„CLASA INVERSATĂ:UN MODEL DE EFICIENTIZARE A INSTRUIRII”

IGOR COCIMARIUC

IPLT„PRINCIPESA NATALIA DADIANI”

„Educația este cea mai bună provizie pe care o poți face pentru
bătrânețe”

(Aristottel)

Tehnica modrenă, cu totalitatea de inovații ce le poartă cu sine ne-au

invadat viața.Contemporan cu noi, secolul vitezei ne afectează indiferent de
voința noastră.Dorim sau nu, suntem martori ai fenomenului de modrnizare
continuă a societății.Totalitatea acestor schimbări care se produc în știință
influențează direct toate domeniile de activitate ale omului.

În ultimii ani se apelează tot mai insistent la o reformă educațională, care

a apărut sub forma unei îngrijorări cu privire la modul tradițional de predare
pe fundalul tehnologizării progresive a societății.Noul nu este neapărat rău, el
este o consecință directă a modernizării.

Din aceste considerente formarea profesională a viitorului specialist

presupune educarea unei individualități creative, care corespunde cerințelor
societății la orice etapă de dezvoltare a acesteia.

În acest context, apare necesitatea identificării modalităților de creare a

condițiilor și mecanismelor de pregătire a viitorilor specialiști pentru
activitatea într-o lume din ce în ce mai imprevizibilă.

Responsabilitatea de a prevedea competențele de care elevii/studenții vor

avea nevoie mâine îi revine sistemului de învățământ.Astfel, modelul clasic al
învățării, având în centrul său profesorul și sala de clasă, trebuie abandonat
treptat, în favoarea unui mediu stimulativ și dinamic, orientat pe:autoinstruire,
socializare și dezvoltare a individualității.

Una din condițiile principale ale acestei orientări o reprezintă acceptarea

de către profesor a rolului de: metodist, consultant, moderator, manager ce
permite elevului/studentului să atingă un nou nivel de relații, axate pe dialog și
polilog, să participe la dirijarea activității didactice.

Utilizarea unei abordări noi a organizării procesului didactic în condițiile

informatizării procesului de instruire este posibilă datorită varietății metodelor
de învățare.Una din aceste metode este cea a „clasei inversate”.Această
abordare a fost întrodusă pentru prima dată de Dr.Eric Mazur de la
Universitatea Harvard în 1991.Ceea ce a făcut a fost să ceară elevilor săi să
citească notele sale de curs înainte de clasă, astfel încât timpul orei să poată fi
folosit pentru discuții.

Ideea de clasă inversată (în engleză flipped classroom, în franceză

classe inversée) a apărut prin anii 2010 în SUA ca o abordare pedagogică
modernă de promovare a lecțiilor ce „răstoarnă” modelul tradițional al
taxonomiei Bloom.Subiectul a fost în centrul multor dezbateri aprinse
despre avantajele și dezavantajele acesteia: în reviste de specialitate, teze,
studii, internet,etc.

Avantajele învățării pe „dos” sunt multe, însă esența acesteia constă

în libertatea pe care o oferă.Copiii nu mai sunt forțați să stea în tăcere ore
în șir și să asculte, iar mai târziu să reproducă cele auzite, ci „trăiesc” în
clasă, intră în dialog cu profesorul și cu alți colegi.Profesorul se simte și
ele mai degajat.Nu mai este obligat să reprete la infinit aceleași lecții.Are
mai mult timp pentru a discuta „face to face” sau în grupuri mici cu elevii
săi, ceea ce îi permite să-i (re)descopere și să-i înțeleagă mai bine.Iar
învățăceii îl consideră un prieten dispus să-i ajute de câte ori au
nevoie.Această apropiere dintre cadrul didactic și elev contribuie
nemijlocit la schimbarea mentalităților privind desfășurarea procesului
didactic.

 include mai multe forme de învățare – pe baza unor materiale

vizuale, rezolvare de probleme, studii de caz, converații,
adresarea de întrebări;
 este foarte potrivită pentru situații când învățarea online devine
singura soluție – depărtarea de școală, zone isolate, vremuri de
pandemii etc;
  crește gradul de responsabilitate al elevilor,care sunt direct
implicați în propria învățare;
 interacțiunea și relaționarea puternice între profesor și elev;

Există și critici ai acestei metode, care menționează

următoarele:

 existența unui decalaj digital între copii, cauzat de faptul că nu

toate familiile au acces la tehnoloie în afara mediului școlar;
 prea mult timp petrecut de către copii la calculator, într-o epocă
în care interesul acestora pentru tehnologii este deja foarte
mare;
 lipsa calității prezentărilor lecțiilor oferite online de către
profesori, care poate conduce la neânțelegerea unor conținuturi
de către elevi când analizează materialul acasă;
 timp mai mult alocat de către profesori pregătirii lecțiilor –
realizarea de video, prezentări,power point etc;
 rezistența la nou a cadrelor didactice;

Inversarea unei clase înseamnă inversarea modului obișnuit de

predare: elevii sunt provocați să parcurgă un conținut înaintea orelor de
curs, tocmai pentru a fi în măsură să-l pună în practică și astfel să-și
verifice înțelegerea conceptului.Mesajul clasei inversate este acela că
„elevul este cel care învață”, metoda creând condițiile favorabile pentru
învățarea durabilă.

Cum se desafășoară procesul propriu-zis?

