MOTIVAŢIE

Firul vieţii fiecărui om poate fi ameninţat să se întrerupă la un moment dat, în câteva zile,
câteva ore, sau uneori în câteva minute. Salvarea lui depinde de priceperea şi experienţa celor din
jurul său care trebuie să aplice energic şi prompt toate măsurile terapeutice care să înlăture cauzele
care se opun supravieţuirii.
Îngrijirea bolnavului este rezultatul unei munci în echipa formată din medici şi asistente
medicale care au ca obiectiv comun menţinerea sau recuperarea sănătăţii. Această muncă cere din
partea fiecărui participant multă dăruire, responsabilitate, conştiinciozitate, şi competenţă
profesională.
Munca în secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă (A.T.I) este obositoare şi cere din partea
cadrelor medicale un nivel intelectual ridicat şi o instruire şi experienţă deosebită.
Serviciul în ture necesită din partea asistentei medicale o sănătate perfectă, o rezistenţă fizică
şi psihică bună.
Iubirea de oameni şi dragostea pentru meseria aleasă face ca medicii şi asistentele medicale
să se lupte pentru câştigarea sănătăţii şi a vieţii.
Atât anesteziştii cât şi chirurgii şi asistentele medicale de la Blocul Operator, pe lângă
munca istovitoare au şi satisfacţia în fiecare zi că cineva trăieşte şi datorită aportului lor.
Am observat şi am simţit aceasta în perioada de practică medicală pe care am efectuat-o în
secţia A.T.I. a spitalului judeţean Buzău, ceea ce mă determină să îmbrăţişez această profesie şi să
îmi doresc să lucrez într-o secţie de reanimare.
Lucrarea de faţă este rod al dăruirii mele pentru profesia de asistentă medicală şi doresc să
fie primul meu pas pe drumul sinuos al carierei medicale.

1
 CAPITOLUL I

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ANESTEZIE

1.1 ISTORICUL ANESTEZIEI

Horace Wells

Suprimarea durerii a fost preocuparea oamenilor din cele mai vechi timpuri. Până la
descoperire şi folosirea anestezicelor moderne, pentru calmarea durerii s-au folosit diverse infuzii
de mac, cânepă, alcoolul, frigul.
Datele cele mai vechi privitoare la metodele de anestezie le avem de la egipteni, greci,
romani, chinezi şi arabi. Grecii foloseau tinctura de radix scopoliae, egiptenii foloseau grăsimea de
crocodil şi piatra de memfis frecată cu oţet.
În epoca medievală se folosea „buretele somnifer” care era îmbibat cu extract de opiu,
canabis indica (cânepa), radix scopoliae, folia hiosciami.
Horace Wells utilizează pentru prima dată protoxidul de azot în anul 1844 ca anestezic
general iar dentistul Morton introduce pentru prima dată eterul în practica chirurgicală. N. I.
Pirogov a fost primul chirurg care a introdus anestezia cu eter şi a recomandat utilizarea unei măşti
pentru inhalarea eterului în timpul narcozei. În ţara noastră prima anestezie cu eter a fost făcută de
către dr. C. D. Severeanu în anul 1869. Spre deosebire de anestezia generală, anestezia locală apare
mult mai târziu şi anume începând cu anul 1884.
Oftalmologii au folosit primii anestezia locală cu ajutorul cocainei aplicate pe cornee. De la
oftalmologi, această metodă oftalmologică este preluată de chirurgi; colaborare chimiştilor care au
preparat pe cale sintetică o serie de substanţe anestezice ca: novocaina, stovaina a dus la
perfecţionarea metodei de anestezie locală şi a contribuit la răspândirea ei.
În 1889 Bier aplică la câini anestezia rahidiană. Toma Ionescu studiază, perfecţionează şi
recomandă cu căldură rahianestezia, devenind unul dintre promotorii acestei metode.
2
 Dezvoltarea metodelor de investigaţie, a aparaturii medicale, a fiziologiei şi a biochimiei a
făcut necesară apariţia unei noi specialităţi şi anume anestezia – reanimarea.
Numai datorită dezvoltării impetuoase a acestei noi specialităţi a fost posibilă dezvoltarea
mare a chirurgiei, abordarea cu îndrăzneală a organelor toracice şi executarea unor intervenţii
chirurgicale de mare anvergură ca: operaţii pe cord deschis cu întreruperea circulaţiei şi irigarea
creierului prin circulaţie extra-corporală, anestezie generală în care respiraţia să fie controlată, în
care anestezicul în combinaţie cu oxigenul să fie introdus direct în trahee, cu păstrarea
permeabilităţii căilor aeriene. Această metodă este cunoscută sub numele de baronarcroză cu circuit
închis şi intubaţie endotraheală. Marele chirurg rus Pirogov a fost acela care, pentru prima dată, a
emis ideea aplicării narcozei direct în trahee.
Dezvoltarea anesteziei a fost posibilă graţie următorilor factori:
- descoperirea şi perfecţionarea aparatelor de narcoză cu circuit deschis;
- folosirea intubaţiei endotraheale;
- descoperirea şi folosirea unor droguri potenţializatoare ale narcozei.
În acest interval putem distinge patru perioade mai importante şi anume:
1. Prima perioadă (1930 – 1936), în care a dominat anestezia loco-regională.
2. Perioada a doua (1936 – 1947), în care a dominat anestezia generală pe cale intravenoasă prin
folosirea barbituricelor.
3. Perioada a treia (1947 – 1949), în care se pune accentul pe anestezia generală prin inhalaţie cu
asigurarea permeabilităţii căilor aeriene superioare. Aceasta cere însă: intubaţie endotraheală,
aspiraţia secreţiilor bronşice şi oxigenarea continuă pe sonda din trahee o dată cu introducerea
anestezicului pe aceeaşi sondă.
4. Perioada a patra ( din 1949 până astăzi ) este perioada anesteziei cu circuit închis, intubaţia
endotraheală şi respiraţie asistată sau controlată. În această perioadă se pot aborda cu succes
organele toracice, pericolul pneumotoraxului chirurgical prin deschiderea pleurelor este
înlăturat.
În această perioadă s-au perfecţionat aparatele de anestezie cu circuit închis, s-au descoperit
noi substanţe cu acţiune de potenţializare a anestezicelor şi de deconectare a sistemului
neurovegetativ: fenotiazinele (fenergan, largactil etc.) şi substanţe curarizante (d-tubocurarina,
flaxedil etc.).
Aceste substanţe asociate cu anestezicele generale se potenţializează reciproc şi deci putem
obţine o narcoză profundă cu folosirea unei cantităţi minime de anestezic; prin deconectarea
sistemului neurovegetativ se obţine şi modificarea reacţiilor anarhice cauzate de actul operator
asupra organismului.

3
 Pe când într-un organism sănătos care suferă o agresiune moderată aceste reacţii se
amortizează reciproc (reacţie post agresivă „armonioasă”), într-un organism epuizat sau în cazul
unei agresiuni severe, aceste reacţii sunt anarhice, dizarmonioase. Din această cauză, trebuie
obţinută neapărat inhibiţia sistemului neurovegetativ.
Nu putem încheia acest capitol fără să amintim dezvoltarea ştiinţei „anestezie – reanimare”
care foloseşte hipotermia, circulaţia extracorporală prin folosirea aparatului cord – plămân, a
respiratoarelor automate, narcoza în circuit închis, cu intubaţie endotraheală.

