Apendicita 2021

ASOCIAŢIA MUTUALĂ ,, AMUS ” FRANCE – ROUMANIE
ŞCOALA POSTLICEALĂ ,, LOUIS PASTEUR”-DEJ

FILIALA CÂMPINA
SPECIALIZARE: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
LUCRARE DE DIPLOMĂ
ÎNGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE

PACIENŢILOR CU APENDICITĂ ACUTĂ
ABSOLVENT:
PASTRAMAGIU ADRIAN
CÂMPINA-2021
CUPRINS
I. Motivaţia lucrării 3
II . Scurt istoric 3
III . Definiţie 5
VI . Etiopatogenie 6
V . Anatomie patologică 7
VI . Simptomatologie 8
VII . Forme clinice 10
A . Forme clinice după evoluţie 10
B . Forme clinice după sediu 12
C . Forme clinice după vârstă 13
VIII . Diagnostic diferenţial 13
IX . Tratamentul 13
X. Anestezia 14
XI . Studiul de caz 16
A . Cazul I 16
B . Cazul II 34
C . Cazul III 52
D . Evaluare finală 69
XII . Fişe tehnice 78
XIII . Evaluare finală 112
XIV . Bibliografie 113
I . MOTIVAŢIA LUCRĂRII
Ideea întrajutorării umane s-a născut odată cu omenirea. În decursul storiei se găsesc
nenumărate exemple ale solidarităţii pe care oamenii şi-au manifestat-o faţă de semenii lor aflaţi
în suferinţă .
Boala este un proces progresiv la care echilibrul psihic sau somatic este tulburat, aceasta
având ca urmare lipsa de adaptare a organismului la mediul în care se află.
Fiinţa umană este considerată o entitate bio-psiho-socială astfel încăt ca asistent medical
va trebui să dăm dovadă de profesionalism, încredere, confidenţialitate, fără de care actul medical
este compromis.
Mi-am ales această temă de proiect , < APENDICITA ACUTĂ >, deoarece este o
boală care poate fi controlată, depistată din timp, iar apendicectomia permite pacienţilor o viaţă
absolut normală.
Asistentul medical va trebui să aibă capacitatea de empatie foarte dezvoltată pentru a
înţelege şi diferenţia simptomele pacienţilor.
Din acest motiv, am concluzionat ca similar altor boli, apendicita acută ar putea fi
prevenită prin acţiuni de educaţie sanitară în rândul populaţiei generale şi că în acest sens
asistenta medicală are un rol important.
Astfel m-am decis să aprofundez studiul acestei afecţiuni, insistând pe cauzele ei şi pe
tratamentul medicamentos de care beneficiază.
II . SCURT ISTORIC AL BOLII
În ţările europene şi în Statele Unite ale Americii apendicita acută este cea mai frecventă
urgenţă chirurgicală abdominală.
Deşi cunoscute din cele mai vechi timpuri, inflamaţiile acute supurative în fosa iliacă
dreaptă purtau denumirea de ,,peritiflită,, şi erau atribuite inflamaţiei cecului.Doar în 1886
Reginald Fitz, bazându-se pe date morfopatologice, propune termenul ,,apendicită,, şi recomandă
înlăturarea apendicelui ca tratament curativ al acestei maladii. Prima apendicectomie în epoca
chirurgiei contemporane a fost efectuată în 1884 de Kronlein după recomandarea lui Miculitz.
3
În 1889 Chares McBurney descrie simptomatologia apendicitei acute, bazându-se pe 6 observaţii
clinice, iar 5 ani mai târziu propune incizia, care respectă musculatura, vascularizarea şi inervaţia
parietală.
Pentru generaţii întregi de medici, mica prelungire a tubului intestinal aflată în partea de
jos a cecului, era numai un reziduu care nu folosea la nimic. ,,Oricum nu are nicio utilitate,, era
justificarea chirurgilor faţă de cei care se temeau să facă operaţia. Medicii cred astăzi că
apendicele ar avea un rol nobil în fiziologia umană. O echipă de cercetători americani a
descoperit că apendicele este o rezervă strategică de bacterii ,,bune,, cele care trăiesc în mod
obişnuit în intestinul nostru în perfectă simbioză cu organismul uman şi care permit o digestie
corectă. Când intestinul este slăbit de o infecţie care a eliminat bacteriile, cele care au
supravieţuit în siguranţă în apendice pot reface rapid bacteriile din intestin.
Extirparea apendicelui nu împiedică o dezvoltare normală şi nu are consecinţe negative.
Cu siguranţă, că pe viitor operaţia nu va fi prima opţiune în caz de infecţii. Numărul mare de
apendicectomii este cauzat de alimentaţia bogată în grăsimi, zaharuri şi mâncăruri prea elaborate.
De exemplu, în Africa şi Asia, unde alimentaţia este cu totul alta, mult mai sănătoasă, apendicita
este aproape necunoscută.
La majoritatea persoanelor, apendicele nu cauzează niciun fel de probleme. Totuşi, în
mod ocazional, la nivelul acestuia se pot acumula bacterii, devenind tumefiat şi infectat. În cazul
în care apendicele infectat nu este îndepărtat chirurgical, infecţia poate duce la fisurarea sau
ruperea apendicelui, ceea ce duce la răspândirea infecţiei în cavitatea abdominală, având drept
consecinţă peritonita.
Apendicita acută poate surveni la orice vârstă, însă frecvenţa cea mai mare este între 10
şi 30 ani, motiv pentru care a fost denumită şi ,,boala tinereţii,,. Nu se ştie exact de ce unele
persoane fac apendicită. Uneori, apendicele poate fi blocat de un fragment dintr-un aliment,
sâmburi de fructe, de constipaţie, de tumefierea ţesuturilor, de paraziţi sau bacterii care ajung aici
din altă parte a organismului. Persoanele în vârstă, copiii mai mici de 2 ani şi femeile însărcinate
pot să nu prezinte durere în fosa iliacă dreaptă. Există, de asemenea, numeroase afecţiuni care
dau simptome similare apendicitei.Totuşi, deoarece apendicita se poate agrava într-o perioadă
scurtă de timp, se recomandă consultarea imediată a unui medic dacă sunt prezente simptomele
de mai sus. Tratamentul este mult mai uşor dacă apendicele nu s-a rupt. La majoritatea
persoanelor,apendicele nu se rupe decât după cel puţin 24 ore de prezenţă a simptomelor.
4
Apendicectomia constituie una din cele mai frecvente intervenţii chirurgicale din
chirurgia generală. Una din 6 persoane suferă de apendicectomie. Apendicectomia are un impact
economic şi social important.
III . Definiţie
Apendicita acută este o afectiune chirurgicală caracterizată prin inflamaţia apendicelui

ilio-cecal. Ea reprezintă una din cele mai frecvente cauze de suferinţă abdominală, poate avea o
evoluţie acută sau cronică.
Anatomie si fiziologie
Apendicele este un tub cilindric, lung pâna la 9 cm, ce se aşează din fundul sau de pe
faţa mediană a colonului.Baza sa se afla la locul de confluenţă a celor trei temii musculare de pe
cec şi la 2 cm de valvula ileo-cecală; are o formă sinuoasă de cele mai multe ori cu o porţiune
scurtă, vodiculară, fixată de cec şi o porţiune lungă, flotantă, care este mobilă. De la locul de
implantare în cec a apendicelui pornesc cele trei temii musculare ( anterioară liberă
posterolaterală şi posteromediană aderente ). Este situat în fosa iliacă dreaptă, dar în legatură cu
anomaliile de dezvoltare embriologică a cecului mai poate fi gasit în:
5
- poziţie înaltă – cec orizontal în poziţie sublupatică, apendicele venind în raport cu
vezica biliară;
- în stânga – situs inversus;
- poziţie joasă – lombară, iliacă pelvină.
Orificiul apendicular este situat la 1,5-2 cm sub valvula ileocecală. Forma este
infundibulară sau circulară. Mucoasa descrie la locul de implantare o cută proeminentă: valvula
lui Gerlach.
Structura apendicelui se caracterizează prin existenta a patru tunici:

- tunica musculară alcătuită din perineul cecoapendicular;
- tunica musculară alcătuită din fibre longitudinale;
- stratul submucos;
- tunica mucoasă ce prezintă un număr mare de foliculi limfatici, fapt pentru care
acesta a fost denumit tousila abdominală.
IV. Etiopatogenie
Apendicita acută poate surveni la orice vârstă, însă frecvenţa cea mai mare este între
10-30 ani, motiv pentru care a fost denumită şi ,,boala tinereţii”. În apariţia apendicitei acute
elementul patogenic determinant este cel infecţios care găseşte condiţii favorizante prin:
6
- situaţia anatomică a apendicelui care constituie un fund de sac cu conţinut
bacterain, ce se poate exacurba prin transformarea într-o cavitate închisă prin obstrucţie ( copoliţi,
corpuri străine în special, sâmburi mici de fructe );
- constipaţie cronică;
- parazitare ( oxiuri, ascarizi, tenie );
- infecţii generale ( gripa, angine pneumococice);
Agentul infecţios nu este un germen specific, cel mai frecvent se găseşte colibacilul
singur sau în asociere cu alţi germeni: streptococ, pneumococ sau anaerobi ( bacilul
funduliformis ). Pătrunderea microbilor se poate face local prin efracţia mucoasei apendiculare
sau pe cale hematogenă în cazul unor boli infecţioase.
V . Anatomia patologică
Aspectul anatomico-patologic al apendicitei acute este variat si depinde pe de o parte de

circulaţia microbilor, iar pe de altă parte de reactivitatea organismului, astfel putem avea:
a) Apendicita acută catarală în care apendicele este congestionat, hiperemiat cu desen
vascular accentuat, mezoul evidenţiat şi mucoasa îngroşată cu pete echimotice.
b) Apendicita acută flegmonoasă în care apendicele este mărit de volum, cu aspect de
„ limbă de clopot”, cu luciul seroasei dispărut, cu false membrane, mezoapendicele este infiltrat,
friabil, cu adenopatie, iar în lumenul apendicelui găsim puroi şi microabcese parietale; în
cavitatea peritoneală găsim un lichid seros, tulbure, cu false membrane.
c) Apendicita acută gangrenoasă în care apendicele are culoarea neagră-verzuie, cu
aspect de „ frunză veştedă”, peretele flasc poate prezenta una sau mai multe perforaţii;
mezoapendicele este edemaţiat, friabil, vasele apendiculare trombozate; în cavitatea abdominală
lichid tulbure, fetid şi infecţios.
d) Plastromul apendicular se caracterizează prin aglutinare de anse şi marele epiplon în
jurul apendicelui, care are aspect flegmonos, pentru a bloca aspectul inflamator. Este o peritonită
plastică. Plastromul se poate resorbi sau abceda, deschizându-se în peritoneu, într-un organ
cavitar sau la perete.
e) Perforaţia apendiculară reprezintă o formă evolutivă a apendicitei flegmonoase, dar
mai ales a celei gangrenoase. Perforaţia poate fi punctiformă sau din contră, atât de mare încât
7
amputează segmentul distal al apendicelui . În jur se găseşte o inflamaţie de tip inflamator, reacţie
fibrinoasă şi o cantitate variabilă de puroi în fosa iliacă dreaptă şi în fundul de sac Douglas.
VI . Simptomatologia
a) Semne subiective
Durerea începe insidios, surd, în fosa iliacă dreaptă şi se intensifică din ce în ce mai
mult. În stadiu avansat al apendicitei acute, durerea poate fi foarte puternică şi permanentă. De
obicei durerea în apendicita acută este semnalizată de bolnav ca venind din partea medie a fosei
iliace drepte, dar atunci când apendicele este situat retrocecal, durerea poate veni din profunzimea
fosei, simţindu-se mai violentă în spate decât în faţă. În acest din urmă caz, ea se accentuează
când bolnavul mişcă membrul inferior drept şi contractă muşchiul proas-iliac.Dacă apendicele are
o altă poziţie intraabdominală ( nu este situat în fosa iliacă-deaptă ), fără îndoială că duerea este
semnalizată de bolnav ea venind din acea zonă, dar acestea sunt cazuri excepţionale. Ele fac
foarte dificil diagnosticul diferenţial cu alte boli. De foarte multe ori, durerea iradiază din fosa
iliacă dreaptă în epigastru, deoarece există o conexiune nervoasă între aceste zone ( această
conexiune se evidenţiază adeseori şi în timpul apendicectomiei, mai ales în cea făcută cu
anestezie locală ).
8
Durerea din apendicita acută poate fi confundată cu durerea din colica renală, dar
aceasta din urmă este de obicei intermitentă (colicativă ) şi este situată posterior ( în regiunea
lombară); sau cu durerea din colica hepatică, aceasta fiind însă mai intensă în hipocondrul drept.
Apendicita acută poate fi confundată adeseori, datorită localizării în vecinătate, cu o sarcină
extrauterină ruptă, cu o salpingită acută sau cu un chist ovarian drept torsionat.
Greţurile şi vărsăturile apar frecvent, mai ales la tineri şi la copii.
Constipaţia însoţeşte de multe ori apendicita acută dar sunt şi cazuri de apendicită acută
în care întâlnim scaune diareice multiple, ca în enterocolită, determinate de un proces inflamator
concomitent şi a altor segmente intestinale.
Frisonul nu este întotdeauna prezent, dar dacă bolnavul îl semnalează, este un semn de
evoluţie gravă, spre gangrenare sau abcedare, fapt care trebuie să grăbească intervenţia
operatorie.
b) Simptome obiective
Durerea este confirmată de palparea regiunii iliace drepte, ea este de obicei concordanţa
cu stadiul evolutiv al apendicitei acute, fiind extrem de vie în apendicita gangrenoasă şi mai puţin
vie în apendicita acută catarală incipientă.De multe ori se pune în evidenţă o hiperestezie
cutanată.( durere la cea mai mică atingere a pielii din regiunea iliacă dreaptă ), după cum se poate
pune în evidenţă un semn deosebit de important-semnul Blumberg pozitiv care se întâlneşte şi în
peritonită acută.
Apărarea musculară-la palpare muşchii reacţionează, apără, încercând să oprească
pătrunderea apăsării mai în profunzime. Este mai evidenţiată în stadiile mai avansate ale
apendicitei acute.
Contractarea musculară netă nu apare decât în stadiile avansate de apendicită acută, când
procesul inflamator interesează seroasa apendiculară şi se extinde şi la seroasa peritoneală. El
arată evoluţia gravă a procesului inflamator şi obligă să se grăbească intervenţia chirurgicală.
Febra este prezentă. Nu concordă însă întotdeauna cu gravitatea procesului
anatomopatologic. Adeseori chiar în cazuri grave- gangrene care evoluează către peritonită, febra
nu depăşeşte 380C; de obicei bătrânii nu fac temperatură ridicată, în schimb copiii fac chiar în
cazurile mai simple de apendicită acută catarală.
9
Pulsul – numărul de bătăi cardiace pe minut este crescut, fiind concordant cu
temperatura.Dacă depăşeşte120/minut şi are amplitudine redusă este semn se evoluţie
defavorabilă şi trebuie grăbită evoluţia operatorie.
Tensiunea arterială este de obicei normală. Scade numai în stări toxice grave cu
apendicită acută gangrenoasă sau chiar peritonită, arătând în acest caz un pronostic rău.
c) Examen de laborator
Leucocitoza poate da indicii preţioase asupra stadiului şi eventual, asupra evoluţiei bolii;
are de obicei valori peste 8000-10000 globule albe/mm3 (adeseori şi mai mult ). Alte boli acute
confundabile cu apendicita: ulcerul gastric sau duodenal perforat, colica hepatică, colica renală,
pancreatita acută, nu dau leucocite aşa de ridicate astfel că deseori valoarea leucocitozei poate fi
un bun criteriu de diagnostic diferenţial.
Hemoglobina şi hematocritul sunt utile pentru a diferenţia apendicita acută de sarcina
extrauterină ruptă urmată de hemoragie internă. Examenul de urină este foarte util pentru a
deosebi apendicita acută de colica renală. În apendicita acută nu se regăsesc hematii şi leucocite
în urină, în schimb în colica renală se regăsesc aproape întotdeauna hematii, uneori şi leucocite.
Este bine să se ştie că, mai ales în apendicita acută, examenele de laborator nu stabilesc
diagnosticul ci ajută numai la stabilirea lui. S-au vazut multe cazuri de apendicită acută
gangrenoasă cu leucocitoză normală sau uşor crescută; de asemenea pot să apară leucocite şi
hematii în urină în cazul în care odată cu apendicita acută există şi o afecţiune renlă sau vezicală.
VII . Forme clinice
A: Forme clinice după evoluţie

a) Plastromul şi abcesul apendicular
Apendicita acută cu peritonita plastică localizată ( plastromul apendicular) este o
eventualitate bună. De multe ori însă, chiar dacă se aplică un tratament conservator corect,
peritonita plastică localizată evoluează spre abcedare.
10
Se formează în abdomen un abces voluminos care se poate deschide:
- în marea cavitate peritoneală, declanşând o peritonită acută generalizată;
- într-o ansă intestinală, evacuându-se apoi la exterior pe cale naturală uneori fără
nici un simptom;
- la peretele abdominal;
În apendicita acută cu peritonita plastică localizată ( plastrom apendicular) în afara
semnelor locale şi generale descrise anterior la apendicita acută în fosa iliacă dreaptă se poate
palma o formaţiune tumorală.Această formaţiune se resoarbe după tratament sau, din contră, se
extinde, devine fluctuentă, evoluând spre abcedare. În caz de evoluţie spre abcedare, a
plastromului, starea generală a bolnavului se înrăutăţeşte, febra şi leucocitoza cresc. Anamneza
arată că debutul apendicitei acute a fost în urmă cu cel puţin 5-6 zile de a apărea plastromul şi că
atunci bolnavul a prezentat semne subiective menţionate mai sus: durere, frison, vărsături.
Pentru a stabili modul în care evoluează apendicita acută cu peritonita localizată ( spre
resorbţii sau abcedare) este necesar să evaluăm zilnic, prin palpare, volumul şi aspectul
plastromului, să cercetăm leucocitoza şi să urmărim curba febrilă. Ori de câte ori un bolnav
prezintă o formaţine tumorală în fosa iliacă dreaptă, care nu abcedează dar nici nu regresează
după 2-3 săptămâni de la debut, este bine să ne gândim că ar putea fi nu o apendicită acută ci o
tumoare neoplazică de fosa iliacă dreaptă sau flanc drept. În asemenea situaţie se impune o
11
irigografie, care lămureşte de cele mai multe ori diagnosticul, sau se recurge la laparotomie
exploratorie.
Un plastrom apendicular poate fi confundat şi cu un abces rece. Radiografia coloanei
vertrebrale arată leziuni distructive tuberculoase şi întreaga evoluţie este brută, cronică. În
abcesul rece nu se face intervenţie operatorie ci numai puncţie evacuatoare şi tratament local şi
general.
b) Peritonita acută generalizată poate apărea în trei eventualităţi:
1. Peritonita care survine în primele 24 - 48 de ore de la debutul crizei apendiculare,
când leziunea este de tip perforator; clinic se manifestă printr-o durere violentă în fosa iliacă
dreaptă, urmată de instalarea semnelor caracteristice peritonitei.
2. Peritonita generalizată în doi timpi: după o criză apendiculară, cu sau fară tratament,
semnele clinice se ameliorează; urmează reapariţia fenomenelor datorită unei perforaţii a unui
apendice aparent vindecat, precipitat de un efort sau administrare de purgativ.
3. Peritonita generalizată în trei timpi având următoarea succesiune:
- apendicită acută cu plastrom;
- formarea abcesului;
- deschiderea acestuia în cavitatea peritonală.
Fiecare din aceste secvenţe sunt separate una de cealaltă prin intervale variabile de
timp şi cu simptomatologie caracteristică.
B: Forme clinice după sediu:

