PRI\,IAisTnoDUCERe ix STUDIULGEOGRAtrIEI

J U D E T UL D O L JI U ,
PE\TRL

T r e b u i n l ac l a s e i l l - a a g c o l e l o rp r i m a r eu r b a n eg i r u r a l e
d e a m b e - s e x ed i n j u d e l u l D o l j i i l
DE

N. DINCULESCU
NJSTITUTOH.

f.u,crtts'e aseart{aid. in con/bt'ntitute ett pt'ogt'(tne a.nolitic:ci e(tueltnelrte in t'igdre

a.'proba{d ca tcrt didactic pentrlt tttt'F{ritttitttttl 1ti'intnt'de onor. }fittister q! Cttt.telot
Ei. trnst?'1i(littrtii pttblice pt,irt decisitineu. lio.7O.;)i2 ctitt 72 Actontbrie 1896.

INSTITLTLT-.lC EI}ITIRA
Fla.tian - i Ignat Sa.rrritca, C)ralo\ra.
1 ? 9 7 .
Pre{ul I leil,

rJf}::
PRrMA
iryTRgpUcERE
lrusruDrul-GEocRar.rci

TEXT-ATLAS eA$A iCOALELOR

FIiA$[tltl
i:BllilTi,iii

JI-]DETI.JL D O L J I U
PENTRU

Trebuinfaclasei ll-a a gc6lelorprimare urbane si rurate

de ambe-sexedin judetul Doljiu

DE
lVIoto:
Labor omnia vincit.
N. DINCULESCTJ
Instihrtor

Intnt'a,re eseeukr'td' An eonfbrrnitc^te cu progra?na, anal:itied, q,ctualrnente tn ui,g6re

gi aproba'td' cd, tent d;itktctic pentru tnud{d,mtntttl,
Ttritnar d,e onor. Ilinister a,l Cultelor
qi Itlstrwc{i'ttrui,T' publ'ice prin d,ecisiuraea No. 7O55p ilin 7p Octom,brie
7g96.

T6te drepturile rezervate conform legii.

Exemplarele vor fi semnate de autoi in dosul acestei pagini.

INSTITUTUL de EDITURA
-Elalla.n St fgna.t SarrrLtoa, Cra.l.o\ra.
4,897
 TRIME STRUL I.

Planul clasei.

$c61fi,estellocul, unde se adund copiiY,sX invele carte.

Clas5,se numesce camera sau sgla, unde se afld copiiY,
cari inva{5 aceleqYlectiuni.
Noi putem sH ardtdm prin linii, forma camerei, in cari
se afl6 clasa n6str5, cu bXncile, ferestrele q. a., qi desemnul
acesta se numesce planul clasei.
Pere teLe d,espre nf ;4ri ltfo'pte

.\

b
e)
'rl
B d n c i L e
e)

o
r)
a)
N

Perel e Le despre Me dd Di
PIanuI unei clase.

Exercifiide orientare.Punctelecardinale.
OmeniY pentru a sci, in ce parte se afl[ unii fa{[ de altii
au numit pe cer mai multe puncte qi anume:
Partea de unde r6sare s6rele, i-au dis REsil,rit,iar aceea
unde apun€, Apus.
 DacH ne voln aqeda aqa, ca sX avem R6sHritul la stdnga
$r Apusul la dr6pta, atuncYin fala n6strd avem M6d[-di, iar
in spate M6{i,-n6pte.
REsd,ritul,Apusul, ilI6dfi.n6pteqi M6{fi,-dise numesc Puncte
cardinale.
Punctele cardinale le insemn5m pe tabld qi pe plac[,
a$a:

)ttidit Nopte

b
.t

,Ae'tui-Di

PlanulSc6lei.
Dupf, cum am inv6lat s[ facem planul claseYpe tabl5 qi
*)
pe pl5,ci,tot aqa putem s[ facem qi planul scolei intregi
Planul pcolei Ne 1 de bae[i
OBEDEAT,{U

E r

Co r r d o r'

*) Se va desemna planul gc6lei respective.

 fmprejurimile sc6lei.

Unele sc6le au imprejur qi cdte o curte $i o grfldind.

Locul liber imprejurul sc6lei cflt e inohis cu gard, se nu-
mesce curtea sc6leY.
Grfidina este locul, unde se pun pomY,flori, vit[ $. a.
NoY putem s[ facem qi planul sc6lei cu curtea qi gr[dina.

Curtea' din d'oc

?drt,&
o
a,)

't ZicLuriLe ts
aJ

n ' t q)
a
J C O t a o

Zid.urile scoLei i
(5
B
\5
Cu rl ea. hitd

Casele 9i locurile din vecindtateasc6lei.

Imprejurul sc6leYn6stre se maY aflH qi alte case.
Noi putem sH le insemndm qi pe acestea p9 plan_,ar[-
tdnd partea in care se afld fie-care, dup5 punctele cardinale.

,:1

il"";
-^ -t-
I
 Casele sint puse in rindurY.Printre rinduri remdne un loc
deschis sau liber, care se dice stradfl sau uli(,H.
Stradele dupA cutlt vFdur'6rtr, le insemndntp e p l a n a $ a :
;

.D
JF
ril stradele cele lungi se-nlrmesc efli. stradele cele largi d e
b cle tot se nlllnesc buler-artle.
t IJn buler.ard se insernnd pe plan ast-fel:

Straclele aLl ql nntne; A$a a\ren in oraqul nostr.u

strada
Lipscanilor, Cogd"lnicdnu, Calea llnirei, bulevarclul
ClarolI-iu
$. a.

