Sunteți pe pagina 1din 20

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM „ION MINCU”


FACULTATEA DE URBANISM
ȘCOALA DOCTORALĂ DE URBANISM

REVITALIZAREA PIEȚEI URBANE


PRIN INTERMEDIUL TEHNOLOGIEI

REZUMAT

Îndrumător
Dr. Arh. habil. Urb. Angelica STAN

Doctornd
Hossein A. KAMALPOORSHEIKHDAD

BUCUREŞTI
2020

0
STRUCTURĂ TEZĂ DE DOCTORAT

Piața urbană are o influență considerabilă asupra imaginii orașelor și o importanță deosebită
pentru cultura și viața urbană. Lucrarea de doctorat își propune să studieze modul în care piața
urbană poate fi re-semantizată prin intermediul tehnologiei, astfel încât sentimentul de atașament
față de locul pieței urbane sa fie revigorat și reafirmat. În cadrul lucrării sunt cercetate elementele
de influență pentru îmbunătățirea acestei relații prin proiectarea și planificarea unui spațiu public
urban care să încurajeze mai mult cetățenii să participe activ la viața urbană, prin intermediul
tehnologiei.
Provocarea constă în a actualiza aceste spații urbane și de a le face relevante din nou. Această
teză explorează modul în care piața publică poate fi reconceptualizată ca loc de convergență a
domeniilor digitale și fizice.
Tehnologia devine o tehnică de îmbunătățire a comunicării, a eficienței, de luare de măsuri în
situații de tensiuni și criză. Evoluția tehnologiei a dus la implementarea de noi metode,
competențe și noutăți în vederea îmbunătățirii rolului pieței urbane în viața socială.

Capitol I
Piața urbană – rol și evoluție în contextul digitizării urbane

Lucrarea de doctorat este structurată pe 4 capitole, dintre care primul capitol abordează
conceptul de piață urbană. Piața este unul dintre cele mai importante spații publice și a constituit
încă din cele mai vechi timpuri un context de formare a vieții sociale. Fiind o componentă
fundamentală a structurii orașului, piața urbană contribuie la imaginea și prestigiul acestuia.
Primul capitol al lucrării este divizat pe 3 subcapitole. Primul subcapitol este unul introductiv,
orientat către definirea conceptului și rolului pieței urbane, din trecut și până în prezent.
Raportate la istorie, crearea piețelor se afla în strânsă legătură cu o anumită activitate sau
element, la care se raportau. Piața servea drept forță de stabilizare în orașele aglomerate, oferind

1
posibilitatea oamenilor să se relaxeze, să se întâlnească cu prietenii, să participare la diverse
ceremonii, ritualuri, activități politice, activități de desfacere.
Piața urbană, un spațiu deschis în care se desfășurau mai multe activități și evenimente din
viața socială, a evoluat și s-a schimbat treptat în funcție de cerințele contemporane ale oamenilor.
La o analiză mai detaliată, se poate observa cum design-ul și rolul pieței urbane s-au schimbat
de-a lungul timpului, pentru a se putea adapta vieții orașului.
Revitalizarea pieței urbane în raport cu tehnologia, prezentată în subcapitolul I.2 ,
urmărește evoluția pieței urbane în diferite perioade de timp, privită și analizată din punct de
vedere istoric, cultural, arhitectonic și mai ales social.
Această analiză istorică oferă o imagine detaliată asupra modului în care au evoluat piețele
publice în ceea ce privește configurația lor arhitecturală și semnificația lor socio-culturală. O
piață de oraș este un rezumat dar și un spațiu privilegiat care vorbește despre istoria și
viața așezărilor în epoci diferite.
În Grecia Antică, cuvântul rostit a fost cel mai important mediu și astfel, designul și sensul
agora au fost determinate de cultura orală. Piața Agora a fost punctul central în statele grecești
antice al vieții politice, economice și sociale din polisul grecesc. Perioada agora este marcată de
apariția alfabetului, a tehnologiei monetare, de dezvoltarea ramurii de agricultură și comerț.
În mod evident, comunicațiile sunt îmbunătățite prin capacitatea cetățenilor de a citi și scrie o
limbă comună. Atena oferă unul dintre primele exemple de oraș-stat în lumea antică, care a
influențat, de-a lungul secolelor, arhitectura urbană și planificarea urbană pentru Europa. Nu
există nici o îndoială că aceasta a prezentat un mod de viață extrem de urbanizat.
Tehnologia greacă, inventiile care sunt creditate grecilor antici mai includ angrenajul,
șurubul, morile rotative, tehnicile de turnare a bronzului, ceasul de apă, organul de apă, catapulta
de torsiune, utilizarea aburului pentru a acționa unele mașini experimentale și jucării, precum și
un grafic pentru a găsi numere prime.
Comparativ cu Agora, Forumul Roman a constituit centrul religios, politic, economic și
administrativ al Romei, fiind un centru al civilizației romane. Timp de secole, Forumul a fost
centrul vieții cotidiene la Roma: locul procesiunilor triumfale și al alegerilor; locul pentru
discursuri publice, procese penale și meciuri de gladiator; dar și nucleul afacerilor comerciale.
Tehnologia romană cuprinde colecția de tehnici, abilități, metode, procese și practici
inginerești care au sprijinit civilizația romană și au făcut posibilă extinderea economiei și a