a) Apendicita acută retrocecală. Durerea are sediu lombar sau lomboabdominal, iar în
fosa iliacă dreaptă este de cele mai multe ori nedureroasă, la aceasta adăugându-se
semne urinare sau genitale: disurie, hematurie, tensiune, de multe ori greu de
diferenţiat de o colică renală.
b) Apendicita scurtă pelviană. Durerile sunt cu iradiere spre organele genitale şi coapsă,
se întâlnesc în special la femei tinere, pot fi confundate cu afectiuni genitale şi
urinare.
c) Apendicita acută subhepatică – imită tabloul unei colecistite acute. Est mai frecventă
la copii din cauza poziţiei mai înalte a cecului şi a apendicelui.
12
d) Apendicita acută în sacul herniar – mai freventă în cazul herniilor inghinale în care
conţinutul sacului e format din cec şi apendice. Se poate confunda cu ştrangularea herniană.
e) Apendicita acută în stânga întâlnită în cazuri de situs inversus.
C: Forme clinice după vârstă

a) Apendicita acută la copii. Este gravă prin tendinţa la forme distructive. Apendicita
acută la copii apare concomitent sau consecutiv altor afecţiuni: gripa, angina, enterocolite.
b) Apendicita acută la bătrâni . Datorită reactivităţii, tabloul clinic e mai estompat, fapt
ce ne poate face să scăpăm din vedere punerea diagnosticului de apendicită acută, iar când se
pune să fie însoţit de complicaţii, în special peritonite.
VIII . Diagnostic diferenţial
Aşa cum am spus în diferite ocazii în acest capitol, diagnosticul diferenţial trebuie făcut cu
colica hepatică, colica nefritică, infecţii urinare, ulcer în criza dureroasă, iar în cazul plastromului
cu tumori ale fosei iliace drepte.
IX . Tratamentul
Apendicita acută are un singur tratament: apendicectomie de urgenţă. Dacă se găseşte şi

puroi în cavitatea peritoneală se va absorbi cât se poate mai mult şi se va lăsa un tub de dren în
fundul de sac Douglas, tub care va fi scos prin contraincizie. Se completează prin intervenţia
chirurgicală cu antibioterapie dacă a existat un proces inflamator de vecinătate sau generalizat.
Dacă din diferite motive ( transport, imposibilitatea executării de urgenţă a operaţiei ) nu
se poate interveni imediat, pentru o scurtă perioadă până la operaţie se aplică pungi de gheaţă pe
regiunea iliacă dreaptă şi se administrează calmante.
Bolnavul nu va fi alimentat; nu i se va da purgativ; nu i se va face clismă. Dacă
intervenţia chirurgicală se amână din lipsa unui diagnostic cert, nu se vor administra calmante,
deoarece acestea maschează evoluţia bolii. Se poate administra perfuzie litică: Xilină,
Papaverină, Scobutil, Atropină. Bolnavul va ingera numai lichide.
13
Dacă apendicita acută s-a complicat de la început cu peritonită generalizată, fără a mai
trece prin stadiul de plastrom apendicular, se intervine cu maximă urgenţă, se absoarbe lichidul
peritoneal, se face apendicectomie, se spală cavitatea perioneală, se drenează cu 2-3 tuburi de
dren. Pentru astfel de bolnavi, ce se află deseori într-o stare gravă de şoc toxico-septic la care se
mai adaugă şi şocul operator, se vor administra perfuzii cu soluţii electrolitice, oxigenoterapie,
antibioterapie, vitaminoterapie, aspiraţie gastrică.
De cele mai multe ori vindecarea lor depinde de ataşamentul şi de priceperea asistentei
medicale.
În caz de plastron apendicular, având în vedere riscul lezării anselor intestinale se
impune tratament medical, care va consta din repaus la pat, pungi cu gheaţă, antibiotice,
vaccinare nespecifică. Se va urmări evoluţia plastromului prin modificarea conturului acestuia
desenat pe peretele abdominal, temperatura, pulsul, leucocitoza în dinamică. În cazul remisiunii,
operaţia se va face la „rece” după 6 săptămâni la 3 luni. În cazul abcedării, se impune intervenţia
de urgenţă, care constă în incizia şi drenajul abcesului. Apendicectomia nu se face decât dacă este
posibil tehnic.
X . Anestezia
Anestezia rămâne la alegerea chirurgului în colaborare cu anestezistul, de regulă şi cu

acordul bolnavului.
Se poate utiliza anestezia locală, spinală, peridurală sau generală.
Este bine ca atunci când presupunem o situaţie complicată, anestezia să ne asigure
confortul necesar pentru a putea explora şi rezolva în condiţii bune cazul, iar bolnavul să suporte
cât mai bine actul operator.
Îngrijiri speciale după rahianestezie
1. Transportul:
Se efectuează în poziţie orizontală
2. Instalarea bolnavului la pat:
Bolnavul va fi instalat în poziţie orizontală cel puţin 24 de ore fără pernă.
3. Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative:
Pulsul poate fi uşor bradicardic.
14
Tensiunea arterială poate fi uşor scăzută datorită vasodilataţiei periferice prin paralizia
nervilor motori.
4. Supravegherea micţiunii:
Micţiunea poate apare spontan.
5. Revenirea sensibilităţii:
Sensibilitatea în membrele inferioare reapare treptat de la rădăcină spre extremităţi.
Se notează ora reapariţiei sensibilităţii în haluce.
6. Depistarea incidentelor
Dacă apare cefaleea se combate prin aplicarea pungii cu gheaţă pe cap sau a compreselor
reci şi prin administrarea antialgicelor.
La apariţia greţurilor, redoarea cefei, trebuie anunţat medicul.
Observaţii:
Medicul anestezist va fi întrebat despre tipul de anestezie efectuată.

În rahianestezia cu soluţii hipertone, toracele şi capul vor fi susţinute pe o pernă
obişnuită.
15
XI . Studiu de caz
PLAN DE ÎNGRIJIRE
A. - CAZUL I –
Culegerea datelor
1. Date subiective
NUME: C. P.
VÂRSTA: 25 ani
SEX: feminin
STARE CIVILĂ: căsătorită
RELIGIE: ortodoxă
NAŢIONALITATE: română
PREGĂTIRE PROFESIONALĂ: liceul
OCUPAŢIA: educatoare
DOMICILIUL: localitatea Băneşti
CONDIŢII DE VIAŢĂ: bune, locuieşte cu soţul şi copilul, la casă, ambii sunt salariaţi.
OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ: nu consumă alcool, nu ţine regim, consumă o cafea zilnic.
SEMNE PARTICULARE: - inălţime: 1,68 cm;
- greutate: 52 kg;
- grup sanguin: A II, RH pozitiv;
- nu se ştie alergică la nici un medicament
FUNCŢII VITALE: TA = 135/ 70 mm Hg

AV = 96 b/min
R = 23 r/min
T0 = 380 C
FUNCŢII VEGETATIVE: - apetit – scăzut
- scaun – absent (3 zile) diureză- scăzută
- durere în fosa iliacă dreaptă
16
ANTECEDENTE PERSONALE: - menarha la 15 ani
- o naştere normală
- un avort spontan
- flux menstrual la 30 zile, 5 zile, fără dureri
ANTECEDENTE HEREDO- COLATERALE: neagă boli importante.
2. Date obiective
DATA INTERNĂRII: 04.12.2008

OBSERVAŢII: sistem osteo- articular integru, tegumente integre, curate, stare generală uşor
alterată.
DIAGNOSTIC MEDICAL: apendicită acută flegmonoasă
MOTIVELE INTERNĂRII: - greţuri;
- vărsături;
- febră moderată (380C );
- durere în fosa iliacă dreaptă;
- tahicardie;
- tahipnee;
- cefalee.
ISTORICUL BOLII: Pacienta declară că în urmă cu 5 zile au apărut greţurile şi vărsăturile, iar
de 24 de ore au apărut dureri în fosa iliacă dreaptă.
Problemele pacientului: inapetenţă, hipertermie, tahicardie, greţuri,vărsături, oligurie.

Diagnostic nursing:
Alimentaţie neadecvată din cauza durerii, anxietăţii manifestată pringreţuri, vărsături.
Dificultatea de a evita pericolele din cauza bolii manifestată prin anxietate.
Dispnee din cauza durerii manifestată prin tahicardie.
Hipertermie din cauza procesului infecţios manifestată prin transpiraţii.
Eliminare inadecvată din cauza hipertermiei manifestată prin oligurie.
17
NEVOI AFECTATE OBIECTIVE IMPLEMENTARE EVALUARE
ORA 8,00. 04.12.2008 -Reducerea - Mă prezint pacientei şi asigur un microclimat ORA 1100
1)Nevoia de a evita anxietăţii favorabil ( temperatura camerei de aproximativ 20 0C, TA = 125/70 mm Hg
pericole. -Combaterea umiditate, salon aerisit, lenjerie de pat şi de corp R = 29 r/min
D.I. Vulnerabilitatea faţă durerii curată). AV = 88 b/min
de pericole; -Prevenirea - Port discuţii cu pacienta pentru a înlătura anxietatea şi Pacienta este mai liniştită
Durere în zona inghinală complicaţiilor pentru a-i mări încrederea în echipa de îngrijire şi din punct de vedere
cu iradieri în membrul posibile şi a pentru a colabora cu aceasta. emoţional.
inferior şi hipocondrul infecţilor - Aplic punga cu gheaţă în zona inghinală pentru a
drept. interioare. diminua durerea.
Risc potenţial de - Administrez la indicaţia medicului Algocalmin
complicaţie imediată şi F.I,IM, Metroclorpramid f.I, IM
tardivă: - Recoltez sănge pentru investigaţii de laborator în
- peritonita; urgenţă: HLG, grup sanguin şi Rh, VSH, glicemie.
- hemoragie postoperatorie - La recomandarea medicului pregătesc pacienta pentru
- ocluzie intestinală; efectuarea echografiei abdominale;
- fistule; - Medicul indică intervenţia chirurgicală.
- evisceraţii;
Anxietate
TA = 135/70 mm Hg
R = 23 r/min
AV = 96 b/min
18
2) Nevoia de a respira şi Reducerea Asigur pacientei o poziţie antalgică. R = 20 r/min
de a avea o bună durerii, a Discut cu pacienta pentru a-i înlătura anxietatea AV = 88 b/min
circulaţie. anxietăţii, a Aerisesc salonul, păstrez temperatura şi umiditatea Pacenta colaborează cu
DI- Dispnee cu polipnee tahicardiei şi a constante în salon. echipa de îngrijire.
R = 23 resp/min.Anxietate polipneei Masor funcţiile vitale şi le notez în F.O.
- Tahicardie 96 b/min Pentru reducerea durerii aplic punga cu gheaţă în
- Durere în fosa iliacă regiunea inghinală şi comprese reci pe frunte.
dreaptă

3) Nevoia de a se Reducerea durerii, - Pregătesc materialele necesare şi ajut pacienta în Vărsături: 1
alimenta şi hidrata. vărsăturilor şi a greţurilor timpul vărsăturilor, susţinând-o în poziţie de decubit Greaţă permanentă.
D.I. Inapetenţă lateral, susţinându-i capul, captez lichidul de vărsătură
- Greaţă şi vărsături în tăviţa renală, patul fiind protejat cu muşama şi aleză
datorită procesului şi apoi aduc la cunoştinţă medicului.
inflamator - Ofer pacientei un pahar cu soluţie aromată pentru a-şi
clăti gura.
4) Nevoia de a-şi păstra Combaterea febrei şi - Asigur pacientei condiţii de microclimat Temperatura a scăzut
temperatura corpului în păstrarea temperaturii în corespunzător. la 370C.
limite constante limite fiziologice. - Aerisesc camera.
(normale) - Lenjeria de corp şi pat curată şi uscată.
D.I. Hipertermie - Aplic pacientei comprese reci pe frunte .
Febră moderată (380C ), - La indicaţia medicului administrez IM.Algocalmin
19
tegumente roşii uscate, F.I.
calde, datorită
procesului inflamator.
5) Nevoia de a se - Autonomie în - Ajut pacienta să se îmbrace şi să se dezbrace cu Obiectiv parţial
îmbrăca şi dezbrăca. satisfacerea nevoii lenjerie de spital. realizat
D.I. Dificultate de a se - Asigur lenjerie de pat curată
îmbrăca şi dezbrăca .
- Durere
- Hipertermie
- Anxietate
20
NEVOIA AFECTATĂ OBIECTIVE IMPLEMENTARE EVALUARE
6) Nevoia de a elimina - Combaterea oliguriei. - Deservesc pacienta la pat cu - Nevoie parţial satisfăcută.
D.I. Eliminare inadecvată - Tranzit intestinal plosca pentru satisfacerea nevoilor - Pacienta ingeră 200 ml ceai.
- Oligurie ( 900ml/24h) normal. şi observ cantitatea şi aspectul
- Constipaţie – absenţa - Igienă satisfăcută. eliminărilor, apoi notez în F.O.
scaunelor de 3 zile. - Explic pacientei importanţa
-Transpiraţii moderate. spălării pe măini după satisfacerea
- Greaţă nevoii.
- Rog pacienta să facă exerciţii de
respiraţie profundă pentru
înlăturarea senzaţiei de greaţă.
- Incurajez pacienta şi îi explic
importanţa ingerării de lichide.
- Efectuez o clismă evacuatoare.
7) Nevoia de a se odihni - Pacienta să beneficieze - Creez un mediu adecvat: linişte, Pacienta este liniştită; are mare
D.I. Somn întrerupt de cca 4 de un somn corespunzător salon aerisit, lenjerie curată. încredere în echipa de îngrijire.
ore. calitativ şi cantitativ. - Discut cu pacienta pentru a-i
- Febra înlătura anxietatea.
- Durere.
- Anxietate
8) Nevoia de a fi curat şi Asigurarea aseptizării Pregătesc pacienta pentru Pacienta este echilibrată psihic;
îngrijit tegumentelor în vederea intervenţia chirurgicală prin: Acceptă intervenţia chirurgicală.
D.I. Dificultate în satisfacerea intervenţiei chirurgicale. pregătire fizică şi psihică, pregătire Câmpul operator este pregătit.
21
nevoii datorită durerii, febrei, locală prin: epilare, spălare, TA = 120/70 mm Hg.
anxietăţii. degresare, badijonare cu tinctură AV = 96 b/min.
de iod a abdomenului. R = 19 r/min
Conduc pacienta la sala de
operaţie pentru intervenţia
chirurgicală.
La indicaţia medicului administrez
Diazepam ½ f.
Măsor funcţiile vitale şi le notez în
F.O.
22
RAPORT DE PREDARE
ZIUA I – preoperator
La schimbarea turei predau pacienta C.P. care va fi operată la orele 1600.
Câmpul operator este efectuat.
Evaluarea funcţiilor vitale este efectuată.
Pacienta nu a prezentat complicaţii post operatorii:
NEVOIA
OBIECTIVE IMPLEMENTARE EVALUARE
AFECTATĂ
ORA 800, 05.12.2008 - Reducerea durerii - Port discuţii cu pacienta în vederea ORA 1200
1)Nevoia de a evita -Prevenirea îngrijirilor programate - Dureri diminuate
pericole complicaţiilor - Asigur o poziţie antalgică pacientei, de - Nu prezintă complicaţii post
D.I. Vulnerabilitatea faţă decubit dorsal fără pernă operatorii
de pericole - Asigur un microclimat favorabil pacientei TA = 110/70 mm Hg
- Durere ( plaga - Mobilizez pasiv pacienta AV = 80 b/ min
operatorie) - Aerisesc salonul R = 20 r/min
- Risc potenţial de - Monitorizez funcţiile vitale
complicaţii imediate şi - Pansez plaga operatorie
tardive: - Administrez la indicaţia medicului
-Hemoragie postoperatorie antialgice: Algocalmin f.I, IM şi antibiotice-
- Evisceraţii Penicilină 1000000 U.I. la 6 ore
Risc pentru infectarea
plăgii operate
23
2) Nevoia de a fi curat şi - Pacienta să prezinte - Discut cu pacienta în vederea Pacienta este curată şi se comportă
îngrijit tegumente şi mucoase conştientizării următoarelor tehnici ce bine cu privire la atitudinea faţă de
D.I. Incapacitatea de a-şi curate şi pansamente urmează să i le aplic îngrijirile igienice
satisface nevoile de igienă curat aplicate - Efectuează toaleta parţială a pacientei la
Intervenţia chirurgicală pat
- Efectuez pansarea plăgii operatorii în
condiţii de asepsie
3) Nevoia de a se alimenta O alimentare şi o Port discuţii cu pacienta şi o încurajez să Pacienta are o toleranţă digestivă
şi hidrata hidratare calitativă şi consum lichide: bună şi este echilibrată emoţional
D.I. Dificultate de a se cantitativă - ceai neândulcit
alimenta şi hidrata corespunzătoare la o zi - compot
după intervenţia - supă de zarzavat
chirurgicală
24
4) Nevoia de a elimina Reluarea tranzitului - Port diverse discuţii cu pacienta pentru - Pacienta are tranzit
D.I.Diureză normală intestinal mişcare intestinal pentru gaze
(1500ml/24 h ) - Ajut pacienta să meargă la toaletă pentru - Urinează normal 1500
Transpiraţii moderate satisfacerea nevoii ml/24 h
Refuză să meargă la toaletă - Observ şi notez diureză în F.O. - Scaun normal.
din teama de a nu se
deschide plaga operatorie
5) Nevoia de a dormi şi a se - Pacienta să beneficieze de Creez un mediu adecvat:linişte, atenuarea Pacienta este mai liniştită,
odihni. un somn eficient calitativ şi durerii, asigurarea unei igiene corporale are încredere în echipa de
D.I.Incapacitatea de a se cantitativ suficient corespunzătoare. îngrijire şi a dormit o ora
odihni - Reducerea durerii Asigur pacienta cu lenjerie de corp şi pat în timpul zilei.
- somn întrerupt curată şi confortabilă.
- durere Temperatură şi umiditate adecvate în salon.
- disconfort abdominal Poziţionez pacienta cât mai confortabil.
Aerisesc salonul.
Rog pacienta să se relaxeze citind o revistă
sau privind la televizor.
Stabilesc cu pacienta un orar de somn şi
odihnă.
Administrez la indicaţia medicului un
Algocalmin IM (f.I) înainte de culcare
pentru a diminua durerea şi pentru ca
25
pacienta să aibă un somn cât mai liniştit