Casa pdrint6scd.
Casa pdrintdsc[ este aceea, unde locuesce tata, mama
qi
clr copiiY 1or.
Cele mai multe case cle prin orage, sint f5.cute de
micld. Ele all mai multe inc[peli. c[ri-

I
I

0 casd de cdr5midd,

t j
 7l

lemn'
)c La sate casele sint mai mici qi unele sint fxcute de

le

la O casil t6rdn6sc6de lemn'

tu
in p5mtnt'
$menii s[raci locuesc chiar in bordeie sdpate

qi

d-

i
I
: Bordeiir'
1

'qi fac case' pentru a se addposti 6rna de ger qi

Omenii
Yara de arqila sQrelui,
 Familia.

O familie in care tatXl citesce o gazetd,,iar marna suprave$h6zH,

copii. cari 'Ei inv6fX tec{iile.

Biserica.

Biserica Sf. IIie din Craiova.

 O bisericii de la sat.

Stradd, piald, relief, riu.

Strada }Iihai Yii6zul,

 10

il,Piafa nou[ clin Craiova.'

Dacd vom eqi afarx din oras orY din sat qi vom privi im-
prejurul nostrlr,'vom vedea, "cH p[mintul inul este pretutin-
denY $es sau neted, ca aria in care treerXm griul, sau ca apa
dintr'un elegteu, orY ca pardosdla claseYn6stre. Pe unele lo-
curY vom vedea ridicdturi maY marY ori maY micY, iar printre
ele adflncimi, pe unde curg pirae orY riurY.
Ridic5turile qi addncimile pflmintuluY, form6zd"relieful luY.
Locul acela de unde incepe a curge intdiil o ap5,se nu-
mesce isvor.
rsv6rele in cursurile lor intOlnindu-se se mdresc $i for-
m6zd"pirae, riuri qi fluviuri.
Piriu, se numesce un curs mic de apd, format din ploy
orY din micY isv6re.

J-
m-
in-
pa
lo-
bre

ut.
.u-
 I2

Oragul Craiova.

Oraq se numesce o intindere de pHmint, acoperit de case

mari. qi frumose. Locuitoriy oraquluyse ocupd cu comerciul
cutdiferite meseriY. si
craiova este.oraqul cel may mare din p5rtile aeestea.
-- Ea
intr'o posilie frum6s5 pe valeu ji,rt,ri.
."stg__aqe{at5
i-,Fly+:f :* :9 {ice,'cd se trage-agra ;" ,ugu'.u" craifi
".1,8
ilii"t-t::_.1:,^F':1i,^.11u ?u{o-irit de_de;i* .??" ii
ji *. r aq,d dnd _y num r, s ii i b;;tir.
il;.i'n
T-
maY.t^:i,l."
tdrdiu i 1g:. l..9 Cr.aiova.
s'a dis " " I ;"ilar
este oTuqmare qi. frum95 qi are o ^""-'qi
mullime de
9l"i-::-l aqternutecu piatr[. I]nere .iruau
:tj*"__tj,Tyu..,
pe marginY.
po'ri
MaYinsemnatesint:
1) CaleaUnirei, trece mijlocul oraquluyin direcliunee
de la lldd5-N6pte spre -tlfrl:
Ir6dd-di
2) Str.arlaI_.,ipscariilor
care incepe din strada Unirey qi mer-
ge spre R6sdrit.
3) stpda Justi{iei care plecStot din strada rlnirey qi mer-
ge sprq R6g[rj! pdn5_la paiatul justitiey.
4) strada lradona-Dudircareiircep6 din capurdespreApus
 13

Apus pdn[ la biserica

al stradei Lipscanilor qi merge spre

SE
si
tra
lu
re
ar Planul oraqului Craiova'

le
nl Pie!e.

)v P i e l e l e o r^ii"ti
a q u l u i _ C r a i o v a u n d e s e - g f l s e s c cqie Piala
l e n e cve-
esarii
pentru hran[ "iqir"te piu-tu p-"-stradi Justiliei
che sau Elca, fntre";"Xstra^dacu acelaqi nume qi strada
r-
S-tu Dumitru. tdrgul de s6p-
r- In partea de R6sxrit a oraqului, se afl[
tdmdn6.
S
 t4

Clddiri publice.
fn Craiova sint o mulEme de clddiri maryqi frum6se,
cele maY insemnate sint: Palatul justi{iei aqe{it dar
pe strada-cu
acelaqi nume.

Palatul Justifiei.

Lieeul ,rCarol I.iuoo pe strada cu acela$y nume.