Anestezia cu eter

4
 Horace Wells: Pionier al anesteziei în anii 1840. Anestezia cu chloroform.

1.2 PREGĂTIREA PREOPERATORIE

1. Pregătirea fizică şi psihică a pacientului

2. Pregătirea generală: A. Bilanţ clinic
B. Bilanţ paraclinic
3. Pregătirea pentru operaţie ( sau îngrijiri preoperatorii)

5
 Scop:
- Pregătirea pacientului înaintea intervenţiei chirurgicale este un element major de prevenire a
infecţiilor postoperatorii. De ea depinde reuşita operaţiei şi evoluţia postoperatorie.
- Neutralizarea surselor de suprainfecţie care au originea: la nivelul pielii (incizii); la distanţă
(naso-faringian şi vezică urinară)
- Reducerea posibilităţilor de contaminare ale pielii, prin utilizarea de antiseptice
- Depistarea şi semnalarea unor leziuni cutanate, infecţii ORL sau urinare recente ori
vindecate, paraziţi externi, posibilităţi de alergie.
Pregătirea fizică şi psihică a pacientului
Ajunşi în secţia de chirurgie, pacienţilor trebuie să li se asigure confortul fizic şi psihic.
Asistenta medicală are obligaţia, ca prin comportament şi atitudinea ei să înlăture starea de
anxietate în care se găseşte pacientul înainte de operaţie:
- să-l ajute pe bolnav să-şi exprime ( gândurile, grijile, teama)
- să-i insufle încredere în echipa operatorie
- să-i explice ce se va întâmpla cu el în timpul transportului şi în sala de preanestezie, cum va
fi aşezat pe masa de operaţie, când va părăsii patul, când va primii vizite etc.
- să-l asigure că va fi însoţit şi ajutat.
Pregătirea generală
A. Bilanţ Clinic:
A.1. Bilanţ clinic general
Asistenta medicală:
- observă şi consemnează aspectul general al pacientului, înălţimea şi greutatea sa, vârsta,
aspectul pielii, ţinuta, faciesul, mersul, starea psihică.
- urmăreşte atent şi sistematic necesităţile pacientului şi manifestările de dependenţă.
- culege date din diverse surse: foaie de observaţii, foaie de temperatură, familia pacientului.
- notează toate datele privind starea generală a pacientului şi evoluţia bolii acestuia în Fişa
de Observaţie:
A.2.Culegerea de date privind antecedentele pacientului
A.3. Urmărirea şi măsurarea funcţiilor vitale şi vegetative
B. Bilanţ Paraclinic
Vine în completarea examenului clinic, permiţând o apreciere exactă a stării viitorului
operat.
B.1. Examene de rutină
Sunt examene de laborator, obligatorii înaintea oricărei intervenţii chirurgicale:
- timp de sângerare
6
 - determinarea grupei sanguine
- hematocrit
- glicemie
- uree sanguină
B.2. Examene complete:
- hemoleucograma completă
- V.S.H.
- ionogramă
- E.A.B. (echilibrul acido-bazic)
- coagulograma completă
- probe de disproteinemie
- proteinemie
- transaminaze
- examen de urină
- electrocardiogramă
- radiografie sau radioscopie pulmonară
B.3. Examene speciale
B.3.1 Exploatarea aparatului respirator
- radioscopia sau radiografia pulmonară
B.3.2 Exploatarea aparatului cardiovascular
- probe de efort
- oscilometrie, oscilografie
- electrocardiograma, fonocardiograma
B.3.3 Exploatarea tubului digestiv
- examen cardiologic
B.3.4 Examenul funcţiei hepatice
- explorarea funcţiei metabolice, electroforeză, dozare de proteine; probe de disproteinemie;
lipide, colesterol; glicemie.
Pregătirea pentru operaţie
Se face în funcţie de timpul avut la dispoziţie şi de starea generală a pacientului.
A. Timp suficient, Pacient independent
I. În ziua precedentă:
- Repaus

7
 - Regim alimentar (uşor digerabil): consum de lichide pentru menţinerea T.A.;
dezintoxicarea şi mărirea diurezei; diminuarea setei postoperatorii; diminuarea acidozei
postoperatorii.
- Alte pregătiri pentru intervenţii speciale:
a. antibioterapia când se anticipează apariţia unei infecţii postoperatorii.
b. spălături vaginale repetate cu antiseptice, pentru intervenţiile ginecologice.
c. spălături gastrice în intervenţii laborioase pe stomac .
II. În seara zilei precedente
 pregătirea pielii:
- baie generală, la duş, inclusiv spălatul părului (după clisma evacuatoare)
- se limpezeşte abundent
- se şterge foarte bine
- se verifică regiunea inghinală ombilicul, axială, unghiile (scurte, fără lac de unghii),
picioarele, spaţiile interdigitale
- toaleta bucală
- toaleta nasului
- ras – cât mai aproape de momentul intervenţiei pentru a evita proliferarea germenilor la
nivelul excoriaţiilor; cât mai larg, în funcţie de zonă; cu aparat de ras propriu; folosirea de creme
depilatoare (în unele cazuri); badijonaj cu alcool, sau cu alte substanţe antiseptice colorate;
pansament antiseptic uscat.
 pregătirea tubului digestiv:
- clismă evacuatoare (cu excepţia intervenţiilor pe rect-colon) – nu se dau purgative, se face
duş după clismă
- alimentaţie lejeră (supă de legume; băuturi dulci sau alcaline)
III. În ziua intervenţiei – pacientul nu mai bea
a) În cameră (în salon)
- se mai face eventual o clismă cu 4 ore înaintea intervenţiei
- se îndepărtează bijuteriile
- se îndepărtează proteza dentară mobilă
- se re-badijonează, cu antiseptic colorat zona rasă
- se îmbracă pacientul cu lenjerie curată, în funcţie de intervenţie
- se pregătesc documentele: fişa de observaţie, analize, radiografii, care vor
însoţii pacientul.
b) Transportul pacientului în sala de operaţie

8
 – se face numai însoţit de asistenta medicală, care are obligaţia să predea pacientul
asistentei de anestezie, împreună cu toată documentaţia şi alte observaţii survenite
ulterior şi foarte importante pentru intervenţia chirurgicală.
– se face cu brancard, pat rulant, cărucior, în funcţie de boală şi bolnav.
– pacientul trebuie să fie aşezat confortabil şi acoperit
c) În sala de preanestezie
- se verifică regiunea rasă şi se notează eventualele excoriaţii
- se verifică starea de curăţenie (regiunea inghinală, ombilicul, axilele, unghiile,
spaţiile interdigitale
- se pregătesc zonele pentru perfuzii, prin badijonare cu antiseptice colorate
- instalarea sondei urinare ( sau după caz se goleşte vezica urinară) de către
asistenta de sală, după spălatul chirurgical al mâinilor, îmbrăcatul cu echipament
steril, câmp steril în zona genito-urinară.
d) În sala de operaţie:
- se execută ultima parte a pregătirii pacientului
- se instalează şi se fixează pacientul pe masa de operaţie
- monitorizarea funcţiilor vitale
- obţinerea unui abord venos (ac simplu, branulă, cateter) în funcţie de intervenţie şi pacient
- pregătirea blocului operator
- badijonarea cu alcool pentru degresare şi curăţirea pielii de antisepticul anterior
- badijonarea cu tinctură de iod (sau alt antiseptic colorat), se face începând cu linia de
incizie, de la centru către periferie şi se termină cu zonele septice
- se instalează câmpul steril textil.
B. Timp suficient pacient dependent
- Este obligatoriu 2 toalete generale la pat, în 24 de ore ( dacă este posibil cu săpun
antiseptic).
- În rest pregătirea este aceeaşi ca pentru pacientul independent.
C. Pregătirea pacientului în urgenţe chirurgicale
- Dat fiind timpul foarte scurt avut la dispoziţie, pregătirea pacientului se face în acelaşi timp
cu pregătirea sălii şi a chirurgilor.
- Pregătirea constă în:
 Spălarea cu apă caldă şi săpun, numai a zonelor cu risc
 Raderea cu atenţie cu apă caldă şi săpun, numai a zonelor cu risc
 Badijonarea zonei cu un antiseptic colorat

9
 Eventualele plăgi prezente se vor pansa şi se vor proteja foarte atent
 Golirea conţinutului gastric, prin spălătură gastrică – dacă este cazul
 În rest, pregătirea preoperatorie este aceeaşi ca pentru pacientul independent.

10
 CAPITOLUL II

ANESTEZIA

2.1 DEFINIŢIE:
Anestezia este folosirea unor substanţe cu scop anestezic pentru suprimarea durerii în
vederea efectuării unor intervenţii chirurgicale.