6) Nevoia de a se îmbrăca şi - Mobilizarea activă. - Ajut pacienta să se deplaseze şi să facă Pacienta merge greu în
dezbrăca. - Calmarea durerii. diverse exerciţii; poziţia aplicată, menţinându-
D.I. Dificultate în efectuarea - Independenţă în - Discut cu pacienta pentru a lua o poziţie şi cu mâna plaga operată.
mişcărilor necesare îmbrăcării satisfacerea nevoii adecvată în pat;
şi dezbrăcării. - O fac să înţeleagă că imobilitatea este o
- Durere stare trecătoare şi că în curând va putea
- Anxietate relua mersul normal;
- La indicaţia medicului administrez
antialgice.
7) Nevoia de a-şi menţine - Combaterea febrei şi a Aerisesc încăperea, discut cu pacienta, Febra se menţine la
temperatura corpului în limitele anxietăţii. aplic comprese reci pe frunte pentru a 37,50C( subfebrilitate )
normale. diminua febra.
D.I. Hipertermie Calculez bilanţul ingesta- excreta pe 24 h.
- Tegumente roşii, uscate şi Administrez, la indicaţia medicului,
calde. medicaţia antitermică şi antiinfecţioasă:
- Anxietate Algocalmin fI IM şi respectiv Penicilina
- Febra de resorbţie 1000000 U.I. la 6 h.
8) Nevoia de a comunica. Pacienta să-şi exprime Port discuţii cu pacienta pentru a trece de Obiectiv parţial realizat.
D.I. Comunicare inadecvată la nevoile, să poată această stare. Pacienta manifestă interes
nivel afectiv. comunica eficient la nivel O încurajez să-şi exprime emoţiile sau pentru a comunica şi are
26
afectiv. nevoile şi să comunice cu cei din jurul încredere în echipa de
său. îngrijire şi în persoanele
Explic pacientei importanţa acumulării de apropiate.
noi cunoştinţe în ceea ce priveşte
afecţiunea sa.
O antrenez în diferite activităţi ( citit,
privit la televizor) care să îi dea
sentimentul de utilitate.
Prevăd intrevederea cu cei dragi.
RAPORT DE PREDARE
ZIUA a- II –a - postoperatorie
27
La schimbarea turei predau pacienta C.P. cu stare generală uşor alterată datorită intervenţiei chirurgicale.
Pacienta prezintă: - febră moderată 37,20C.
- tegumente şi mucoase uşor colorate;
- TA = 120/70 mm Hg;
- AV = 92 b/min
- R = 18 r/min.
Tratament medicamentos: - Penicilină: 1000000 U.I. la 6 ore;
- Algocalmin f.I IM.
Am administrat Algocalminul pentru a diminua durerile provocate de plaga operatorie.
NEVOIA
OBIECTIVE IMPLEMENTAREA EVALUARE
AFECTATĂ
06.12.2008, ORA 800 - Reducerea durerii şi a - Discut cu pacienta, îi asigur o poziţie Ora 1100
1) Nevoia de a evita riscului infecţios. antalgică. Obiectiv parţial realizat.
pericolele. - Diminuarea anxietăţii. - Mobilizez pacienta activ şi pasiv şi asigur TA = 110/60 mm Hg
D.I. Vulnerabilitatea - Măsurarea funcţiilor un microclimat favorabil (salon aerisit, AV = 80 b/min
faţă de pericole. vitale. temperatura camerei constantă). R = 19 r/min
- Durere - Măsor şi notez în F.O. funcţiile vitale. - Dureri diminuate.
- Risc de infectare a - Dezinfectez şi pansez plaga operatorie. - Plagă curată, fără risc de infecţie,
plăgii operatorii. - Administrez la indicaţia medicului nu prezintă complicaţii.
Algocalmin f.I IM şi tot IM Penicilina
1000000 U.I. la 6 ore.
2) Nevoia de a fi curat Pacienta să-şi satisfacă - Port discuţii cu pacienta pentru a-i reda Pacienta colaborează şi şi-a
şi îngrijit. singură nevoile. încrederea în sine. schimbat în bine încrederea faţă de
28
D.I. Satisfacerea - Urmăresc cu atenţie şi o însoţesc la baie sine.
parţială a nevoii. unde îşi face toaleta parţială.
3) Nevoia de a se Reducerea dificultăţii de Încurajez pacienta să se alimenteze cu Pacienta se alimentează eficient;
alimenta şi a se a se alimenta. ceaiuri, compot, supă de zarzavat sau alte nu prezintă probleme.
hidrata. alimente uşoare ca: iaurt, brânză de vaci.
D.I. Dificultate în a se
alimenta şi a se
hidrata.
4) Nevoia de a Pacienta să prezinte o Discut cu pacienta în vederea satisfacerii Diureză normală; 1500ml/24 ore;
elimina. diureză în limite nevoii. O însoţesc la baie. nevoie satisfăcută.
D.I. Dificultate în a se fiziologice. Observ şi notez diureza în F.O.
alimenta şi a se
hidrata.
5) Nevoia de a dormi - Reducerea durerii şi - Încurajez pacienta la o plimbare în curtea Pacienta are un somn liniştit,
şi a se odihni. asigurarea unui somn spitalului, să respire aer curat. suficient din punct de vedere
D.I. Nevoia parţial calitativ şi cantitativ - Asigur aerisirea salonului şi deschiderea cantitativ.
satisfăcută datorită normal. lenjeriei de corp şi pat.
durerii - Asigur liniştea în salon.
6) Nevoia de a se îmbrăca şi a - Redarea autonomiei în Discut şi încurajez pacienta în Pacienta colaborează; are
se dezbrăca. satisfacerea nevoii. vederea efectuării mişcărilor autonomie în satisfacerea
D.I. Dificultate în efectuarea necesare la îmbrăcat. nevoii.
mişcărilor necesare datorită Ajut pacienta să facă exerciţii
durerii. de mişcare la început prin
29
salon, apoi prin parcul
spitalului.
7) Nevoia de a se recrea. Pacienta să prezinte o stare de Ajut pacienta să depăşească Pacienta colaborează, se simte
D.I. Neplăcerea de a efectua bună dispoziţie şi să fie momentul dificil în care se află mai bine, este echilibrată.
activităţi recreative. interesată de efectuarea prin: ieşirea la plimbare 20-30
Lipsă de interes pentru diverse diverselor activităţi recreative. min. pe zi, planificarea de
activităţi. activităţi recreative care să îi
crească buna dispoziţie.
RAPORT DE PREDARE
ZIUA a- III –a – postoperatorie
Predau pacienta C.P. cu stare generală bună, afebrilă.
Pacienta are tranzit intestinal prezent.
Am evaluat funcţiile vitale: TA = 115/60 mm Hg.
AV = 78 b/min.
R = 18 r/min.
T0 = 37,10C.
30
Tratament cu antibiotice: Penicilină: 1000000 U.I. la 6 ore.
31
ANALIZELE DE LABORATOR
ALE BOLNAVULUI
DATA EXAMEN MOD DE VALORI VALORI

CERUT RECOLTARE NORMALE REALE
04.12.2008 VSH 1,6 ml. sânge/0,4 2-12mm. /1h 1h - 4mm.
citrat de Na 3,8% 2-20mm. /2h 2h - 12mm.
fără garou
04.12.2008 Hemoglobină 2mm. sânge 11-15g./100ml. 13g/100ml.
simplu
04.12.2008 Hematocrit Puncţie venoasă 40-43% 43%
200ml. sânge pe
cristale EDTA
04.12.2008 Glicemie 2ml. sânge/4mg 80-120mg/dl. 90mg./dl.
fluorură de Na
sau 5ml. sânge
simplu
04.12.2008 HLG Înţepare în pulpa 5000-8000/mm.3 9000/mm.3
degetului
32
EVALUAREA FINALĂ LA DATA EXTERNĂRII
Data externării: 07.12.2008

Diagnostic: apendicită acută flegmonoasă.
Starea pacientului la externare: stare generală bună, plaga operatorie fără risc de infecţie.
EVALUAREA FINALĂ
Pacienta C. P. În vârstă de 25 anise internează în data de 04.12.2008 în secţia Chirurgie,

declarând că în urmă cu 5 zile au apărut greţuri, vărsătuiri, iar ulterior durere în fosa iliacă
dreaptă. La internare pacienta prezintă T.A.:135/70mm.Hg, R:23r/min., A.V.:96b/min, T:380C.
În urma intervenţiei chirurgicale, pacienta se externează cu stare generală bună şi cu
următoarele recomandări:
- mobilizare progresivă;
- să evite efortul fizic intens;
- să evite frigul ,umezeala;
- să evite consumul de alimente flatulente;
- să se prezinte peste 3 zile la control şi pentru scoaterea firelor.
PLAN DE ÎNGRIJIRE
33
B. - CAZUL II –
Culegerea datelor
1. Date subiective
NUME: S.D.
VÂRSTA: 34 ani
SEX: feminin
STARE CIVILĂ: divorţată
RELIGIE: ortodoxă
OCUPAŢIA: muncitoare
DOMICILIUL:Câmpina
CONDIŢII DE VIAŢĂ: medii, locuieşte singură, într-o cameră închiriată
OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ: nu consumă alcool, fumează ( 10 ţigări/zi ), 2 cafele zilnic
- greutate: 70 kg;
- grup sanguin: B III, RH pozitiv;
- nu se ştie alergică la nici un medicament
AV = 97 b/min
R = 24 r/min
T0 = 38,30 C
FUNCŢII VEGETATIVE: - apetit – inapetenţă
- scaun – normal
- diureză: scăzută
- durere: durere acută în fosa iliacă dreaptă
ANTECEDENTE PERSONALE: - menarha la 14 ani
- naşteri 0
- un avort la cerere
34
- flux menstrual la 28 zile, 3 zile, dureri moderate
2. Date obiective

OBSERVAŢII: sistem osteo- articular integru, tegumente integre, curate, stare generală uşor
alterată.
DIAGNOSTIC MEDICAL: apendicită acută
MOTIVELE INTERNĂRII: - greţuri;
- vărsături;
- febră moderată (38,30C );
- durere în fosa iliacă dreaptă;
- tahicardie;
- tahipnee;
- cefalee.
ISTORICUL BOLII: Afecţiunea a debutat în urmă cu trei zile, în urma unui efort fizic
menţinut.
Pacienta afirmă că au apărut dureri în zona inghinală ( fosa iliacă dreaptă ), ameţeli, greţuri,
vărsături, inapetenţă, motiv pentru care este transportată la spital.
Problemele pacientului: hipertermie, anxietate, inapetenţă, insomnie, tahicardie, oligurie.
Diagnostic nursing:
Dificultatea de a se odihni din cauza anxietăţii manifestată prin insomnie.
Alimentaţie necorespunzătoare din cauza durerii manifestată prin greţuri, vărsături.
Eliminare inadecvată din cauza hipertermiei manifestată prin oligurie.
Alterarea temperaturii din cauza procesului infecţios manifestat prin hipertermie.
Vulnerabilitate faţă de pericole datorită cunoştinţelor insuficiente despre boală manifestată prin
anxietate.
35
ORA 8,00. 10.12.2008 -Reducerea - Mă recomand pacientei şi îi asigur un microclimat ORA 1200
1)Nevoia de a evita anxietăţii favorabil ( temperatura camerei de aproximativ 20- TA = 130/70 mm Hg
pericolele. -Combaterea 220C, salon aerisit, lenjerie de pat şi de corp curată). R = 22 r/min
D.I. Vulnerabilitatea faţă durerii - Port discuţii cu pacienta pentru a înlătura anxietatea şi AV = 892b/min
de pericole; -Prevenirea pentru a avea încrederea în echipa de îngrijire Pacienta este mai liniştită
Risc potenţial de complicaţiilor - Aplic punga cu gheaţă în zona inghinală pentru a psihic.
complicaţie imediată şi posibile diminua durerea.
tardivă: - Administrez la indicaţia medicului Algocalmin
- peritonita; F.I,IM, Metoclopramid f.I, IM
- hemoragie postoperatorie - Recoltez sânge pentru investigaţii de laborator în
- ocluzie intestinală; urgenţă: HLG, grup sanguin şi Rh, VSH, glicemie.
- fistule; - La recomandarea medicului pregătesc pacienta pentru
- evisceraţii; efectuarea echografiei abdominale;
Durere în zona inghinală

cu iradieri în membrul
inferior şi hipocondrul
drept.
Anxietate
TA = 140/75 mm Hg
36
R = 24 r/min
AV = 97 b/min
2) Nevoia de a respira şi Reducerea Asigur pacientei o poziţie antalgică. R = 22 r/min
de a avea o bună durerii, a Discut cu pacienta pentru a o linişti. AV = 90 b/min
circulaţie. anxietăţii. Aerisesc salonul. Pacenta este liniştită şi
DI- Tahicardie (97 -Menţinerea Masor funcţiile vitale şi le notez în F.O. cooperează cu echipa de
b/min ), polipnee (24 funcţiilor vitale în Pentru reducerea durerii aplic punga cu gheaţă în îngrijire.
r/min) limitele regiunea inghinală şi comprese reci pe frunte.
Datorită durerii în fosa fiziologice.
iliacă dreaptă (proces
inflamator), anxietate.

3) Nevoia de a se alimenta Reducerea vărsăturilor şi - Asigur pacientei o hidratare corespunzătoare: ceai Greaţa persistă.
şi hidrata. a greţurilor îndulcit, rece, în cantităţi mici.
D.I. Inapetenţă - Rog pacienta să respire aânc pentru a-i diminua
- Vărsături alimentare la senzaţia de greaţă.
ora1000. - Aerisesc salonul
- Greaţă
4) Nevoia de a-şi păstra - Menţinerea temperaturii -Administrez, la indicaţia medicului, Algocalmin f.I
temperatura corpului în în limite fiziologice. IM, aplic comprese reci pe frunte. Temperatura a scăzut
limite normale. - Reducerea durerii şi a - Asigur un microclimat favorabil (lenjerie curată şi la 37,50C
D.I. Hipertermie anxietăţii. uscată- atât de corp cât şi de pat), aerisesc salonul.
37
Febră moderată (38,30C)
Anxietate,proces inflamator,
durere.
5) Nevoia de a se îmbrăca - Reducerea durerii. -Discut cu pacienta, îi explic că această incapacitate - Pacienta se simte
şi dezbrăca: - Autonomie în de a se îmbrăca şi dezbrăca este temporară, fiind mai bine, curată,
D.I. Incapacitate în satisfacerea nevoii. provocată numai de durere. schimbată.
satisfacerea nevoii: proces - Ajut pacienta în satisfacerea nevoii. Colaborează, are
inflamator, durere. - Asigur lenjerie de pat şi de corp curată şi lejeră. încredere în echipa de
îngrijire.
6) Nevoia de a elinima. - Asigurarea unei diureze - Discut cu pacienta, o însoţesc la baie pentru - Elimină urină în
D.I. Eliminare inadecvată. în limite fiziologice. satisfacerea nevoii, observ cantitatea şi culoarea cantitate şi aspect
- Oligurie 750 ml/24 h. eliminărilor, notez în F.O. normal.
- Transpiraţii moderate. - Explic pacientei importanţa spălării pe mâini.
- Greaţă, durere. - La indicaţia medicului, în caz de nevoie, efectuez
o clismă evacuatoare.

7) Nevoia de a se odihni - Pacienta să beneficieze - Creez un mediu adecvat: linişte, Pacienta este mai liniştită, a
D.I. Somn întrerupt de un somn corespunzător salon aerisit, lenjerie curată de pat adormit o oră în timpul zilei.
- Febra calitativ şi cantitativ. şi de corp, temperatură de aprox.
- Durere. - Reducerea durerii, 200C.
38
- Anxietate febrei, anxietăţii - Discut cu pacienta pentru a-i
înlătura anxietatea.
8) Nevoia de a comunica. - Reducerea anxietăţii. - Discut cu pacienta pentru Pacienta colaborează cu echipa de
D.I. Izolare socială.( anxietate, - Pregătirea psihică şi înlăturarea anxietăţii. îngrijire, este pregătită fizic şi
durere) fizică a pacientei pentru - Îi fac cunoştinţă cu o pacientă echilibrată psihic.
intervenţia chirurgicală. deja operată şi cu o evoluţie bună.
- Medicul a hotărât inervenţia
chirurgicală la ora 1300.
- Discut cu pacienta şi parcurg
etapele pregătirii preoperatorii.
9) Nevoia de a fi curat şi - Pregătirea tegumentelor - Efectuez toaleta parţială a Pacienta se simte bine, curată din
îngrijit. pentru intervenţia pacientei prin radere şi degresare punct de vedere fizic şi liniştită
D.I. Intervenţia chirurgicală- chirurgicală. cu alcool. psihic.
imposibilitatea de a-şi satisface - Realizarea câmpului - Însoţesc pacienta la sala de
nevoia datorită durerii. operator. operaţie.
- La indicaţia medicului
administrez Diazepam ½ f.
- Măsor şi notez în F.O. funcţiile
vitale.
39
RAPORT DE PREDARE
La schimbarea turei predau pacienta S.D.
Evaluarea funcţiilor vitale este efectuată şi notată în F.O.
Analize recoltate în urgenţă.
NEVOIA
AFECTATĂ
40
ORA 800, 11.12.2008 - Reducerea durerii - Măsor şi notez în F.O. funcţiile vitale. ORA 1200
1)Nevoia de a evita -Prevenirea - Administrez la indicaţia medicului - Dureri s-au mai diminuat, dar
pericolele. complicaţiilor posibile Algocalmin f.I, IM, Penicilină 1000000 U.I. există.
D.I. Vulnerabilitatea faţă la 6 ore. - Nu prezintă complicaţii
de pericole - Ajut pacienta să ia o poziţie antalgică în TA = 140/70 mm Hg
Risc potenţial de pat. AV = 90 b/ min
complicaţii imediate şi - Asigur un microclimat favorabil pacientei R = 23 r/min
tardive: - Aerisesc salonul, temperatură moderată,
-Hemoragie postoperatorie lenjerie de pat şi corp curată şi uscată.
- Ocluzie intestinală
- Evisceraţii
-Risc pentru infectarea
plăgii operate
2) Nevoia de a se alimenta - Urmărirea şi - Discut cu pacienta şi o încurajez să Pacienta înţelege şi consumă o
şi hidrata. efectuarea unei consume lichide: ceai îndulcit, compot, supă cantitate suficientă de lichide.
D.I. Inapetenţă hidratări de zarzavat.
Dificultate de a se corespunzătoare - Ajut pacienta să se aşeze într-o poziţie
alimenta şi hidrata comodă pentru a se putea hidrata.
41
3) Nevoia de a elimina. - Reluarea tranzitului - Ajut pacienta să meargă la toaletă pentru Tranzit intestinal prezent.
Diureză aproximativ în intestinal satisfacerea nevoii Diureză în limite fiziologice.
limite normale.(1200 - Autonomie în - Observ şi notez diureza în F.O.
ml/24h) satisfacerea nevoilor

4) Nevoia de a fi curat şi - Redarea autonomiei în - Ajut pacienta să se deplaseze la baie - Pacienta se simte mai
îngrijit. satisfacerea nevoii. pentru efectuarea toaletei parţiale şi îi explic bine curată şi schimbată.
D.I. Dificultate în - Menţinerea tegumentelor importanţa efectuării acestei tehnici. - Plaga este curată, nu
satisfacerea nevoii. curate. - Efectuez pansarea plăgii operatorii în prezintă risc de infecţii
- Pansamente curate, corect perfecte condiţii de asepsie
aplicate.
5) Nevoia de a-şi menţine - Combaterea febrei, -Aplic comprese reci pe frunte pentru a Pacienta este mai liniştită.
temperatura corpului în durerii şi anxietăţii. diminua febra. Febra a mai scăzut.
limite normale. - Calculez bilanţul ingesta - excreta pe 24 h. T0 = 37,30C.
D.I. Hipertermie (febră - Aerisesc salonul şi asigur lenjerie de corp
moderată 37,80C, durere, şi pat adecvată.
anxietate)
42
43
6) Nevoia de a dormi şi a se - Reducerea durerii. Creez un mediu adecvat odihnei: linişte, Pacienta a dormit o oră şi
odihni. - Pacienta să beneficieze salon aerisit, lenjerie curată. jumătate în timpul zilei, este
D.I. Somn întrerupt (datorită de un somn suficient Stabilesc cu pacienta un orar de somn şi mai liniştită, durerea s-a mai
durerii plăgii operatorii) cantitativ şi calitativ. odihnă. diminuat
Asigur o poziţie antalgică, relaxată.
Administrez la indicaţia medicului o
tabletă Algocalmin per os pentru
combaterea durerii
7) Nevoia de a se îmbrăca şi - Calmarea durerii. - Discut cu pacienta şi îi explic că această Pacienta înţelege şi
dezbrăca. - Autonomie în incapacitate de a se îmbrăca şi a se colaborează pentru
D.I. Incapacitate în satisfacerea satisfacerea nevoii dezbrăca este temporară, fiind provocată satisfacerea nevoii.
nevoii.(durere, anxietate) de durerea postoperatorie locală.
- Ajut pacienta în satisfacerea nevoii.
- Asigur lenjerie de corp şi pat curată şi
uscată.
- Ajut pacienta să ia o poziţie antalgică în
pat.
8) Nevoia de a comunica. - Comunicare eficientă Port discuţii cu pacienta pentru a trece de - Pacienta înţelege,
D.I. Izolare socială. atât cu echipa de îngrijire această stare. colaborează şi comunică
Comunicare ineficientă la nivel cât şi cu restul pacientelor O încurajez să-şi exprime emoţiile şi să eficient cu echipa de
afectiv. din salon. comunice cu cei din jurul său ( echipa de îngrijire, familia şi restul
îngrijire, familie, colegi de salon ). pacienţilor din salon.
Explic pacientei importanţa acumulării de
44
noi cunoştinţe în ceea ce priveşte
afecţiunea sa.
Prevăd intrevederea cu cei dragi.
RAPORT DE PREDARE
La schimbarea turei predau pacienta S.D. cu stare generală uşor alterată datorită intervenţiei chirurgicale.
Pacienta prezintă: - febră moderată 37,30C.
- tegumente şi mucoase uşor colorate;
- TA = 120/70 mm Hg;
- AV = 92 b/min
- R = 20 r/min.
Tratament medicamentos: - Penicilină: 1000000 U.I. la 6 ore;
Am administrat Algocalminul pentru a diminua durerile provocate de plaga operatorie.
00
12.12.2008, ORA 8 - reducerea durerii şi eliminarea - asigur un microclimat ORA1200
1)Nevoia de a evita pericolele. riscului infecţios favorabil: salon aerisit, lenjerie TA = 130/70 mm Hg
45
D.I. Vulnerabilitatea faţă de curată: AV = 82 b/min
pericole: - la indicaţia medicului, R = 19 r/min
- risc de infecţie la nivelul plăgii administrez IM, o fiolă de T0 = 37,70C
operatorii algocalmin; Dureri diminuate
- durere - efectuez toaleta plăgii în Plaga operatorie fără risc de
- anxietate condiţie de asepsie; infecţie.
- mobilizez activ şi pasiv
pacienta;
- măsor şi notez în F.O. funcţiile
vitale.
- asigur poziţia antalgică,
relaxată a pacientei.
2) Nevoia de a se alimenta şi - asigurarea alimentării şi - explic pacientei importanţa Pacientul se hidratează şi se
hidrata. hidratării corespunzătoare a hidratării alimentează corespunzător.
D.I. Inapetenţă pacientului -încurajez pacienta să consume:
Dificultate de a se alimenta şi ceaiuri neîndulcite, compot,
hidrata. supe de zarzavat, piureuri de
legume.
3) Nevoia de a elimina - pacientul să prezinte o diureză - însoţesc la toaletă pentru - diureză normală 1500 ml/24 h
- diureză normală fiziologică satisfacerea nevoii, - tranzit intestinal prezent
- să prezinte tranzit intestinal. -observ şi notez în F.O.
cantitatea şi aspectul diurezei.
- elimină gaze
46
4) Nevoia de a-şi menţine - pacientul să prezinte o - administrez la indicaţia Pacientul este mai liniştit
temperatura corpului în limite temperatură în limite fiziologice medicului, algocalin f I, IM T0 0 370C.
fiziologice: - aerisesc salonul
D.I. subfebrilitate discut cu pacienta şi-l rog să stea
T0 = 37,60C. liniştit, să se relaxeze

