În paralel cu dezvoltarea ştiinţei, supravegherea mediului devine o preocupare sistematică şi

metodică, realizată prin intermediul diverselor sisteme de măsurare, în scopul asigurării unei
conduceri eficiente a tuturor activităţilor sociale.
 
Activitatea de monitorizare a început să fie făcută încă din cele mai vechi timpuri, în primul rând
din raţiuni practice şi nu în mod organizat.
 
Acţiuni concrete precum înregistrările nivelurilor rîurilor, au fost semnalate la vechile civilizaţii
antice. Aceste observaţii, făcute sistematic au permis descifrarea mecanismelor de formare şi
acţiune ale scurgerii rîurilor. Tot în cadrul acestei activităţi de monitoring incipient se înscriu şi
observaţiile privind alte fenomene naturale, așa ca: secete, erupţii vulcanice, cutremure.
Datorită importanţei lor, aceste activităţi de supraveghere au fost sistematizate sub forma unor
reguli foarte precise pentru acele epoci, multe din ele fiind păstrate sub forma unor însemnări.
 
Odată cu dezvoltarea concentrărilor umane activităţile de monitorizare au trecut în sfera
problemelor specific urbane, respectiv cele legate de sănătatea populaţiei urbane, resursele de
apă necesare unei concentrări de populaţie, impurificarea aerului datorată surselor de încălzire.
Astfel a apărut în Londra primul act oficial care reglementa regimul încălzirii pe bază de ardere
a cărbunilor, care polua foarte puternic aerul.
 
Noţiunea de monitoring a apărut înainte de Conferinţa ONU privind protecţia mediului de la
Stockholm (5-16 iunie 1972). Monitoringul  - ca o contranoţiune la noţiunea de „control”, care în
afară de observare şi obţinere a informaţiei conţine şi elemente de manifestări active, adică de
dirijare.
 
Odată cu conștientizarea faptului că activitatea antropică poate produce modificări la scara
întregii planete, eforturile comunității științifice au determinat finanțarea și implementarea unor
programe de monitoring global, în care informațiile obținute prin diverse tehnici, de la scară
micro la scară globală (observații satelitare) sunt integrate pe baza principiilor nou descoperite
pentru identificarea, măsurarea și supravegherea interacțiunilor complexe dintre diverși
parametri, care să contribuie la crearea unei imagini cît mai complete a geosistemului terestru.
 
Conceptul de monitoring derivă din verbul “to monitor” ce îşi are originea din verbul latinesc
„moneo”, care înseamnă a atenţiona, a reaminti sau a recomanda.
 
În limba română, termenul “monitorizare” este utilizat relativ recent, și, într-o accepțiune mai
largă reprezintă supravegherea evoluției în timp a unui sistem natural sau artificial, prin
determinarea, evaluarea sau avertizarea asupra depășirii unor valori limită a unor indicatori sau
parametri importanți ai sistemului. În urma acestui proces se poate uneori obține un diagnostic
al stării curente și eventual elaborarea unor prognoze.
 
Monitoringul mediului constă din trei tipuri de activităţi de bază.
 
Prima activitate implică măsurători şi observaţii direcţionate spre asigurarea unei descrieri
corecte a mediului şi a schimbărilor la care acesta poate fi supus.
 
 A doua activitate este reprezentată de evaluarea datelor de mediu pentru determinarea unor
posibile direcţii de evoluţii şi dezvoltarea unui sistem de avertizare timpurie bazat pe criterii
prestabilite, dar aflate într-o continuă evoluţie odată cu dezvoltarea cunoştinţelor ştiinţifice.
 
Cea de-a treia activitate în cadrul sistemului total este de prefigurare a acţiunilor pentru evitarea
deteriorării mediului în contextul general de asigurare a celei mai bune variante de management
al mediului.
 
Este important că, monitoringul furnizează nu numai baza pentru formularea politicilor de mediu,
dar permite, de asemenea, şi evaluarea eficienţei acestor politici.
 
