinesc ·această .obligaţiune măsurile
disciplinare indicate prin regulamentul de procedură al
. instanţelor disciplinare
. . al ·Bisericii ortodoxe române.
•
14 Tomis
Copie depe adresa Serv. de,.învătământ local Bucur.eşti Nr.

5988 din 6 Februarie 1935, înreg. l;3 Sf. .Episcopie Con
.. stanţa sub Nr; 854 din .15 Februarie 1935.
' • • A
Vă <:ompledăm dispoziţiunile data cu ordinul Nr. 4018

din 28 Iap.uarie 1935, relativ la repartizarea obligaţiunilor dela
lmprumutul de Inzestrare cu următoarele explicaţiuni:
Titlurile emise sunt de 1.000, 2.000, 5.000, 10:000 şi
. 20.000.
Persoanele cari au subscris 1000 lei li s'au atribuit câte
un titlu de 1.000.
Celor cari âu subscris 2,000 lei li s'au atribuit câte un
titlu· de 2,0p0, c�ri poartă două numere.
Celor cari ·au subscris 3.000 li s'au atribuit câte un titlu
1
de 2.000 cu două numere şi câte un titlu de 1.000.
Celor cari au subscris 4.000 li s'au atribuit câte două
titluri a 2.000 fi.ecare cu câte două numere.
Celor cari• au sti.b�cris 5.000 li s'au atribuit câte un titlu
de 5000 cu câte cinci numere.
Celor cari au subscris 6.000 li s'au atribuit câte un titlu
de 5.000 · cu câte cinci numere şi câte un titlu de 1000,
Celor cari au subscris 7000 li s'au atribuit câte un titlu
de 5000 cu câte cinci nume.re, şi câte un titlu de două mii
cu câte două numere.
· Celor· cari 'au subscris 8000 lei li s'au atribuit câte un
HHu el e 5000 cu cinci numere, un titlu de două mii cu două
numere şi un titlu de 1000,
,, Celor cari au subscris 9000 lei li se atribue câte un ti=
tlu de_ 50(j) cu cinci numere şi două de câte 2.000 cu câte
·
două nu.mere. . , . . .
Cel�r' cari au subscris '10.000 lei li s'au atribuit câte• un
titlu de 10.000 lei ce poa:rtă 10 nu.mere şi aşa mai dep'arte.
Celor ca'ri au subscris 15.000 lei s'au atribuit oâte un
titlu de 10.000 cu zece numere şi un· titlu de 5.000 cu cinci
numere.
Celor cari au s�bscris 20.000 lei li s'au atribuit câte un
titlu de 20.000 cu douzeci numere.
Titlul de' 1.000 este 'reprezentat printr'un număr Tiţlul
de 2.000 prin două- nu.mere cons.ecutive.
Titlurile de 5.000,' 10 ..000 şi 20.000 sunt reprezentate prin
primul şi ultimul numiîr.
1 . De e.xemplu : Titlul de 2.000 aie numerile 101 şi 102
5.000 va avea 101 - 105
10.000 101- 110
, ." 20.000 .,, 101 - 120
.Pentru persoanele cari au subscris şi li. s'au reţinut prin
Comitete şi cărora li ·s\m repartizat t.itluri de către Serviciul
nostru pentru aceştia veţi vărsa ,imediat reţinerile la Adnii= �·
nistraţia Financiară respectivă şi ne veţi trimite recipisele.
I
Tomis ·, I 75,
' ., .
' Pentru persoanele cărora li s'au reţinut de Comitete şi

acest.ea au v;ărsat sumele la Bănci,__.:în termenul deşchis -lm=
p:r;umµt;ulu:i,-;;- desigur €ă, au, primit de ac�lo şi obligaţiile res=
pedive. ··
, lnspect�r Şef, (ss) Indescifrabil

Şeful Secţiei Contabilităţii
· Subdirector,
· , '(ss) Alex. V. Mucenic
• Confiima·{:i primirea num.erilor obligaţiunilor dela împru=

mut •şi dacă le·�aţi _pus' la timp · la
• cunoştinţa ce:lor în drept.
• • ' - ' f • •
Copie depe adresele Sfintei Episcopii. Gonstanţa Nr. 5730-