2
armatei Romei antice. Imperiul Roman a fost una dintre cele mai avansate civilizații ale
antichității, cu unele dintre concepțiile și invențiile cele mai avansate uitate în perioadele
turbulente ale Antichității târzii și ale Evului Mediu timpuriu.
Căderea Romei în anul 410 a însemnat dispariția urbanității și a vieții cosmopolite și, în
consecință, viața socială s-a retras în spațiile protejate. Nevoia de închidere s-a manifestat prin
ziduri, garduri și metereze care înconjurau și protejau orașele. Din cauza scăderii populației,
scara orașelor medievale a fost mult mai mică. Spre deosebire de ideile de urbanism din Grecia
Antică sau Roma Antică, conceptul de oraș în Evul Mediu nu a implicat niciun fel de planificare
cuprinzătoare și nici nu a considerat orașul în ansamblul său. Diversitatea de grupuri, cum ar fi
breaslele meșteșugărești și negustorii, fraternitățile, ordinele religioase etc., precum și lipsa unei
puteri centrale au împiedicat orice planificare și unitate globală în peisajul orașului și au rezultat
astfel o dispunere foarte diversă și neregulată.
Piața publică a fost proiectată ca un teatru adresat ochiului. În Evul Mediu, lectura și scrierea
s-au limitat la spații închise precum mănăstirile, în timp ce publicul general se baza încă pe o
cultură orală a negocierii. Piețele Renașterii și Barocului au fost construite ca scenarii
grandioase: perspectivele și axele de vedere erau cele mai importante trăsături ale pieței și
exprimau centralizarea puterii. În același timp, invenția tipăririi de carte și a presei au provocat o
mutare a vieții publice de la piețele publice la saloane și cafenele, unde a evoluat o nouă lectură
publică.
În perioada medievală s-au înregistrat progrese tehnologice majore, inclusiv adoptarea
prafului de pușcă, invenția morilor de vânt verticale, ochelari, ceasuri mecanice și mori de apă
îmbunătățite, tehnici de construcție arhitectură gotică, castele medievale. Dezvoltarea morilor de
apă de la originile lor antice a fost impresionantă și s-a extins de la agricultură la gateri atât
pentru cherestea cât și pentru piatră.
Dar odată cu începutul Renașterii, adevărata planificare urbană a evoluat. Pentru prima dată,
considerațiile teoretice și estetice au modelat părți ale orașelor sau orașele în ansamblu. În loc de
importanța unei calități pitorești a clădirilor individuale, ca în Evul Mediu, acum claritatea
structurală, ordinea și unitatea bazate pe principii matematice au dominat gândirea.
Stilul renascentist pune accentul pe simetrie, proporție, geometrie și regularitatea pieselor,
așa cum se demonstrează în arhitectura antichității clasice și în special a arhitecturii romane
antice, din care au rămas multe exemple. Aranjamentele ordonate ale coloanelor, stâlpilor și

3
lintelelor, precum și utilizarea arcadelor semicirculare, cupolelor emisferice, nișelor și aediculei
au înlocuit sistemele proporționale mai complexe și profilurile neregulate ale clădirilor
medievale.
Tehnologia renascentistă a fost setul de artefacte și invenții care s-au răspândit în perioada
Renașterii, aproximativ în secolul al XIV-lea până în secolul al XVI-lea. Epoca este marcată de
avansări tehnice profunde, cum ar fi tipografia, perspectiva liniară în desen, dreptul de brevete,
cupole duble cu coji și fortărețe de bastion. Caietele de schițe ale artizanilor din acea perioadă
oferă o perspectivă profundă asupra tehnologiei mecanice, apoi cunoscută și aplicată. Știința
renascentistă a născut Revoluția științifică; știința și tehnologia au început un ciclu de avansare
reciprocă.
Stilul baroc este caracterizat prin mișcare exagerată și detalii clare folosite pentru a produce
dramă, exuberanță și grandoare în sculptură, pictură, arhitectură, literatură, dans și muzică.
Epoca barocă a găzduit descoperiri științifice majore, precum utilizarea raționamentului
empiric care a dominat Revoluția Științifică.
În secolul al XIX-lea orașele și piețele publice și-au pierdut unitatea spațială din cauza
noilor moduri de transport și a accentului pe circulația traficului. Spațiul fizic s-a transformat
într-o suprafață bidimensională mediată. În secolele 20 și 21 (noi) TIC-uri, cum ar fi telefonul,
televizorul și internetul, în cele din urmă, au dez-spațializat comunicarea și au transformat orașul
de piatră într-un oraș de biți și pixeli. Piețele orașului se transformă în spații fluide înconjurate de
o multitudine de semne dinamice și ecrane urbane care ne schimbă percepția despre timp și
spațiu. Relația corporală cu spațiul devine din ce în ce mai puțin imediată și tot mai mediată de
straturile realității virtuale.
Secolul XIX a marcat istoria omenirii prin apariția unor noi fenomene tehnologice, politice,
culturale și ideologice. Avansul înregistrat în medicină, introducerea rețelei de căi ferate, apariția
motorului electric, a fotografiei și cinematografiilor, a locomotive cu aburi, a tiparului electric, a
telefonului și a radioului au reprezentat un fenomen istoric de necontestat în domeniul tehnologic
și al planificării urbane.
Fenomenele tehnologice moderne conduc la pierderea din reprezentivitate spațială și
arhitecturală a spațiului urban. Piața urbană absoarbe tehnologia modernă, fiind subordonată
cerințelor funcționaliste și accesibilității. În multe cazuri, piața urbană devine piață de circulație