Datele referitoare la calitatea factorilor de mediu, parcurgînd ciclul cu mai multe nivele pe
vericală și orizontală devin informatii asupra calitatii factorilor de mediu.
 
Nivelele pe verticală  includ activitatile și operatiunile ce se derulează de la nivelul stațiilor de
măsurare/prelevare probe și pînă la nivelul utilizatorilor de informații asupra calitații factorilor de
mediu. 
 
Circuitul în plan orizontal al datelor este alcătuit din diversele componente principale ale unui
sistem de monitoring sau intre subsistemele de monitoring: aer, apa, sol, etc.
 
Sistemul naţional de monitoring privind calitatea mediului a fost înfiinţat în anii ‘60 a secolului
trecut, însă observaţiile cu caracter sistematic au început a fi realizate în anii 80, avînd în
prezent drept obiective prioritare:
•    monitorizarea calităţii mediului şi determinarea nivelului de poluare;
•    depistarea cazurilor de poluare excepţională a apelor de suprafaţă, aerului şi  solului;
•    prevenirea şi reducerea efectelor negative asupra  mediului  ambiant  şi populaţiei;
•    înştiinţarea în regim de urgenţă a organelor cu funcţii de luare a deciziilor privind gradul
excepţional de poluare a mediului;
•    familiarizarea sistematică a publicului privind calitatea mediului.
 
Misiunea Agenției de Mediu constă în realizarea monitoringului calității factorilor de mediu prin
supravegherea, evaluarea, prognozarea şi avertizarea în legătura cu evoluția sistemelor
naturale, cu scopul intervenției în timp util pentru menținerea stării de echilibru a mediului în
Republica Moldova.
 
Agenția de Mediu, prin Laboratorul de referință de mediu, realizează monitoringul calităţii
factorilor de mediu, în scopul asigurării persoanelor fizice şi juridice cu informaţii privind
calitatea mediului.
 
Laboratorul de referință de mediu a fost creat prin reorganizarea laboratoarelor de calitate a
mediului din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în baza unei reţele ample de
supraveghere amplasată pe întreg teritoriul țării.
 
În cadrul Laboratorului de Referință de mediu al Agenției de Mediu activează laboratoare
specifice pe domenii de monitorizare, ca:
 
Laboratorul pentru calitatea aerului -  monitorizează calitatea aerului în baza unei reţele de
supraveghere constituită din 17 posturi staţionare, unde conform programului de 3 ori/24h ( 7 oo,
13oo, 19oo) se prelevează probe de aer după următorii indici de bază: suspensii solide, dioxid de
sulf, monoxid de carbon, dioxid de azot şi  specifici: sulfaţi solubili, oxid de azot, fenol, aldehidă
formică în 5 centre industrializate ale Republicii Moldova (Chişinău-6 posturi, Bălţi-2 posturi,
Bender-4 posturi, Tiraspol-3 posturi, Rîbniţa-2 posturi).
 
În RM există o singură stație  automată de  monitorizare  în  timp  real  în s. Mateuţi, r-nul
Rezina, care monitorizează în regim  automat 17 parametri (cu excepţia suspensiilor solide
totale, care se prelevează manual) dintre care 12 poluanţi atmosferici (oxizii de azot (NO, NO 2,
NOx), dioxidul de sulf, hidrogenul sulfurat, amoniacul, monoxidul de carbon, suma
hidrocarburilor aromatice, ozonul troposferic, suspensiile solide totale cît şi cele cu fracţia de
10mkm, debitul dozei de expoziţie a radiaţiei gamma.  Aceasta este unica staţie de acest gen
din partea Europei de Est, care efectuează în regim on-line monitorizarea automată pentru 12
poluanţi ai atmosferei.
 