5738 din 22 Septembrie 1934� către Banca Naţională a,
, României, Banca Românească, Uzinele de �ier şi Do
meniil� din Reşiţa S. A. l:3ucureşfrIII, Str. Vasile Ale�
xandri J:'.-l'r. 4, Petroşani, S. A.· R. Bucureşti Calea Vi'cto-
. riei 94, ,,Astra�• ima Fabrică Română de vagoane,
Bucureşti HI, strada Biserica Amzei 11, ,,Vulcan" S. A.
-Sucureşt'i VI Str. Honzinff 19 ; Creditul Minier S. A. R.;
Societatea „Mica" Calea Victoriei 63 si Ministerul Cul-
telor Bucureşti'. . ' .
' '
Catedrala episcopală _din Constanta, a ajuns . într'o
stare cj.e plâns. Acoperis' ' ul,. spart
. si de 'multe ori cârpit ►
nu mai poate n?zista .furniturilor·, atât de puternice ,lâ
.
mare. Din această cauză apa din ploi •si zăpadă pătrunde
în 'pod şi, spărgând bolta 1 se scurge_ p� perfţii interiorf,.
. strţcând pictura, carţ-9ricum - ··prezintă· o valoare. artis,.
tică. I-n exterior, burlane-si ele sparte si căzute-au dat
loc apei să se prelingă pe_' pereţi, să udiezească şi să dă::
râme
. ,.
toată tencuiala, Reparaţiile parţiale nu mai pot salva
·. mm1c.
'
°
Consiliul eparhial, alarmat de aspectul lugubru pe
carn�l oferă •această biserică; atât de mult cercetată de · ·
vizitatorii din tară si din străinătate, în ·timpul băilor, a
• J • , • •
căutat să ia măsuri; rusinea, de azi, nu mai poate fa. su"'

ferita. . . . , . . . . -.
· Da,_r, criza care, la noi în Dobrogea, este-pare=că-
. mai simţită, lipsa 'de fonduri proprii, la Episcopia Con�
stanţB:, unde totul ·este de creat, etc., pune , Consiliul î�
imposibilitate de · a ·face faţă nevoilor de îndreptarea:
răului.
-'
''
76 Tomis
Onoratul Minister, care-altă dată-arată toată soli=

citudinea bisericii Constantei, credem .că, si de data a=
ceasta, cu toată cri;z;a, va 'găsi o cât mai ' mică sumă,
-cu care să vină şi în ajutorul Consiliul eparhial de Cc,n"
stanţa, cum vedem, cu bucurie, că ajută Hotinul, Clu=
jul, etc.
Cu arhiereşti· binecuvântări,
(ss) Episcop t Oberontie
TELEGRAME
�opie depe telegrama dată de P. S. Episcop Gherontie cu
prilejul zilei onomastice a ·Alteţei Sale Regale Princi
pele Nicolae Bucureşti.
· Clerul şi poporul dobrogean depun Alteţei Voastre Regale·
.omagiile şi devotamentul lor lntru mulţi ani /ariciţi.
ss. EPISCOP GHERONTIE AL TOMISULUI
·Copie depe telegrama - răspuns a Alteţei Sale Principele

Nic<J#ae al României către P. S. Ep"iscop Ghe('.ontie -
Constanţa.
Mulţumesc pentru urările transmise.
ss. Nicolae Principe al României
<Copie la telgrama prin care Prea Sfinţitul Episd>p 1ş1 ex-

. primă durerea pentru moartea fostului său coleg de
curs pri�ar I. Rădulescu-Pu tna, fost profesor, prefect,
deputat etc., Prea Sfinţia Sa a primit dela D-l Minis
tru Savel Rădulescu, fiul decţdatului următori răspuns:
Rog pe lnalt Sfinţia Voastră să primească mulţumiri pentru
-condoleanţe.
ss. Savel Rădulescu
Tomis 77
Copie depe telegrama trimisă de P. S. Epis·cop Ghero1itie