Liceul Car.ol I-i[.

 r5

MaY multe qc6le cu localurYfrum6se, cum sint: scola lde

b[e!i No. L, o,Obedeanuoo qi sc6la de fete ,,Z-'oi$a
Brfincoveanuo6
dar aqe{ate in curtea bisericeYObedeanu;sc6la de bdelY ,,Tudor
acu pe bulevardul ,,Carol I-iu"; sc6la de fete ,,Re-
I-Iadimirescttoo
gina ElisabetaooS. a.
Dintre' bisericYca localurYfrum6se putem spuqe: S-tu Du-
mitru f5cutd numaY din piatr5, aqe{at5 pe strada cu acelaqY
nume; S-tu Ilie pe strada Lipscanilor; S.ta Treirtrepe strada
LiceuluY; Madona-Dudupe strada cu acelaqYnume S. a.

$c6la Obecleanu.

s, l r e l i g i u n e .
Locuitoriioraguluidupd nalionalitate
Ocupafiunealor.

In oraqul Craiova afarf de RomflnY se mai afl5 qi str6ini,

dar aceqtYdin urm5 nu sint aSa mulli. Num6rul Romfinilor
este de 5 ori maY mare ca al str6inilor. Atdt romfinii cdt si
str6inii se ocupd cu diferite meseriY.
Romflnii, GreciY, SflrbiY BulgariY, RuqiY etc. cred in inv6-
ldturile DomnuluY nostru Isus Cristos qi se dic de religiune
 lo

Creqtinfi,-ortocloxri.0r.reii saLr Israeli{ii cred in inv6!H.turile

unui proroc al lor numit l,Ioise, de aceea se dic de religiune
]Iosaicfl. Turcii, crecl in inr.dfdturile lui ]{ahomed, un sfint al
1or, qi se dic de religie }Iahomedanil.
Ocupaliunea. In oraqul nostru, cea mai rnare parte dintre
locuitori se ocup5" ctl diferite meserii, clintre cari rnai-.---rrpor-
tante sint: cisrndria gi cojocdria.

Lrr ateliet' rle cisnrXt-ie,

AItri locuitori fac comerciir salr negustorie, adicH cump6rH

gi vind diferite m[rfuri qi cereale, caqtigdnd prin munca lor
cele trebuinci6se pentru trai. Afar[ de aceptia in ora$ se mai
afl5 qi clasa func{ionarilor.
 I7

I
E
I

Un atelier de coiocdrie.

S a t u l .
In sat se afl5 mai puline familii ca in oraS. Caseles5te-
nilor sint maY mici ca ale or5.genilor.

H{i.ll lrslj Yedere din comuna L6mna de jos.

 18

In sat hti se v6d aga multe cl5diri marY pentru locuit sau
pr[v5lii, nicY biserici multe, qc6le, spileriY, casarme $. a. ca in
oraq. Stradele pe la sate nu sint aqternute cu p6tr5, nici lu-
minate n6p_teacu l5mpI, ca in orage.
Ocupaliunea locuitorilor de la sate, carY se mai {ic qi te-
ranY, este agricultura sau munca cd.mpului qi.crescereavitelor.

Secerigul.

Unii se maY ocupX qi cll stup5ritul, iar femeile, pe lflng5

ajutorul ce-l dau b[rbalilor la munca cdmpului, se ocupd cu
teseturi, crescereagdndacilor de m[tasd, cu crescerea qi pr[-
sirea pas6rilor domestice q. a.
Ilnii t6rani pe ldngb munca cdmpului, se mal ocupfl qi
cu dulgheria, dogflria, rot[ria S. a.
 ro

u
n
I-

Un cioban pflzind oile.

Locuitorii de Ia sat
se deosebescde ceYde
Ia ora$, atdt Prin ocu-
pa{iunea, cf,t qi Prin
imbrdcd"rnintea lor,
cale e. fflcut6 din te-
seturi, lucrate in cas6.

ga
cu
ra-

si
Portul din iudetul Dol-jiu'
 20

Comuna gi Cdtunul.
qi comun5urban5,iar satul se
.""r?;?TtJ""r#aY Qice {ice
nare niai nicd de familii. cari locuesc
I 6re_carede comuna de care
planul oraqului, tot a$a puten!ine.
-fqce

lVo nd,

__!_av_tu 2
I
,l
:l

.l

Wnt :l
Comrrml
nechLtel Eot
lC.il uL t. t.
i-Plilovuiut

SacL
Planul comunei plegoiu rlin plasa Durirbrava__Jin_cle_sus.

Organisareacomunei.produeliunileei.

T
T

ul cu consiliul comunal,se nu- t

+) n'ie-care
invElxtol va face plauul cornunel
n
.l
in care se afld.
 oraSulLti nostru
pepeni qi zarza-
fAn, iar spre IIe-
produc vin"

l m p r e j u r i m i l eo r a g u l u iC r a i o v a .

Dac[ eqim din ora$ spre ]Iec][-N6pte,- dflm peste drumul

fier. In acest6 parte se afld gi gara unde se opresce trenul.

t
l
t'
I
i

D6ue tlentrli in gara Craior-a,

llre ll6dd-Nopte qi Rds[rit de gar[ se afld d6lu1 r'iilor.

^comuna
e .'-.ti clel se'afl[ ruralh Glierceqti, unde se procluc
---riuri. Spre X{6dX-di
'rr',:€&. Ei R6s[rit de Gherceqti,se afIE"colnuna
, rinde se aflfl Ei gara ctl acelaqi nume.
I)ac[ vom lnerge spl€ M6qH-di pe SoseauaBechetului, a-
'--.t^:etttla Jiir, aci se ana un pod de fier frurnos, numit po-
'.
-.--Jitianu, pe uncle trece trenul, care rnerge la Calafat.
F .
22

I
t
t

I
i
:

Podul Jitianu.