2.2 FAZELE ANESTEZIEI

Alături de asepsie şi de antibiotice, anestezia se află la baza evoluţiei chirurgiei moderne.
Descoperirea cocainei, în 1884 şi folosirea ei, în anestezii. Descoperirea barbituricelor
intravenoase, în 1932. Prima respiraţie artificială asistată şi controlată, realizată de Gueddel în
1934. Introducerea curarei în 1942. Ernest Gueddel descrie cele patru faze ale anesteziei
generale:
11
1. Faza de analgezie şi dezordine
2. Faza de agitaţie sau de delir
3. Faza chirurgicală
4. Faza de paralizie a centrului bulbar sau faza agonică

2.3 PROPRIETĂŢILE ANESTEZIEI

Proprietăţile anestezicelor
Anestezicele trebuie să îndeplinească o serie de condiţii, între care:
- să ofere o analgezie profundă (dispariţia durerii)
- să realizeze hipnoza, în care bolnavul îşi pierde starea de conştientă
- să asigure o relaxare musculară necesară controlului respiraţiei şi desfăşurării în
bune condiţii a operaţiei
- să asigure securitatea bolnavului prin menţinerea hemostazei (constantelor
biologice) şi să permită controlul, permanent al funcţiilor vitale ale bolnavului.

2.4 CLASIFICAREA ANESTEZIILOR:

După modul de acţiune şi metodele folosite, anesteziile se împart în trei mari categorii:
A. Anestezice de contact – sau locale, în care anestezicul acţionează în special pe receptorii
periferici ai durerii.
B. Anestezice de conducere – se blochează conducerea fuxului nervos al durerii.
C. Anestezice generale care conferă calităţi optime: analgezie, hipnoză, relaxare musculară şi
monitorizarea funcţiilor vitale.
Anestezia ideală trebuie să realizeze următoarele condiţii:
- analgezie bună şi cu posibilităţi de reglare
- relaxare musculară perfectă care să permită chirurgului să desfăşoare intervenţia
chirurgicală în bune condiţii
- să asigure amnezie şi analgezia postoperatorie
- să nu fie toxică pentru bolnav şi pentru personalul din sala de operaţie
- să se instaleze rapid şi să dispară la fel de rapid
- să producă cât mai puţine efecte negative asupra metabolismului general al
bolnavului.

2.4.1. ANESTEZIA DE CONTACT ( LOCALĂ ) ESTE DE TREI FELURI :

1. Prin refrigerare
2. Topică (pe mucoasă)
3. Prin infiltraţii

12
 1. Anestezia de contact prin refrigerare foloseşte în mod obişnuit Kelenul (clorura de etil). Este
folosit încă din 1867 (Rottenstein).
Sub această anestezie se pot practica incizii mici şi superficiale pentru panariţii sau abcese,
în faza lor de fluctuenţă.
- Metil clorilul coboară temperatura tegumentului la -55°C neputând să fie folosit
decât în amestecuri împreună cu Kelenul, în aşa numitele „sprayuri refrigerante”
care poartă diverse denumiri comerciale: anestol, anestyl, koril etc.
- Bioxidul de carbon lichid îngheaţă brusc piele şi de aceea este utilizat în
instalaţii speciale, prevăzute cu tuburi subţiri de metal care dau un jet fin care
realizează „zăpada carbonică”. Utilizarea sa este pentru tratamentul
dermatologic.
2. Anestezia topică sau a mucoaselor se realizează prin badijonare, topire sau pulverizare.
Anestezia se instalează în câteva secunde (cocaina) sau minute (xilina şi procaina). Cocaina
descoperită în 1884 pentru efectele sale anestezice, se foloseşte în doze maxime de 1 mg/kg corp, în
soluţii de 4-5 % (în ORL), soluţii de 2-4 % (în oftalmologie) şi 8 % pentru bronhoscopii.
Xilina (xilocaina) are doza maximă de 20 mg. Pentru aplicaţii pe mucoase şi 500 mg. în
anestezia prin infiltraţii. Se foloseşte în soluţii de 1-5 % în stomatologie şi ORL, de 2 %, în
oftalmologie sau sub formă de gel vâscos 2 % pentru ungerea sondelor de intubaţie şi endoscopii.
3. Anestezia prin infiltraţii (locală) se administrează prin injectare de xilină sau procaină
(novocaină) în soluţii de 0,25-1%. Se injectează în piele, ţesut subcutanat, muşchi, seroase şi
pediculii diverselor organe. Durata anesteziei este în funcţie de concentraţie, de 1-2 ore. Adăugarea
la soluţia de anestezic a unei cantităţi de 0,1-0,2 ml. de adrenalină la mie, prelungeşte durata
anesteziei prin vasoconstricţie şi diminuarea resorbţiei anestezicului. Dispariţia sensibilităţii se face
într-o anumită ordine, iniţial dispare durerea apoi senzaţia de frig şi cald, tactilă şi în final senzaţia
de presiune.Prin resorbţia sau administrarea accidentală a anestezicului într-un vas, apar şi efectele
generale ale xilinei sau procainei:
 Excitaţia sistemului nervos central urmat de convulsii
 Vasodilataţie, urmată de scăderea sau chiar prăbuşirea tensiunii arteriale şi modificarea
ritmului cardiac
 Alergii la substanţele care impun testarea obligatorie a substanţei anestezice înainte de
administrarea anesteziei.
Contraindicaţiile anesteziilor locale sunt: inflamaţiile, stările septice, bolnavi cu insuficienţă
hepatică, operaţiile mari şi bolnavii obezi care necesită cantităţi mari de substanţă care depăşesc
dozele optime de 500 mg. pentru un adult. Reacţiile alergice provocate de intoleranţa la substanţă

13
trebuie depistată prin anamneză şi prin efectuarea obligatorie de teste, înainte de administrarea
anesteziei.
2.4.2 ANESTEZIA DE CONDUCERE este în funcţie de locul injectării anestezicului şi
de tehnica folosită de patru feluri:
1. Anestezia tronculară care blochează influxul nervos, se face la nivelul unui nerv periferic.
2. Anestezia plexală în care se blochează atât nervii senzitivi cât şi cei motorii, de la nivelul
unui plex nervos (branhial, cervical etc.) sau din pediculul visceral (hepatic, renal, pulmonar
etc.).
3. Anestezia intra-osoasă sau intravenoasă sub garou care se utilizează la nivelul gambei,
antebraţului sau mâinii.
4. Anestezia spinală care se administrează în coloana vertebrală este cea mai des folosită. Ea
este de două feluri: rahianestezie şi anestezia peridurală.
Rahianestezia blochează conducerea nervoasă dureroasă, motorie şi vegetativă la nivelul
rădăcinilor nervilor spinali (rahidieni) în măduvă prin injectarea substanţei în spaţiul subarahnoidian
al măduvei spinării.
Tehnica: se foloseşte un ac lung de 7-10 cm cu un diametru (bizou) de 0,55-0,75 mm,
prevăzut cu un mandren. Acul străbate pielea, ţesutul subcutanat, ligamentele supra-spinos şi intra-
spinos şi apoi ligamentul galben (perforarea acestuia se percepe asemănător cu înţeparea unei hârtii
subţiri), spaţiul peridural şi apoi dura mater ( se percepe ca înţeparea unei membrane fine. În
momentul în care acul a pătruns în spaţiul subarahnoidian se retrage mandrenul lăsând să se scurgă
prin ac lichidul cefalorahidian, limpede ca apa. După ce ne-am convins că acul se află în spaţiul
subarahnoidian, montăm o seringă pregătită dinainte cu xilină 2% 4 ml. sau xilină 4% 2 ml. pe care
o administrăm cu blândeţe.
Puncţia se practică în spaţiile dintre vertebrele lombare 2,3 sau 4 unde de fapt măduva
spinării nici nu ajunge, la acest nivel aflându-se numai coada de cal a măduvei.
Odată cu anestezia nervilor rahidieni se produce şi scoaterea din funcţie a ganglionilor
simpatici din vecinătate. În acest fel se strică echilibrul neurovegetativ dintre simpatic şi vag putând
apărea pericolul „furtunii vagale”. Pentru a prevenii această complicaţie este necesar să luăm
următoarele măsuri:
- în faza de preanestezie cu câteva zile înainte de operaţie se face examenul complet al
bolnavului: EKG, tensiune arterială, timpul de sângerare, timpul de coagulare, radioscopia
pulmonară, testul cu soluţie diluată pentru a afla toleranţa medicamentului. În seara
precedentă operaţiei se administrează un somnifer şi un tranchilizant (diazepam 0,05-0,10 g).