4
sau de acces la funcțiuni importante. Rolul social de element coagulant în societatea intens
consumerită de imagini, automatizată, este puternic afectat și el.
În secolele XX-XXI au existat inovații tehnologice de mare însemnătate în multe aspecte ale
producției industriale. Merită să observăm, în primul rând, că materia de bază a organizării
industriale a devenit una de inovare conștientă de sine, organizațiile urmând să-și crească
productivitatea prin tehnici îmbunătățite.
Secolul XX a constituit secolul extremelor, al invențiilor remarcabile, invenții ce au reușit să
modeleze spațiul public și să deschidă calea către o lume nouă. Radioul, computerul, avionul,
automobilele, televizorul, internetul sunt invenții ce i-au avânt puternic în secolul XX, tehnologii
care ușurează viața oamenilor și fără de care omenirea nu se mai poate imagina.
Revoluția digitalizării din secolul XX accentuează împerecherea omului cu tehnologia,
orașele lumii intrând în secolul vitezei printr-un amplu proces de modernizare, prin adoptarea
unor noi reglementări urbanistice, arhitecturale. Progresul vizează mai multe aspecte precum
iluminarea publică, dezvoltarea mijloacelor de transport, canalizarea, crearea unor spații noi de
agreement.
Fig. 1.1. Evolutia tehnologiei în piața urbană

Sursa; Reprezentare proprie

5
CAPITOLUL II
Piața urbană ca loc în cadrul orașului

Planificarea unui spațiu urban vibrant și sociabil, capabil să promoveze un anumit


comportament social, este o sarcină multidisciplinară. Studiul piețelor urbane consideră
psihologia mediului un factor substanțial în planificarea și proiectarea acestui spațiu. Studiile
psihologice pun accent pe modul în care mediul influențează comportamentul uman și invers.
Percepția mediul diferă considerabil în ceea ce privesc diferențele culturale și personale,
oamenii având capacitatea de a vedea și de a lumina în mod diferit aceiași scenă. Studierea
relației între comportamentul uman și mediul socio-fizic are un rol important în psihologia
mediului, ducând la recunoașterea reacției oamenilor la mediul înconjurător și interacțiunea
reciprocă cu spații/piețe urbane.
Conceptul de atașament față de loc în relație cu piața urbană, dezbătut în subcapitolul
1.II, definește calitatea locului care se măsoară în cea mai mare parte prin modul în care locurile
sunt percepute și evaluate de utilizatorii. Atașamentul față de loc este influențat de o serie de
factori și de obicei cercetarea în acest domeniu integrează percepția, psihologia, dimensiunile
fizice și socio-culturale ale oamenilor și locului.
Fiecare om are motive individuale care îi influențează percepția față de un anumit loc, relația
stabilită între el și mediul fiind numită atașament față de loc.
Lipsa identității unui loc presupune lipsa atașamentului omului și a diversității de experiențe
ale acestuia. Aceasta este asociată ideii de non-spațiu, adică existența unei legături între locul
fizic și semnificația acestuia, legătură în contextul nivelului cultural și emoțional.
Următoarele două subcapitole, Valoarea pieței ca loc în viața utilizatorilor și Explorarea
atașamentului față de piață în viața urbană, scot în evidență diferitele tipuri de atitudini ale
oamenilor față de mediu, moduri de comportament specifice, care se pot interpreta ca și practici
spiritruale, culturale, sau chiar ca formă de sensibilizare, pornind de la modul de apariție și
dezvoltare al așezărilor umane, până la dezvoltarea detaliilor arhitecturale.
Cu o însemnătate deosebită, Dataran Merdeka sau Piața Merdeka este, fără îndoială, cel mai
cunoscut reper al Kuala Lumpur și cea mai simbolistică piață urbană, fiind înființată de Britanici
în Malaya. Piața Dataran Merdeka, denumită anterior ca Clubul Padang, se numără printre cele

6
mai vechi spații deschise, o piață bine întreținută, cu grădini frumoase, terase, fântâni și un ecran
mare pentru ecranizarea principalelor evenimente.
Dataran Merdeka, o piață independentă așa cum sugerează și numele său, are un rol important
de jucat ca "dataranul poporului". Permiterea publicului să recupereze această piață, ca și spațiul
lor public în care se pot desfășura atât activități formale, cât și informale, este un exemplu al
modului în care conceptul de independență poate fi extins în continuare.
Rolul atașamentul de loc este de a contribui la păstrarea identității personale și culturale ale
locului. Locul atașamemtului este o formă de conexiune între o persoană și mediul. În
proiectarea locurilor urbane, planificatorii și proiectanții se concentrează în principal pe calitatea
componentelor fizice.
Cu toate acestea, aspectele sensurilor și ale atașamentului nu sunt luate în considerare în
mod adecvat în procesul de planificare și luare a deciziilor. Este absolut important să se
examineze și dimensiunile de atașament pentru a înțelege valorile unui loc din viața utilizatorilor.
Atasamentul față de un loc poate avea o orientare economică, socială și culturală și poate
predomina în experiența de zi cu zi a oamenilor. Ideea de proprietate și lipsa unor responsabilități
asupra spațiului de ansamblu constituie cauze principale în modelarea estetică a mediului urban.

CAPITOLUL III
Tehnologia – instrument de dezvoltare al piețelor urbane

Societatea actuală, aflată într-un proces de dezvoltare şi schimbare continuu, aduce modificări
în structura oraşului, prin intermediul proiectantului. Putem privii integrarea tehnologiei în piaţa
urbană ca un proces cu rezultate multiple. Aportul adus de tehnologie în piața urbană,
prezentat subcapitolul 1.III pune accent deosebit construirea unor pieţe mai mici, mai puţin
active, care să poată fi conectate, într-un timp real, cu marile pieţe ale lumii. În acest mod să se
poată avea acces la sunete, la imagini, la evenimente care au loc la zeci de mii de kilometri
distranţa.
Diversele provocări economice, climatice, de mediu, cu care piața și mediul urban se
confruntă au o legătură strânsă între ele, astfel că succesul unei dezvoltări durabile poate fi
realizat doar prin adoptarea unei abordări integrate. Combinarea elementelor de renovare fizică a
pieței urbane, cu elemente tehnologice poate duce la realizarea unui mediu urban inteligent,