Spre l{6de-4i $i Apus de Craiova pe $os6ua Bucov6lul,

dflrn peste c[tunul Mofleni, unde se uflu abatorul pentru t[-
ierea vitelor, cari se consum5 in ora$. Trec0nd pestel Jiir, a-
jungem la comuna BueovE{ul,unde se afl[ o fabricfl de t5-
bXc-[rie qi un arest, unde se inchid f[c[torii de rele.
Spre Apus de Craiova se afl[ comuna Cernelele $i mai
inainte pesle Jiir, se afld comuna Br6sta, unde se afl[ iar[qi
un mare pod de fier.
Iatd posilia satelor gi chumurilor din'mprejurul Craiovei.

{'R,1101'A

'mprejttr'.
Oragul Craiova gi satelo din

; - ---
-G-*.*v"-'!+-!q -----=.- - -
-.+
 l m p r e j u r i m i l ec o m u n e i C a r a u l a " )

D a c [ V o m e $ i d i n c o i l t u n a n o s t r [ E i v(nrntt
orrrmergepe$osea
itr clireclia Me{['n-6pte-Res5"-
lit. gdsi- .orrr".rll vH*op"' e ? ngA,o,tonu
..io-."- iu" 2 balciuri Pu 3t' i
rre vom merge drept spre R6- r""tf,7::z-:,i.::j:-L
ptanita I
.alit, ddm pdste comuna Cjt-
'-o",'u)
r;?;iL.-s;;;"M;d;;6ptu g" co-

se nllillesce Plenila' De vom

. ite4e-.1iEi APgs, ddm Pe-ste
a" ni'.ipi1i,'suifl[ comunaRu-
larii. 'nprejurul sau vecine cu co-
Prin urmare, comunele c1i9
Risipi{ii, Rudarii
^'rlna Caraula sint: Yartopu, Cotttii, Plenila,
[,

=i Corlatele.

tl
i1
-'-
---<s=tF)G---

i.

s6le in modul ar6tat aci.

Fie-cirle invdtfltor va face imprejut'iuile coltrunei
I
24

_.tr

TRIMESTRUL II.
P I as a O c o I u l-Amdr a d i a.

form1zil o plas5, care este f' ' ir

i l.i
nullitH Sub.prefeet. i ,_ \
lldqile au nume. \,, \_'\ 1 \, dr
Plasan6str[ Se nutitesce i t\ t/

Ocolu-Amf,radiai) lrentru 2 ', nrerirearr\ri

a
i
I
cd, coprinde conrur a
se afla'mprejurul t
I

colul ora$ului Cra I

p,eacela din imprej

irtui Amdradia.Acdstdpta- t
"... \. ".,
sI are 40 de comune.hqa 2 ', T 9
dar ea este de 4O qi mai
^;; -E N ) \ ''.'.. Qa
bine de ori mai;;;" o-' ' uN
comuna n6strd.
v
- \
zz \
-/(\
\riri
-*, 7
4

.." ( t*
rr^^:-x+xa:r^
T-_- . \\' \\ rD,trnrr,t
Yecind,t_d,{ile.
Yecmalauue.Impre;urul
Imprej uru lr
acesteipl4qi mai sint qi /.
altele.Acolo, unde se ter- i\.
mind qi incepe alt[ pla-
s5, .i"_t
^X ^+*i v
-^^-^^:'--rr
y*tginile ^
ei. Aqa, p1 ( -(-
spreR6s5rit se invecinesce '
h
..,...,
o _.,.{ ) $^ . i
crr-judelele
:.-l^+^r^ Tr
Romanali qi
O t
"r/ t 4la-queni \

VAlcea;spreApus cu plasa a
J i u - d e - s u s -D u m b f a v a ;
spre MedH-nopte
cinescecu pldqilery iudelul .Gorjiu qi spre
-r '- l\{edH.di se inve-
Baita gi Jiu-d6_josl
l) n'ie-care invdfX,tor va
incepe cu plasa respectivX.
 Relieful. PdmOntul acesteipl5qYeste acoperit cu multe de-
luri, mai ales in partea despre M6{[-nopte.
Apele mai insemnate, cari trec prin acest5 plasd sint:
Jinl, care este cel mai mare riu, vine din plasa Dumbrava-
Jiu-de-sus, trece pe la Apus qi NIedS-{i de Craior qi merge
in plasa Jiu-de-jos. Amf,radia, care primesce riuqorul Plosca,
curge de la Me{[-nopte spre Mede-di qi se vars5. in Ji[ la
comuna Tr6ca. Deosebit de acestea mai sint qi altele mai
micY, precum qi bdlli gi eleEteie.
Comnnele.In ac6st[ plasd, afard"de comuna urband Cra-
iova, dintre comunele rurale mai insemnate, putem splrne:
I[egoescipe Amdradia. Ocupalilrnea de c[petenie a locuito.
rilor e ziddria. Coqovetriitle sus qi de jos, unde se aflfl pod-
gorii cu vii qi pometuri.S$euiu, unde se produc mullY pepeni
qi varz[". BucovE{ul are o inare fahricS" de tflbflcflrie qi un a-
rest. In vechime aci a fost monastire.
Reqedin{a acesteYpldqi este in comuna Melinesci, situat[
in partea de M6Q'5-noptepe riul Amdradia.
Judecfi,toriade oeol. Pricinile qi neintelegerile dintre locu-
itori, le judecd o person5 numit[ judeefitor de oeol. Locul
unde judec[, se (tice judecfitorie.Judec5toria acestei pl5qY este ill

in oraqul Craiova. Aci se mai aflfl o judec5torie pentru ord-

qeni.