5) Nevoia de a fi curat şi - Pacientul să aibă autonomie -însoţesc pacienta la baie, unde Pacienta colaborează.
îngrijit. în satisfacerea nevoii işi efectuează toaleta parţială Îşi efectuează toaleta pe regiuni.
Dificultate în satisfacerea -îi ofer schimburi curate, uscate Nevoi satisfăcute.
nevoii - discut cu pacienta pentru a-şi
recăpăta încrederea în sine
6) Nevoia de a se odihni. - Reducerea durerii. - Rog pacienta să se relaxeze, să Pacienta are un somn liniştit,
D.I. Somn întrerupt ( durere ) - Pacienta să beneficieze de un iasă în curtea spitalului câteva odihnitor, de o oră în timpul
somn eficient calitativ şi minute, să respire aer curat. zilei.
cantitativ. - Mă asigur că ocupă o poziţie
antalgică în pat.
- Îi ofer o revistă să citească
înainte de a adormi.
7) Nevoia de a se mişca şi a - Reducerea durerii. - Îi explic pacientei importanţa Pacienta colaborează şi se
avea o bună postură. mişcării şi o încurajez spre astfel mobilizează suficient.
47
D.I. Mişcări active insuficiente de activităţi ca plimbarea; îi
( durere ) explic că în curând va putea
pleca acasă.
8) Nevoia de a comuica. - Să poată comunica eficient la - Discut cu pacienta, o încurajez Pacienta comunică cu echipa de
D.I. Comunicare inadecvată la nivel afectiv. să comunice cu echipa de îngrijire.
nivel afectiv. îngrijire, cu familia şi colegele
de salon.
48
RAPORT DE PREDARE
Predau pacienta S.D. cu stare generală bună, afebrilă.
Pacienta are tranzit intestinal prezent.
Funcţii vitale: măsurate şi notate în F.O. Sunt în limite fiziologice.
TA = 120/60 mm Hg.
AV = 78 b/min.
R = 18 r/min.
T0 = 370C.
Continuă tratamentul cu antibiotice: Penicilină: 1000000 U.I. la 6 ore.
49
50

Diagnostic: apendicită acută
Starea pacientului la externare: stare generală bună, plaga operatorie nu prezintă risc de
infecţie.
EVALUAREA FINALĂ
Pacienta S.D. în vârstă de 34 ani se internează în data de 10.12.2008 în secţia Chirurgie

pentru durere în zona inghinală care a debutat în urmă cu 3 zile, în urma unui efort fizic intens,
precum şi ameţeli, greţuri, vărsături,inapetenţă. La internare pacienta prezintă T.A.:
140/75mm.Hg, A.V.: 97b/min, R: 24r/min, T: 38,30C.
În urma intervenţiei chirurgicale pacienta se externează cu o stare generală bună şi cu
- să evite frigul umezeala;
- să consume alimente neflatulente;
51
PLAN DE ÎNGRIJIRE
C. - CAZUL III –
Culegerea datelor
1. Date subiective
NUME: M.C.
VÂRSTA: 23 ani
SEX: B
STARE CIVILĂ: necăsătorit
RELIGIE: ortodoxă
OCUPAŢIA: agent vânzări
DOMICILIUL: Breaza
CONDIŢII DE VIAŢĂ: bune, locuieşte cu părinţii la bloc, apartament cu trei camere
OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ: fumează ( 10-15 ţigări/zi ), o cafea zilnic
- greutate: 76 kg;
- grup sanguin: A II, RH negativ;
- nu se ştie alergic la nici un medicament
52
AV = 95 b/min
R = 24 r/min
T0 = 38,70 C
53
FUNCŢII VEGETATIVE: - apetit – inapetenţă
- scaun – normal
- diureză: scăzută
- durere vie în fosa iliacă dreaptă
ANTECEDENTE PERSONALE: - bolile copilăriei
dureri moderate
2. Date obiective

OBSERVAŢII: sistem osteo- articular integru, tegumente curate, intacte, uşor congestionate de
febră , stare generală uşor alterată.
DIAGNOSTIC MEDICAL: apendicită acută
MOTIVELE INTERNĂRII: - greaţă;
- cefalee;
- tahipnee;
- tahicardie;
- febră moderată (38,70C );
- dureri în fosa iliacă dreaptă;
ISTORICUL BOLII: Debutul afecţiunii de 24h după un efort fizic prelungit.
Pacientul afirmă că durerea în fosa iliacă dreaptă a apărut brusc, fiind însoţită de febră, cefalee,
greaţă, motive pentru care pacientul s-a prezentat la spital.
Problemele pacientului: tahicardie, hipertermie, anxietate, inapetenţă, oligurie.

Diagnostic nursing:
Dificultatea de a respira cauzată de anxietate şi durere manifestată prin tahicardie.
Alimentaţie deficitară din cauza greţurilor, vărsăturilor manifestată prin inapetenţă.
54
Dificultatea de a evita pericolele datorită insuficientei cunoaşteri a bolii manifestată prin
anxietate.
Dificultatea de a dormi şi odihni datorită durerii manifestată prin insomnie.
Alterarea temperaturii corporale din cauza procesului infecţios manifestată prin hipertermie.
Eliminare inadecvată din cauza hipertermiei, transpiraţiilor manifestată prin oligurie.
55
ORA 8,00 17.01.2009
1)Nevoia de a evita - Mă recomand pacientului.
pericolele. - Port discuţii cu pacientul pentru a înlătura
D.I. Vulnerabilitatea anxietatea. – Îl asigur să aibă încredere în ORA 1200
faţă de pericole; -Reducerea anxietăţii echipa de îngrijire TA = 120/70 mm
- Risc de complicaţii -Combaterea durerii; - Aplic punga cu gheaţă în zona inghinală Hg
postoperatorii. - Scăderea febrei; pentru a diminua durerea. R = 22 r/min
- Anxietate; -Prevenirea - Administrez la indicaţia medicului AV = 90b/min
- Durere în zona complicaţiilor Algocalmin f.I,IM. T0 = 38,20C.
inghinală dreaptă. posibile - Recoltez sânge pentru investigaţii de Pacientul este mai
TA = 120/75 mm Hg laborator în urgenţă: HLG, grup sanguin şi liniştit.
R = 24 r/min Rh, VSH, glicemie.
AV = 95 b/min;
- Febră: 38,70C.
2) Nevoia de a respira şi Reducerea durerii, a Asigur pacientului o poziţie antalgică. R = 22 r/min
de a avea o bună febrei. Aerisesc salonul. AV = 90 b/min
circulaţie. -Menţinerea funcţiilor Masor funcţiile vitale şi le notez în F.O. Pacientul este mai
DI- Tahicardie (95 vitale în limitele Pentru durere şi febră aplic punga cu gheaţă liniştit şi
b/min), Tahipnee (24 fiziologice. în regiunea inghinală şi comprese reci pe cooperează cu
56
r/min)
frunte. echipa de îngrijire.
3) Nevoia de a-şi păstra

temperatura corpului în
limite fiziologice.
D.I. Hipertermie
Febră moderată
-Administrez, la indicaţia medicului,
(38,70C) - Menţinerea
Algocalmin f.I IM.
Anxietate, proces temperaturii în limite
- Aplic comprese reci pe frunte.
inflamator, durere. fiziologice.
- Asigur lenjerie curată şi uscată- atât de Temperatura a
- Reducerea durerii şi
corp cât şi de pat. scăzut la 38,20C
a anxietăţii.
- Aerisesc salonul.
57
4) Nevoia de a se alimenta Reducerea greţurilor. - Asigur pacientului o hidratare în limite Senzaţia de greaţă
şi hidrata. Pacientul să se hidrateze fiziologice. este mai dinimuată.
D.I. Inapetenţă (greaţă) corespunzător. - Rog pacientul să respire adânc pentru a-i diminua Pacientul se
Hidratare insuficientă. senzaţia de greaţă. hidratează suficient.
- Aerisesc salonul
5) Nevoia de a elimina. - Asigurarea unei diureze - Însoţesc pacientul la toaletă pentru satisfacerea - Elimină urină în
D.I. eliminare indecvată. în limite fiziologice. nevoii, îi explic importanţa tehnicii de a se spăla pe cantitate normală.
( Oligurie- 900 ml/24h ). mâini. - Pacientul se simte
- Transpiraţii moderate. - Notez diureza, cantitatea în F.O. mai bine după
- Asigur lenjerie de pat şi corp curată şi uscată. schimbarea hainelor.
6) Nevoia de a se îmbrăca - Reducerea durerii. -Discut cu pacientul, îi explic că această - Pacientul se simte
şi dezbrăca: - Autonomie în incapacitate de a se îmbrăca şi dezbrăca este mai bine, curat.
D.I. Incapacitate în efectuarea îmbrăcării şi temporară, fiind provocată de durere. Colaborează cu
satisfacerea nevoii: durere. dezbrăcării. - Ajut pacientul în satisfacerea nevoii. echipa de îngrijire.
- Asigur lenjerie de pat şi de corp curată, uacată şi
lejeră.
7) Nevoia de a dormi şi a se - Reducerea durerii şi - Discut cu pacientul pentru a-i înlătura anxietatea. - Pacientul este mai
odihni asigurarea unui somn - Creez un climat favorabil odihnei: salon aerisit, liniştit, doarme
D.I. Somn întrerupt, odihnitor, liniştit. linişte, temperatură moderată, lenjerie curată, aprox.. o oră în
insomnie (durere) adecvată anotimpului). timpul zilei.

8) Nevoia de a fi curat şi - Pregătirea tegumentelor -Medicul a hotărât efectuarea Pacientul se simte bine, mai liniştit
58
îngrijit. pentru intervenţia intervenţiei chirurgicale la ora psihic, colaborează cu echipa de
D.I. Imposibilitatea satisfacerii chirurgicală. 1500. îngrijire.
nevoii. . -Efectuez toaleta parţială a
pacientului, pregătesc locul (zona)
operatorie prin radere şi
dezinfectare cu alcool.
- Măsor şi notez funcţiile vitale.
RAPORT DE PREDARE
La schimbarea turei predau pacientul M.C.
59
Pacientul este liniştit din punct de vedere psihic.
Tratament medicamentos: Penicilină 1000000 U.I. la 6 ore (început preoperator ).
NEVOIA
AFECTATĂ
ORA 800, 18.01.2009 - Combaterea durerii Măsor funcţiile vitale şi le notez în F.O. ORA 1200
1)Nevoia de a evita -Prevenirea - Asigur o poziţie antalgică pacientului în - Dureri diminuate
pericolele. complicaţiilor imediate pat - Nu prezintă complicaţii
D.I. Vulnerabilitatea faţă şi tardive; - Asigur un microclimat favorabil - Plagă curată, nu prezintă semne
de pericole -Administrez la indicaţia medicului de infecţie.
- Risc potenţial de antialgice: Algocalmin f.I, IM şi antibiotice- TA = 115/60 mm Hg
complicaţii imediate şi Penicilină 1000000 U.I. la 6 ore. AV = 85 b/ min
tardive: - Pansarea plăgii în perfecte condiţii de R = 20 r/min
-Hemoragie postoperatorie asepsie.
- Ocluzie intestinală;
- Evisceraţii
Risc pentru infectarea
plăgii operatorii;
- Durere
2) Nevoia de a se alimenta - Urmărirea şi - Asigur pacientului o poziţie antalgică, îi Pacientul înţelege şi cooperează
şi hidrata. efectuarea unei explic importanţa unei hidratări consumând lichide pentru
D.I. Inapetnţă hidratări în limite corespunzătoare. asigurarea necesarului hidric al
Dificultate de a se normale. - Îl încurajez să consume ceai îndulcit, organismului.
60
alimenta şi hidrata. compot, supă de zarzavat strecurată.
3) Nevoia de a elimina - Să prezinte o diureză - Ajut pacientul să meargă la toaletă, observ Diureza – limite normale (1500
D.I. Oligurie ( aprox. în limite fiziologice. şi notez diureza în F.O. ml/24h )
1100ml/24h ) - Să se reia tranzitul Tranzit intestinal prezent.
intestinal.

4) Nevoia de a fi curat şi - Menţinerea tegumentelor - însoţesc pacientul la baie, îl ajut la .- pacientul înţelege,
îngrijit. curate. efectuarea toaletei pe regiuni, îi explic colaborează, se simte bine
D.I. Dificultate în - plaga operatorie- importanţa igienei în viaţa omului. fizic şi psihic.
satisfacerea nevoii. pansament curat, uscat. - efectuez pansarea plăgii în condiţii de -plaga prezintă semne de
- autonomie în satisfacerea asepsie. vindecare.
nevoii.
5) Nevoia de a-şi menţine Scăderea febrei, a durerii, - administrez o fiolă de Algocalmin, la Pacientul s-a mai liniştit,.
temperatura corpului în înlăturarea anxietăţii. indicaţia medicului Durerea este mai
limite fiziologice. - salon aerisit,. diminuată, febra a scăzut la
D.I. Subfebrilitate (37,50C) -discut cu pacientul pentru a-i înlătura 37,10C.
- durere, anxietate anxietatea.
61
6) Nevoia de a se odihni şi a - calmarea durerii. - administrez Algocalmin f. I IM, la Pacientul înţelege, se
dormi. - să beneficieze de un somn indicaţia medicului linişteşte, doarme
D.I. Somn întrerupt liniştit, suficient cantitativ - asigur un climat favorabil odihnei: salon aproximativ o oră şi
( durere) şi calitativ aerisit, lenjerie curată, o poziţie antalgică, jumătate în timpul zilei.
relaxată, linişte.
- stabilesc împreună cu paientul un orar de
somn şi odihnă

6) Nevoia de a se îmbrăca şi Să prezinte autonomie în - Ajut pacientul să-şi schimbe hainele, Pacientul înţelege, se simte
dezbrăca. satisfacerea nevoii şi să asigurându-i lenjerie de corp şi pat curată mai bine în haine curate.
D.I. Incapacitate în satisfacerea nu mai prezinte dureri la şi uscată şi îi explic că această problemă
nevoii. nivelul plăgii operatorii. se va rezolva odată cu calmarea durerilor
operatorii
- ajut pacientul să ocupe în pat o poziţie
cât mai comodă, îl rog să se relaxeze..
RAPORT DE PREDARE
La schimbarea turei predau pacientul M.C. cu o stare uşor alterată
Pacienta prezintă: dureri moderate la nivelul plăgii operatorii.
62
Confirmă tratamentul cu: - Penicilină: 1000000 U.I. la 6 ore;
Funcţii vitale în limite fiziologice – măsurate şi notate în F.O., astfel:
- TA = 120/60 mm Hg;
- AV = 78 b/min
- R = 19 r/min.
- T0 = 37,10C.
NEVOIA OBIECTIVE IMPLEMENTARE EVALUARE
AFECTATĂ
19.01.2009, ORA 800 - reducerea anxietăţii, a - asigur un microclimat favorabil: salon ORA1200
1)Nevoia de a evita durerii aerisit, lenjerie curată: TA = 120/60 mm Hg
pericolele. - prevenirea eventualelor la indicaţia medicului, administrez IM, o AV = 82 b/min
D.I. Vulnerabilitatea faţă infecţii fiolă de algocalmin; R = 21 r/min
de pericole: - efectuez toaleta plăgii în condiţie de T0 = 37,40C
- risc de infecţie la nivelul asepsie; Dureri diminuate
plăgii operatorii - mobilizez activ pacientul; Plaga operatorie fără risc de
- durere măsor şi notez în F.O. funcţiile vitale. infecţie.
- anxietate - asigur poziţia antalgică, relaxată a
pacientului.
2) Nevoia de a se alimenta - asigurarea alimentării şi - explic pacientului importanţa hidratării Pacientul înţelege, colaborează,
şi hidrata. hidratării corespunzătoare şi alimentării corespunzătoare, încurajez se hidratează şi se alimentează
D.I. Inapetenţă a pacientului pacientul să consume: ceaiuri corespunzător.
Dificultate de a se neîndulcite, compot, supe de zarzavat,
63
alimenta şi hidrata. piureuri de legume.
3) Nevoia de a elimina - pacientul să prezinte o - însoţesc la toaletă pentru satisfacerea - diureză normală 1700 ml/24 h
Eliminare inadecvată. diureză în limite normale. nevoii, observ şi notez în F.O. cantitatea - tranzit intestinal prezent
- să prezinte tranzit şi aspectul diurezei.
intestinal. - tranzit intestinal prezent
4) Nevoia de a-şi menţine - pacientul să prezinte o - administrez la indicaţia medicului, Pacientul este liniştit
temperatura corpului în temperatură în limite algocalin f I, IM T0 0 36,90C.
limite fiziologice: fiziologice - aerisesc salonul
D.I. subfebrilitate discut cu pacientul şi-l rog să stea
T0 = 37,60C. liniştit, să se relaxeze