14
 - premedicaţia, efectuată cu 30 minute înainte de anestezie, cuprinde: vagolitice (atropină,
efedrină, scopilandină), tranchilizante (diazepam injectabil) şi un analgetic care va potenţa
anestezia (mialgin, fortral, hidromorfon).
- pe masa de operaţie se instalează o perfuzie cu glucoză 5-10%, dextran, marisang, după
necesităţi şi sonda endonazală pentru administrare de oxigen.
- se controlează permanent pulsul, tensiunea arterială, frecvenţa respiraţiei şi faţa bolnavului.
Furtuna vagală sau rahianestezică se manifestă prin hipotensiune si hipoventilaţie.
Tulburările respiratorii se pot accentua ,prin apariţia blocajului nervilor intercostali,ca urmare a
ascensiunii anestezicului. Hipoventilaţia si hipotensiunea vor fi urmate de hipoxie care este foarte
grava,mai ales la nivelul creierului. În plus pot apărea tulburări digestive:greaţă, hipersalivaţie şi
vărsături.

În cazul acesta se iau următoarele măsuri:

- efedrina, administrată intravenos sau perfuzia montată; hemisuccinat de
hidrocortizon, în cazurile mai severe
- oxigen pe mască şi, în cazurile grave, prin intubaţie.
- accelerarea ritmului şi debitului perfuziilor montate
- auto-transfuzia posturală
Rahianestezia hiperbară se realizează, cu soluţii mixte, de substanţe anestezice care au
densitatea mai mare de 1010:
- xilină 2% + 1-1,5ml de glucoză 33% = glucoxilină;
- percaină 20 mg + glucoză 33% 1 ml =glucocaină;
- percaină 10 mg + xilină 40 mg + dextran 70, 1 ml = dixidextracaină.
Accidente rahianestezice:
- furtuna vagală;
- hipotensiunea, se administrează oxigen şi efedrină;
- insuficienţa respiratorie, se administrează oxigen şi la nevoie se intubează;
- cefaleea postrahianestezică, se evită prin menţinerea bolnavului culcat, fără
pernă, 6-8 ore, după operaţie;
- retenţia de urină cauzată de cantitatea mare de lichid perfuzat în timpul
operaţiei şi de pareza vezicii urinare, ca şi de poziţia bolnavului culcat şi de
durerea post-operatorie (se face sondajul vezicii urinare);
Anestezia peridurală blochează rădăcinile nervilor rahidieni (spinali) atât senzitivi cât şi
motorii, precum şi nervii vegetativi dar se administrează în afara durei mater şi a lichidului

15
cefalorahidian. Prezintă avantajul că influenţează mai puţin tensiunea arterială şi nu produce
cefaleea post-operatorie.
Tehnica anesteziei peridurale are nevoie de un ac mai scurt decât cel folosit la rahianestezie,
la cere se montează o seringă de 2 ml. cu soluţie fiziologică sau apă distilată. Se pătrunde cu acul
apăsând pe piston care scapă, în momentul când sa perforat ligamentul galben şi când se aude sau se
simte un „clic” caracteristic, datorită presiunii negative care există în canalul rahidian. În spaţiul
dintre dura mater şi peretele osos al canalului rahidian, există un plex venos bogat şi ţesut adipos
care poate atinge 4-5 mm.
În acest spaţiu se administrează substanţa anestezică care se află în altă seringă mai mare de
15-20 ml. xilină 2%. Anestezia se instalează în 8-18 minute şi durează 60-90 minute. Durata
anesteziei poate fi mărită până la 120-150 minute, dacă adăugăm la soluţie şi 1 ml. adrenalină 1 0/00.
Bolnavul simte o căldură, ca urmare a blocării simpaticului lombar după care se instalează
anestezia, treptat începând cu dispariţia senzaţiei la cald, durere, atingere, presiune şi mobilitate
musculară. Relaxarea musculară se instalează ultima după 15-20 minute.
În funcţie de poziţia bolnavului se obţin diverse forme de anestezie:
1. Injectare anestezicului în spaţiile 3-4 lombare, bolnavul în poziţie şezând, realizează
„anestezia joasă”.
2. Bolnavul în poziţie laterală, în timpul inducţiei, anestezia realizează „anestezia unilaterală”.
3. Bolnavul aşezat în poziţie Trendelenburg realizează anestezia „înaltă” prin urcarea
anestezicului către măduva dorsală.

2.4.3. ANESTEZIA GENERALĂ

Anestezia generală asigură condiţiile optime de anestezie, analgezie, hipnoză, relaxare
musculară, controlul funcţiilor vitale şi menţinerea hemostazei. Ea necesită aparatură şi instalaţii
complexe.
În practică anestezia generală se desfăşoară în trei etape (momente):
1. Inducţia sau instalare anesteziei.
2. Menţinerea anesteziei generale pe tot timpul operaţiei.
3. Trezirea bolnavului după terminarea operaţiei.
Cele mai multe accidente pot să apară în etapele 1 şi 3.
1. Inducţia reprezintă faza în care începe să se instaleze anestezia. Ea este prezentă la toate
tipurile de anestezie. La anestezia generală instituirea anesteziei se realizează prin inhalaţie pe
mască a unui anestezic volatil sau prin injectare intravenoasă a acestui amestec. Optim se folosesc
ambele căi de administrare, concomitent.

16
 Se administrează intravenos tiopental (pentotal) care are efectul de a adormi profund
pacientul. Concomitent se administrează pe mască protoxid de azot în amestec cu oxigenul şi apoi
se administrează intravenos un mio-relaxant, de scurtă durată (succinil colină). În acest moment se
poate introduce o sondă în trahee (intubaţia orto-traheală).
Intubaţia orto-traheală este necesară pentru următoarele considerente :
- asigură căile respiratorii libere în orice moment, pentru administrarea anestezicului şi
oxigenului precum şi evacuarea bioxidului de carbon.
- asigură posibilitatea controlului ventilaţiei pulmonare şi respiraţia automată preluată de
aparatul anestezic.
- separă complet calea respiratorie de calea digestivă permiţând aspirarea eventualelor
vărsături şi evitarea aspiraţiei acestora în căile respiratorii.
- reduce spaţiul mort respirator de la nas până la trahee şi deci reduce efortul ventilator al
aparatului.
- permite relaxarea profundă a musculaturii necesară chirurgului pentru operaţie.
- permite resuscitarea respiraţiei în cazul unui accident grav care este stopul cardiac.
- îndepărtează echipa de anestezie de echipa chirurgicală în operaţiile care se fac pe gât sau
la nivelul feţei.
Sondele traheale sunt prevăzute de obicei cu un balonaş care se poate umfla şi care îi asigură
etanşeitate şi separare completă a căii respiratorii de cea digestivă. Există sonde prevăzute cu lumen
dublu şi pinten (sonda Carlens) care permite intubaţia separată a unui plămân pentru a permite
operarea liniştită a plămânului celuilalt. Pentru a efectua intubaţia este nevoie de un laringoscop
care permite vizualizarea laringelui şi descoperirea căii respiratorii la nivelul epiglotei, este necesar
un pulverizator sau o seringă anestezică specială prin care se anesteziază mucoasa trahei şi a
laringelui înainte de intubaţie. Sursele necesare respiraţiei artificiale sunt diferite, balonul Ruben,
aparat de anestezie, pulmomat.
Contraindicaţiile intubaţiei orto-traheale sunt: laringitele acute, traheitele acute, leziunile
aortice (anevrismul de arc aortic) şi afecţiunile acute ale plămânului.
2. Menţinerea anesteziei reprezintă perioada dintre inducţie şi trezire din anestezie, adică
perioada necesară chirurgului pentru a efectua în condiţii bune operaţia propusă.
Pentru aceasta este nevoie să se asigure echilibrul optim între sistemul anestezic format din:
aparat, alveolele pulmonare şi sângele bolnavului.
Substanţele anestezice volatile (eter, protoxid, ciclopropan, halotan), ajung la nivelul
alveolelor pulmonare unde pătrund în sângele bolnavului. Acestea se întâlnesc cu substanţele
anestezice injectate intravenos în perfuzie (fentanyl, mialgin) şi cu miorelaxantele de durată ( D