Plasa Dumbrava-Jiu-de-sus.

Spre Apus de plasa Ocolu-Amflradia se intinde plasa I)um-

braya-Jiu-de-sus.Numele acesta i s'a dat de la multele dum-
brdvi qi de la riul Jiu, care o udd in partea de sus a lui.
Se tnt'ecinescela Me{[-nopte cu judelul Gorjiu; la Me{5-{i
cu plasa Cdmpu qi- Balta; la R6sdrit cu Ocolu-Amdradia si '
la Lpus cu lriaelirt Mehedinli qi plasa Cflmpu.
Relieful. P5mOntul acesteYpldqi spre Medfl-nopte e acope-
rit cu d6luri, iar spre I{6dA-Ctiparte e cu d6luri, parte qes.
Riurile, care o ud5 sint: ,Iinlo vine din judetul MehedinfY,
'udd
partea de sus qi trece in plasa Ocolu-Amdradia; I)iisnir.
(,uiul, curge in partea de Me{[-{i qi trece in plasa Balta.
Comunele.Acest5 plasd are 43 comune. Cele mai insem-
nate sint: Yd,rtopu, Yfirvoru qi Ciutura, unde se fac bilciuri
 26

JT

(*. aar

'c\
v

anuale; Vela uncle se afl[ o judecdtorie de ocol; Pleqoiu $i

"Mih;i
Sopotu, comune mari; Cerniltesci,Lrnde Domnul {6rei,
YitezuI, a bhtut oqtirea turcdscd la anul 1596; Tintf,reni, mic
tdrguqor.
Reqedin{aacesteipl[qY este in comuna Filiaqi. Aci se maY
afl[ nn spital, o stalie de drum cle fier qi o companie de
dorobanti.
rla
P a sa rJiu-de-jos.
Spre ltddd-di de plasa
l a, sS A Ocolu-AmXradia pdn5" in DunXre,
11z
-jo
e-i
se tntinde plasa Jiu.de.joso
os.numit[ ast-fel de la riul Jiu. care
in aceste pdrli este in partea lui de jos.
r"u; la^R6s[ritcu judelul Po,Tu- i' I i :
;;ti qi lti Apus cu"Plasa,B3l!3'-
- 'Relieful. i \ ] i\.,;-
pl5qi
PdmOntulacesteY \ ) i tt
pestetot esteo cf,mpieintins[,
-^^^+^ {^{ ncra n nfirnnio
intinsH. Si
si \
\
(*
fr \ \ i
ffi#;ffi;;?yi i"'*'",119. +*+
sint:
o\
- i ): i i'oo
Afele, cari .,"tq p'aci
. 5: i i -,
DunX,iea,vine de la A
spre R6sdrit, fornrAt
me de lacuri Pline
insule Pdduri qi
insule cu Paourr Fr rz
curge de
C[e la
Ia IVfega-II:PUUvDPru spre^ rvre;
M6{d-n6pte rvrv- a 't
/\f \ ''irFrirF
CUfge 2tt '-j
riti,n.i,,,,+'i'i'r'r''
d[-Ai si se vars[ in Dun[re lflngd i- i i 5 ) \**hi t ' ,
ssalul
a t r i t-Deuuuu
b e c h e tPrr[
p r i na)
B gSurr'
rrfli. \ f) (\ 1-./
I--,-
compun ,acdstd ("
( vBechetu
{Bechetu \;
ti
Comunele,bari
rr^*'rnnl.t
..or"Y nrrrrln1ln acestd s
N/ i /

ptasX,sint 23, dintre,caii,celemai % i

ittsemnate sint: Sadova, comun[ u %
fr3ifi"Ti?"ti".?fi.H"1'ltti,#fii , o^
I 1l Iunde se
f

tle Giormane,h;;;ffi;; Mtt., ;i"CXl6taqisint comune

rult Pesce.
ontu Beclretu, care e Si Port la
lecfltorie cle OcoI, un oficiu te-
Le dorobandi.

Plasa Balta.

Spre Medfl-di de Plasa Jiu

Am[fadia PAn6 in Dunflre, se
ast-fel de Ia multele b[Iti' ce i

npu.
t,i-itt partea de jos a judelului
 28

Or
(u
$
9 ...'
$ .''