În scopul realizării prevederilor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe
distanţe lungi, (Geneva,1979), în or. Leova funcționează  staţia de control asupra poluării
transfrontiere, unde se fac observaţii privind calitatea aerului atmosferic conform Programului
EMEP (Programul comun pentru observări şi evaluarea transferului poluanţilor la distanţe mari
în Europa), monitorizîndu-se compușii de nivelul I (compuşii anorganici în precipitaţii şi aerul
atmosferic: sulfaţi, nitraţi, cloruri, amoniu, sodiu, potasiu, calciu, magneziu, dioxidul de sulf,
ozonul troposferic şi pulberile în suspensie cu fracţia 10 mkm în aer, pH şi
electroconductivitatea  în precipitaţiile atmosferice). La acest post parţial se monitorizează şi
compuşii  de nivelului  II (poluanţii organici persistenţi şi în special bifenilii policloruraţi şi
hidrocarburile poliaromatice în aer şi precipitaţii atmosferice, de asemenea  şi metalele grele în
precipitaţii).
 
În scopul evaluării stării radioactive a mediului, începînd cu anul 1978 se efectuează observaţii
sistematice asupra echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama,  actualmente
practicînd observaţii zilnice de 2ori/24h (700 şi 2000) la 17 staţii meteorologice (la nord – 7, în
centru – 7, la sud - 4) şi la staţia  automată  Mateuţi - în regim on-line.
 
Laboratorul pentru calitatea apelor – monitorizează calitatea apei rîurilor transfrontiere Nistru
şi Prut din punct de vedere hidrochimic și hidrobiologic
Laboratorul efectuează observaţii sistematice asupra calităţii apelor de suprafaţă în 72 secţiuni
de monitoring, amplasate pe 34 rîuri mari şi mici, 6 bazine de acumulare şi 2 lacuri naturale.
Sunt analizaţi 72 parametri hidrochimici (indicatori fizico-chimici, indicatori ai regimului de
oxigen, elemente biogene, metalele grele, poluanţii organici, pesticidele organoclorurate şi
hidrocarburi poliaromatice) şi 6 grupe de elemente hidrobiologice (fitoplancton, inclusiv clorofila
„a”, zooplancton, fitobentos, macrozoobentos, macrofite şi microbiologie acvatică), în
conformitate cu directivele europene.
 
În conformitate cu Acordul bilateral dintre Republica  Moldova şi România (Administraţia
Naţională „Apele Române"), se efectuează investigaţii asupra calităţii apei r. Prut în 7 secţiuni
de monitoring, stabilite de comun acord, după 24 indicatori hidrochimici.
 
La fel , conform Acordul bilateral dintre Republica Moldova şi Ucraina, se efectuează
investigaţii comune şi  schimbul reciproc de informaţii cu privire la calitatea apei r. Prut şi Nistru
în 3 secţiuni transfrontiere.
 
În cadrul Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului
Dunărea, se realizează monitoringul în 5 secţiuni stabilite ale Reţelei Transnaţionale de
Monitoring după 72 parametri hidrochimici şi 5 indicatori hidrobiologici. În scopul avertizării
despre poluarea transfrontalieră în bazinul fl. Dunărea funcționează sistemul de alertă
AEWS (Accident Emergency Warning System), 24/24 ore şi este eficient în cazul unui risc de
poluare a cursurilor de apă transfrontaliere din districtul hidrografic al fl. Dunărea, precum şi
atunci cînd sunt depăşite nivelurile de pericol sau concentraţia maximă admisibilă pentru
substanţe periculoase. AEWS trimite mesaje de avertizare internaţionale către ţările din aval
care pot fi supuse riscului de poluare. Această intervenţie ajută autorităţile să întreprindă măsuri
urgente de protecţie a mediului şi a populaţiei.
Laboratorul acordă  servicii privind determinarea gradului  de  poluare  al apelor  de  suprafaţă 
şi celor  potabile tuturor  instituţiilor sau persoanelor fizice cointeresate, în termen şi  calitativ.
 