7
durabil, oferind o mai bună calitate a vieții. Industria tehnologică în mediul urban generează
soluții eficiente capabile să sporească calitatea vieții urbane, punând accent pe dezvoltarea
infrastructurii, a mediului, a energiei.
De asemenea, piaţa urbană întâlnită în ţări subdezvoltate sau în curs de dezvoltare, pot deveni
locul perfect pentru activitaţile de învăţământ non formal, reușind astfel să contribuie la
dezvoltarea durabilă și constructivă a acestor comunități. Piața urbană trebuie să facă parte din
proiectarea spațiului urban, capabilă să crească valoarea peisajului vizual și să contribuie la
estetica mediului. Un astfel de exemplu este Times Square din New York, o piață urbană care
găzduiește anual ceremonii și activități diverse, un spațiu urban cu un trafic pietonal intens și
care a reușit să devină un reper, o imagine importantă a orașului.
Piețele urbane, elemente esențiale ale unui oraș, exceptând rolurile fizice și ecologice, au un
impact desăvârșit și asupra procesului de coeziune socială și identitate locală, acționând precum
un catalizator social.
Impactul dezvoltării tehnologice asupra populației și a mediului este remarcabil și mai ales
inevitabil, influența sa excesivă provocând mari schimbări în societate. Totodată se dezvoltă și
conceptul de privatizare, rolul spațiului urban în viața socială devenind mai proeminent și mai
semnificativ.
Tehnologia este capabilă să asigure comoditate, să asigure o comunicare rapidă şi securitate
personală. Progresul informațional dezvoltă medii inteligente, bazate pe tehnologii care pot
identifica amprente de comportament uman şi care acţionează pro-activ. Revitalizarea și
refuncționalizarea pieței urbane cu ajutorul tehnologiei, al utilizării de materiale inteligente,
sustenabile, ar putea face ca acest spațiu să devină din nou un nucleu, un centru pentru rezolvarea
necesităților zilnice.
Se pune accent pe întărirea legăturii între creativitate și dezvoltare, între cultură și
prosperitate, între eveniment cultural și regenerare urbană, care să poată pune bazele creării unei
societăți creative. Generatoare de imagini noi de referință, piața urbană oferă un rol deosebit de
important locurilor de viață urbană colectivă, care să poată fi accesibilă tuturor.
Rolul pieţei urbane a cunoscut mai multe modificări de-a lungul timpului. Dacă în trecut,
piața urbană reprezenta principalul punct de activitate, din viaţa unei cetăți, spațiu în care
comunitatea îşi desfășura activitaţi de bază și în care se recrea, în prezent, acest spațiul și-a tot
pierdut din funcţiune şi vitalitate. Așadar, piaţa urbană din Occident ajunge să devină doar un

8
spațiu la intersecţia unor străzi, ba chiar un spaţiu pietonal. Odată cu această modificare a rolului
pieței urbane, luăm parte la evoluția rapidă și amplă a tehnologiei. Tehnologia devine parte
integrantă ce vizează toate aspectele vieţii umane, având drept scop facilitarea existenţei umane.
Gamificarea, concept detaliat în subcapitolul 2.III, constituie o metodă de cercetare care
investighează efectele adăugării de elemente inspirate de joc asupra participărilor publice. Se
pune un accent special asupra modului în care diferă factorii motivaționali pentru participarea
bazată pe elemente de joc și pe măsura în care motivațiile influențează nivelul de implicare al
cetățenilor. Aceste elemente de joc conduc către stimularea creierului la un nivel mai înalt,
transformând lucrurile plictisitoare în lucruri interesante.
Interacțiunile digitale cu un mediu urban, fie că iau sau nu forma unor instalații de artă, sunt
oricând binevenite. Gamificarea urbană ajută oamenii să înțeleagă orașul. Capacitatea gamificării
poate schimba comportamente.
În zilele noastre este mult mai greu să observi gamificarea. Gamificarea este peste tot.
Ceea ce este și mai interesant este că acum are o mulțime de nume diferite, de la proiectarea
comportamentală la experiența axată pe angajament.
Mobilitatea urbană durabilă este o dimensiune importantă într-un oraș inteligent și una dintre
problemele cheie din programele naționale și internaționale. Cu toate acestea, politicile și
soluțiile de mobilitate inovatoare și adesea costisitoare introduse de orașe sunt susceptibile în a
eșua, dacă nu sunt combinate cu inițiativele care vizează creșterea gradului de conștientizare a
cetățenilor și promovarea schimbării lor de comportament.
Potențialul mecanismelor de gamificare poate stimula schimbări voluntare de comportament
către soluții de mobilitate durabilă. Inițiativele creative oferă remedii distractive pentru mediul
social din care facem parte.
Cu scopul de a spori participarea publicului la dezvoltarea urbană, au fost create numeroase
platforme digitale care permit publicului să își facă vocea auzită. Până acum, nu a fost
înregistrată încă o creștere a nivelului de participare. Presupunând că aceste noi platforme nu
sunt suficient de interesante, sunt cercetate noi strategii.
Avansul din ce în ce mai mare al Tehnologiei Informației și Comunicării (TIC) poate
susține organizarea digitală a caracteristicilor și parametrilor clădirii, precum și modelarea
informațiilor pentru construcții și sector reușind a gestiona mai facil problemele de consum de
energie ale stocurilor de clădiri existente și ale celor istorice.