17
tubocurarină, flexedilul). Concomitent se administrează oxigen prin sonda de intubaţie. Fentanylul
este o substanţă deosebit de activă, de o mie de ori mai puternică decât mialginul.
Controlul anesteziei generale pe toată durata se face prin controlul oxigenării bolnavului.
Menţinerea coloraţiei normale a feţei şi a sângelui din plagă, controlul tensiunii arteriale, urmărirea
volumului respirator care trebuie să fie de 10-15 ml/kg. corp cu o frecvenţă de 12-14
ventilaţii/minut se asigură prin instalaţiile de monitorizare. Pentru menţinerea volemiei normale se
administrează perfuzii cu lichide izotone (glucoză 5%, ser fiziologic), într-un ritm de 700 ml./oră. În
cazul unor pierderi importante de sânge în timpul operaţiei se administrează sânge în cantităţile
apreciate în funcţie de aceste pierderi.
Neuroleptanalgezia (NLA) este o metodă de anestezie care se realizează prin combinarea
unui neuroleptic (haloperidol), cu un analgetic puternic (fentanylul), administrate intravenos.
Neuroleptanestezia se realizează prin combinarea neuroleptanalgeziei descrise mai sus cu o
anestezie generală superficială, cu protoxid de azot şi cu miorelaxante.
3. Trezirea din anestezie trebuie să se facă odată cu terminarea actului operator. Pentru
aceasta se acţionează prin două mijloace:
a. Oprirea administrării de substanţe anestezice şi eliminarea acestora din sângele
bolnavului. Eliminarea este rapidă, în cazul protoxidului halotanului şi ciclopropanului dar mai
lentă pentru eter.
b. Neutralizare substanţelor restante cu ajutorul unor antidoturi. Pentru decurarizare, se
administrează miostin şi atropină. Pentru neutralizarea analgeticului (fentanyl), se administrează
narlofină.
Înainte de detubare, se aspiră secreţiile din faringe şi se administrează timp de 3 minute
oxigen pentru a se elimina restul de anestezic volatil care mai persistă în căile respiratorii ale
bolnavului.
Tehnicile de anestezie generală sunt de trei feluri după modul de administrare:
1. Respiratorii sau inhalatorii, în care se administrează gaze sau substanţe volatile prin
intermediul căilor respiratorii.
2. Intravenoase, în care anestezicul se administrează prin perfuzii intravenoase (baitinal,
pentotal), prin care se pot intervenţii de scurtă durată (incizii, chiuretaje uterine etc.)
3. Mixte, cele mai bune, în care se folosesc concomitent ambele căi, în care se face şi intubaţia
ortotraheală care permite relaxarea musculaturii.
Tehnicile de administrare ale anesteziei respiratorii sunt diferite, în funcţie de posibilităţi,
de dotarea cu aparatură:

18
 1. Anestezia în circuit deschis se poate face picurând pe o compresă aşezată pe nasul şi gura
pacientului, substanţe volatile (eter, kelen), este o metodă de strictă necesitate, rară, în cazul
în care nu există alte posibilităţi.
2. Anestezia în circuit semi-deschis se realizează prin intermediul măştii Ombrendannem, în
care se administrează un amestec de gaze anestezice cu oxigen, cu ajutorul unui balon sau
aparatului de anestezie. Bolnavul expiră în atmosfera sălii de operaţie.
3. Anestezia în circuit semi-închis în care bolnavul expiră parţial în calcea sodată existentă
într-un recipient aşezat pe circuitul aparatului. O parte a aerului expirat iese în atmosfera
sălii de operaţie. Calcea sodată este o substanţă cu aspect de granule, care absoarbe bioxidul
de carbon care nu mai iese din aparat, în atmosfera sălii de operaţie.
4. Anestezia în circuit închis necesită o aparatură specială care permite ca întreaga cantitate
expirată să se facă în calcea sodată

Etapele anesteziei
Anestezia corectă cuprinde patru etape obligatorii în care acţionează anestezistul şi cadrele
medii de anestezie: examinarea preanestezică, alegerea anesteziei, pregătirea preanestezică şi
premedicaţie.
I. Examinarea preanestezică are următoarele obiective:
a. Luarea de contact cu bolnavul şi pregătirea sa psihică. I se explică bolnavului în ce
constă anestezia şi i se asigură securitatea sa.
b. Se stabileşte starea sănătăţii şi se evaluează eventualele tare patologice, în vederea
corectării lor: stări de deshidratare, insuficienţă respiratorie, anemie, diabetul incomplet
compensat etc.
c. Se descoperă eventualele afecţiuni, cardiace, respiratorii, renale, hematologice.
d. Se prescriu medicamente pentru odihna optimă a bolnavului în zilele premergătoare
operaţiei.
II. Alegerea anesteziei va ţine cont de trei condiţii: securitatea bolnavului, confortul
chirurgului şi dotarea sau competenţa echipei de anestezişti.
1. Securitatea bolnavului, va fi asigurată prin alegerea metodelor şi substanţelor anestezice care
sunt cele mai potrivite pentru bolnavul respetiv.
2. Confortul chirurgului trebuie asigurat prin metoda anestezică ţinând cont de organul operat,
durata operaţiei, poziţia bolnavului pe masă, în funcţie de care se poate asigura controlul
respiraţiei şi circulaţiei precum şi agresivitatea anesteziei respective.
19
 3. Confortul bolnavului trebuie asigurat printr-o anestezie care să ţină cont de frica bolnavului,
stresul pre-operator, durerea provocată de operaţie, şi de tracţiunile eventuale de ţesuturi, de
sângerarea posibilă, intraoperatorie.
4. Dotarea şi competenţa anestezistului este dependentă de posibilităţile tehnice şi de
experienţa sa şi a echipei de cadre medii, cu care lucrează.
Anestezia generală este cea mai bine suportată de bolnavi.
Anestezia spinală prezintă avantaje faţă de anestezia generală:
 Foloseşte doze mai mici de anestezic
 Dă o relaxare musculară mai bună
 Produce pierderi minime de sânge, prin plagă
 Conferă securitate crescută pentru bolnavi
 Are un risc redus de sechele postanestezice
Anestezia locală este o metodă dintre cele mai simple lipsită de riscuri şi de sechele dar nu
permite efectuarea unor operaţii de mare amploare.
III. Pregătirea preanestezică se face în ziua sau în zilele precedente operaţiei şi constă în:
 Pregătirea psihică în vederea creşterii încrederii bolnavului în chirurg şi anestezist.
 Pregătirea de rutină a bolnavului – cu o săptămână înainte se interzice fumatul şi se face
gimnastică respiratorie, mai ales la bolnavii pregătiţi pentru anestezie generală.
 Se evită postul prelungit, fiind suficiente 6-8 ore pentru alimente şi lichide, înainte de
operaţie.
 Golirea colonului este necesară decât pentru bolnavii care se operează pe abdomen, şi se
va evita abuzul de clisme care irită colonul bolnavului în mod inutil dacă aceştia au un
scaun normal şi nu sunt constipaţi. Golirea stomacului şi spălăturile gastrice sunt
necesare la bolnavii cu stenoză pilorică.
 Igiena gurii este absolut necesară, spălarea dinţilor, scoaterea protezelor eventuale.
 Se vor şterge preparatele cosmetice, rujul de pe buze, cremele de pe faţă, oja etc.
 Igiena corporală prin spălare, cu apă şi săpun sau baie generală.
 Administrarea de medicamente care să asigure un somn bun şi liniştit în seara
premergătoare operaţiei (diazepam).
IV. Premedicaţia reprezintă medicamentele administrate cu 30 de minute înainte de
începerea anesteziei şi deci a operaţiei şi cuprinde:
 Sedarea şi liniştirea pacientului (fenobarbital, diazepam)
 Scăderea iritabilităţii – reflexe vegetative (distonocalm, atropină)
 Diminuarea secreţilor salivare şi respiratorii (atropină, efedrină)
20
  Evitarea vomei postanestezice sau preanestezice (atropină)
 Potenţarea anesteziei în vederea reducerii cantităţii de anestezic şi obţinerea anesteziei
optime (mialgin, atropină)
Parcurgerea corectă a acestor etape asigură anestezia cu cele mai bune rezultate şi evită în
totalitate complicaţiile anestezice sau postanestezice, eventual, precum şi efectuarea în condiţii
optime a intervenţiei chirurgicale.