19.01.2009, ORA 800 - reducerea durerii şi eliminarea - asigur un microclimat ORA1200
1)Nevoia de a evita pericolele. riscului infecţios favorabil: salon aerisit, lenjerie TA = 130/70 mm Hg
D.I. Vulnerabilitatea faţă de curată: AV = 82 b/min
pericole: - la indicaţia medicului, R = 19 r/min
- risc de infecţie la nivelul plăgii administrez IM, o fiolă de T0 = 37,70C
operatorii algocalmin; Dureri diminuate
- durere - efectuez toaleta plăgii în Plaga operatorie fără risc de
- anxietate condiţie de asepsie; infecţie.
- mobilizez activ şi pasiv
64
pacientul;
- măsor şi notez în F.O. funcţiile
vitale.
- asigur poziţia antalgică,
relaxată a pacientului.
2) Nevoia de a se alimenta şi - asigurarea alimentării şi - explic pacientului importanţa Pacientul se hidratează şi se
hidrata. hidratării corespunzătoare a hidratării alimentează corespunzător.
D.I. Inapetenţă pacientului -încurajez pacientul să consume:
Dificultate de a se alimenta şi ceaiuri neîndulcite, compot,
hidrata. supe de zarzavat, piureuri de
legume.
3) Nevoia de a elimina - pacientul să prezinte o diureză - însoţesc la toaletă pentru - diureză normală 1500 ml/24 h
- diureză normală fiziologică satisfacerea nevoii, - tranzit intestinal prezent
- să prezinte tranzit intestinal. -observ şi notez în F.O.
cantitatea şi aspectul diurezei.
- elimină gaze
4) Nevoia de a-şi menţine - pacientul să prezinte o - administrez la indicaţia Pacientul este mai liniştit
temperatura corpului în limite temperatură în limite fiziologice medicului, algocalin f I, IM T0 0 370C.
fiziologice: - aerisesc salonul
D.I. subfebrilitate discut cu pacientul şi-l rog să
T0 = 37,60C. stea liniştit, să se relaxeze
65
5) Nevoia de a fi curat şi îngrijit. - Pacientul să aibă autonomie în -însoţesc pacientul la baie, unde Pacientul colaborează.
Dificultate în satisfacerea nevoii satisfacerea nevoii işi efectuează toaleta parţială Îşi efectuează toaleta pe regiuni.
-îi ofer schimburi curate, uscate Nevoi satisfăcute.
- discut cu pacientul pentru a-şi
recăpăta încrederea în sine
RAPORT DE PREDARE
Predau pacientul M.C. cu stare generală bună.
Pacientul are tranzit intestinal prezent, diureză corespunzătoare.
Funcţii vitale: măsurate şi notate în F.O. Sunt în limite fiziologice.
TA = 125/70 mm Hg.
AV = 75 b/min.
R = 19 r/min.
T0 = 36,80C.
Continuă tratamentul cu antibiotice: Penicilină: 1000000 U.I. la 6 ore
66
67
ANALIZELE DE LABORATOR
ALE BOLNAVULUI
DATA EXAMEN MOD DE VALORI VALORI

CERUT RECOLTARE NORMALE REALE
17.01.2009 VSH 1,6 ml. sânge/0,4 1- 10mm. /1h 1h - 8mm.
citrat de Na 3,8% 7- 15mm. /2h 2h - 12mm.
fără garou
17.01.2009 Hemoglobină 2mm. sânge 13-17g./100ml. 15g/100ml.
simplu
17.01.2009 Hematocrit Puncţie venoasă 42-48% 45%
200ml. sânge pe
cristale EDTA
17.01.2009 Glicemie 2ml. sânge/4mg 80-120mg/dl. 100mg./dl.
fluorură de Na
sau 5ml. sânge
simplu
17.01.2009 HLG Înţepare în pulpa 5000- 12000/mm.3
degetului 8000/mm.3
68
Diagnostic: apendicită acută
Starea pacientului la externare: stare generală bună, plaga operatorie nu prezintă risc de
infecţie.
EVALUAREA FINALĂ
Pacientul M.C. în vârstă de 23 ani se internează în data de 17.01.2009 în secţia Chirurgie

pentru durere în fosa iliacă dreaptă apărută brusc, însoţită de febră, cefalee, greaţă. La internare
pacientul prezintă T.A.:120/75mm.Hg, A.V.: 95b/min, R: 24r/min, T: 38,70C.
În urma intervenţiei chirurgicale pacientul se externează cu o stare generală bună şi cu
- să evite frigul umezeala;
- să consume alimente neflatulente;
69
D. EVALUARE FINALĂ
DATE PERSONALE CAZ I CAZ II CAZ III

Nume şi prenume C.P. S.D. M.C.
Sex Feminin Feminin Bărbătesc
Stare civilă Căsătorită Divorţată Necăsătorit
Ocupaţie Educatoare Muncitoare Agent vânzări
Religie Ortodoxă Ortodoxă Ortodoxă
Naţionalitate Română Română Română
DATA INTERNĂRII 04.12.2008 10.12.2008 17.01.2009
DIAGNOSTIC MEDICAL LA Apendicită acută flegmonoasă Apendicită acută Apendicită acută
INTERNARE
Greţuri, vărsături Anxietate Hipertermie
PROBLEME ACTUALE Tahicardie Durere Tahicardi
Oligurie Inapetenţă Oligurie
Hipertermie Hipertermie Anxietate
Inapetenţă Insomnie Inapetenţă
Alterarea stării generale Alterarea stării generale Alterarea stării enerale
Risc de complicaţii: Risc de complicaţii: Risc de complicaţii:
PROBLEME POTENŢIALE - peritonită - peritonită - peritonită
- hemoragie postoperatorie - hemoragie - hemoragie
- ocluzie postoperatorie postoperatorie
- fistule - ocluzie - ocluzie
70
- evisceraţii - fistule - fistule
- evisceraţii - evisceraţii
DIAGNOSTIC NURSING
CAZ I CAZ II CAZ III

Alimentaţie neadecvată din cauza durerii Dificultatea de a se odihni din cauza Dificultatea de a respira cauzată de
manifestată prin greţuri, anxietăţii manifestată prin insomnie. anxietate şi durere manifestată prin
vărsături. Alimentaţie necorespunzătoare din cauza tahicardie.
Dificultatea de a evita pericolele din cauza durerii manifestată prin greţuri, vărsături. Alimentaţie deficitară din cauza greţurilor,
bolii manifestată prin anxietate. Eliminare inadecvată din cauza vărsăturilor manifestată prin inapetenţă.
Dispnee din cauza durerii manifestată prin hipertermiei manifestată prin oligurie. Dificultatea de a dormi şi odihni datorită
tahicardie. Alterarea temperaturii din cauza durerii manifestată prin insomnie.
Hipertermie din cauza procesului infecţios procesului infecţios manifestat prin Alterarea temperaturii corporale din cauza
manifestat prin transpiraţii. hipertermie. procesului infecţios manifestat prin
Eliminare inadecvată din cauza Vulnerabilitate faţă de pericole datorită hipertermie.
hipertermiei manifestată prin oligurie. cunoştinţelor insuficiente despre boală Eliminare inadecvată din cauza
manifestată prin anxietate. hipertermiei, transpiraţiilor manifestată
prin oligurie.
INTERVENŢII AUTONOME
71
Conduc pacienta în salon unde îi asigur un Instalez pacienta în salon şi îi asigur un Conduc pacientul în salon şi îi
microclimat favorabil. microclimat favorabil. asigur un microclimat favorabil.
Liniştesc pacienta din punct de vedere Port discuţii cu pacienta pentru a inlătura
Liniştesc pacientul din punct de
psihic. anxietatea şi pentru a avea încredere în
vedere psihic.
Măsor T.A., pulsul, respiraţia, echipa de îngrijire.
temperatura. Măsor funcţiile vitale. Aplic pungă cu gheaţă în zona
Aplic pungă cu gheaţă în zona inghinală Asigur pacientei o poziţie antalgică. inghinală pentru a diminua durerea.
pentru a diminua durerea. Aplic pungă cu gheaţă în zona inghinală Asigur pacientului o poziţie
Asigur pacientei o poziţie antalgică. pentru a diminua durerea. antalgică.
Ajut pacienta în timpul vărsăturilor. Rog pacienta să respire adânc pentru a
Aplic comprese reci pe frunte.
Ofer pacientei pahar cu apă aromată. diminua sezaţia de greaţă.
Asigur lenjerie de pat şi de corp
Ajut pacienta să se îmbrace şi să se Asigur pacientei o hidratare
dezbrace cu lenjerie de spital. corespunzătoare. curată şi lejeră.
Deservesc pacienta la pat cu plosca pentru Însoţesc pacienta la toaletă pentru Însoţesc pacientul la toaletă pentru
satisfacerea nevoilor şi observ cantitatea satisfacerea nevoii. satisfacerea nevoii .
şi aspectul eliminărilor. Asigur lenjerie de pat şi de corp curată şi Ajut pacientul în efectuarea toaletei
Învăţ pacienta să facă exerciţii de lejeră.
pe regiuni.stabilesc cu pacientul un
respiraţie pentru înlăturarea senzaţiei de Discut cu pacienta pentru a înlătura
orar de somn - odihnă.
greaţă. anxietatea.
Discut cu pacienta pentru a- i înlătura Îi prezint pacientei o doamnă deja operată Mobilizez activ pacientul.
anxietatea. cu evoluţie bună. Măsor funcţiile vitale şi le notez în
Pregătesc pacienta pentru interventia Încurajez pacienta să- şi exprime emoţiile F.O. .
72
chirurgicală prin pregătire fizică, psihică şi să comunice cu cei din jur. Pregătesc pacientul pentru
şi locală. Pregătesc pacienta pentru
interventia interventia chirurgicală prin
chirurgicală prin pregătire fizică, psihică
pregătire fizică, psihică şi locală.
şi locală.
DATA EXTERNĂRII

07.12.2008 13.12.2008 20.01.2009
EVALUARE FINALĂ (EPICRIZĂ)

Pacienta C.P. se internează în secţia Pacienta S.D. se internează în secţia Pacientul M.C. se internează în secţia
Chirurgie a Spitalului Municipal Câmpina Chirurgie a Spitalului Municipal Câmpina Chirurgie a Spitalului Municipal Câmpina
73
cu următoarele simptome: greţuri, cu următoarele simptome: greţuri, cu următoarele simptome:
vărsături, febră moderată, durere în fosa vărsături, febră moderată, durere în fosa greaţă, cefalee, tahipnee, tahicardie, febră
iliacă dreaptă, tahicardie, tahipnee, iliacă dreaptă, tahicardie, tahipnee, moderată, dureri în fosa iliacă dreaptă.
cefalee. Se stabileşte diagnosticul de cefalee. Simptomele au apărut în urmă cu Simptomele au apărut la 24 ore după un
apendicită acută flegmonoasă. I se aplică 3 zile în urma unui efort fizic susţinut. Se efort fizic prelungit. I se recoltează sânge
în zona inghinală, pungă cu gheaţă. La stabileşte diagnosticul de apendicită acută. pentru analize de laborator: H.L.G., grup
indicaţia medicului se administrează La indicaţia medicului se administrează sanguin, Rh, V.S.H., glicemie. Medicul
Algocalmin, Metroclopramid. I se Algocalmin, Metroclopramid. I se indică apendicectomie. În urma
recoltează sânge pentru analize de recoltează sânge pentru analize de intervenţiei chirurgicale şi a tratamentului
laborator: H.L.G., grup sanguin, Rh, laborator: H.L.G., grup sanguin, Rh, administrat pacienta prezintă o stare
V.S.H., glicemie. Medicul indică V.S.H., glicemie. I se efectuează generală bună. La externare pacientul
apendicectomie. În urma intervenţiei echografie abdominală. Medicul indică prezintă funcţiile vitale în limite
chirurgicale şi a tratamentului administrat intervenţie chirurgicală. În urma fiziologice.
pacienta prezintă o stare generală bună, apendicectomiei şi a tratamentului
plagă operatorie fără risc de infecţie, administrat pacienta prezintă evoluţie
funcţiile vitale în limite normale. favorabilă. Se externează afebrilă şi cu o
stare generală bună.
BILANŢUL AUTONOMIEI
Nevoia fundamentală Manifestări de independenţă la nevoia afectată

afectată CAZ I CAZ II CAZ III
A respira şi a avea o bună Respiraţie profundă, mişcări Respiraţie profundă, ritmică, Respiraţie ritmică, tip costal
74
circulaţie respiratorii simetrice, frecvenţa mişcări respiratorii simetrice, superior, mişcări respiratorii
17resp./min.; mucoasă respiratorie umedă, tip simetrice, mucoasă respiratorie
puls 78p/min; costal superior ; umedă, secreţii reduse; puls ritmic,
T.A. 115/60 mm Hg. puls 78 p/min.; 75p/min., tegumente roz şi calde;
T.A. 120/60 mm Hg. T.A. 125/70mm Hg.
A bea şi a mânca Cavitate bucală: dentiţie bună, Dentiţie bună, masticaţie uşoară, Cavitate bucală: dentiţie bună,
mucoasă bucală roz şi umedă, eficace, reflex de deglutiţie mucoasă bucală roz şi umedă,
limbă roz; reflex de deglutiţie prezent, mucoasă bucală roz şi limbă roz, gingii roz şi aderente
prezent; digestie lentă; consum umedă; foame; apetit; deprinderi dinţilor, masticaţie uşoară, reflex
de lichide în funcţie de nevoie, alimentare corespunzătoare, de deglutiţie prezent; digestie
programul meselor 3/zi. programul meselor 3/zi. lentă; apetit; foame; consum de
lichide în funcţie de necesităţi,
obiceiuri alimentare
corespunzătoare.
A elimina Micţiuni fiziologice, 5-6/zi, Urină cu aspect normal, cantitate Micţiuni fiziologice, ritmice, pH
culoarea galben normal, pH acid, 1400ml/24h, frecvenţa4-5/zi, pH normal acid, aspect normal,
aspect normal, densitate 1015; acid, densitate 1020; scaun normal cantitate 1300ml/24h, frecvenţa 5-
scaun normal, eliminat zilnic; eliminat la 2 zile; transpiraţie 6/zi; scaun normal 1-2/zi;
transpiraţie minimă. minimă. transpiraţie minimă.
A dormi şi a se odihni Somn regenerator, fără Somn odihnitor, adoarme uşor, Somn normal, durata
întreruperi, adoarme cu uşurinţă, vise plăcute, fără coşmaruri, durata 8h/noapte,fără întreruperi, se
durata 8h/noapte,modalităţi de 9h/noapte, perioade de repaus, de trezeşte odihnit, modalităţi de
relaxare,perioade de repaus. relaxare. relaxare.
75
A menţine temperatura Temperatura corporală normală Temperatura corporală 370C, piele Temperatura corporală 36,80C,
corpului în limite normale 37,10C, piele caldă roz, roz, călduţă,transpiraţie minimă, piele roz, călduţă,transpiraţie
transpiraţie minimă, temperatura temperatura mediului ambiant minimă, senzaţie plăcută de
mediului ambiant 210C. 200C. căldură, temperatura mediului
ambiant 190C.
Nevoia de a se îmbrăca şi Pacienta posedă capacitate fizică Pacienta posedă capacitate fizică Pacientul posedă capacitate fizică
dezbrăca de a se îmbrăca şi dezbrăca, îşi de a se îmbrăca şi dezbrăca, îşi de a se îmbrăca şi dezbrăca, îşi
alege îmbrăcăminte adecvată alege îmbrăcăminte adecvată alege îmbrăcăminte adecvată
climatului, prezintă mobilitate climatului, prezintă mobilitate climatului, prezintă mobilitate
articulară, tonus muscular, articulară, tonus muscular, articulară, tonus muscular,
maturitate maturitate maturitate
psihomotorie.Îmbrăcăminte psihomotorie.Îmbrăcăminte psihomotorie.Îmbrăcăminte în
curată, de calitate, alegere cu confortabilă în funcţie de talie şi funcţie de vărstă, veşminte
gust. statură. adecvate, care conferă libertete de
mişcare.
Nevoia de a evita Pacienta prezintă stare de linişte, Pacienta prezintă stare de linişte, Pacientul prezintă stare de linişte,
pericolele se simte la adăpost de toate se simte la adăpost de toate se simte la adăpost de toate
pericolele, prezintă destindere, pericolele, prezintă destindere, pericolele, prezintă destindere,
relaxare, control al emoţiilor, se relaxare, control al emoţiilor, se relaxare, control al emoţiilor, se
simte în siguranţă, este optimistă simte în siguranţă, este optimistă şi simte în siguranţă, este optimist şi
şi încrezătoare în evoluţia stării încrezătoare în evoluţia stării de încrezător în evoluţia stării de
de sănătate.Securitate sănătate.Mediu de siguranţă fără sănătate.Siguranţă psihologică fără
76
sociologică: calitatea şi accidente şi infecţii. predispoziţie la infecţii şi
umiditatea aerului, temperatură îmbolnăviri.
ambiantă 18- 220 C, fărăpoluare
fonică, chimică, microbiană.
Nevoia de a fi curat şi Pacienta prezintă: Pacienta prezintă: Pacientul prezintă:

îngrijit. - păr îngrijit, strălucitor; - păr îngrijit, strălucitor; - păr îngrijit, strălucitor;
- unghii-curate, scurte, - unghii-curate, scurte, - unghii-curate, scurte,
culoare roz; culoare roz; culoare roz;
- nasul-curat, mucozităţi - nasul-curat, mucozităţi - nasul-curat, mucozităţi
reduse, mucoasă umedă; reduse, mucoasă umedă; reduse, mucoasă umedă;
- ochii-curaţi, limpezi; - ochii-curaţi, limpezi; - ochii-curaţi, limpezi;
- dinţii-curaţi albi, mucoasă - dinţii-curaţi albi, mucoasă - dinţii-curaţi albi, mucoasă
bucală umedă, roz; bucală umedă, roz; bucală umedă, roz;
- piele –curată, netedă, - piele –curată, netedă, - piele –curată, netedă,
elastică, pigmentată elastică, pigmentată normal. elastică, pigmentată
normal. - normal.
RECOMANDĂRI LA EXTERNARE

Pacienta trece în evidenţa medicului de Mobilizare progresivă. Mobilizare progresivă.
77
familie. Evită frigul umezeala. Evită frigul umezeala.
Respectă regimul recomandat. Evită efortul fizic intens. Evită efortul fizic intens.
Evită frigul, umezeala. Revine peste 3 zile la control şi pentru Evită consumul de alimente flatulente.
Evită consumul de alimente flatulente. scoaterea firelor. Revine peste 3 zile la control şi pentru
Revine peste 3 zile la control şi pentru scoaterea firelor.
scoaterea firelor.
78
XII. FIŞE TEHNICE
EFECTUAREA INJECŢIEI
INTRAMUSCULARE
Injecţia intramusculară constituie introducerea unei soluţii izotonice, uleioase sau a unei
substanţe coloidale în stratul muscular prin intermediul unui ac ataşat la seringă.
Scop: introducerea în organism a unor substanţe medicamentoase.
Locuri de elecţie:
- Regiunea superoexternă deasupra marelui trohanter.
- Faţa externă a coapsei, în treimea mijlocie.
- Faţa externă a braţului, în muşchiul deltoid
Materiale necesare:
- tava medicală cu medicamentul de injectat în flacon închis;
- tampoane de vată cu alcool;
- pile de metal pentru desfacerea fiolei;
- seringă sterilă:
- 1-2 ace ( 40-50 mm lungime ) sterile;
- medicamente pentru eventuale accidente ( Adrenalina, Calciu, Romergan)
Etape şi tipuri de execuţie
1. Pregătirea instrumentelor şi a materialelor necesare

- se pregătesc materialele necesare
- se transportă materialele lângă bolnav.
2. Pregătirea psihică a bolnavului