9
Figura 3.1. Plan de retehnologizare a pieței urbane

Sursa: Reprezentare proprie


Pentru sugerarea unui set de standarde concrete asupra pieței urbane este necesară crearea
unui proiect de dezvoltarea BIM - Modelarea Informațională a Construcțiilor. Digitalizarea pieței
urbane și a serviciilor acestora se află în centrul conceptului de oraș intelligent. Tehnologiile
BIM vor deveni doar un potențial mai mare al pieței urbane inteligente și, în timp, va ajuta la
accelerarea planificării și conectivității inteligente pentru orașe mai viabile, durabile și
interconectate.

10
Abordarea GIS - Sistemul Informațional Geografic este capabilă să integreze modele
individuale de clădire legate între ele, cu rețeaua urbană de energie optimizând cererea și oferta
de energie la scară raională.
Integrarea BIM-GIS, prezentată pe larg în subcapitolul 3.III, constrituie un model
infrastructural al tehnologiei în proiectarea pieței urbane. Crearea unui model de date 3D capabil
să furnizeze informații utile atât la nivel de clădire, cât și la nivel de oraș este principalul scop al
integrării sistemelor BIM-GIS. Managerii orașelor inteligente au nevoie de aceste instrumente
pentru a analiza datele pentru decizii mai bune, pentru a anticipa probleme pentru rezolvarea lor
proactivă și coordonarea resurselor pentru a funcționa eficient.
Infrastructura BIM și datele geospatiale sunt strâns conectate proiectarea, construirea și
gestionarea infrastructurilor existente sau noi. Instrumentele de modelare parametrice sunt
capabile să genereze obiecte care pot să interacționeze nu numai cu alte obiecte, ci și cu
geospațialul de date precum modele de teren, ortofotografii sau georeferențiate fișiere vectoriale.
Planificatorii caută soluții care să răspundă la problemele urbane cronice și la fluctuația
viitoare a pieței. Succesul planificatorilor în combaterea problemelor urbane cronice este
determinat în mare măsură de capacitatea lor de a utiliza instrumente eficiente și sisteme de
sprijin de planificare care să le permită să ia decizii în cunoștință de cauză, bazate pe inteligență
acționabilă.
Modul în care este utilizat GIS ca platformă, ajută planificatorii să își atingă obiectivele de a
creea comunități locuibile și de a îmbunătăți calitatea generală a vieții, de a proteja mediul și de a
promova dezvoltarea economică. Instrumentele GIS pot furniza platforma necesară de
planificare pentru vizualizare, modelare, analiză și colaborare.
GIS a devenit omniprezentă. A pătruns aproape în fiecare sferă a vieții umane de azi.
Utilizând GIS în planificarea urbană, planificatorii pot duce urbanizarea la noi scale.
Planificarea urbană implică multe funcții, scale, sectoare și etape. GIS oferă planificatorilor,
inspectorilor și inginerilor instrumentele de care au nevoie pentru proiectarea și cartografierea
cartierelor și orașelor lor. Vizualizarea, analiza spațială și modelarea spațială sunt funcțiile GIS
cele mai frecvent utilizate în elaborarea planului. GIS poate ajuta la stocarea, manipularea și
analizarea datelor fizice, sociale și economice ale unui oraș. Planificatorii pot utiliza apoi
interogarea spațială și funcțiile de mapare ale GIS pentru a analiza situația existentă în oraș. Prin
analiza suprapunerii hărților, GIS poate ajuta la identificarea zonelor de conflict de dezvoltare a

11
terenurilor cu mediul, prin suprapunerea dezvoltării terenurilor existente pe hărțile de adecvare a
terenurilor.
În mediul urban, poluarea, aglomerația, consumul ineficient de resurse, traficul, pune
problema configurării unui mediu viitor care să aducă îmbunătățiri calității vieții, prin
tehnologie, digitalizare, gamificare.
CAPITOLUL IV
Metodologie de aplicare:
Piața Unirii - potențial de revitalizare al pieței urbane

Configurația actuală a pieței urbane Unirii, prezentată în subcapitolul 1.IV, este un rezultat al
unor ample procese istorice. Imaginea acestei piețe urbane era strâns legată de dealul și Biserica
Patriarhiei, piața Bibescu de fructe și de legume, de un uriaș complex de hale, de Biserica Sfântul
Ioan-Nou, spitalul medical de elită Brâncovenesc. Numele de Piața Unirii derivă din găzduirea în
acest spațiu a evenimentelor principale legate de Unirea Principatelor ce au avut loc în anul
1859.
Cele mai mari schimbări aduse mediului de viață din București s-au produs în perioada
comunistă, în care scopul final era de a creea un om nou, rupt de trecutul său, a cărui gândire să
fie plată, fără lipsă de inițiativă. Această șteregere a identității o regăsim și în arhitectură utilizată
pe post de mutilare urbanistică și mai ales, psihologică.
Au avut loc în București demolări masive, care au provocat rupturi sociale, spațiale,
conducând în acest mod la o dezorietare culturală a populației. Încă de la căderea regimului
comunist, românii par să fie dispuși să se distanțeze de tot ceea ce are legătură cu această parte a
istoriei. Ei caută o identitate nouă, post-comunistă, care să se conecteze mai mult la mentalitatea
lor capitalistă recent dezvoltată. Perioada de aderare la Uniunea Europeană a contribuit la
realizarea unor valori mai occidentale care ar putea fi bineprimite de noile generații.
Într-o continuă transformare, în acest spațiu urban sunt construite monumente arhitectonice
contemporane, care au situat de-a lungul timpului Bucureștiul pe harta lumii civilizate. Piața
Unirii reprezintă cea mai mare și cea mai veche piață din București, zona comercială cu cel mai
mare impact, un loc de intersectare al mai multor sectoare.
După 1989, Piața Unirii s-a transformat într-o locație ideală de publicitate pentru marile
companii, prin utilizarea luminii de neon, a postelor imense care acoperă aproape în întregime