Q /
g a /

E i
\
/' t%tsttt.
o-

t ) L G A

pe marginea DunSreY,este o cdmpie intins5, forte productivd

in cereale Si av6nd o mul{ime de bdlti pline cu pesce.
Apele, cari curg prin linutul acestei pldgi, sint: I)unh,rea,
oare formezd.mai multe insule, din cari cea mai mare e Co-
pani{a; Jiul, curge in partea de M6{d-nopte qi R6sdrit qi D[s-
nE{uiul curge prin mijloc.
tsilt-ti sint: lTedeia,cea mai mare, apoY Cfi,rna,Bistre{u qi
Rastu.
Comunele,cari o compun, sint in num6r de 27, dar cele
mai insemnate sint: $egarcea,comun5"mare, are vii bune, aci
e Si o stalie de drum de fier; Bfi,ileseio
asemeneacomun5.mare
qi frum6s5, are un spital, o stalie de drum de fier qi aci se
fac mai multe bdlciuri pe an. Imprejurul acesteicomune s'au
dat mai multe b[t5lii intre Ruqi, Turci qi Romdni; Bistre{ul,
port la Dundre.
Reqedin{aplX,gei,este in comuna B6,rea,unde e $i o jude-
c6torie de Ocol.
 i

i
I

P l a s aC d m p u l .
I
Acest5 plasd este situat5 in partea de Mdd[-gti qi Apus,
intin(tOndu-sep0nd in Dun[re.
S'a numit ast-fel pentru c[ pdm6ntul s6u e o cf,mpie in-
tins6, acoperit[ pe un:Ie locuri cltiar cu nisipuri, unde nll
crescenimic.
DT.1:",,
.-l_1_
_
3- i
o"
s'ti"'"{:::,.."'.}!y
-Pteni,tctoz"'

I
i-
{
t
I

.t
!

t .
." r>

/;

t'-efu

A
Dund,reacurge prin pdrlile cle Apus qi \{64e-di, form6.nd
in cursul s6u mai multe insule.
Se invecinesce la R6s[rit cu pl_aqaDumbrava-
\recinX,t5,{ile.
Jiu-de-sus qi cu Balta; la apus clr judelul MehedintY_S_iclr
Dun5rea; la M6{[-nopte cu Dumbrar.a-Jiu-de-sus qi la M6C[A-
di cu Bulgarra, despHrlindu-seplin Dun5re.
Comunele,cari o compun, sint in num6r de 24, dar cele
mai insemnate sint: Cet-atea, port Ia Dun[re, Poiana.mal'ee

:=*,'+x{Fffi#r
 30

rde s'au intdmplat rnai multe

omdni. Imprejurul acestor co-
3e. Orodelu, Caraula qi Pleni{a

. -Rgtecli'fapl[qii, se aftd in lli; ,t calatat, uncte se afld

o
judecdtorie de ocol, o stalie cle drum de fier qi mai multe
autoritd!i.

DIFERITE NOTIUNI GEOGRAFICE.

Indllimi, Vei, Ape.

ta p[mintului iau numele de

de r-[i.
I nici o ridic5tur5, atunci se
Mhgurft _salr nror-ilii. se ll'mesce o ridic[turx de pdrnint,
care se inal!5 pe o cdrnpie, pe un cl6l gi chiar pe Lln munte.

\-erlere in natrLlX. \-eclere pe haltX.

Dac5. ridic[tura se lungesce pulin may mult qi nu este

prea inalti, atunci se num-esced^eluqi,iar dac5 se lungesce
maY mult qi este maYinalti, atunci ia numele de cl6l.

\-eclere il nat'.u.X. Yedere pe !ar.t5.

 31

odnd virful unui d6l merge ascu{indu-se'atuncY fotm6zd'

o- colinil.
-
bacfl indllimea de p[mint se ridicd f6rte sus' atunci se
numescemnnte
Muntii sint mai in tot-d'a'una petroqi'

Yeclelea in naturd,. Yeclerea pe hart6.

Peste mun{i nu putem trece oli pq unde am voi'

pe unde putem trece
ir;";"" itrec6t6rdse numesce locul,
dintr'o parte' in alta a muntelui'

rj

Yedere tn naturl. Yedele pe har"t[.

Printre deluri qi printre rnunli qi chiar P" ,q5"*int qes, se

mici,
afl[ adhncimi de ier11ittt, unele mai mari qi altele mai
cari se numesc Y[,i.
c6nd dou6 deluri sint apropiate mult unul de altul, adfln-
cimea dintre ele se numesce vf,lcea'
-----Locul,
de unde valea incepg a se.Idrg-i' Senumesce gura'
viliio iar partea unde sc tennind, se $tce lulloul Ya[.

Vedere in naturd. Yedere pe hartH,'

 '-1t

Locul de uncle incepe a curge intAiir o apd, se

numesce
isyor'.

\-eciere in naturd. \-edere pe har-tir.

rsv6rele intalnindu-se in cursllrile lor, se m[resc
ine?: pir.ae, riuri $i fluliuri. $i for_

fr
Pirfiu se nlllnesce *n curs rnic de apd, format ctin
gi mici isv6re. ploi
I!{ai multe. pirae 'nirclu-se intre ele, fonn6z1" -
un
- r.iu.
Riurile uninclu-se intr.e ele, form6z5"'un fluyiu.
^ - Locul, uncle un riu se r.ar.s5in altul, se nulnesce g.ur.asall
..4

imbuc[tura acelui rlu.

r, se numesce albia sa.
ari curge se numesc termurile
L cotro cLrrge o ap[, a\reln la
iar la stdnga, malul stfing.