21
 CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU

ANESTEZIE

3.1 SUPRAVEGHEREA POSTOPERATORIE

22
 Supravegherea postoperatorie a pacientului începe din momentul terminării intervenţiei
chirurgicale, deci înainte ca el să fie transportat în cameră. Din acest moment operatul devine
obiectul unei atenţii constante până la părăsirea spitalului.
Reîntoarcerea în cameră
Transportul pacientului operat este indicat să se facă cu patul rulant sau cu căruciorul, pacientul
să fie acoperit pentru a ferit de curenţii de aer sau de schimbarea de temperatură. Asistenta medicală
care îl însoţeşte se va asigura că pacientul stă comod, că este în siguranţă şi că eventuala tubulatură
(dren, sonda, perfuzii) nu este comprimată. Poziţia pe cărucior este decubit dorsal, cu capul într-o
parte pentru a nu-şi înghiţi eventualele vomismente. În timpul transportului asistenta medicală va
urmări aspectul feţei (cianoza), respiraţia, pulsul, perfuzia.
Instalarea operatului se va face într-o cameră cu mobilier redus şi uşor lavabil care va fi curată,
bine aerisită, liniştită, în semiobscuritate, având o temperatură cuprinsă între 18 şi 20° C ( căldura
excesivă deshidratează şi favorizează hipotermia), prevăzută cu instalaţii de oxigen montate în
perete, cu prize în stare de funcţionare, şi cu aparatură pentru aspiraţie. Patul va fi accesibil din toate
părţile, prevăzut cu muşama şi aleză bine întinsă, fără pernă, dacă este cazul salteaua va fi
antiescară.
Poziţia pacientului în pat – transferul de pe cărucior pe pat va fi efectuat de către 3 persoane ale
căror mişcări trebuie să fie sincronizate pentru a evita bruscarea operatului. Cea mai frecventă
poziţie este decubit dorsal, cu capul într-o parte, până îşi recapătă cunoştinţa. În foarte multe cazuri
23
poziţia este decubit lateral drept sau stâng, care se va schimba din 30 în30 de minute, pentru a uşura
drenajul căilor respiratorii. Această poziţie împiedică lichidul de vărsătură să pătrundă în căile
aeriene.
I. Supravegherea operatului
Supravegherea este permanentă în vederea depistării precoce a incidentelor şi complicaţiilor
postoperatorii.
Date clinice:
a. Aspectul general al operatorului
 Coloraţia pielii (normală roz) sesizând paloarea şi cianoza
 Coloraţia unghiilor, urmărind apariţia cianozei
 Starea extremităţilor, paloarea sau răcirea nasului, urechilor, mâinilor şi picioarelor
 Starea mucoaselor – limba uscată sau umedă, saburală sau curată – indică starea de
hidratare a operatului
 Starea de calm sau agitaţie, ştiind că toropeala sau agitaţia extremă exprimă o
complicaţie chirurgicală (hemoragie internă, peritonită postoperatorie).
b. Diferiţi parametri fiziologici
 Tensiunea arterială ( T.A. ) se măsoară ori de câte ori este nevoie în primele două ore
după operaţie, din 15 în 15 minute, din 30 în 30 minute în următoarele 6 ore şi din
oră în oră pentru următoarele 16 ore, notând datele în foaia de reanimare
 Pulsul se măsoară la 10–15 minute, urmărind frecvenţa, ritmicitatea, amplitudinea,
care se notează. În cazul în care apar modificări ale pulsului ( bradicardie sau
tahicardie ) se va sesiza medicul reanimator
 Respiraţia – se notează frecvenţa, amplitudinea, ritmicitatea şi se sesizează, de
asemenea, medicul în caz de tuse sau expectoraţie. Astăzi, datorită pipei Mayo,
lăsate până la apariţia reflexelor şi pe care operatul o elimină când se trezeşte,
înghiţirea limbii este imposibilă (asistenta medicală nu trebuie să fie tentată să o
repună pentru că deranjează bolnavul). Cea mai mică modificare a respiraţiei va fi
semnalată anestezistului, care, în funcţie de caz, va indica o aspiraţie pentru a
îndepărta mucozităţile din faringe sau va recomanda administrarea de oxigen
 Temperatura se măsoară dimineaţa şi seara şi se notează
c. Pierderi lichidiene sau sanguine:
- Urina
 Reluarea emisiei de urină în prima parte a zilei este un semn bun; la început,
cantitatea de urină nu este abundentă, dar în două zile revine la normal ; dacă emisia

24
 de urină lipseşte, se practică sondajul vezical, nu înainte însă de a folosi şi acţiuni
specifice asistentei medicale şi anume: lăsarea robinetului de la chiuvetă să curgă,
fluieratul unei melodii, căldură suprasimfizar etc.
Scaunul :
 Se reia în următoarele 2 – 3 zile şi este precedat de eliminare de gaze; în cazul în
care nu apar gazele, se foloseşte tubul de gaze, iar în cazul în care scaunul nu este
spontan, se face o clismă evacuatoare
- Transpiraţia
- Vomismentele
- Pierderile prin drenaj
d. Alte semne clinice
Urmărite de chirurg şi anestezist fiind semne importante în evoluţia postoperatorie: starea
abdomenului (balonare, contractare, accelerare a peristaltismului intestinal), starea aparatului
respirator.
Foaia de temperatură, foaia de reanimare, foile speciale de reanimare şi supraveghere:
 Foaia de temperatură
Este indispensabilă în toate cazurile chirurgicale, indiferent de amploarea intervenţiei
Pe foaia de temperatură, se va nota:
- temperatura, dimineaţa şi seara
- pulsul
- valorile tensiunii arteriale
- diureza
- scaunul
- ziua operaţiei, urmând apoi numărătoarea zilelor (1,2,3,,,,); ziua operaţiei nu se numerotează fiind
denumită „ziua chirurgului”
- medicamente administrate înainte şi după intervenţia chirurgicală, precum şi dozele
- îngrijiri pre şi postoperatorii (sondaj vezical, clismă)
 Foaia de reanimare
Este completată în serviciul de terapie intensivă, pentru pacienţii care, postoperator, au
nevoie de perfuzie mai multe zile după operaţie
Se va nota :
- cantitatea de lichide ieşite sau pierdute, reprezentate prin:
 volumul diurezei
 volumul aspiraţiilor gastroduodenale şi al vărsăturilor
 alte pierderi: dren, fistule, diaree, transpiraţii
25
 - cantitatea de lichide intrate prin perfuzii cu seruri glucozate, cu seruri clorurate
Este important de ştiut că perfuziile cu sânge, plasmă, masă eritrocitară nu vor fi încorporate
în capitolul intrări în bilanţul lichidian, întrucât au un rol esenţial în refacerea masei sanguine
diminuate în cursul actului operator şi nu reprezintă un aport hidric
- băuturi
- bilanţul hidric reprezintă raportul dintre ingesta şi excreta
Când cantitatea de lichide ingerate este mică, se va completa prin soluţii administrate
parenteral, până la reluarea funcţiilor digestive.
 Foile speciale de reanimare şi supraveghere
Sunt foi ce aparţin serviciile de terapie intensivă în care sunt internaţi pacienţi cu intervenţii
chirurgicale mari.
II. Îngrijirile acordate pacienţilor operaţi
De calitatea şi minuţiozitatea acestor îngrijiri depinde în, mare măsură, evoluţia
postoperatorie şi absenţa complicaţiilor.
 Imediat după trezire
Asistenta va menţine pacientul în decubit dorsal primele ore, decubit lateral dreapta sau
stânga, apoi semişezând, exceptând pacienţii operaţi cu rahianestezie.
 Primele zile postoperatorii
Sunt cele mai dificile pentru pacient.
1) Lupta împotriva durerii
Pentru calmarea acestor dureri sunt suficiente analgezice.
2) Lupta împotriva insomniei
Hipnotice, ceaiuri calmante, asigurarea unui climat de linişte etc.
3)Lupta contra anxietăţii
4) Lupta împotriva complicaţiilor pulmonare
 Evitarea frigului, în special noaptea
 Dezinfecţie nazofaringiană
 Exerciţii respiratorii de două ori pe zi
 Bolnavii operaţi pe abdomen sunt învăţaţi să-şi menţină pansamentul cu mâna în
timpul tusei, pentru a evita durerea
 Asocierea aerosolilor cu antibiotice cu aerosoli cu produse fluidizante ale
secreţiilor bronşice
5) Lupta contra distensiei digestive