12
fațadele blocurilor.Vederea din timpul nopții a pieței diferă cu mult de cea din timpul zilei. Deși
mulți ar spune că aceasta face parte din tipologia orașului modern, impactul orașului luminat
noaptea de semne colorate își pierde din valoare pe timp de zi. Clădirile din jurul pieței sunt
ocupate în mare parte de bănci, de companii, toate dotare cu sisteme de climatizare care
afectează vizual exteriorul.
Subcapitolul doi și trei prezintă un proiect de dezvoltare și planificare urbană al Pieței
Unirii, având la bază procesul de gamificare și integrare BIM-GIS, ca soluție la rezolvarea
tuturor acestor probleme, punându-se accent deosebit pe îmbunătățirea condițiilor de viață, pe
reamenajarea domeniului public, pe remodernizarea infrastructurii, toate acestea devenind
priorități fundamentale ale autorităților publice.
Cel mai important indicator care determină nevoia de regenerare îl constituie calitatea
locuințelor, aspect ce antrenează o diversitate de factori și care presupune o abordare integrată,
ca urmare a evoluției nivelului de organizare și de abilitare al oamenilor față de mediul lor. Pe
lângă regenerarea urbană, are loc o schimbare generală și în procesul de planificare urbană,
trecându-se de la planificarea tradițională la cea integrată.
Un proiect integrat de regenerare urbană are la bază proiecte economice, sociale, politice,
realizate de actori urbani tradiționali. Un exemplu de actor urban tradițional îl constituie și
administrația publică. Se încearcă așadar adoptarea unui proiect cât mai flexibil, care să coreleze
aspecte diferite ale dezvoltării urbane și care să se bazeze pe o viziune strategică comună a
tuturor actorilor urbani implicați.
Intervențiile survenite asupra mediului urban în vederea revitalizării au acționat asupra
infrastructurii de rețea, asupra componentelor teritoriale, asupra calității mediului și asupra
sustenabilității sociale și de mediu. Reabilitarea urbană durabilă și integrată trebuie să înceapă cu
un diagnostic multidisciplinar care să permită cunoașterea zonei aflate în proces de reabilitare.
Asta înseamnă mai mult decât cunoașterea clădirilor, a infrastructurii și spațiilor publice și
implică diferiți actori și oameni. Obiectivul revitalizării zonele degradate reprezintă oprirea
procesului de deteriorare a țesuturilor urbane și sociale, consolidarea coeziunii sociale,
favorizarea dezvoltării activităților economice, în concluzie, îmbunătățirea calității vieții
rezidenților.
Regenerarea urbană durabilă integrată este o posibilă soluție de sprijinire a orașele existente,
prin aplicarea strategiilor îndrăznețe, reconstruirea și regenerarea clădirilor și a spațiilor publice,

13
evitarea utilizării terenurilor, economisirea energiei, îmbunătățirea traficului. Reabilitarea
spațiului urban înseamnă îmbunătățirea calității vieții și investiția în viitor.
Avantajele unui proiect eficient de revitalizare urbană conduc la prosperitate economică şi
noi locuri de muncă; accesibilitate și conectivitate; egalitate de şanse; utilitate socială şi
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă; oferă confort și siguranță; protejarea şi ameliorarea mediului
urban, pentru obţinerea unei dezvoltări urbane durabile; un nou mod de administrare a oraşului,
bazat pe strategia socio-economică a localității. În acest scop, gamificarea ajută la cunoașterea
intuitivă a utilizatorilor.
Ultimul subcapitol din capitolul IV constituie o aplicație practică asupra Pieței Unirii. Ritmul
alert de dezvoltare tehnologică impune ca arhitectura digitală, precum și experimentele acesteia
să se transpună din mediul virtual în cel fizic. Utilizatorul, care până în anii 1990 era introdus
într-o realitate virtuală, după anii 2000 face cunoștiință cu un spațiu virtual augumentat.
Peisajul urban este într-o continuă schimbare și adaptare la noile tehnologii, piața urbană
devenind în ziua de astăzi un amestec de arhitectură și media.
Pentru a descoperii gradul în care digitalizarea pieței urbane poate aduce îmbunătățiri calității
vieții și interacțiunii sociale, am aplicat un chestionar.
Obiectivele urmărite au fost:
 Modul în care cetățenii consideră spațiul urban un produs cultural;
 Gradul în care viitorul piețelor urbane implică tehnologizarea;
 Cunoașterea categoriilor de vizitatori ai pieței urbane, cărora li se adreează noile
schimbări tehnologice, atât din punct de vedere al vârstei, cât și al sexului și al nivelului de venit.
Ipotezele testate în cadrul chestionarului:
 Amestecurile de activități, nu utilizările separate, sunt cheia locurilor urbane de succes. O
piață urbană de înaltă calitate este cu mult mai atractivă pentru oameni prin impactul
tehnological, iar un spațiu în care se desfășoară activități multiple poate aduce vitalitate și
diversitate.
Colectivitatea cercetată este constituită din locuitori ai Bucureștiului, iar metoda de recoltare
a datelor este reprezentată de aplicarea unui chestionar online, conceput pe platforma
https://www.survio.com/ro/. Chestionarul a avut o perioadă de desfășurare cuprinsă între 22
octombre 2019 și 18 noiembrie 2019. Mărimea eșantionului cuprinde 52 repondenți.