:'
- \ -=J'-
",:;i\
Lln flLrr-ir"L.

l{ai in tot-ci'a-una r.iurile in cursurile lor forrn6z[

insule.

f'eclere iu latur5. l'edere pe tiai.ti.

 fnsultr, sau ostroy" se numesceo bucat5.de p5mint,
jura-td de tote pdrlile de ap5.. incon- i

Lac se numesce o ap[ stdt5t6re, inconjuratd" de t6te

p5r-
{ile de pdmint.
Baltfi se numescetot o qpd st5t5t6re inconjuratd"
mint, dar care e may nrare de cd"tlacul. de pX-

In vedere. Pe hart5.
Peste riurY 6meniy trec cu luntrile sau pe podury. podu_
rile sint ori stxt5t6re, ori miqcdtqrg. p_ecel6-,''iq.H#ru,
nii le mdnd cu lopelile sau cu p),elinile. 6me_

Pod stXtdtor.

Pod umbl5tor (migcdtor)peste Jifi, la com. FratogtiJa.

OGografl&DoIj.
lrtasa .riu-ae-sus-Dunbrava.)
CXlugarii. (Uu obiceiir vechiir la lorndni)
 r v . i .

- r' t',..,i /-
q \") . 1 .
":\
ft

)f, ,
;r.d.':,
6

'
. \<A
t\. \'r '
) r;'
'. ' t{uK*o1.-....j
'r 'i,
_iari

\ ' 1
FD ..i.r.i''
F
N .
i
; \, i.. <-/
t
i \ " .\. ( "
\i't_
\ I -au-_I '\
'r. d
\l! 1

\'''!,."u"u'u'
J-ruo,or,
' -Y'! ic
|
/
.' ,4r&t-ct,
\ +
\",/
. / I i i'../A rCoNvenia*'
Y -'v..;t
,..r
-Bucoyetu
A rSZaa
7
7

)
t',/

li: &

$Barcct
,!,,

I
corno
o I

Bish.et !

-LL at 9

B U G A R A

,
- 5
 35

TRIMESTRUL III.
JudelulDoljiu.

DupS oum maY multe comune fotmezd.-o plas[, tot aqa

*x* -'.rlte plHql form'zd un jutleJ sau tlistrict.
tote pldqile ce am inv6!at, alcdtuesc judelut nostru nu-
mit Doljiu.
^^"^".1"46t"f
Doljiu este cam de 5 orY mai mare de cflt plasa
n6strd.
la REsXrit cu judelele Roma-
edinli qi Gorjiu; Ia M6dd-noPte
i-di cu ttera Bulgaria, de care

no prin care judelut nostru se

a d^eprin 'mPrejur, este figura
unui pesce, ac6sta pentru cd"din n'etlite sa1e,-se sc6te mult
pesce.

.j)--'.\,\x
(--'7/7)
'u//u
/ c \\
/ //"\
u'

l{arca judetului Doljiu'

 Reliefulpdmintului.Forma sub care se presint5 inaintea
ochilor noqtri suprafaliapdmintuluY se dice relief.
Pf,mintul judelului Doljiu, spre Med5-nopte presintd o
multime de deluri, acoperite cu pddurY qi tufigurY, qi vHY cu
luncY.Prin centru d6lurilc' sint mai mici qi cfi.mpiileincep sH
se formeze, iar spre Mdd5-gi este un qes intins.
D6lurile mai insemnatesint: Ohedinul,careincepe de ldn-
gd Ji[ spre M6{5-n6pte de cornuna Brdsta Ei merge spre
plp p?l[
Apus .iudetul Mehe{iqtY;
ndn5" in judetul MehedintY: d6lul_JiuluYo Aknajql, Fra.
d6lul JiuluY. Alm5,iul- Fr.n.
toqti{a,
stita, Muereni, Df,sndtuiului" Caraula g.
Muereni" d6lul Df,snd(uiului, s. a..
Apefe. Riurile mai tnsemnate cari udH plmintul judelu-
lui nostru sint:
1) Dun[rea, fluviu, curge in partea despre Apus, udflnd o
parte din plasa Cflmpul qi se intinde spre R6s[rit d'alungul
s6u, form6.nd mai multe be$i, din carese sc6temult pescelqi
insule acoperite cu lunci qi pdqiuni.
2) Jiul, curge prin mijlocul judetului, in direcliune de la
Medd-nopte-Apusspre M6de-di-R6sdrit,trecepe ldng5.Craiova
qi se vars5 in Dundre Ia satul Bechet, prin g guri.
3) AmX,radia,curge prin partea de 1\{6d5-n6pte-R6s5ritqi
se varsd in Jiil apr6pe de Craiova, qi
4) Dd,snX,{uiul,
curge prin centru qi se varsd spre M6d5-di
in balta Nedeia.
Ballile._Celemai mari sint: Cetatea,Ifedeia qi Cfi,rnape
ldng5 satele cu acelaqinume.

P l d g i l ej u d e l u l u iD o l j i u .