26
 Toate intervenţiile chirurgicale abdominale sunt urmate de pareze intestinale, cu retenţie de
gaze şi lichide intestinale
Acestea sunt, de obicei, de scurtă durată, nedepăşind trei zile.
Până la reluarea tranzitului intestinal, se practică tubul de gaze, clisme evacuatoare mici şi
repetate, purgative uşoare care favorizează reluarea funcţiilor intestinale.
6) Lupta împotriva stazei venoase
La bolnavii imobilizaţi la pat, lupta contra stazei venoase se va efectua prin mişcări active şi
contracţii musculare statice ale membrelor inferioare, alternate cu perioade de repaus.
Sculatul din pat precoce reprezintă metoda cea mai eficace pentru prevenirea complicaţiilor
venoase.
În afara contraindicaţiilor, toţi operaţii se vor ridica din pat în seara zilei intervenţiei sau a
doua zi dimineaţa.
Ridicarea se face treptat: întâi la marginea patului, îşi balansează gambele, face un pic de
gimnastică respiratorie, cu braţele ridicate în inspiraţie şi coborâte în expiraţie.
7) Lupta contra complicaţiilor de decubit – escarele
Acţiuni care previn apariţia escarelor:
- lenjerie de pat şi de corp permanent curată, uscată şi bine întinsă, fără cute, fără
firimituri pe pat
- menţinerea uscată şi curată a pielii
- schimbarea de poziţie după orar, la fiecare 2 ore
- masajul regiunilor expuse escarelor
8) Rehidratarea
Necesităţile de apă ale organismului sunt în medie de 2.000-2.500 ml/zi. Această cantitate va
fi furnizată sub forma de:
- băuturi, în cantităţi moderate la început, 300 ml. ceai sau apă, în prima zi
administrată cu linguriţa, 500 ml. în a doua zi 1.000 ml. în a treia zi ş.a.m.d.
- perfuzii
9) Alimentaţia şi realimentaţia
- bolnavul va bea atunci când nu vomită
- va mânca după ce a avut scaun precoce sau după emisia de gaze
În ziua operaţiei, pacientul va bea apă cu linguriţa, re-hidratarea fiind completată cu perfuzii.
După 24 ore – ceai, citronade şi supă de zarzavat (numai zeamă), iar a doua zi – ceai, citronadă
îndulcită, lapte cu ceai şi de asemenea zeamă de supă de zarzavat; a treia zi – iaurt, fidea, tăiţei cu
lapte, piure de cartofi, biscuiţi.
După reluarea tranzitului: carne de pui, peşte alb şi se revine treptat la alimentaţia obişnuită.
27
 În cazul alimentării prin sondă nazală permanentă, se vor folosii soluţii nutritive ce alung
până la 3.000 calorii. De exemplu: ou crud, lapte, zeamă de carne, carne mixtă (în cantităţi mici),
cacao, zahăr, sare – totul administrat prin sondă.

3.2 ŞOCUL OPERATOR

Şocul operator este practic un şoc traumatic, la apariţia căruia pot contribuii trei persoane,
anestezistul, chirurgul, bolnavul; fiecare cu rolul său.
Factori declanşatori ai şocului operator
A. Anestezia
O anestezie bine aleasă, bine dozată şi condusă este un factor de prevenire a şocului
operator.
Se descriu trei factori de şoc post-anestezic:
- Factorul anoxic. Anoxia este determinată uneori de greşeli elementare de tehnică ( o cantitate
insuficientă de oxigen în amestecul anestezic dat în timpul narcozei; o alunecare a sondei traheale
într-o bronhie şi astuparea progresivă a sondei cu secreţiile bronhiilor.
- Factorul hipercaonic ( retenţia în organism a unei cantităţi prea mari de CO 2) este determinată de
defecţiuni în absorbţia de CO2 pe cale sodată.
Accidentul poate survenii fie din faptul că nu s-a schimbat calcea sodată la timp, fie din
defecţiuni pe circuitele aparatului de narcoză.
- Factorul circulator, la apariţia căruia participă mai mute cauze şi anume:
 Agenţii anestezici
 Ajutătoarele anestezice
 Rahianestezia
Îndeosebi hipotensivii, indivizii cu masă sanguină redusă, bolnavii febrili dar şi hipertensivii
şi cei cu arterioscleroză pot face complicaţii postrahianestezice.
 Respiraţia sub presiune pozitivă
Prin mărirea exagerată a presiunii intratoracice se împiedică reîntoarcerea normală a
sângelui venos, fapt care determină apariţia unor tulburări circulatorii grave.