M. S. Regelui Carol I_I, de anul nou.
ln numele clerului şi cetăţenilor Dobrogeni împărtăşesc
Majestăţii Voastre devotamentul nostru neclintit şi urări de
viaţă îndelungată pa�:nică şi plină de bucurii pentru ţară şi
dinastie.
ss. Gheronţie
Copie depe telegrama-răspuns a M. S. Regelui Carol li că

tre P. S. Episcop Gherontie al Const�nţei.
Sincerile mulţumiri pentru bunele urări.
ss. Carol
Copie depe telegrama trimisă de· P. S. Episcop Gherontie ·

Alteţei Sale Regale Pri_ncipele· Nkolae, Bucureşti.
ln n_umele clerului şi al credincioşilor Eparbiei Constanţa
exprimă Alteţei Voastre Regale .u�ări de viaţă lungă şi plină
de bucurii.. . . •
Epis_cop, :ss. Gherontie
Copie depe telegrama-răspuns a Alteţei Sale Regaie Prin

cipele Nicolae, BucureştL
.
.
Mulţumesc pentru urări şi vă doresc asemenea anul nou
cu spor • .
, ss. Nicolae P_rincipele al României
Copie depe telegrama trimisă· de P. S. Episcop Gherontie

al Constanţei, Marelui Voevod Mihai, Bucureşti.
Clerul şi cetăţenii Dobrogei" vă exprimă dragostea şi de

votamnntul lor Mărite Voevod.
ss. Ei:i iscop Gheront1e
Copie depe telegrama-răşpuns •primită dela Marele Voevod

Mihai.
Mulţumesc Sfinţiei Voastre clerului şi cetăţenilor Dobrogei
, pentru călduroasele urări. la mulţi ani.
ss. Mihai
,,
' iB Tomis
,Copie' depe telegrama trimisă de PreşedinteJe Asociaţiei

Cântăreţilor Bisericeşti-Filiala Constanţa, Prea Sfinţi
tului Episcop O. D. 'Gherortie al Constanţei.
Cântăreţii Bisericeşti-Filiala Constanţa-Întruniţi În con-

_gres anual în ziua de 4 Decembrie a. c. sunt cu sufletul ş{ cu
inima alături de Prea Sfinţia Voastră ocrotitorui nostru rugând ·
pe bunul Dumnezeu să vă ţină îa deplină s·ănătate întru mulţi
.ani.spre binele bisericii noastre or_todoxe..
-Pedepse de Preoli
· Preot Ioan Stoian dela parohia Belica, jud. Duros
·tor, Pr.-Al. Panaitescu:..Cusniu din Vale şi Preot Octa
vian Niţescu-Rahova de jos, ar.elaş · judeţ, au fost o-:
priţi dela toate cerviciile preoţeşti pe timp de 3 zile,
. -cu reţinerea salariului, pentru lipsă repetată dela ·cer
curile pa:;torale.,
- Treot Ioan Miron-Acbunar-Olucli; jud. D1,uos
tor pedepsit cu oprirea dela toate serviciile preoţeşti
pe timp de 3 zile, cu pierderea salariului, pentru lipsă
Iepetată şi _ne,motivată dela cercurile pastorale.
- Preot Vlad Dragomir-Pirliu-Nou, jud. Durostor,
pe'depsit � ,,dojana arhierească"· pentru lipsă · nemoti-
. vată dela cerc pastoral. .- - -
-. Preot Dumitru Ioniţă-Avdula, jud. Outostor pe,
depsit cu oprirea dela toate serviciile preoţeşti pe timp .
de 3 zile, cu reţinerea salariului, pentru lipsă nemoti
vată _şi repetată dela cerc pastoral.
' -- Preot Voicu Marinescu dela parohia Dudeşti,
jud: Ialomiţa a fost pedepsit de consistoriul Spiritual
Eparhial cu depunerea din treapta preoţiei.
Preot Dinu Soare dela parohia Carapcea. 'jud. Ca-·
liacra a fost· pedepsit cu �Avertisment" pentru 'lipsă
dela. cerc.. pastoral. ' , . .
- Preot Alexandru Dumitrescu dela parohia Să
răţeni, jud. Ialomiţa a fost pedepsit �e Consistorul
·spiritual Eparhial, cu suspendarea din serviciile preo
, ţeşti pe timp de o_-Jună cu ·pierderea dreptului la sa-
lariu.
I•
Tomis 7�
Preot C-tin Rodideală dela parohia Corbul de, jos,