Laboratorul pentru calitatea solului  urmăreşte dinamica poluării solului în cadrul unei reţele
de monitorizare a terenurilor agricole, terenurilor din zonele de recreere, din preajma obiectelor
industriale, solurilor situate în apropierea drumurilor cu intensitate diferită de circulaţie,
terenurilor de fond ce n-au fost supuse poluării antropogene, solurilor din vecinătatea
depozitelor cu pesticide, terenurilor adiacente substaţiilor sistemului electroenergetic
contaminate cu BPC-uri, aluviunilor acvatice din bazinele situate pe teritoriul RM, cît şi studierea
migrării poluanţilor.
 
Monitorizarea se efectuează pe intervale de 4-5 ani în scopul determinării:
 Poluanţilor organici – poluanţi organici persistenţi (pesticide organoclorurate,
organofosforice, pesticide de tip simtriazin), bifenili policloruraţi, hidrocarburi poliaromatice,
compuşi organici volatili şi produse petroliere etc.;
 Poluanţilor anorganici – formele totale şi mobile ale metalelor grele, nitraţi, fosfaţi, sulfaţi
etc.;
 Electroconductibilității (salinitatea) şi acidității solului;
 Caracteristicilor fertilităţii solului, ce includ analiza următorilor parametri agrochimici:
substanţe organice (humus); aciditatea de schimb şi pH-ul  extractului apos; macroelemente
(azot total, azot nitric, azot amoniacal, fosfor mobil şi total, potasiu mobil, calciul şi magneziul de
schimb); microelemente - cupru mobil, zinc mobil, mangan mobil.   
 
În conformitate cu Convenţia de la Stockholm, CMCS se ocupă de monitorizarea poluanţilor
organici persistenţi (POPs), ce are ca scop protecţia  mediului ambiant şi a sănătăţii populaţiei.
 
În rezultatul analizelor şi determinărilor efectuate  în cadrul Laboratorului de Referință de Mediu
privind  nivelul de poluare a aerului, apelor de suprafaţă, a solului, în cadrul Agenției de Mediu
se creează o bază de date complexă privind  calitatea componentelor mediului, care, prin
intermediul programelor informaționale se  procesează,  se prelucrează, utilizîndu-se ulterior la
întocmirea buletinelor zilnice, lunare privind calitatea mediului ambiant, buletinelor lunare
referitoare la cazurile înalte şi extrem de înalte de poluare a componentelor mediului, buletinelor
informative şi alte tipuri de informaţii solicitate de beneficiari.
 
Crearea şi gestionarea bazei de date privind starea mediului în Republica Moldova este
necesară pentru monitorizarea indicatorilor de mediu și pentru elaborarea o dată la 4 ani a
Raportului Național privind starea mediului în Republica Moldova, raport necesar pentru luarea
deciziilor de către organele de resort în elaborarea și aprobarea de politici de mediu  la nivel
național.
 
În cazul depistării situațiilor de poluare excepţionala  pe teritoriul Republicii Moldova, în regim
urgent se întocmeşte un Buletin – Alertă, care se difuzează factorilor de decizie pentru
întreprinderea măsurilor de rigoare.
 
În scopul dezvoltării sistemului de monitoring al componentelor de mediu, în anul 2018 au fost
create și lansate 2 sisteme informaționale automatizate:
-         Sistemul informațional automatizat „Managementul deșeurilor” -  creat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 682 din 11.07.2018, în vederea realizării procedurilor de evidență și raportare a
datelor și informațiilor despre deșeuri și gestionarea acestora,
-         Sistemul informațional automatizat „Registrul național al emisiilor și al transferului de
poluanți” - creat prin Hotărîrea Guvernului nr. 373 din 24.04.2018, în vederea asigurării
raportării și monitorizării datelor și indicatorilor despre emisiile de poluanți în apă, aer și sol,
sursele difuze precum și transferurile de deșeuri și poluanți din apele reziduale în afara
amplasamentului.
 
 
Agenția de mediu urmează să dezvolte un sistem nou de indicatori statistici în domeniul
protecţiei mediului, în baza cărora va fi elaborat şi publicat Raportul naţional privind starea
mediului în Republica Moldova.