14
Pe baza acestui chestionar am investigat motivațiile, modelul de comportament și profiluri
demografice și socioeconomice ale locuitorilor și turiștilor locali care frecventează piețele urbane
din București. Rolul piețelor în viața de zi cu zi a rezidenților locali, importanța percepută a
acestora în dezvoltarea orașului și impresia că piețele sunt atracții turistice au fost de asemenea
explorate prin intermediul acestui chestionar.
Răspunsurile primite au dovedit că piețele urbane sunt convingătoare și oferă oportunități
importante pentru cetățeni fiind o parte indispensabilă din viața lor de zi cu zi. Piețele
tehnologizate și oamenii contribuie, de asemenea, la vitalitatea orașului.
Piețele publice au roluri sociale și culturale consecvente, oferind oamenilor locuri de
întâlnire, de odihnă, de socializare, conform 70% dintre repondenți pentru care piața urbană
constituie un element esențial atât pentru spațiul urban, cât și pentru cetățeni. Peste 50% dintre
repondenți văd tehnologia în piața urbană ca un element de noutate în țesutul urban al orașului,
ce se adresează în mare parte tuturor categoriilor de oameni.
Un proiect de regenerare urbană integrează proiecte economice, sociale și politice, realizate
de actori urbani tradiționali, și anume, administrația publică și noii jucători. Viziunea strategică
și comună a acestora asupra dezvoltării și asupra responsabilitățiilor care li se cuvin pune accent
pe sustenabilitatea socială și de mediu. Reabilitarea urbană durabilă și integrată trebuie să
înceapă cu un diagnostic multidisciplinar care să permită cunoașterea zonei aflate în proces de
reabilitare.
În prezent, impactul dezvoltării tehnologiei asupra oamenilor și asupra societății este unul
remarcabil, inevitabil. Influența excesivă a tehnologiei a dus la schimbări majore, rolul spațiilor
publice urbane devenind unul mai proeminent și mai semnificativ.
Concluziile studiului evidențiază faptul că piața urbană are mai mult de un sens, motiv
puternic care îi încurajează pe localnici să utilizeze zona. Peste 70% dintre repondenți consideră
piața urbană un element essential atât pentru spațiul urban, cât și pentru cetățeni. Majoritatea
repondenților au vârsta de până în 30 de ani, iar peste 48% dintre ei sunt salariați, cu studii
universitare.
Există un număr tot mai mare de cercetări în „arhitectura peisajului și în planificarea urbană
în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare, pentru a înțelege spațiul public durabil în relațiile
dintre oameni și mediu, au stabilit că spațiile publice sunt un ingredient vital pentru un oraș de

15
succes, care construiește un sentiment de comunitate, cultură, capital social și revitalizare
comunitară.”1
Acestea favorizează un mediu de susținere pentru „o mai mare conviețuire a grupurilor
diversificate din punct de vedere cultural și social prin păstrarea capacității generațiilor actuale și
viitoare de a crea comunități sănătoase și trăibile.”2

CONCLUZII FINALE

Odată cu creșterea urbanizării și scăderea zonelor neconstruite din oraș, planificarea urbană a
devenit un proces mult mai complex. Orașul existent este una dintre restricțiile pe care urbanistii
trebuie să lucreze mai eficient pentru a gestiona problemele care decurg din confruntarea dintre
nou și vechi.
Spațiile publice din prezent sunt sub presiunea capitalului și a privatizării. Aceasta își
transformă treptat forma socială și fizică, ceea ce duce la o reducere semnificativă a domeniului
public și la pierderea spațiului public. Parcurile verzi, piețele în aer liber și căile de pe malul
râurilor devin victime ale proprietății private. Un loc cu un caracter hibrid începe să apară.
Aceste non-locuri nu poartă nicio expresie simbolică, sunt lipsite de identitate și de obicei locuri
de consum, cum ar fi cafenele și centre comerciale.
Formarea corespunzătoare a unui spațiu public urban reflectă funcționarea corespunzătoare a
unei guvernanțe democratice. După atâtea transformări de-a lungul secolelor, suntem acum într-
un moment în care trebuie să ne ocupăm de aceste rămășițe ale spațiului public. Ele sunt accentul
cheie în transformarea orașelor. Succesul unui anumit spațiu public nu se află doar în mâinile
arhitectului, proiectantului urban sau urbanistului; se bazează și pe oamenii care adoptă, folosesc
și gestionează spațiul - oamenii fac locuri, mai mult decât locurile fac oameni.
Terenurile nedezvoltate din oraș sau din jurul orașului sunt greu de găsit, dar pot avea un
potențial imens de influență asupra întreagii regiuni, deoarece modificările corecte introduse unui
spațiu construit existent pot crește traiul și îmbunătății condițiile de muncă din zonă. În acest
context, terenul este cea mai valoroasă resursă a oraș și merită o atenție atentă la fiecare detaliu.

