Referat

PROGNOZĂ, AVERTIZARE ŞI
CARANTINĂ FITOSANITARĂ

SFREDELITORUL PORUMBULUI – Ostrinia nubialis Hb.

ORD. LEPIDOPTERA
Fam. PYRAUSTIDAE ( CRAMBIDE )
Sin. Pyrausta nubialis Hb.

RĂSPÂNDIRE
Specia este originală din Europa. Este întâlnit în toate zonele cultivatoare cu porumb.
Atât în lume cât și în țara noastră. Frecvența mare se înregistrează în Banat, Transilvania, Lunca
Dunării și zonele de coline. În ultima perioadă de timp (datorită condițiilor climatice optime de
dezvoltare) această specie creează mari probleme producătorilor agricoli din țară, în special celor
din Banat (Grozea, 2006).
Pe lângă porumb, aceasta specie mai atacă și alte plante: tomate, cartof, hamei (Humulus
lupulus), sorg (Sorghum vulgare), pelin negru (Artemisia vulgaris) și alte plante cultivate și
buruieni (https://www.horticultorul.ro/.../).

DESCRIERE
Adultul reprezintă dimorfism sexual (figura 1).
Femela are aripile anterioare de culoare galbenă - deschisă, cu dungi transversale fine,
din care una în formă de zigzag de-a lungul marginii externe. Aripile posterioare sunt galbene-
cenușii, median cu o dungă mai deschisă la culoare. Anvergura aripilor este de 27 – 32 mm.
Masculul are aripile anterioare de culoare brună - cenușie și prezintă în lungul marginii
externe 5 – 6 puncte mici, galbene – deschise, iar pe ultima treime o bandă transversală galbenă -
cenușie, lățită posterior. Aripile posterioare sunt galbene – deschise, cu o bandă mediană lată,
mai închisă. Deschiderea aripilor este cuprinsă între 25 – 30 mm (Boguleanu și colab., 1980).

Figura 1. Ostrinia nubialis Hb. - Femela ( stânga) și masculul ( dreapta)

(sursa: https://www.researchgate.net/figure/.../)
Oul ( figura 2) este turtit și transparent; ponta are aspectul unei picături de ceară de
diferite forme (Boguleanu, 1980). O femelă poate depune în decursul vieții sale pe partea
inferioară a frunzelor între 500 – 1500 de ouă ( https://www.horticultorul.ro/.../).
Larva ( figura 3) este albă - cenușie sau roșcată - deschisă, de 20 – 25 mm lungime.
Capsula cefalică, placa pronotală și segmentul anal sunt închise la culoare (brune). Pe partea
dorsală a segmentelor abdominale prezinta câte 6 plăci cenușii bruni cu peri lungi. Prezintă de
asemenea o dungă mediană longitudinală, întunecată, dorsal.
Pupa este de tip crisalidă, este galbenă - castanie, cu 4 spini curbați la extremitatea
abdomenului (Grozea, 2006). Pupa are 13-14 mm în lungime și 2 până la 2,5 mm lățime la
masculi și 16 până la 17 mm lungime și 3,5 până la 4 mm lățime la femele.
 Durata stadiului pupal în condiții de câmp este de obicei de aproximativ 12 zile
(http://entnemdept.ufl.edu/creatures/.../).

Figura 2. Ostrinia nubialis Hb. – ponta

(sursa: https://www.biolib.cz/en/image/id70822/)

Figura 3. Ostrinia nubialis Hb. – larva

(sursa: http://entnemdept.ufl.edu/creatures/field/e_corn_borer.htm)