Cele cinci pldqi in cari se irnparte judelul Doljiu sint:

1) Amf,radia.Ocolucu reqedinla in comuna lfelinescE,
2) I)umbrava.Jiu-ile.sns ,, ,, Eilias|,
3) Jiu-de-jos ,, ,, Bechitt,
4) Balta ,, ,, Bd,rca,
5) Cfi,mpul ,, ,, Culafat.
Orage in judef. Afari de Craiova, in judelul nostru se
mai afl5 un oraq numit Calafat,situat in partea de Medd-{i
qi Apus, pe marginea Dundrei, Are o schel5 insemnat5.unde
se vind multe cereale.Este reqedinla p1[Eei Cdmpul, are tnai
rnulte qc6le, o cazarmd",o spi{erie $._a. Imprejurui- acestui -t
I
t)r&$ s'au dat mai multe bdtfllii, intre Ruqi, T.rl.i qi .Romdni.
'Cei
t
l
de comunicalie. I'Iai t6te comunele jgdelului nostru,
sint legate intre ele prin drurnuri qi gosele. Cele inai inserl-
nate sint:
1) Druttrul cle fier sau calea feratd, care vine de la Apus,
trece pe ldngd Craior.a Ei merge spre R6sdrit prin alte judete.
2) Drumul de fier care plei[ Ctln Craiova Ei merge la Ca-
lafat qi:
3) Acela care ptdcd din corrluna f iliaqi qi nerge spre 116-
r.1[-nopte.
$osele sint:
Aceea care vine de Ia Apr-rs clin jucle{ul }{ehedin{i' tlece
prin
t Craiova qi merge clepaite sple_RdsArit, pr_in.alte .judele.
Deosebit de acest-amai are Ei altele, cari legd Craiova cu
cliferite alte comune; a$a sint:
De,qla Craiova Ia oragul Caracal clin iudelul Romanali; I

',, t, ,,Calafat; I
,, ,, comlrna Cetatea;
,) ,, ,, Bistre!;
,, ,, ,, Bechet;
t, ,, Cerndtescispre Apus.
t',

I
I

j
'l
I

t
Vase plutit6re in polt (-schel[). \
I
f r
It

-,=--:,, --,',*.--j.er=.rl: ={'G*-.----.I-=-.i*#+ .+--' ^-

 ApoY mai sint qosele prin tote comunele, legAndu-le un
clr aIta.
In jude.tul nostru comunicalia se mai face $i pe DunHre
cu vap6rele, carY opresc la Bechet, Bistre.t, Calafat qi Ia Cetate.

Ocupaliunealocuitorilor.Agricultura.Industria.Comerciul.
P5mintul acestuYjude.t este din cele mai productive in
cereale.Pfldurile qi luncile dau tot felul de lemne pentru con-
strucfii. D6lurile produc vinuri. Ydile dau pH,qiunigi livedile
cu frne{e. Pe ldngd albiele riurilor qi pe vdY, 6meniY se o-
cupd cu grildinf,ria.Din b5l{i se scote mult pesce.
Tote produsele pdmintuluY acestui jude!, fac ocupaliunea
locuitorilor, dar cea mai din'tdiir este agrieultura.

n'abricXpentru tXiat lemne 'de construcfii.

Industria.TotTcepot produce 6menii, q,lucrdndcu mf,.inile

ori cu magine se numesce industrie.
In judelul nostru alrem fabrici de cH,r[midH,, de sf,pun,lu-
mflirX,ride seu qi de c6rd,,de apf, gaz6sH,
$. a. dar cismH,riaqi co-
joefria sint ocupatiunile de cdpetenie.
Comerciul.Munca ce o fac^6menii vin{Ond qi cump6rdnd
diferite m5rfuri, spre a avea un c5qtig in banY, se numesce
eomerciu!
 In iudetul nostru comerciul se face mai mult cu produ-
cu vinuri
"diferite apoi cu lemnh,ria, animale domnestice,
sele a$iicole,
Si cu md,rfuri, ce ,se aduc qi se vind de negustorii
din oraqe qi din sate.

Capitalajudelului.Autoritdfijudelene.

In capul jude,tuluYse afld un administrator numit Prefect.

Prefectul^'Si are reqedin{a in Craiova.Craiovaeste capitalaju'
de{ului Doliiu. Localul undg luctezd.prefectul se numescePre-
fecturil. Localul unde se afld prefectlra se mai {ice qi palat
administrativ.
afl[ o autoritate numit[ eon-
:rs6ne alese din judet. Con-
lctul, conduc afacerile jude-
nndtd{irile ce trebue f[cute,

rluY se maY afld o autoritate

Tribunalul se compune din /' -
,tori, cari judecH afacerile din-
e judece judec[torul de ocol.
In Craiova se tnai afl5 qi o altd judec[torie, mai mare de
cdt Tribunalul qi care se numesceCurteade apel. Curteade apel
judecd
- proceseledintre locuitorii a mai multor_judele.
Localul unde sint adunate tote judecdtoriile unui judet
se numesce palat de justi{ie.
In capitaia judelilui be .maYafl[ o autoritate numit5 Re'
visorul gc6lelor.Revisorul qc6lelor observ[ bunul mers al qco-
lelor din jude!.
Tot in capitala judelului
-sau se mai afl5 o Protoerie,unde lu-
cr1zd.un Protopop Protoereir, care ingrijesce de mersul
regulat al bisericelor din jude!; qi o Casieriegenerald,, unde se
adund banii publici din tot judelul.

r.I N E.