1
Agboola: 2016: 12
2
Polese și Stren: 2000: 121

16
Planificatorii din întreaga lume au căutat întotdeauna pentru cea mai eficientă practică de
planificare pentru a optimiza câștigul pe care un oraș îl poate primi din ceea ce oferă condițiile
locale. Un fel de dovezi fizice sau numerice că funcționează adecvat pentru scenariul dat.
Astăzi, centrele orașului se confruntă cu adevărate provocări; fiind nevoite să răspundă nevoilor
și cerințelor în schimbare ale vieții moderne; iar piețele urbane sunt nevoite să prospere pentru a
supraviețui. Acestea trebuie să concureze eficient cu progresele din mijloacele de comunicare
tehnologică.
Aceste progrese s-au confruntat cu un anumit nivel de competiție de-a lungul trecutului lor
istoric, dar în ultimii zece ani, competiția a crescut semnificativ. Fiecare piață are o formă și o
personalitate distinctivă. Aceasta este ceea ce le face atât de răsplătitoare pentru a experimenta și
atât de dificil de creat. Piețele vintage ne amintesc de o epocă în care un design bun era
instinctiv, iar orașele aveau o viață bogată în stradă. Oamenii s-au bucurat întotdeauna să se
întâlnească; chiar dacă această sarcină poate fi îndeplinită cu ajutorul spațiului virtual, nevoia de
contact verbal și fizic rămâne primordială și necesară. Rețele, furnizează informații oricând și
oriunde oamenii doresc și permit efectuarea multor activități fără a se deplasa în spațiu; bancare,
plata facturilor, cumpărături.
Locurile de adunare nu mai sunt atractive; viața publică pare să alunece împreună cu spațiile
deschise publice. Dematerializarea, descentralizarea și demobilizarea sunt factori care rezultă din
utilizarea tehnologiei informației. Trebuie pusă în aplicare o nouă strategie urbană, iar noile
direcții trebuie concepute pentru vitalitatea spațiilor deschise viitoare. Această nouă tendință
socială generează relații, procese și tipare urbane strategice care vor forma și poate remodela
spațiul public deschis și împrejurimile sale.
Tehnologiile sunt instrumentele care pot oferi acel tip de dovada fizică și au avantajul de a
susține întregul proces de planificare pe măsură ce crește numărul de soluții posibile. Ele oferă,
de asemenea, o modalitate ușoară de comunicare și colaborare între participanți. Tehnologiile pot
servi drept platformă pentru analizarea datelor spațiale și demografice, ele putând oferi o bază de
studiu pentru toate aspectele interacțiunii dintre oraș și cetățeni și, de asemenea, posibilitatea de a
studia influența fiecărei structuri individuale în mediul urban.
Orașele sunt temeiul de bază pentru inovația digitală. Urbanizarea lumii are loc acum în era
digitală, unde conectivitatea este o caracteristică obligatorie a funcțiilor urbane. Orașele
inteligente ar trebui să fie orașe în rețea în care TIC-urile sunt un vehicul pentru informații

17
comunitare, pentru o creștere ecologică și socială durabilă, precum și pentru acțiuni participative
și implicare civică.
DataranMerdeka, o piață independentă așa cum sugerează și numele său, are un rol important
de jucat ca "dataranul poporului". Permiterea publicului să recupereze această piață, ca și spațiul
lor public în care se pot desfășura atât activități formale, cât și informale, este un exemplu al
modului în care conceptul de independență poate fi extins în continuare.Această evoluție
constituie un bun exemplu de gamificare pentru Piața Unirii, în favoarea cetățenilor. Primăria
orașului Kuala Lampur a reușit prin gamificarea pieței urbane să creeze legături între cetățeni și
membrii de stat.
Tehnologiile de gamificare trebuie să fie adaptabile la mediile urbane, iar orașul trebuie să
poată fi modificat și adecvat pentru participarea digitală / reală, pierzând - în termeni destul de
rezonabili - schemele de sus în jos pentru planificarea urbană și gestionarea orașului.
Integrarea BIM și GIS oferă o bază de date grafică capabilă să îmbunătățească
monitorizarea vizuală și colectarea datelor despre peisaj, grilă, clădiri și oraș.
Integrarea BIM cu vizualizarea 3D reflectă o realitatea virtuală în piața urbană, fiind un
proces ce implică un timp și un cost mai redus și care oferă un maxim de confidențialitate în
timpul proiectării pieței urbane. Integrarea BIM în procesul de tehnologizare a pieței urbane
permite navigarea în mod automat a elementelor de geometrie de spațiu și a planurilor
tehnologicale pentru o extragere mai utilă a datele și a detalii necesare proiectării pieței.
Extragrea datele poate sa ne ajute cu examinarea datelor tehnologicale și structurale ale
proiectării. Exemple bune de eficiență a integrării BIM le constituie depistarea de suprapuneri în
cazul unor construcții, determinarea amprentei unei rețele de canalizare, a intersecției unei
structuri cu alte materiale și spații, a locurilor care necesită consolidări sau mentenanță.
Alte avantaje ale acestei combinații sunt legate de gestionarea activelor, precum facilitarea
colectării datelor, prelucrării, afișării și cartografierii activelor în cadrul instrumentelor de
gestionare și bugetare, precum și pentru întreținere și inspecții. Modelul poate fi aplicat și în alte
municipalități.
Crearea unui model urban 3D eficient de oraș, reprezintă o oportunitate excelentă pentru
crearea unei piețe urbane în zona Unirii București, destinat ca un hub virtual de informații
necesare pentru planificarea și managementul în scenariul orașului inteligent.

18
Dezvoltarea rapidă a tehnologiei aduce schimbări continue, masive, capabile să transforme și
să remodeleze piața urbană. Tehnologia oferă comoditate, comunicare rapidă și securitate
personală. Odată cu apariția suportului digital și a internetului, domeniul public s-a extins,
dispersat și reconectat în noi moduri. Tehnologiile au un impact profund asupra realizării de
spații publice aparent convenționale, întrucât procesul de proiectare a arhitecților și materialele
de construcție suferă renovări tehnologice, înscrise în mediul digital.
Revoluția tehnologizării nu trebuie înțeleasă ca un simplu avans tehnic, ci ca o revoluție
culturală. A fost definită ca apariția unei noi paradigme în care indivizii și comunitățile, folosind
instrumente digitale, au devenit conectați într-o manieră fără precedent, devenind astfel,
simultan, spectatori și producători de cultură.

19

S-ar putea să vă placă și