- se anunţă bolnavul şi i se explică necesitatea tehnicii;
- se aşază bolnavul în decubit ventral, lateral, poziţie şezândă sau în picioare.
79
Stabilirea locului injecţiei:
- se descoperă regiunea aleasă pentru injecţie;
- pentru injecţie în regiunea fesieră, se reperează următoarele puncte:
a) Punctul Smârnov, la un lat de deget deasupra marelui trohanter şi
înapoia lui;
b) Punctul Barthelemy la unirea treimii externe cu cele două treimi
interne ale liniei care uneşte splina iliacă antero-superioară cu extremitatea superioară a şanţului
interfesier;
c) Zona situată deasupra liniei care uneşte splina iliacă posterioară cu
marele Trohanter.
3. Efectuarea injecţiei:
- spălarea pe mâini cu apă şi săpun;
- dezinfectarea mâinilor cu alcool;
- se montează seringa în condiţii de asepsie perfectă;
- se încarcă seringa cu substanţă de injectat, după verificarea fiolei, se elimină
bulele de aer;
- se schimbă acul, îndepărtându-l pe cel cu care a fost inspirată substanţa şi se
adaptează un ac potrivit pentru injecţie;
- se dezinfectează locul injecţiei cu un tampon de vată cu alcool;
- se invită bolnavul să-şi relaxeze musculatura şi să stea liniştit;
- se întinde pielea între police şi indexul sau mediul mâinii stângi;
- se înţeapă perpendicular pielea, pătrunzând ( 4-6 cm) cu rapiditate şi siguranţă
cu acul montat la seringă;
- se verifică poziţia acului prin aspiraţie;
- se injectează lent lichidul;
- după injectare se scoate brusc acul cu seringa, acoperind locul cu un tampon de
vată cu alcool;
- se masează locul cu tamponul de alcool pentru a disocia planurile ţesuturilor
străpunse, activând circulaţia pentru a favoriza absorbţia;
80
- se aşază bolnavul în poziţie comodă unde va sta în repaus fizic timp de 10-15
min.;
- spălarea pe mâini cu apă şi săpun
4. Reorganizarea locului de muncă:
- se aruncă la coş deşeurile de la injecţie (fiole golite, ambalaje);
- seringa, acul şi tampoanele de vată se pun în cutia ce va fi dusă la crematoriu.
TEHNICI DE EVALUARE ŞI SATISFACERE A NEVOILOR

FUNDAMENTALE
PRINCIPII GENERALE
1. Aprecierea necesităţii tehnicii şi a performanţei acestuia pentru pacient:

- asistentul trebuie să cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile fiecărei proceduri;
- orice procedură contraindicată este aceea pentru care există motive ca răspunsul
pacientului să fie advers.
- În unele situaţii o procedură poate fi contraindicată din cauza unor schimbări în
starea de sănătate a pacientului.
2. Efectuarea tehnicii cu competenţă

- asistentul trebuie să-şi perfecţioneze acţiunile şi procedurile care-i sunt
familiare, pe baze ştiinţifice;
- asistentul trebuie să înţeleagă raţionamentul fiecărei etape.
3. Pregătirea locului unde se desfăşoară:

- unele tehnici presupun modificarea mediului ( temperatura, lumina):
- necesitatea unui pat accesibil şi care să permită aşezarea pacientului în diferite
poziţii, să asigure confortul şi să prevină accidentele.
4. Asigurarea echipamentului necesar
81
- în funcţie de tehnica executată;
- să asigure creşterea eficienţei şi reducerea timpului necesar şi a energiei- prin
pregătirea lui lângă pacient şi la îndemâna asistentului.
5. Asigurarea intimităţii pacientului:

- se va descoperi doar partea necesară efectuării tehnicii:
- se vor utiliza paravanul de protecţie:
- nu se vor face aprecieri asupra aspectului fizic al pacientului sau asupra
mirosului emanat.
6. Pregătirea psihică a pacientului
- explicarea tehnicii ( pacienţii sunt mai puţin capabili să facă faţă durerii,
stresului situaţional, dacă nu cunosc ce-i aşteaptă), în termeni accesibili, fără exagerări;
- să i se permită pacientului să pună întrebări şi să i se răspundă prompt.
7. Pregătirea fizică a pacientului:
- asigurarea poziţiei ( când nu este capabil- ajutarea şi menţinerea în poziţie pentru a
preveni accidentele);
8. Respectarea măsurilor de asepsie
- material şi instrumentar dezinfectat sau sterilizat, în funcţie de cerinţe;
- echipament de protecţie corespunzător;
- spălarea pe mâini înainte şi după efectuarea fiecărei tehnici.
9. Respectarea comportamentului obişnuit al pacientului:
- asigurarea orelor de somn;
- asigurarea timpului între tehnici, pentru ca pacientului să i se asigure senzaţia de
independenţă.
10. Îngrijirea după procedură
- poziţie confortabilă;
- menţinerea în repaus timp corespunzător.
11. Curăţirea, dezinfectarea şi sterilizarea echipamentului utilizat.
12. Pregătirea specimenelor obţinute pentru laborator.
13.Notarea tehnicii şi a incidentelor sau accidentelor.
82
NEVOIA DE A RESPIRA
ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE
Evaluarea funcţiilor private

Funcţiile vitale includ: respiraţia, pulsul, tensiunea arterială şi temperatura. Ele sunt
frecvent utilizate ca indicatori ai stării de sănatate sau de boală.
Măsurarea funcţiilor vitale
- când intervine o schimbare în starea de sănătate a unei persoane;
- când este admis într-o unitate spitalicească ( la internare, pe toată perioada
spitalizării şi la externare);
- înainte şi după proceduri invazive de diagnostic;
- înainte şi după administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemului respirator
şi cardiovascular;
- înainte şi după efectuarea intervenţiilor de îngrijire care pot influenţa funcţiile vitale.
OBSERVAREA ŞI MĂSURAREA
RESPIRAŢIEI
Scop: evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului, fiind un indiciu al evoluţiei bolii, al

apariţiei unor complicaţii şi al prognosticului.
Elemente de apreciat: - tipul respiraţiei;
- amplitudinea mişcărilor respiratorii;
- ritmul;
- frecvenţa.
Materiale necesare: - ceas cu secundar;
- pix cu pastă verde;
- foaie de temperatură.
83
Intervenţiile asistentului:
- aşează bolnavul în decubit dorsal, fără a explica tehnica ce urmează a fi efectuată;
- plasarea mâinii cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui;
- numărarea inspiraţiilor timp de un minut;
- consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură ( fiecare
linie orizontală a foii reprezintă două respiraţii);
- unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară, pentru obţinerea curbei;
- în alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obţinută, cât şi
caracteristicile respiraţiei ( R = 18 resp/min, amplitudine medie);
- aprecierea celorlalte elemente ale funcţiei respiratorii se face prin simpla
observare a mişcărilor respiratorii.
MĂSURAREA PULSULUI
Scop: evaluarea funcţiei cardio-vasculare.

Elemente de apreciat: - ritmicitatea;
- frecvenţa;
- celeritatea
- amplitudine.
Locuri de măsurat: orice arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan
osos: artera radială, carotidă, temporală, humerală, femurală, poplitee, pedioasă
Materiale necesare: - ceas cu secundar:
- pix cu pastă roşie:
- foaia de temperatură.
- pregătirea psihică a pacientului:
- asigurarea repausului fizic şi psihic 10-15 min
- spălarea pe mâini
- reperarea arterei
- fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei
- exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful degetelor
84
- numărarea pulsaţiilor timp de un minut
- consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foia de temperatură, ţinând cont
că fiecare linie orizontală a foii reprezintă patru pulsaţii
- unirea valorii prezente cu cea anterioară cu o linie, pentru obţinerea curbei
- consemnarea în alte documente medicale a valorii obţinute şi a caracteristicilor
pulsului ( AV = 82 b/min, puls regulat)
MĂSURAREA TENSIUNII ARTERIALE
Scop: evaluarea funcţiilor cardio-vasculare ( forţa de contracţie a inimii, rezistenţă

determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor).
Elemente de evaluat: - tensiunea arterială sistolică ( maximă)
- tensiunea arterială diastolică ( minimă)
Materiale necesare: - aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale ( tensiometru)
- stetoscop biauricular
- tampon de vată cu alcool
- pix cu pastă roşie
Metode de determinare: - palpatorie
- ascultatorie
a) Pentru metoda asculatorie:
- pregătirea psihică a pacientului
- asigurarea repausului fizic şi psihic timp de 15 minute
- spălarea pe mâini
- se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, sprijinit şi în extensie
- se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală, sub marginea inferioară a
manşetei
- se introduc olivele stetoscopului în urechi ( care în prealabil au fost dezinfectate)
- se pompează aer în manşeta pneumatică, cu ajutorul parei de cauciuc, până la
dispariţia zgomotelor pulsatile
85
- se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei, până când
se percepe primul zgomot arterial ( care prezintă valoarea tensiunii arteriale maxime)
- se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau acul manometrului, pentru a
fi consemnată
- se continuă decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice
- se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau de acul manometrului, în
momentul în care zgomotele dispar, aceasta reprezentând tensiunea arterială minimă
- se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de
culoare roşie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur
- se unesc liniile orizontale cu liniile verticale şi se haşurează spaţiul rezultat
- în alte documente medicale se înregistrează cifric: TA max = 150 mm Hg, T.A.
min = 75mm Hg.
- Se dezinfectează olivele
b) Pentru metoda palpatorie:

- determinarea se face prin palparea arterei radiale
- nu se foloseşte stetoscopul biauricular
- etapele sunt identice metodei ascultatorii
- are dezavantajul obţinerii unor valori mai mici decât realitatea, palparea pulsului
periferic fiind posibilă numai după reducerea accentuată a compresiunii exterioare.
PUNCŢIA VENOASĂ
Definiţie: Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin
intermediul unui ac de puncţie.
Scop: - Explorator - recoltarea sângelui pentru examene de laborator biochimice,
hematologice, serologice şi bacteriologice
- Terapeutic – administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi perfuziei
intravenoase:
- recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale
- executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui
86
- sângerarea 300-500 ml în edemul pulmonar acut, hipertensiune arterială
Locul puncţiei:
- venele de la plica cotului, unde se formează un „M” venos prin anastomozarea
lor
- venele antebraţului
- venele de pe faţa dorsală a mâinii
- venele subclaviculare
- venele femurale
- venele maleolare interne
- venele jugulare şi epicraniene – mai ales la sugari şi copii mici
Pregătirea puncţiei:
Materiale:
- De protecţie: - pernă elastică pentru sprijinirea braţului
- muşama şi aleză
- Pentru dezinfecţia tegumentului tip I: protecţia câmpului cutanat apă şi săpun,
aparat de ras, alcool iodat, tinctură de iod, alcool medicinal, pense porttampon, câmpuri sterile
pentru izolarea locului.
- Pentru dezinfecţia şi protecţia mâinilor: apă şi săpun, alcool medicinal, mănuşi
sterile din cauciuc.
- Instrumentar şi materiale sterile: ace de 25-30 mm, diametrul 6/10, 7/10, 10/10
mm în funcţie de scop, seringi de capacităţi diferite în funcţie de scop, pense, tampoane, mănuşi
chirurgicale.
- Alte materiale: garou, eprubete uscate şi etichete, cilindru gradat, fiole cu soluţii
medicamentoase, soluţii perfuzabile, tăviţă renală;(materialele se vor folosi în funcţie de scopul
puncţiei).
Pacientul
o Pregătirea psihică: se informează asupra puncţiei
o Pregătirea fizică: pentru puncţia la venele braţului, antebraţului:
- se aşează într-o poziţie confortabilă atât pentru pacient cât şi pentru persoana care
execută puncţia
87
- se examinează calitatea şi starea venelor având grijă ca hainele să nu împiedice
circulaţia de întoarcere la nivelul braţului
- se aşază braţul pe perniţă şi muşamaua în abducţie şi extensie maximă
- se dezinfectează tegumentele
- se aplică garoul la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului puncţiei, strângându-l
astfel încât să oprească circulaţia venoasă fără a comprima artera
- se recomandă pacientului să strângă pumnul, venele devenind turgescente
Execuţia puncţiei
- asistentul îmbracă mănuşile sterile şi se aşează vis-a-vis de bolnav
- se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm sub locul puncţiei, executând o
uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine.
- se fixează seringa, gradaţiile fiind în sus, acul ataşat cu bizonul în sus, în mâna
dreaptă, între police şi restul degetelor.
- se pătrunde cu acul traversând, în ordine, tegumentul în direcţie oblică ( unghi de
30 grade) apoi peretele venos învingându-se o rezistenţă elastică, până când acul înaintează în
gol.
- se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei
- se controlează pătrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa
- se continuă tehnica, în funcţie de scopul puncţiei venoase: injectarea
medicamentoasă, recoltarea sângelui, perfuzie.
- În caz de sângerare, se prelungeşte acul perfuziei cu un tub din
polietilenă care se introduce în vasul colector, garoul rămânând legat de braţ.
- Se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin
desfacerea garoului şi pumnului.
- Se aplică tamponul îmbibat în soluţie dezinfectantă la locul de
pătrundere a acului şi se retrage brusc.
- Se comprimă locul puncţiei 1-3 minute, braţul fiind în poziţie
verticală.
Îngrijirea ulterioară a pacientului
- se face toaleta locală a tegumentului
- se schimbă lenjeria dacă este murdară
88
- se asigură o poziţie comodă în pat.
- se supraveghează pacientul.
Pregătirea sângelui pentru trimiterea la laborator:
- se face imediat.
Pregătirea produsului recoltat

- pentru examene de laborator, eprubetele se etichetează, se completează formularele
de trimitere.
Se măsoară cantitatea.
PUNCŢIA RAHIDIANĂ
Definiţie: Puncţia rahidiană reprezintă pătrunderea cu un ac în spaţiul subarahnoidian

printre vertebre.
Scop:
- Explorator: - măsurarea presiunii lichidului cefalorahidian.
- recoltarea lichidului în vederea examenului macroscopic şi de
laborator.
- injectarea de substanţe radioopace pentru examenul radiologic al
măduvei (aer sau substanţe pe bază de iod).
- Terapeutic- prin puncţie se face decomprimarea în cazul sindromului de
hipertensiune intracraniană.
- introducerea medicamentelor citostatice, serurile imune în spaţiul
subarahnoidian sau antibioticelor.
- Anestezia- introducerea substanţelor anestezice- rahianestezia.
Indicaţii:
- boli inflamatorii ale sistemului nervos central ( meningită, encefalită), scleroză
multiplă, hemoragie subarahnoidiană, tumori cerebrale.
- intervenţie chirurgicală cu scop anestezic.
Locul puncţiei:
- puncţie lombară D12- L1 sau L4-L5
89
- puncţie dorsală D6-D7
- puncţie suboccipitală externă şi apofiza axisului, pe linia mediană.
Pregătirea puncţiei:
Materiale: - de protecţie a patului sau a mesei.
- pentru dezinfecţia pielii tip II.
- Instrumente şi materiale sterile: ace lungi cu diametrul 1-1,5 mm cu
mandrin, seringi, ac şi seringă pentru anestezie, câmpuri chirurgicale, comprese şi tampoane,
mănuşi de cauciuc, pense hemostatice, eprubete, lampa de spirt, tăviţa renală, manometru Claude.
Medicamente: anestezice locale pentru anestezie, antibiotice, citostatice, seruri imune,
preparate cortizonice ( materialele se aleg în funcţie de scopul puncţiei).
Pacientul:
- Pregătirea psihică- se informează pacientul cu privire la necesitatea puncţiei şi i se
explică poziţia în care va sta.
- pregătirea fizică: pacientul este „a jeun”; poziţia este dată în funcţie de locul
puncţiei şi starea lui.
- poziţia de decubit lateral în pat cu spatele la marginea patului, coapsele flectate pe
abdomen, bărbia atinge pieptul ( poziţia „spate de pisică” sau asemănătoare cu cea a
embrionului).
- poziţia şezând pe masa de operaţie sau de tratament cu mâinile pe coapse, capul în
hiperflexie. Pacientul este ţinut în poziţia respectivă de asistenta medicală.
Execuţia puncţiei
- se face de către medic ajutat de 1-2 asistente medicale.
- Se desfăşoară în salon, în sala de tratament sau în sala de operaţie
(puncţie anestezică).
Îngrijirea ulterioară a pacientului:
- pacientul stă în decubit dorsal fără pernă 24 ore.
- după 6 ore se poate alimenta şi hidrata la pat.
- se supraveghează semnele vitale: puls, tensiune arterială, respiraţie.
90
- se informează medicul în cazul apariţiei unei manifestări, cum ar
fi:vărsături, greţuri, cefalee.
Pregătirea produsului pentru examinare:

- examinarea macroscopică se face imediat, apreciindu-se culoarea, aspectul,
presiunea lichidului este limpede, clar ca apa de stâncă, se scurge picătură cu picătură; în stări
patologice, cefalorahidian poate fi : hemoragic, purulent, iar viteza sa de scurgere poate creşte.
- pentru examenul citologic, biochimic, bacteriologic, lichidul este
trimis la laborator.
Notarea puncţiei în foaia de observaţie:

- se notează aspectul lichidului şi presiunea, precum şi data, ora,
numele persoanei care a executat puncţia.
Accidente:
- sindromul postpuncţional ( ameţeli, cefalee, vărsături, rahialgii) datorat
hipotensiunii lichidiene provocate de puncţie;
- hemoragii care apar prin ac în timpul puncţiei, fără importanţă.
- contractura feţei, gâtului sau a unui membru prin atingerea măduvei cervicale,
când s-a executat puncţia suboccipital.
- şocul reflex poate duce la sincope mortale; accidentul este foarte rar
(se vor pregăti mijloace obişnuite de reanimare).
91
RECOLTAREA SÂNGELUI
Sângele se recoltează pentru examene:

- hematologice
- biochimice
- bacteriologice
- parazitologice
- serologice.
Recoltarea se face prin:

- înţepare: - la adult- pulpa degetului
- lobul urechii
- la copil- faţa plantară a halucelui
- călcâi
- puncţie venoasă.
- puncţie arterială.
Recoltarea sângelui capilar pentru examene hematologice