BIOLOGIE ŞI ECOLOGIE
Sfredelitorul porumbului are 1 – 2 generații pe an; în regiunile submontane și dealuri
are o generație, iar în cele de câmpie are 2 generații pe an.
Iernează ca larvă matură în tulpinile plantelor gazdă. Adulții primei generații încep să
apară la sfârșitul lunii mai. Copulația are loc imediat după apariție. O femelă depune 300 ouă,
grupate câte 10 – 30 bucăți pe dosul frunzelor. Dezvoltarea embrionară durează o săptămână.
Larvele apar la începutul lui iulie, în zonele călduroase sau la sfârșitul lunii iulie în cele de deal
și munte. Dezvoltarea larvală este de 20 – 30 de zile. În ultima decadă a lunii iulie – prima
decadă a lunii august, larvele se deplasează spre baza tulpinii și intră în diapauză până în
primăvara următoare (Grozea, 2006).
 Acestea intră în diapauză fără să fie influențate de temperaturile scăzute (Denliger, 2003).
În regiunile sudice o parte din larve se transformă în pupe din care își fac apariția noii
adulții. Activitatea și prolificitatea acestora este mai scăzuta (Grozea, 2006).
Pragul biologic al speciei este situat la 9°C, iar pragul de prolificitate la 14,2°C (Săvescu
și Rafailă, 1978).
Factorii favorabili dezvoltării sunt temperaturile și umiditatea atmosferică a aerului mai
ridicate, respectiv 29°C și 96%.
Dușmanii naturali:
1. Trichogramma evanescens (Trichogrammatidae – Hymenoptera )
2. Lidela senilis (Tachinidae – Diptera )
3. Microbracon brevicornis (Braconidae – Hymenoptera ).

PLANTE ATACATE ŞI MOD DE DĂUNARE

Sfredelitorul porumbului este considerat ca o insectă polifagă, atacând numeroase specii
de plante cultivate ( porumb, sorg, cânepă, humei etc.) şi spontane (Echinochloa crus – gali –
iarba bărboasă, Artemisia vulgaris – pelin negru). Pagubele cele mai mare le produce însă la
culturile de porumb.
La porumb larvele din primele vârste se hrănesc cu frunze sau inflorescenţe mascule. Pe
frunze se observă orificii mici, mai mult sau mai puţin regulate. Uneori orificiile au o dispoziţie
lineară datorită faptului că frunza a fost perforată în faza de vertical. În unele cazuri este
consumată epiderma superioară şi parenchimul, rămănând intactă epiderma inferioră. La
inflorescenţele mascule.
Larvele rod staminele şi manifestă o tendinţă de perforare a ramurilor şi a pedunculului
care se frânge cu multă uşurinţă în timpul vântului sau ploilor. Prin atacul asupra inflorescenţei
mascule este afectat procesul de polenizare.
Daune mai mari sunt produse de larvele mai avansate în dezvoltare, care sapă galerii în
tulpină (figura 4a și 4b) sau în pedunculul ştiuleţilor. În dreptul orificiilor de obicei apar
grămăjoare de rumeguş, de culoare albă - gălbuie - maronie. Pe o tulpină se paote observa unul
sau mai multe orificii, începânda de la internodiile superioare către cele inferioare, în interiorul
corespunzându-le galerii neregulate, de diferit dimensiuni. Cavităţile existente şi vătămările
produse determină o stânjenire a dezvoltării plantelor, precum şi o frângere a numeroase plante
sau a ştiuleţilor, ceea ce adesea are ca rezultat o şiştăvire a boabelor.
 Figura 4 a. Ostrinia nubialis Hb. – Galeriile in tulpini sunt unul din simptomele de
atacul de Ostrinia nubialis
(sursa: https://www.kws.com/ro/ro/consultanta/.../)

Pagubele, în zonele favorabile, dăunătorului, pot ajunge până la 50% din producţie
(Paulian şi colab., 1961).

Figura 4 b. Ostrinia nubialis Hb. – Larva găsită în tulpină

(sursa: https://www.corteva.ro/noutati/articole/.../)
Frângerea tulpinilor (figura 5, 6) sau ştiuleţilor crează condiţii favorabile apariţiei de
mucegaiuri de pe boabe (figura 7) şi în special a speciilor de Fusarium. Frângerea tulpinilor
crează mari dificultăţi la recoltarea mecanică a porumbului.
 Figura 5. Larva de Ostrinia nubialis în timpul hrăniri
(sursa: https://www.corteva.ro/noutati/articole/.../)

Figura 6. Tulpina frântă este una dintre simptoame provocate de specia Ostrinia nubialis
(sursa: https://www.agroklub.rs/ratarstvo/.../)

Numeroase cercetări efectuate au scos în evidenţă existenţa unei reacţii diferite a liniilor
şi respectiv a hibrizilor de porumb faţă de atacul dăunătorului. Există linii consangvinizate care
prezintă un anumit grad de rezistenţa (Ghizdavu, 1997).
 Figura 7. Atacul de tăciune (Ustillago maydis)
(sursa: https://www.corteva.ro/noutati/.../)