jud. C.onstanţa, pedepsit de Conşistoriul Spiritual epar- ·
hial, cu suspendarea· pe termen de· o lună cu reţine-
rea salariului. ·
Ridicări de Pedepse
, ...
_ Ridicat' pedeapsa apli�ată Preotului Dumitru Io
niţă-Avdula, judeţul Durostor, achitându-şi datoria.·
- Ridicat ·pedeapsa aplicată preotului Florea Pă
tibiu dela parohia. Osman cea jud. Constanţa.
- Ridicat · pedec!pscit · ,,avertismentului" aplicată'
Preotului Ştfan Constantin ajutător. la parohia Sudiţi,
jud. Ialomiţa. . .
- Ridicat pedeapsa ,,averti'smentului" aplicată' ,
Preotului Or. Georgescu dela parohia Alexandria, jud.
Cal'incra;
- Ridicat pedeaP.sa aplicată Preotului Ioan Bălan
dela1 parohia Carali, j;d, Caliacra� · , I
- Ridicat pedeapsa aplicată Preotului Vasile Ro

man-Doccilar, jud. Durostor, achitându-şi datoria.
PUBLICATIUNI
�
·--
'
. Parohia Bi�ericii Sf. Treime Căi&raşii-Vechi . Jud.

Ialomiţa, · aduce mulţumiri D-lui Dumitru Tilişcanu, pri
mar, al comunei,, pentru că prin mijlocirea sa· comuna
a donat 6000 lei bisericii, pentru împrejmuirea curţii
bisericii cu gard.
D-zeu să-i· măreasc;ă zelul pentru binele bisericii. ·
- Parohia Piua-Petri Jud. Ialomiţa aduce mulţu
miri D-lui Prefect· al Jud. Ialomiţa N. Popescu-Băleni
· şi primarului comunei, prin a cărora stăruinţă s'a dat ·un
loc de, 1200 m 2 pentru casa parohială, s'a împrejruuit
curtea bisericii şi s'a terminat învelişnl Bisericii.
• I
- '
80 Tomis-
�. , j
-
·Programul
conferinţelor ş'i numele conferenţiar Bor ciclului de 1 O con
ferinţe reiigioase, organiz<\t de Sf. Episcopie a Eparhiei Du
nărei de jos, secţia c�lt�:r-iţlă,. între 3 Februarie şi 7 ,Aprme
în fiecar� Duminică, ora 11 j-um. în sala teatrului „ODEON". -
1. Duminică 3 februarie, Profesor•universitar Ioan Gh. Savin:

. Creştinismul şi gândirea
t
contemporană.
2.. Duminică 10 Februirie, Profesor .universitar Nae Ionescu:
Creştinismul şi riiscrucile istoriei.··
· 3. Duminică 17 Februarie, Profesor universitar Preot Dr. Gr.
· Cristescu : Creştinismul şi problemele· sociale.
4. Duminică �4 Febr�arie, Profesor universitar Teodor P�-
pescu: Creştinismul şi culţura.
5. Duminică 3 Martie, Profeşor · univers_itar Preot Valeriu
Iordăchescu : . Cre�tinismu/ şi morala: .
6. Duminică 10 Martie, Prefesor universitar Nichifor_<::rainic:
Cre�tinis�u/. şi arta.
7. Dumini�ă .17· Martie, Profesor universitar Arhim. I. Scri-
ban: Cl;'e�tinismul �; amvonul.
· · 8. Dum;riică 24 Martie, Profesor St. Popescu· dela Academia· ·
__regală de muzică şi. artă dram.:. Creştinismul şi muzica. . ·
9. Puminică 31 Martie, Profesor universitar · Pr. Gr. Piscu-
_· )eseu (G.ala Galaction).: Creştinismul Jn literatură.
· .10. Du'minică 7_ Aprilie, Avocat Tudor Popescu: Cr�ştinism1
În românism. ·
.• ·
\,
Consilier.. Refere_nt, Econ. PETRU GH. SAVIN
.}
' ' I(
APEL
Revista „ Tomis" roagă călduros pe membrii Co
misiunei Culturale a Sf. Episcopii, pe toţi P. C. preoţi
şi orice credincios al bisericii noastre, cari doresc re- ·
dresarea şi propăşirea spirituală a membrilor bisericii
noastre, să binev9iască a 'da sprijinul" şi pe cale de
publicaţie, trimiţând. la redacţia acestei reviste, arti- ·
cole, ştiri din bis�rica ţării şi din cele străine, dări de
seamă,· recenzii de cărţi şi orice fapte ce trebuesc sem
nalate, în legătură. cu propaganda religioasă.
Articolele sa fie scrise concis, citeţ şi pe o · sin
gură faţă a hârtiei. ·
IFANTA EPISCOPIE - -CONSTANTA

61 Tomis Revista Eparhiala de Constanta Anul Xii Februarie No 4 Watermark

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

61 Tomis Revista Eparhiala de Constanta Anul Xii Februarie No 4 Watermark

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

� ARHIEJ"l,�•;;T·.

= �tll (( �i\ �(n Clif1 flf.tl fţ Gffii<, Q 'iOi\J t)"t\ t V

Tipograf.ia .Lucrătorii Asociati" Str. Mir:ea 8-C-ţa.

Revista apare sub îngrijirea Sectiei Culturale.

FOAE OFICIALĂ EPARHIALĂ

ÎlESPRE MA,LADIÂ SFÂNTULUI APOSTOL PAVEL

· găciuni fierbinţi despre care aminteşte versetul ur­

ţuit, nici nu m'aţi aruncat cu sr,ârbă" ... -;-va fi fost

Vieaţa de pe· alte planete�)

Astfel· posibilităţile vieţii. sunt mai · puţin• îndoelnice

Cât priveşte planetele_mari: · Jupiter, Saturn, Ura­

Si sav�ntul american încheie c� astronomii vor tre:e

· Astfel, pământul ar fi, probabi.1,. singura , planetă lo:e

Printre multe şi �inu.nate daruri, ',cu care Dumnezeu

Cu multă hudă la înc;epui:, ,,în sudoarea frunţii", omul

·I) Ch. ·Gip.ţ!. fpopţr<ltia. B�cureşti 1925,

producţie. Cea mai. numeroasă, dar şi cea mai nepăstuită din=

I) C. F. N.- Berdiaeff L'Hommc et la machine Paris I9J3 p. 45.

!Hăti. aşa de Îngrozitoare, o dţgenerescentă crescândă, precum

Iată dar că problema serioasă pe care=O pune diviziunea

rândurile muticitorimii. Lipsiti. din copilărie de orice educatie

cetătenească şi �eligioasă, · fiindcă şcoala nu le=a dat=o, şi ame=

Şomajul comd;ituie unul dintre cele mai îngrijorătoare

- Griza actuală. şi remedierea· ei prin biserică-

şi respecta biserica şi pe slujitorii ei, a iubi şi ajuta .şcoala, care le

pentru 'bătr.ânul neputincios, ca să�l bucure si să=i dea

.şi crucea; iar ·pe ruinele proprîlor noastre distrugeri, as=

lea adevărului, întrebaţi ca şi oarecând orbul din margi"

du-=se pe sine o clasă superioară ; pe când burghezismul o

în viitor, ca · un om ·nou, ca un rezultat al luptei dintre clase.