Pregătiri:
Materiale:- de protecţie- mănuşi de cauciuc
- sterile: ace, tampoane de vată, seruri test
- nesterile: tavă medicală curată, cameră umedă, lame uscate, curate,
degresate, şlefuite; pipete Potain
- soluţii dezinfectante: alcool 900
Pacient:
- Pregătire psihică- se anunţă să nu mănânce.
- i se explică necesitatea efectuării tehnicii.
- Pregătire fizică- se aşază în poziţie şezând cu mâna sprijinită.
92
Execuţii:
- se aseptizează pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool 900
- se evită congestionarea printr-o frecare puternică şi prelungită.
- se aşteaptă evaporarea alcoolului
- cu o mişcre bruscă se înţeapă pielea pulpei degetului în partea laterală a
extremităţii, perpendicular pe straturile cutanate.
- se şterge cu un tampon prima picătură, se lasă să se formeze o altă picătură de
sânge din care se recoltează cu pipeta sau lama.
- se şterge cu un tampon de alcool.
Pregătirea produsului de laborator- efectuarea frotiului
- la extremitatea unei lame se pune o picătură de 3-4 mm diametru.
- se aşează o lamelă cu marginile şlefiute în unghi de 45 grade cu lama.
- lamela se trage către partea liberă a lamei, păstrând aceeaşi înclinaţie şi antrenând
toată picătura fără să o fragmenteze.
- se agită lamela pentru uscare.
- se echitează şi se trimite la laborator.
Recoltarea sângelui venos pentru examene hematologice
Sedimentarea. Aşezarea progresivă a elementelor figurate spre fundul eprubetei din sânge
necoagulat lăsat în repaus ( fenomen fizic). Viteza de sedimentare a hematiilor ( V.S.H.)-
rapiditatea cu care se produce depunerea lor.
Pregătirea pentru V.S.H.:
- Materiale:- sterile:- seringa de 2 ml uscată
- soluţie de citrat de Na 38%.
- ace pentru puncţie venoasă.
- nesterile:- statice şi pipeta Westergreen
- pernuţă, muşama
- eprubete
- tăviţă renală
- garou
vată.
Soluţii dezinfectante: alcool 700.
93
Pacientul
- Pregătire psihică:- i se explică cu 24 ore înainte necesitatea efectuării examinării.
- pregătire fizică:- se anunţă să nu mănânce.
- se păstrează repaus fizic.
Execuţia:
- asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun
- îmbracă mănuşi de cauciuc sterile
- aspiră în seringă 0,4 ml citrat de Na 38%
- puncţionează vena fără garou şi aspiră sânge până la 2 ml
- retrage acul şi aplcă tampon de vată cu alcool
- scurge amestecul sânge-citrat în eprubetă şi omogenizează lent
- aşează eprubeta în stativ
- îngrijirea pacientului
Pregătirea produsului pentru laborator
- se completează buletinul de analiză
- se etichetează produsul
- se aspiră cu pipeta Westergreen până la gradaţia 200 şi se aşază în
stativ pe dopul de cauciuc, în poziţie strict verticală ( când examenul
se face la patul pacientului)
Hematocrit
Recoltarea sângelui pentru determinarea hematocritului se face prin puncţie venoasă. Se
recoltază 2 ml de sânge pe cristale de EDTA.( acid etilen diaminotetraacetic 1%)- 0,5 ml soluţie,
uscată prin evaporare.
Rezistenţa globulară
- se recoltează sângele pentru obţinerea globulelor roşii
- se evită hemoliza şi coagularea sângelui
- sângele recoltat (5-6 ml) se trece imediat într-un balon Erlenmeyer de 100 ml în
care s-au pus 5-10 perle de sticlă.
- se agită balonul timp de 5-10 minute cu mişcări circulare
- sângele se defibrinează şi nu se mai coagulează
94
- se trimite la laborator
De reţinut:
- un frotiu bun este fără goluri, cu un strat regulat.
- frotiul de sânge se face numai cu sânge proaspăt.
- recoltarea VSH-ului se face numai cu seringa şi acul uscat şi numai seringa de 2ml
- pentru examenul în „picătură groasă” sângele se recoltează sub formă de picătură
groasă.
- se recoltează pe fiecare extremitate a lamei câte 2-3 picături cât mai apropiate între
ele.
- Cu colţul unei lame şlefuite se amestecă picăturile, formând o pară circulară cu
diametrul de aproximativ 1 cm.
- se continuă amestecarea picăturilor până se formează un mic cheag- semnul unei
defibrinări complete.
- uscarea frotiului se face prin agitarea lamei.
- numele bolnavului şi numărul buletinului de analiză se înscriu direct pe lamă cu un
creion dermatograf.
- picătura groasă se execută pentru punerea în evidenţă a plasmodiilor maladiilor.
Recoltarea vărsăturilor
Definiţie:
Vărsătura este un conţinut gastric care se elimină spontan, de obicei în afecţiuni digestive,
dar întâlnit şi ca un simptom în alte afecţiuni sau în sarcină.
Scop:- explorator: se fac examinări macroscopice, bacteriologice, chimice, pentru
stabilirea diagnosticului.
Pregătire:
- Materiale:- 2 tăviţe renale curate şi uscate.
- pahar cu soluţie aromată.
- muşama, aleză, prosop.
- Pacient:- Psihic:- va fi încurajat şi susţinut în timpul vărsăturilor.
- Fizic:- se aşază în poziţie şezândă sau decubit dorsal, cu capul întors lateral.
- se aşază un prosop sub cap sau în jurul gâtului.
95
- se protejează lenjeria de pat şi de corp cu muşama şi aleză.
Execuţii:
- se îndepărtează proteza dentară (unde e cazul).
- i se oferă tăviţa renală sau o susţine asistentul.
- sprijină fruntea bolnavului.
- dacă varsă după intervenţia chirurgicală intraabdominală va fi sfătuit să comprime uşor
cu palma plaga operatorie.
- după vărsătură se îndepărtează tăviţa.
- i se oferă paharul cu apă să-şi clătească gura.
Îngrijirea ulterioară:
- se şterge gura pacientului.
- se îndepărtează materialele folosite.
- se aşează pacientul în poziţie comodă şi se acoperă.
- se aeriseşte salonul.
- se supraveghează pacientul în continuare.
Pregătirea produsului pentru examenul de laborator
- se completează buletinul de analiză.
- se trimite produsul la laborator.
Notarea în foaia de observaţie:
- se notează aspectul macroscopic, cantitate.
- unele semne însoţitoare sau premergătoare (cefalee, vertij. transpiraţii, emisie fără efort,
în jet).
96
Sondaje
Definiţie:
Sondajul reprezintă introducerea unei sonde sau cateter din metal, cauciuc sau material de
plastic, prin căile naturale, într-o cavitate natură a sondajului.
Sondajul vezical
Definiţie
Prin sondaj vezical se înţelege introducerea unui instrument tubular (sondă sau cateter)
prin uretră în vezica urinară, realizând astfel o comunicaţie instrumentală între interiorul vezicii şi
mediul extern.
Generalităţi:
În îngrijirea curentă a pacientului, asistentul trebuie să cunoască tehnica sondajului
evacuator la feme şi bărbaţi, precum şi drenarea vezicii urinare.
Scop:- explorator- recoltarea unei cantităţi de urină pentru examenul de laborator.

- modificarea unor modificări patologice ale uretrei şi vezicii urinare.
- terapeutic- evacuarea conţinutului (când nu se face spontan).
- executarea unor procedee terapeutice prin sondaj.
Sondajul vezical la femei
Pregătire:
Materiale:- de protecţie- muşama şi aleză
- mănuşi sterile de cauciuc
- sterile- 2 sonde lungi de aproximativ 15 cm cu vârful uşor îndoit, complet
rotunjit, având 1-2 orificii laterale, aproape de vârf.
- 1-2 eprubete pentru urocultură.
- medii de cultură în funcţie de germenii căutaţi.
- ser fiziologic
- casoletă cu pansamente.
97
- 2 pense hemostatice
- nesterile- materiale pentru toaleta organelor genitale
- tăviţă renală, bazinet.
- paravan
- recipient pentru colectare.
Medicamente:- ulei de parafină steril.
- oxicianură de mercură 1/5000
Pacienta:
- pregătire psihică- se anunţă şi se explică necesitatea tehnicii
- pregătire fizică:
- se izolează patul cu paravan.
- se protejează cu muşama şi aleză
- se aşază pacienta în decubit dorsal cu genunchii şi coapsele îndepărtate (poziţie
ginecologică)
- se îndepărtează perna şi pătura.
- se acoperă pacienta, lăsând liberă regiunea genitală.
- se aşază bazinetul şi se efectuează toaleta organelor genitale externe.
- se îndepărtează bazinetul şi se aşază tăviţa renală între coapsele pacientei
Execuţie:
- sondajul se efectuează în condiţii de perfectă asepsie, atât a pacientei şi a instrumentelor,
cât şi a mâinilor celui care o execută
- asistenta îmbracă mănuşi sterile
- evidenţiază meatul urinar
- dezinfectează cu oxicianură de mercur orificiul uretral de sus în jos, în direcţia anusului.
- scoate sonda cu o pensă şi o prinde între degetele mediu şi inelar ale mâinii drepte
- lubrefiază sonda cu ulei steril, orientată cu vârful în sus, sonda se introduce în uretră 4-5
cm
- paralel cu înaintarea sondei, extremitatea acesteia va fi coborâtă print-o mişcare în formă
de arc pentru a-i uşura trecerea în vezică.
98
- primele picături se lasă să se scurgă în tăviţa renală, apoi în recipientele pregătite în
funcţie de scop (urocultură, examen biochimic sau într-un recipient de colectare).
- extragerea sondei se face după pensarea orificiului extern prin aceleaşi mişcări în sens
invers.
Îngrijirea ulterioară a pacientului
- se efectuează toaleta regiunii vulvare
- se îmbracă şi se aşează comod în pat
- se va supraveghea în continuare.
Notarea în foaia de observaţie
- se notează tehnica şi numele persoanei care a efectuat-o
- cantitatea de urină recoltată
- aspectul macroscopic al urinei
Sondajul vezical la bărbaţi
Pregătire:
Materiale:- de protecţie:- muşama şi traverse
- mănuşi sterile de cauciuc
- sterile:- 2 sonde lungi de aproximativ 15 cm cu vârful uşor îndoit, complet
rotunjit, având 1-2 orificii laterale aproape de vârf
- 1-2 eprubete pentru urocultură
- medii de cultură în funcţie de germenii căutaţi
- ser fiziologic
- casoleta cu pansamente
- 2 pense hemostatice
- nesterile:- materialele pentru toaleta organelor genitale
- tăviţă renală, bazinet
- paravan
- recipient pentru colectare
- Medicamente:- ulei de parafină steril
- oxicianură de mercur 1/5000
99
Pacient:
- psihic- se anunţă şi se explică necesitatea tehnicii
- fizic:- se aşază pacientul în decubit dorsal cu picioarele întinse şi uşor îndepărtate.
- se izolează patul cu paravan
- se acoperă pacientul lăsând accesibilă regiunea genitală
- se face toaleta organelor genitale
- sub bazin se aşează o pernă tare, muşama şi aleză
- se aşează tăviţa renală între coapse.
Execuţie:
- asistenta îmbracă mănuşi sterile.
- alege sonda şi o lubrefiază
- dezinfectează meatul urinar cu ser fiziologic şi oxicianură de mercur
- între degetele inelar şi mic ale mâinii drepte printre extremitatea liberă a sondei şi cu
ajutorul unei pense sterile ţinute în aceeaşi mână, apucă sonda în imediata vecinătate a vârfului
- introducerea vârfului sondei în meat şi împingerea uşor cu pensa în timp ce mâna stângă
întinde penisul cât mai bine pentru ca să dispară cutele transversale ale mucoasei uretrale care ar
împiedica pătrunderea sondei în vezică.
- dacă pe parcursul înaintării sondei are obstacole anatomice sau funcţionale, asistenta
retrage sonda şi pregăteşte alta de calibru mai mic.
- pătrunderea sondei în vezică se semnalizează prin scurgerea urinei prin sondă.
- se fixează sonda până se evacuează urina
- se recoltează urina în eprubetele sau recipientele pregătite în funcţie de examenele de
laborator ce se vor efectua
- restul urinei se captează în tăviţa renală sau în alt recipient
- îndepărtarea sondei se face cu ajutorul unei pense după ce extremitatea liberă a fost
închisă prin comprimare
Pregătirea ulterioară a pacientului
- se efectuează toaleta şi se îmbracă pacientul
- se schimbă lenjeria care s-a pătat de urină
Notarea în foaia de observaţie
100
- cantitatea de urină colectată (volum, densitate)
- aspectul macroscopic al urnei
- numele persoanei care a efectuat-o
- eventuale accidente sau incidente
Complicaţii:
- imediate:- lezarea traumatică a mucoasei uretrale (se trădează prin hemoragie la diferite
grade), se impune întreruperea imediată a tehnicii.
- crearea unei căi false prin forţarea sondei, se previne prin efectuarea sondajului cu
blândeţe şi răbdare fără să se forţeze înaintarea sondei.
- astuparea sondei în cursul evacuării vezicii (oprirea curentului de urină), se destupă
prin insuflarea cu aer sau injectarea a câţiva ml de soluţie dezinfectată.
Tardive:- infecţioase prin introducerea germenilor patologici, prin manevre sau
instrumente nesterilizate.
Clisma
Definiţie: Clisma este o formă specială a tubajului prin care se introduc lichide în
intestinul gros (prin anus în rect şi colon)
Clisma evacuatoare
Execuţie:
a) Clisma evacuatoare simplă:
- se fixează canula la tubul irigatorului şi se închide robinetul
- se verifică temperatura apei sau a soluţiei medicamentoase
- se umple irigatorul
- se evacuează aerul şi prima coloană de apă
- se lubrefiază canula cu o compresă de tifon
- se fixează irigatorul pe stativ
- asistenta se spală pe mâini şi se dezinfectează
- îndepărtează fesele pacientului cu mâna stângă
- introduce canula prin anus în rect (cu mâna stângă) perpendicular pe suprafaţa adiacentă,
cu vârful îndreptat înainte în direcţia vezicii urinare.
101
- după ce vârful canulei a trecut prin sfincter se ridică extremitatea externă şi se îndreaptă
vârful în axă
- se introduce canula 10-12 cm
- se deschide robinetul sau pensa şi se reglează viteza de scurgere a apei prin ridicarea
irigatorului la aproximativ 50 cm deasupra patului pacientului
- pacientul este rugat să respire adânc, să-şi relaxeze musculatura abdominală, să reţine
soluţia 10-15 minute
- se închide robinetul înainte ca nivelul apei să se apropie de nivelul tubului de scurgere.
- se îndepărtează canula şi se aşează în tăviţa renală
- pacientul este adus în poziţie de decubit lateral drept, apoi în decubit dorsal pentru a
uşura pătrunderea apei la o adâncime mai mare
- se captează scaunul la pat sau la toaletă.
b) Clisma înaltă
- se procedează la fel ca la clisma evacuatoare simplă
- se introduce o canulă flexibilă la 30-40 cm în colon.
- se ridică irigatorul la 1,5 m pentru a realiza o presiune mai mare a apei.
- temperatura apei va fi mai scăzută.
c) Clisma prin sifonaj
- se practică pentru a îndepărta mucozităţile puroiului, exudatele sau toxinele microbiene
de pe suprafaţa mucoaselor.
- în pareze intestinale, ocluzia intestinală.
- se foloseşte o canulă rectală de 35-40 cm lungime şi 1,5 cm diametru, din cauciuc
semirigid şi prevăzută cu orificii largi
- se adaptează în tubul irigatorului o pâlnie de 1,5l
se umple pâlnia cu apă caldă la 350C şi se deschide robinetul sau pensa lăsând să iasă
aerul.
- se lubrefiază canula şi se introduce până în colonul sigmoid.
- se ridică pâlnia la înălţimea de 1m şi se dă drumul apei.
- înainte ca aceasta să se golească se coboară sub nivelul colonului
- se goleşte pâlnia într-un recipient
- se repetă operaţia de 5-6 ori până ce prin tub se evacuează apă curată
102
d) Clisma uleioasă
- se folosesc uleiuri vegetale încălzite la 380C în apa de baie
- introducerea în rect se face cu ajutorul unui irigator la care rezervorul este înlocuit cu o
pâlnie sau cu ajutorul unei seringi.
- se introduce la presiune joasă.
- aproximativ 200 ml ulei se introduc în 15-20 minute
- se menţin în rect 6-12 ore
- se recomandă în constipaţii cronice, fecalom.
e) Clisma purgativă
- evacuarea colonului prin acţiunea purgativă.
- se utilizează soluţie concentrată de sulfat de magneziu, care prin mecanism osmotic
produce o transsudaţie de lichid prin pereţii intestinali în lumen formând un scaun lichid abundent
- se mai poate folosi bila de sare care are acţiune stimulentă asupra peristaltismului
intestinal
Administrarea medicamentelor
Definiţie: Medicamentele sunt produse de origine minerală, vegetală, animală sau chimică
(de sinteză), transformate într-o formă de administrare (preparate solide sau soluţie) prescrise de
medic.
Administrarea medicamentelor pe cale orală
Definiţie: Calea orală este calea naturală de administrare a medicamentelor, acestea

putându-se resorbi la nivelul mucoasei bucale şi a intestinului subţire sau gros.
Scop: Administrarea este obţinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor.
- Efecte locale:
- favorizează cicatrizarea ulceraţiilor mucoasei digestive
- protejează mucoasa gastro-intestinală
- înlocuieşte fermenţii digestivi, secreţia gastrică în cazul lipsei
acestora.
103
- Efecte generale:
- dezinfectează tubul digestiv
- medicamentele administrate pe cale locală şi resorb la nivelul
mucoasei digestive, pătrund în sânge, apoi funcţionează asupra unor organe, sisteme, aparate
( antibiotice, vasodilatatoare, cardiotonice, sedative).
Contraindicaţii:
- medicamentul este inactivat de secreţiile digestive
- pacientul refuză medicamentele
- medicamentul prezintă proprietăţi iritante asupra mucoasei gastrice
- se impune o acţiune promptă a medicamentelor
- medicamentul nu se resoarbe pe cale digestivă
- se impune evitarea circulaţiei portale
Forme de prezentare a medicamentelor
- lichide: soluţii, mixturi, infuzii, decocturi, tinctiuri, extracte, uleiuri, emulsii
- solide: pulbere, tablete, drajeuri, granule, mucilagii.
Pregătirea administrării medicamentelor
- materiale:
- lingura, linguriţa, pipeta, sticla picurătoare, pahar gradat, ceaşcă
- apă, ceai, lapte.
- Pacientul:- este informat asupra efectelor urmărite prin administrarea medicamentului
respectiv şi a eventualelor efecte secundare.
- i se dă în poziţie şezândă, dacă starea lui permite.
Administrarea medicamentelor
- Lichide:
- siropuri, uleiuri, ape minerale, emulsii
- se măsoară doza unică în pahar, ceaşcă de cafea
- mixturile, soluţiile, emulsiile se măsoară cu lingura, linguriţa
- tincturile, extractele se dozează cu pipeta sau sticla picurătoare, apoi pacientul bea apă,
ceai
Medicamentele se pot dilua cu ceai, apă sau se administează ca atare.
104
- Solide:
- tabletele, drajeurile, se aşează pe limba pacientului şi se înghite ca atare.
Tabletele care se resorb la nivelul mucoasei sublinguale (nitroglicerina) se aşează sub limbă pentru
a fi înghiţite.
- pulberile nedivizate se dozează cu linguriţa, unele pulberi se dizolvă în apă,
ceai şi apoi se administreză sub formă de soluţii.
Reorganizarea:
- instrumentele folosite se spală, se dezinfectează.
Administrarea medicamentelor pe cale parentală
Definiţie: Calea parentală, în înţelesul strict al cuvântului, reprezintă calea care ocoleşte
tubul digestiv. Dat fiind faptul că în afara injecţiilor şi alte căi ocolesc tubul digestiv (ex. calea
respiratorie) noţiunea de cale parentală a fost considerată, păstrând în sfera ei numai calea
injectabilă de administrare a medicamentelor.
Injecţia constă în introducerea substanţelor medicamentoase lichide în organism, prin
intermediul unor ace care traversează ţesuturile, acul fiind adaptat la seringă.
Avantajele căii parentale:
- dozarea precisă a medicamentelor
- obţinerea unui efect rapid
- posibilitatea administrării medicamentelor la pacientul inconştient, cu hemoragie
digestivă, vărsături.
Scopul injecţiilor
- explorator- care constă în testarea sensibilităţii organismului faţă de diferite substanţe
- terapeutic: administrarea medicamentelor
Locul injecţiilor: îl constituie ţesuturile în care se introduc medicamentele:
- grosimea dermului- injecţia intradermică
- sub piele, în ţesutul celular subcutanat- injecţie subcutanată
- ţesutul muscular- injecţie intramusculară
- în vasele sangiune- injecţie intravenoasă şi injecţie intraarterială
- în inimă- injecţie intracardiacă
105
- injecţie intraosoasă
- în spaţiul subarahnoidian.
Alegerea căii de executare a injecţiei este făcută de către medic în funcţie de: scopul
injecţiei, rapiditatea efectului urmărit şi compatibilitatea ţesuturilor cu substanţă injectată.
Pregătirea injecţiei
Materiale:
- seringi sterile, cu o capacitate în funcţie de cantitatea de soluţie medicamentoasă.
- pentru injecţia intradermică, seringă de 0,5 ml, gradată în sutimi de ml.
- pentru injecţia intravenoasă, seringa cu amboul situat excentric
Se preferă seringile de unică folosinţă, în ambalajul individual, sterilizate, care prezintă
următoarele avantaje.
- condiţii maxime de sterilitate
- risc de contaminare a pacientului redus la maximum
- economie de timp
- economie de personal (pentru pregătirea în vederea refolosirii)
- manipulare uşoară
- acele se găsesc împreună cu seringa în acelaşi ambalaj sau în ambalaje separate, se
pregăteşte un ac cu diametrul mai mare pentru aspirarea soluţiilor şi altul pentru injectare.
Medicamentul prescris se poate prezenta:
a) ca medicament direct injectabil în fiole sau flacoane cu doza unică sau mai multe doze
în seringa gata pregătită de întrebuinţare.
b) ca medicamente indirect injectabile, pudră sau produse liofilizate în fiole sau flacoane
cu dop de cauciuc însoţite sau nu de solvent.
Fiolele, flacoanele, sunt etichetate, menţionându-se numele medicamentului, calea de
administrare, termenul de valabilitate.
Alte materiale: tampoane sterile din vată sau tifon, soluţii dezinfectante (alcool), pile din
metal pentru deschiderea fiolelor, lampa de spirt, tăviţa renală, garou de cauciuc, perniţa, muşama.
Pregătirea pacientului pentru injectare:
- pregătirea psihică: se informează privind scopul şi locul injecţiei şi eventualele reacţii pe
care le va prezenta în timpul injecţiei
- pregătirea fizică: se aşează în poziţie confortabilă în funcţie de tipul şi locul injecţiei.
106
Încărcarea seringii:
- se spală pe mâini cu apă curată, se verifică seringa şi acele, capacitatea, termenul de
valabilitate al sterilizării.
- se verifică integritatea fiolelor sau flacoanelor, eticheta, doza,
termenul de valabilitate al sterilizării.
- Se îndepărtează ambalajul seringii, se adaptează acul pentru a aspira
soluţia, acoperit cu protectorul şi se aşează pe o compresă sterilă
a) Aspirarea conţinutului fiolelor
- se dezinfectează gâtul fiolei prin flambare sau prin ştergere cu tamponul îmbibat cu
alcool.
- se flambează gâtul de oţel şi se taie gâtul fiolei
- se deschide fiola astfel: se ţine cu mâna stângă iar cu policele şi indexul mâinii drepte
protejate cu o compresă sterilă se deschide partea subţiată a fiolei.
- se trage gura fiolei şi se deschide asupra flăcării.
- se introduce acul în fiola deschisă ţinută între police, indexul şi degetul mijlociu al mâinii
stângi, seringa fiind ţinută în mâna dreaptă.
- se aspiră soluţia din fiolă retrăgând pistonul cu indexul şi policele mâinii drepte şi având
grijă ca bizoul acului să fie permanent acoperit de soluţia se aspirat, fiola se răstoarnă progresiv cu
orificiul în jos.
- se îndepărtează acul din seringă în poziţie verticală cu acul îndreptat în sus, prin
împingerea pistonului până la apariţia primei picături de soluţie prin ac.
- se schimbă acul de aspirat cu cel folosit pentru injecţia care se face.
b) Dizolvarea pulberilor
- se aspiră solventul în seringă
- se îndepărtează căpăcelul metalic al flaconului, se dezinfectează dopul din cauciuc, se
aşteaptă evaprarea alcoolului
- se pătrunde cu acul prin dopul de cauciuc şi se introduce cantitatea de solvent precisă
- se scoate acul din flacon şi se agită până la dizolvarea completă.
c) Aspirarea soluţiei din flaconul închis cu dop de cauciuc
- se dezinfectează dopul de cauciuc, se aşteaptă evaporarea alcoolului
107
- se încarcă seringa cu cantitatea de aer egală cu cantitatea de soluţie ce urmează a fi
aspirată
- se introduce acul prin dopul de cauciuc în flacon până la nivelul dopului şi se introduce
aerul
- se retrage pistonul sau se lasă să se golească singur conţinutul flaconului în seringă sub
presiunea din flacon
- acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc se schimbă cu acul pentru injecţie.
Pregătirea pacientului pentru explorarea radiologică