Principiul „clasei inversate” constă în consultarea de către elevi a

materialului nou, timpul orelor de clasă fiind repartizat pentru rezolvarea
problemelor, situațiilor propuse de profesor, consultații și alte activități
activ-participative.Adică tema pentru acasă se transferă în clasă și
invers.Modelul „clasa inversată” reprezintă unul din modelele instruirii
mixte, numit „blended learning”. „Clasa inversată” reprezintă o formă care
presupune atât instruirea tradițională de clasă, cât și utilizarea
tehnologiilor de instruire la distanță.

Procesul de instruire în formatul inversat se derulează în două etape

succesive:

1. Elevul învață lecția acasă.Acesta fie studiază o temă din manual sau
alte materiale la un anumit subiect: vizionează o serie de video-uri,
ascultă înregistrări audio/podcasturi, analizează prezentări pregătite
de profesor, utilizează aplicații digitale, citește texte propuse de
cadrul didadctic etc.

2. În sala de clasă, elevul pune în aplicație cele învățate acasă și

interacționează, participă la dezbateri, adresează întrebări, propune soluții
pentru anumite probleme și studii de caz, realizează lucrări de laborator,
elaborează proiecte ș.a.

Personal, am început să utilizez metoda întâmplător.Mai întâi fără a cunoaște că

ea există și că este folosită de mulți profesori, mai ales în mediul universitar.
La lecțiile de biologie, când le propuneam elevilor drept sarcină pentru acasă, să
realizeze proiecte Power Point,comunicări,proiecte Prezi, la anumite subiecte, nu
intram în timp cu predarea temei noi.După ce elevii prezentau proiectele, iar
implicarea lor participativă fiind foarte responsabilă și activă, ne rămânea foarte
puțin timp pentru a studia tema nouă.
Deaceea, fiind influențați și de situația pandemică de Covid 19 și având
formate clasele pe platforma Classroom, am început să le postez elevilor
materiale referitoare la temele noi: proiecte Power point, proiecte Prezi, secvențe
video, imagini, algoritmuri de învățare etc.În așa mod, studiind materialele
propuse, elevii învățau tema individual, iar în sala de clasă puneau în aplicațție
cele învățate: realizau teste și lucrări practice sau lucrări de laborator, participau
la dezbateri, rezolvau probleme etc.
Astfel, această abordare individuală pe de o parte, a intensificat implicarea
elevilor și i-a scufundat în viața reală, motivându-i să soluționeze anumite
probleme, pe măsura apariției lor.
Și totuși, pentru a asigura reușita acestui proces nu trebuie să mizăm pe
responsabilitatea elevilor de a studia materialul didactic oferit.În permanență
trebuie să le propunem însărcinări pentru verificare.
Totodată o clasă inverstă nu este sinonimă cu simpla vizionare a unor
videoclipuri online, că acestea nu vor înlocui profesorul, că nu sunt cursuri
online, că elevii nu pot lucra fără o structură stabilită în prealabil.Clasa inversată
este o modalitate de a spori interacțiunea dintre elevi în clasă și de a personaliza
contactele dintre elevi și profesori, o abordare care încurajează elevii să-și
asume responsabilitatea pentru învățarea lor, o clasă în care profesorul
supraveghează învățarea, nu transmite informații, elevii absenți nu pierd nici o
informație prețioasă, astfel că nu rămân în urmă cu învățarea, o clasă în care
elevii sunt implicați în procesul de învățare, un loc în care fiecare elev poate
obține ajutor individualizat și orientat.
Este evident că școala viitorului trebuie să țină piept cerințelor sociale ale
timpului respectiv.Însă devenirea școlii ca ceea ce trebuie să fie – garanția
progresului, depinde de nivelul de organizare și responsabilitate a societății,
mijloacele materiale de care dispune societatea, pentru implementarea unor
metode moderne de învățare și strategii.
Modelul traditional era justificat în epoca în care nu aveam alte alternative
de transmitere a informațiilor, dar acum când tehnologia permite acest lucru,
când sistemul educational se confruntă cu lipsa manualelor școlare pentru
anumite discipline sau la anumite clase, când manualele existente sunt depășite,
nu-și mai găsește utilitatea.Este timpul să renunțăm la predarea tradițională, mult
prea academică pentru generațiile „digitale” de elevi și să regândim educația.

Bibliografie:
1. Prof.Iulia Samson.De ce clasa inversată?În:Edict,Revista educației/I S S N : 1 5 8 2 -
909X
https://edict.ro/de-ce-clasa-inversata/
2. Ghenadie Râbacov,despre metoda clasei inversate sau învățarea pe „dos”.
http://moldova9.com/ghenadie-rabacov-despre-metoda-clasei-inversate-sau-
invatarea-pe-dos/
3. Prof.Mihaela-Liana Alexandru. Edict,Revista educației / I SS N : 1 5 8 2 - 9 0 9 X
https://edict.ro/o-privire-asupra-conceptului-flipped-classroom-clasa-rasturnata/
4. Livia Tarlapan.Clasa inversată:Un nou model de eficientizare a instruirii
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/169-173_10.pdf
5. https://www.didactic.ro/revista-cadrelor-didactice/despre-clasa-inversata
6. Anca Țârcă.Flipped Classroom,învățare inversată, pe dos.
http://ancatirca.blogspot.com/2020/08/flipped-classroom-invatare-inversata-
pe_24.html
7. https://creeracord.com/2017/04/05/clasa-rasturnata-o-schimbare-de-paradigma/