COMBATERE
Lupta împotriva sfredelitorul porumbului se bazează în special pe măsuri preventive
înainte de infestarea plantelor și deci înainte ca larvele să pătrundă în plantă(Ghizdavu, 1997).
Tăierea cocenilor după recoltare, distrugerea prin ardere a resturilor vegetale, în special a
cocenilor râmași în câmp, efectuarea de arături adânci în vederea îngropării resturilor vegetale
sunt doar o parte din măsurile preventive mai importante în prevenirea înmulțirii speciei. Se
recomandă utilizarea acelor hibrizi de porumb care prezintă tulpinii puternice și foliaj bogat
(Grozea, 2006).
Când 50% din plante prezintă perforații în limbul foliar sau la o prezență de la 1 – 2
larve/m2 se aplică tratamente chimice. Se recomandă produsele chimice pe bază de fenitrotion
(Grozea, 2006).
Decis 2,5 EC, Decis 100, Poleci plus, Rotor super, Demetrina 25 EC, Fastac 10 EC,
Cytrin max, Coragen 20 SC i Ampligo - produsele chimice care sunt recomandate în Serbia
împotriva speciei Ostrinia nubialis (https://www.agroklub.rs/ratarstvo/.../).
În combaterea biologica se cunosc numeroase cercetări cu rezultate optime. În acest sens
merită de a se menționa câteva de succes, dintre acestea, și anume: preparatele entomopatogene
pe bază de Bacillus thuringiensis varietatea kurstaki, lansarea în culturi a speciilor de
Trichogramma evanescens și Trichogramma euproctidis ( la un PED depășit se lansează 100.000
adulți/ha) și de asemenea utilizarea nematodului entomopatogen Neoplanctana carpocapsae
Weis (Grozea, 2006).
 CONCLUZII
În urma documentării efectuate, am constatat că specia Ostrinia nubialis a dezvoltat două
generații. Acest număr, de două generații pe an, corespunde datelor din literaturile de
specialitate.
Privind datele climatice, Ostrinia nubialis a beneficiat de un climat favorabil cu
temperaturi ridicate, în timpul potrivit a dezvoltării speciei, dar și când era timpul optim de
semănat al porumbului. Cât timpul era favorabil de dezvoltarea a porumbului, atât era și de
dezvoltarea a speciei menționată mai în sus.
Urmărind calculele, am constat că prima generație se va dezvolta la începutul lunei Iulie,
iar cea doilea generație se va dezvolta la mijlocul lunei Septembrie.

BIBLIOGRAFIE
1. Boguleanu Gh., Filipescu C., Bobarnac B., Pasol P., Costescu C., Peiu M., Duvlea I., Perju
T., 1980 - Entomologie agricolă, Ed. Didactică și Pedagogică București
2. Denliger D., 2003 – Diapause, Encyclopedia of insects, Universal Academic Press
3. Grozea Ioana, 2006 – Entomologie specială, Ed. Mirton Timișoara
4. Ghizdavu I., Pasol P., Palagesiu I., Bobirnac B., Filipescu C., Matei I., Georgescu T., Baicu
T., Barbulescu Al.,1997 - Entomologie agricola, Ed. Didactica si Pedagogica, R.A.
Bucuresti
5. Paulian Fl., Bărbulecu Al., Mustea D., Belu V., Peiu M., 1961 – Contribuții la studiul
biologiei și combaterii sfredelitorului porumbului (Pyrausta nubilalis H.) în condițiile
din România. Anal. I.C.C.A., ser B., XXIX, pag. 397 - 420
6. Săvescu A. și Rafailă C., 1978 – Prognoza în Protecția plantelor, Ed. Ceres București

WEBOGRAFIE
1. https://www.horticultorul.ro/.../
2. https://www.researchgate.net/figure/.../
3. http://entnemdept.ufl.edu/creatures/.../
4. https://www.biolib.cz/en/image/id70822/
5. http://entnemdept.ufl.edu/creatures/field/e_corn_borer.htm
6. https://www.kws.com/ro/ro/consultanta/.../
7. https://www.corteva.ro/noutati/articole/.../
8. https://www.agroklub.rs/ratarstvo/.../
9. https://www.agroklub.rs/ratarstvo/.../