·' 1or şi ordinelor sociale cu profesiunile,, un nou tip ·de corpo=, ,

maţiei, decât a productiei, ca rezultat al raţionalizării indus=

cât" qfe:p.s'.!,. _Cultura. se vecţe copleşită· de. cantibăţi, de ,masse\

Omul e :rp.iţial, e legat de· eternitate,· clasa e- legată de timp. '

,: Când creştinismul susţine .cauza. cl.3;sei uvriere, o face nu 'în·

nea creştină duce_ la unirea şi pacificarea popoarelor -. q­

su�estii . asupra· catehizărei, dar mai ales un rezumat al misio=

ln ziua. de 23 lanua:rl� a. ·r., Congresul· naţional bi"'

neîntEecut chivernisitor de institutii si maî presus de toate,, · ·.

e · un mare cărturar al · Bisericii noastre. Numai datorîtă , .· ·: · ·

<;alităţilct Sale personale, fără zarvă, poporul l"a chem i;

/, q.ă:nlţţe 'inpn��ţp)Cprjn :�ecr,�ţuţ âomnitoru , lui C\\Zs\ qjn

La _25 ·a1e·Iunii. Ianuarie· a.:c; ., , s'a pristăvit în lumea

contribuit prin. activitatea lor naţională la înfăptuirea

Prea Sfintitul. Arhiereu-Vicar-Platon Ploesteanu

Numai -câteva zile s·au scurs; dela moartea .mitro:::

seda. De aceea: . forul ·supre111 al bisericii ortodoxe, i=a în=

non,· o victimă a răzqoiului mondial, vicarul · Platon,· icţ

apelau la bunăvoinţa . sa. Nu precupeţea harul· ce i se

trebuiau. Işi da prea bine seama de deşert�ciunea. aces" ·

' banţu. ,, Unele eşti părinte lonţcă? ) . 1

1). Preoiul Ion P�pescu decedat, fost paroh la Dorobanţu.

de î1:I1bărbătare; ca„ unul ce jntâmpinase . multe în. viaţi;!. 1.

Odihneşte în'. pcţce, tu · sufleţ nobil, slugă bună ·şi

. -< ·- N.eo-păganismul german.

tirea· sa la cr�ştinism, . â: ,fost· o -crimă contra rasei şi·

. •' . ' ,•'* . * * '

����tne� ? -:,Păginis,ll!; .P�htr1;1·mpment,.

dispun� de gazele 'ri ţ.iraj rnar_e; ,ea trnzeş�e sitţtpă- -

nalist. Este o primejdie care nu trebue deloc nesocotită.*)

în cartea· sa despre libertate; găsim acestea, ,, Wir sind .

· BULETINUL CERCURILOR PASTORALE

Paro!Jia Pândâcli. 30 Septembrie 1934�

., sentimentului religios în. popo.nd de azi", ajungând la 'con­

· găciuni fierbinţi despre care aminteşte versetul ur

Cât priveşte planetele_mari: · Jupiter, Saturn, Ura

nea creştină duce_ la unirea şi pacificarea popoarelor -. q

��tne� ? -:,Păginis,ll!; .P�htr1;1·mpment,.

., sentimentului religios în. popo.nd de azi", ajungând la 'con

, hltc� .ct11suh.i�c,ţ:cil ··,,ijjserica, în. desvoJtarea, tre�ută şi p're-

Un început de an este un început de nădejdi, de do

Copie depe. adresa Sf. Episcop No. 835-834/935 adresată că

Avem onoare a vă rµga să binevoţi a respinge acţiu

achitaţi, pe când cei nevino·vaţi erau supuşi la pedepse ne

·dispreţueşte această autoritate legală a Bisericii şi îndrăs

Copie depe telegrama-răspuns a M. S. Regelui Carol li că

Copie depe telegrama-răspuns a Alteţei Sale Regaie Prin

Clerul şi cetăţenii Dobrogei" vă exprimă dragostea şi de

- Ridicat pedeapsa aplicată Preotului Vasile Ro