gastro-intestinală
Examinarea radiologică a tubului digestiv se efectuează după administrarea unei substanţe

de contrast pe cale orală sau rectală.
Scop: studierea morfologiei şi funcţionalităţii tubului digestiv pentru stabilirea
diagnosticului gastritei cronice, ulcer gastro-duodenal, tumori ale tubului digestiv. Examinarea
radiologică este contraindicată la pacienţii caşectici, în stare gravă, adinamici, care suferă de
tromboze, ileus, în perforaţia tubului digestiv, cu hemoragie gastro-intestinală acută, cu peritonită
acută precum şi femeile gravide în prima jumătate a sarcinii.
Pregătirea instrumentelor şi materialelor necesare:
Sulfat de bariu 150, cană sau pahar, apă, lingura de lemn, purgativ (ulei de parafină).
- se pregăteşte suspensia de bariu: cele 150 g sulfat de bariu se amestecă cu o cantitate
mică de apă până se obţine o pastă omogenă la care se adaugă apă rece până la 200-300g,
amestecându-se cu lingura de lemn.
Pregătirea psihică a pacientului
- se anunţă pacientul cu 2 zile înainte, explicându-i necesitatea tehnicii şi importanţa ei
pentru diagnosticul bolii
- se aplică pacientului tehnica de investigaţie
- se anunţă pacientul că în dimineaţa zilei de examinare nu trebuie să mănânce
- se atenţionează pacientul că trebuie să nu fumeze pentru că fumatul creşte secreţia
gastrică
- se informează pacientul de regimul alimentar pe care trebuie să-l respecte.
108
Pregătirea fizică a pacientului:
- se administrează pacientului cu 1-2 zile înaintea examinării regim alimentar neflatulent şi
uşor de digerat, format din supă, ouă, pâine prăjită, unt, făinoase, produse lactate.
- seara- în ajunul examinării- se efectuează bolnavului o clismă evacuatoare
- în ziua examenului, dimineaţa, pacientul este condus la serviciul radiologic
Participarea la examen:
- pacientul, după ce şi-a dezbrăcat toracele este condus sub ecran unde i se oferă cana cu
sulfatul de bariu pregătit înaintea examenului
- la comanda medicului, pacientul va înghiţi sulfatul de bariu dizolvat şi amestecat cu o
lingură de lemn
- după terminarea examinării, pacientul este ajutat să se îmbrace şi este condus la pat
- pacientul este readus la serviciul de radiologie (conform indicaţiilor medicului) după
2,8,24 ore pentru a se urmări pe ecran evacuarea stomacului, umplerea intestinului subţire şi a
colului.
- la 2 ore de la începutul examinării, pacientul poate să mănânce
Îngrijirea pacientului după tehnică:
- se administrează un purgativ, o lingură de ulei de parafină după terminarea examinării
- pacientul va fi informat că va avea scaunul colorat în alb
Substanţa de contrast poate fi introdusă în tubul digestiv şi prin alte metode:
a) direct în jejun prin sonda duodenală (Einhorn); înaintea sondei se controlează sub ecran
radiologic; când diviziunea 75-80 ajunge în dreptul arcadei dentare substanţa de contrast se
introduce cu ajutorul unei seringi în sondă direct în jejun;
b) fracţionat, pacientul luând din 10 în 10 minute câte o înghiţitură din substanţa opacă.
c) metoda contrastului gazos pentru examinarea stomacului se realizează prin insuflarea de
aer în stomac cu ajutorul unei sonde sau prin administrarea unui amestec gazos (acid tartric şi
bicarbonat de sodiu).
Pregătirea psihică
109
Pregătirea psihică se adresează atât bolnavilor fără risc cât şi celor cu risc chirurgical.
Pentru realizarea acestui tip de pregătire, trebuie creat un regim de protecţie care constă din:
- înlăturarea tuturor factorilor care influenţează negativ analizatorii vizuali, auditivi,
olfactivi.
- tratarea suferinţelor psihice mari în legătură cu boala
- prelungirea somnului fiziologic.
- suprimarea senzaţiilor dureroase.
Pentru realizarea acestor obiective personalul mediu care întră în contact cu bolnavul
trebuie să dea dovadă de profesionalism şi conştiinţă profesională. În acest sens sunt recomandate
discuţii încurajatoare cu bolnavii, lămuriri asupra operaţiei, anesteziei, asupra avantajelor aduse de
actul chirurgical.
Concomitent cu psihoterapia se acţionează şi printr-o terapie medicamentoasă:
- în seara dinaintea operaţiei se va administra o fiolă de diazepam (realizează un somn
liniştit, odihnitor);
- în dimineaţa operaţiei pacietnul nu va mânca şi va fi sfătuit să-şi golească vezica urinară.
- cu 30-60 minute înainte de a intra în sala de operaţie, bolnavului i se administrează
premedicaţia ( preanestezia).
În pregătirea preoperatorie a bolnavului chirurgical se impun măsuri de ordin general,
aplicabile tuturor bolnavilor şi măsuri particulare în funcţie de amploarea intervenţiei, organul
căreia i se adresează şi terenul biologic al bolnavului.
Pregătirea fizică a bolnavului fără risc operator
De obicei aceşti bolnavi beneficiază de măsuri de ordin general.

1) Dieta. Acestor bolnavi li se va recomanda o dietă alimentară normală până în ziua
operaţiei. Regimul alimentar (lichide, proteine, glucide, lipide), trebuie să asigure 2000 calorii/zi.
2) Igiena bolnavului- trebuie să fie riguroasă şi avută în vedere încă de la internare. Baia
generală este obligatorie. Nu se admite lenjeria particulară. În dimineaţa intervenţiei, bolnavul va fi
ras în regiunea pe care se desfăşoară intervenţia.
3) Evacuarea conţinutului intestinal- prin clisme evacuatoare este în tradiţia pregătirii
preoperatorii, chiar dacă intervenţia nu presupune pătrunderea în cavitatea peritoneală (se face o
110
clismă în seara zilei dinaintea operaţiei şi altă clismă dimineaţa cu cel puţin 4-6 ore înaintea
intervenţiei). Nu se folosesc purgative sau soluţii saline deoarece congestionează şi irită intestinul,
produc tulburări hidroelectrolitice (deshidratare) şi hemoconcentraţie.
4) Alte măsuri. Dacă vor fi executate intervenţii laborioase pe stomac se vor face
spălături gastrice; intervenţiile pe colon necesită o pregătire specială.
În operaţiile ginecologice (examinarea secreţiei vaginale este obligatorie) se vor face
spălături vaginale zilnic cu soluţii antiseptice (permanganat de K 1/400).
Când există riscul apariţiei unor infecţii postoperatorii se vor face antibioterapie (se începe
cu 48 de ore preoperator şi se continuă postoperator). Tot preoperator se impune asanarea focarelor
de infecţie de diferite localizări (dentar, sinusal, pulmonar, flebite).
Pentru extragerea unor corpi străini este obligatorie seroprofilaxia antitetanică.
Operaţiile pe extremităţi care impun rezecţii osoase (necretomii, amputaţii) obligă la
aseptizarea regiunii prin badijonaj cu tinctură de iod şi protejarea cu un pansament până în ziua
operaţiei.
Îngrijirea postoperatorie
Îngrijirea şi urmărirea postoperatorie a bolnavului vor începe imediat ce acesta va ajunge

la pat. Bolnavii cărora li s-au practicat intervenţii de amploare vor fi supravegheaţi 24-48 ore sau
mai mult în funcţie de evoluţie în secţia de terapie intensivă.
Îngrijirea postoperatorie obişnuită
Indiferent de amploarea intervenţiei, bolnavii operaţi beneficiază de îngrijiri speciale.

a) Poziţia bolnavului în pat este de regulă în decubit dorsal. După anumite intervenţii
poziţia trebuie însă modificată: decubit ventral (intervenţie pe coloana vertebrală), decubit lateral
(intervenţii pe rinichi- favorizarea drenajului), poziţia Trendelenburg (circulaţia cerebrală
deficitară), poziţia Flower (drenaje pleurale, insuficienţă respiratorie).
b) Calmarea durerii postoperatorii. Intensitatea durerii postoperatorii urmează o curbă
ascendentă cu maximum în noaptea ce urmează operaţiei, pentru ca apoi să diminueze progresiv, la
48 ore postoperator.
111
Analgeticele pe bază de opiacee se folosesc cu prudenţă pentru că deprimă respiraţia,
accentuează pareza postoperatorie şi maschează eventualele complicaţii peritoneale.
c) Mobilizarea bolnavului trebuie iniţiată cât mai precoce, pentru operaţiile mici şi
mijlocii chiar în ziua operaţiei, pentru cele de aploare în funcţie de starea generală a bolnavului. Se
previn astfel complicaţiile ca: tromboflebite, bronhopneumonii, escare.
d) Reluarea alimentaţiei: se va face cât mai precoce, în funcţie de timpul intervenţiei. Se
permite bolnavului să bea lichide (apă, ceai puţin îndulcit), la început cantităţi mici, apoi din ce în
ce mai mari. Ulterior se prescriu: supă de zarzavat strecurată şi sărată normal, iaurt, lapte, piure de
legume, carne fiartă sau friptă în funcţie de reluarea tranzitului.
e) Reluarea tranzitului intestinal- este un alt parametru al unei evoluţii postoperatorii
favorabile. În mod normal la 48-72 ore de la operaţie , pareza postoperatorie dispare şi bolnavul
emite gaze, apoi are primul scaun.
Pentru combaterea parezei se folosesc amestec alfa-blocant(Plegomazin+Miostin), ulei de
ricin sau parafină administrat per os sau pe sondă nazo-gastrică, clisme uşoare ( contraindicate în
suturile digestive joase ), supozitoare emoliente. Reapariţia parezei intestinale sau menţinerea ei cu
toate măsurile de combatere alături de alte semne indică de regulă o complicaţie inflamatorie
peritoneală.
f) Prevenirea şi combaterea complicaţiilor inflamatorii
- complicaţiile pulmonare se previn prin aspirarea secreţiilor, gimnastică respiratorie,
masaj toracic, mucolitic, tuse asistată, antibiotice.
- complicaţiile trombo-embolice se previn prin mobilizarea precoce dar supravegheată,
anticoagulante.
- complicaţiile urinare se previn prin evitarea sondajului vezical, medicaţie de stimulare a
micţiunii (alfa şi betablocante).
g) Supravegherea evoluţiei plăgii şi drenajului.
XIII . EVALUAREA FINALĂ
Această lucrare reprezintă rezultatul unei munci şi al unei cercetări intense, de-a lungul
celor 3 ani de studiu.
112
,,Apendicita acută” este o boală care poate fi controlată, depistată din timp, iar
apendicectomia permite pacienţilor o viaţă absolut normală.
Pentru realizarea acestei lucrări am folosit documentaţie variată şi bogată, am selectat
informaţii găsite pe internet, am luat notiţe stând de vorbă cu pacienţi care au fost sau urmau să fie
supuşi unei apedicectomii.
Pentru bolnavii internaţi de urgenţă asistenta trebuie să fie promptă şi de calitate. De
aceea am subliniat rolul asistentei medicale, ea fiind în permanenţă lângă bolnav, fiind legătura
directă şi cea mai calificată dintre medic şi omul suferind.
Asistenta medicală îşi intră în rol din momentul primirii pacientului în spital.
Totdeauna asistenta medicală trebuie să fie o gazdă bună şi atentă, să dea dovadă de
conştiinciozitate profesională, să fie apropiată şi comunicativă.
Am studiat atent simptomele acestei boli, investigaţiile clinice şi paraclinice, pregătirea
preoperatorie a pacientului.
Am subliniat importanţa îngrijirilor şi atenţia acordată pacienţilor postoperator.
Dacă bolnavul are sau nu încredere în cadrul mediu depinde în întrgime de
comportamentul acestuia, de răbdarea şi atenţia de care a dat dovadă în îngrijirea lui, de ţinuta
modestă şi decentă, de felul cum a ştiut să îmbine înţelepciunea cu prudenţa, elanul cu
devotamentul .
XIV . Bibliografie
1) Corneliu Borundel- „Manual de medicină internă pentru cadre medii”
113
2) Al. Priciu- „Chirurgie” vol. 2
3) Leonard Donmişoru- „Compendiu de medicină internă”
4) Lucreţia Titircă- „Tehnici de evaluare şi îngrijire acordate de asistenţii medicali”
5) Lucreţia Titircă- „Ghid de nursing”
6) Lucreţia Titircă- „Explorări funcţionale şi îngrijiri acordate bolnavului”
7) https://gabimatei.ro/apendicita-acuta/
8) https://m.sfatulmedicului.ro/galerii-foto/apendicectomia-operatia-de-apendicita_175
9) http://www.medtorrents.com/blog/?page196
10) https://www.qbebe.ro/copilul/sanatate/apendicita_la_copii_simptome_si_tratament
114

Apendicita 2021

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Apendicita 2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASOCIAŢIA MUTUALĂ ,, AMUS ” FRANCE – ROUMANIE

ŞCOALA POSTLICEALĂ ,, LOUIS PASTEUR”-DEJ

ÎNGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE

II . SCURT ISTORIC AL BOLII

Apendicita acută este o afectiune chirurgicală caracterizată prin inflamaţia apendicelui

Structura apendicelui se caracterizează prin existenta a patru tunici:

Aspectul anatomico-patologic al apendicitei acute este variat si depinde pe de o parte de

VII . Forme clinice

A: Forme clinice după evoluţie

B: Forme clinice după sediu:

C: Forme clinice după vârstă

VIII . Diagnostic diferenţial

Apendicita acută are un singur tratament: apendicectomie de urgenţă. Dacă se găseşte şi

Anestezia rămâne la alegerea chirurgului în colaborare cu anestezistul, de regulă şi cu

Medicul anestezist va fi întrebat despre tipul de anestezie efectuată.

FUNCŢII VITALE: TA = 135/ 70 mm Hg

DATA INTERNĂRII: 04.12.2008

Problemele pacientului: inapetenţă, hipertermie, tahicardie, greţuri,vărsături, oligurie.

NEVOI AFECTATE OBIECTIVE IMPLEMENTARE EVALUARE

NEVOIA AFECTATĂ OBIECTIVE IMPLEMENTARE EVALUARE

NEVOIA AFECTATĂ OBIECTIVE IMPLEMENTARE EVALUARE

DATA EXAMEN MOD DE VALORI VALORI

Data externării: 07.12.2008

Pacienta C. P. În vârstă de 25 anise internează în data de 04.12.2008 în secţia Chirurgie,

DATA INTERNĂRII: 10.12.2008

1)Nevoia de a evita anxietăţii favorabil ( temperatura camerei de aproximativ 20- TA = 130/70 mm Hg

complicaţie imediată şi posibile diminua durerea.

tardivă: - Administrez la indicaţia medicului Algocalmin

- peritonita; F.I,IM, Metoclopramid f.I, IM

- hemoragie postoperatorie - Recoltez sânge pentru investigaţii de laborator în

- ocluzie intestinală; urgenţă: HLG, grup sanguin şi Rh, VSH, glicemie.

- fistule; - La recomandarea medicului pregătesc pacienta pentru

- evisceraţii; efectuarea echografiei abdominale;

Durere în zona inghinală

NEVOI AFECTATE OBIECTIVE IMPLEMENTARE EVALUARE

NEVOIA AFECTATĂ OBIECTIVE IMPLEMENTARE EVALUARE

NEVOIA AFECTATĂ OBIECTIVE IMPLEMENTARE EVALUARE

NEVOIA AFECTATĂ OBIECTIVE IMPLEMENTARE EVALUARE

Data externării: 13.12.2008

Pacienta S.D. în vârstă de 34 ani se internează în data de 10.12.2008 în secţia Chirurgie

- să se prezinte peste 3 zile la control şi pentru scoaterea firelor.

DATA INTERNĂRII: 17.01.2009

Problemele pacientului: tahicardie, hipertermie, anxietate, inapetenţă, oligurie.

3) Nevoia de a-şi păstra

NEVOI AFECTATE OBIECTIVE IMPLEMENTARE EVALUARE

NEVOIA AFECTATĂ OBIECTIVE IMPLEMENTARE EVALUARE

NEVOIA AFECTATĂ OBIECTIVE IMPLEMENTARE EVALUARE

NEVOIA AFECTATĂ OBIECTIVE IMPLEMENTARE EVALUARE

NEVOIA AFECTATĂ OBIECTIVE IMPLEMENTARE EVALUARE

DATA EXAMEN MOD DE VALORI VALORI

EVALUAREA FINALĂ LA DATA EXTERNĂRII

Pacientul M.C. în vârstă de 23 ani se internează în data de 17.01.2009 în secţia Chirurgie

- să se prezinte peste 3 zile la control şi pentru scoaterea firelor.

DATE PERSONALE CAZ I CAZ II CAZ III

CAZ I CAZ II CAZ III

CAZ I CAZ II CAZ III

CAZ I CAZ II CAZ III

EVALUARE FINALĂ (EPICRIZĂ)

CAZ I CAZ II CAZ III

Nevoia fundamentală Manifestări de independenţă la nevoia afectată

Nevoia de a fi curat şi Pacienta prezintă: Pacienta prezintă: Pacientul prezintă:

CAZ I CAZ II CAZ III

Etape şi tipuri de execuţie