B. Componenta chirurgicală
1. Factorul traumatic.
Tracţiunile pe mezourile viscerale, manevrele brutale şi de lungă durată cu valvele şi cu
depărtătoarele, strivirea ţesuturilor şi a pediculilor cu pense provoacă excitaţii nervoase
puternice (excitarea interoceptorilor) care pot determina şoc. De aceea se recomandă ca
gesturile operatorilor să fie extrem de blânde. Mai mult, pentru evitarea declanşării acestor
28
 stimuli s-a recomandat ca în caz că se operează sub anestezie generală să se infiltreze mezourile
cu novocaină, care împiedică pornirea de aici spre scoarţa cerebrală a stimulilor receptivi
(dureroşi).
2. Factorul volemic – reducerea masei sanguine este un factor important de şoc, pierderile de
sânge intraoperatorii sunt însemnate chiar şi atunci când nu apar incidente şi sângerări
excesive intraoperatorii:
- pentru o hernie 80 ml.
- pentru o rezecţie de colon 150 ml.
- pentru o colecistectomie 180 ml.
- pentru o guşă 200 ml.
- pentru o gastrectomie 100-500 ml.
- pentru majoritatea operaţilor neurochirurgicale 500 ml.
- pentru operaţiile mari toracice 1.500 ml.
3. Factorul postural, de multe ori neglijat, poate fi un element determinant de şoc. Ventilaţia
poate să fie îngreunată în decubit lateral, ventral sau în poziţia Trendelburg. Aceasta poate
duce la retenţia de CO2, şi în consecinţă la acidoză, important factor de şoc; pot apărea
tulburări circulatorii grave la schimbarea bruscă de poziţie a bolnavului, în momentul când
acesta este pus pe brancardă în poziţie dorsală, de pe masa de operaţie, pe care se găsea în
poziţie laterală sau ventrală. Din acest motiv se recomandă ca toate mişcările de poziţie ale
bolnavilor să se facă extrem de blând şi încet.
4. Factori chirurgicali specifici
Extirparea sau manipularea anumitor organe, secţionarea unor nervi pot determina impulsuri
generatoare de şoc, motiv pentru care se recomandă chiar şi sub anestezie generală să se facă
o infiltraţie cu novocaină a nervilor înainte de a fi secţionaţi.
C. Componenta individuală a operatului
Bolnavii nu reacţionează identic la acelaşi stres operator, modul lor de reacţie fiind în directă
legătură cu stările patologice pe care le au, evidente sau latente.
a. Traumatizaţi – care se găsesc în stare de şoc compensat, şocul operator supraadăugat poate
să-i aducă în stadiul de şoc decompensat.
b. Urgenţele abdominale, peritonitele, ocluziile intestinale, hemoragiile interne, sunt însoţite
adesea de o stare de şoc potenţial (şoc compensat). Şocul operator poate aduce adesea
bolnavii în stadiul de şoc decompensat.
c. Bolnavii în şoc cronic (bolnavi vechi suferinzi cu infecţii cronice, boli consumptive,
canceroşii, cu arsuri, subalimentaţii, bătrânii, alcoolicii), sunt susceptibili de a face şoc
decompensat decât ceilalţi bolnavi.
29
 d. Bolnavii cu alterări cardiovasculare şi cu dezechilibre hormonale.
Simptomatologia şocului operator:
- scăderea tensiunii arteriale
- accelerarea pulsului şi scăderea amplitudinii lui
- apariţia de transpiraţii reci
- răcirea extremităţilor şi cianozarea acestora
- colabarea venelor
În caz de şoc operator pot apărea două posibilităţi evolutive:
 situaţia bolnavului operat – şocat poate fii foarte gravă; bolnavul nu se deşteaptă din
somnul narcotic sau, după ce a prezentat câteva semne de reactivare, recade în inconştienţă,
semnele de insuficienţă circulatorie se accentuează, tensiunea arterială sistolică scade sub 60 ml.
apă, iar cea diastolică nu se mai percepe, pulsul este slab sau chiar imperceptibil. Moartea survine
repede, sau în cel mult 6-7 ore.
 există situaţii favorabile. După întreruperea stresului operator prin terminarea operaţiei,
semnele de şoc descrise mai sus se remediază şi sub o reanimare bine condusă şi susţinută,
bolnavul se redresează, funcţiile normale biologice revenind la normal.
 există şi tipul de şoc operator cu interval liber. Apariţia unor semne de şoc după un
interval liber de câteva ore la un bolnav care n-a părăsit sala de operaţii şocat sau în iminenţă de
şoc ne obligă să ne gândim la o complicaţie postoperatorie: hemoragie, ocluzie, peritonită,
dezechilibru hidro-electrolitic necompensat prin vărsături şi fistule.
Tratamentul şocului operator
Tratamentul preventiv, prevenirea apariţiei şocului
Corectarea preoperatorie a factorilor ce pot genera şocul:
- masa sanguină trebuie să fie restabilită cantitativ şi calitativ, inclusiv (pe cât posibil) deficitele
electrolitice şi vitaminice.
- corectarea în limitele posibile a tulburărilor cardiace, hepatice, pancreatice, renale, suprarenale,
respiratorii.

Controlul factorilor care pot declanşa şocul:

a) Eliminarea factorilor de şoc. Atât anestezistului cât şi chirurgului le revine obligaţii precise în
acest sens:
- obligaţiile anestezistului: premedicamentaţia corectă, oxigenarea şi ventilarea intraoperatorie
suficientă, asigurarea unor căi aeriene libere, reducerea la minimum a profunzimii anesteziei.

30
- obligaţiile chirurgului: manevre chirurgicale cât mai puţin traumatice, hemostază minuţioasă,
durată limitată la strictul necesar al operaţiei, evitarea apariţiei unor incidente sau accidente care să
fie factori declanşanţi de şoc postoperator.
b) Desensibilizarea la factorii de şoc:
- deblocarea transmiterii centripete a stimulilor nociceotivi, prin infiltrarea cu novocaină a nervilor
din teritoriul în care se operează.
c) Compensarea factorilor de şoc:
- compensarea pierderilor de sânge
- compensarea dereglărilor vasomotorii (noradrenalină, efedrină, hemisuccinat de hidrocortizon).
- restabilirea şi menţinerea masei sanguine prin perfuzii cu sânge.
- favorizarea irigării centrilor encefalici. Aşezarea corpului în poziţie declivă şi ridicarea membrelor
inferioare favorizează circulaţia encefalică.
- menţinerea unei ventilaţii corecte şi a unui aport normal de oxigen (8-10 l. pe minut).

3.3. PRINCIPII ŞI METODE DE RESUSCITARE (REANIMAREA )

31
 Reanimarea urmăreşte restabilirea funcţiilor vitale (respiraţia, circulaţia), în scopul de a
oferii ţesuturilor sânge încărcat cu oxigen suficient şi cu substanţe necesare arderilor sau altor nevoi
metabolice şi de a elimina din organism bioxidul de carbon produs de ţesuturi.
Reanimarea apare necesară în următoarele cazuri:
1) Deficienţe de oxigenare a sângelui în plămâni (anoxie, hipoxie)
2) Stop cardiac
3) Deficienţe de circulaţie a sângelui oxigenat şi încărcate cu substanţe metabolice.

3.4. ANOXIA, HIPOXIA, CIANOZA

I. Anoxia este sindromul determinat de faptul că oxigenul nu mai ajunge la ţesuturi şi
organe.
Ea se poate produce fie atunci când sângele care circulă prin plămâni nu mai primeşte
oxigen şi ajunge la ţesuturi şi organe fără acest element necesar vieţii, fie când sângele nu mai
circulă în organism. Un organ în anoxie mai devreme (creierul) sau ceva mai târziu (muşchii), dar
moare cu siguranţă dacă nu mai primeşte oxigen. De asemenea moare întregul organism când
anoxia este generală.
II. Hipoxia – lipsa parţială de oxigen, este determinată de:
- lipsa de oxigen suficient în aerul inspirat
- tulburări de ventilaţie pulmonară
- tulburări circulatorii din cauze diferite
- deficienţe în difuzarea oxigenului la nivelul membranei alveolare (pulmonare)
sau la nivelul ţesuturilor.
Lipsa de oxigen poate să apară:
- în timpul narcozei dintr-o deficienţă de manevrare a aparatului.
- din cauza astupării parţiale a traseului nas-gură-plămân cu corpi străini, secreţii, limba care
alunecă în fundul faringelui, distrugeri traumatice ale un organe situate pe acest traiect etc.

32
- din cauza sărăciei în oxigen a aerului (încăperi neventilate sau mare altitudine)
Tulburările de ventilaţie pulmonară. Hipoxia care apare în cazul tulburărilor de ventilaţie
pulmonară este determinată de:
- depresiunea centrului respirator din creier, cauzele cele mai frecvente fiind traumatismul
craniocerebral, o tromboză sau embolie, intoxicaţii medicamentoase sau cu oxid de carbon etc.
- reducerea suprafeţei de hematoză, care poate fi acută atunci când este determinată de un
traumatism.
III. Cianoza este colorarea în albastru a pielii, mucoaselor şi seroaselor, datorită prezenţei în
capilarele sanguine a unei cantităţi prea mari de hemoglobină redusă. Cianoza este generalizată la
întregul corp sau la un întreg segment de corp.
Se deosebeşte de echimoză prin faptul că aceasta este urmare a unui traumatism local, fiind
o extravazare de sânge în derm sau sub piele, seroase sau mucoase pe o suprafaţă limitată.
Se ştie că cifra maximă hemoglobină la bărbat este de 15% iar la femeie de 13%. Atunci
când mai mult de 5% din această hemoglobină nu s-a amestecat cu oxigen (nu s-a transformat în
oxihemoglobină) ci a rămas sub formă redusă, combinată cu bioxid de carbon, detectăm la nivelul
capilarelor o colorare caracteristică, albastră, o cianoză. În aceste cazuri se produce hipercapnie – o
cantitate prea mare de bioxid de carbon în sânge.

3.5. STOPUL RESPIRATOR ŞI RESPIRAŢIA ARTIFICIALĂ

Respiraţia artificială se referă la prezenţa unui stop respirator la un accident.
Modul de executare al respiraţiei artificiale:
1. Realizarea unor căi aeriene libere. Înainte de a începe o respiraţie artificială ne asigurăm
că în gură nu există corpuri străine: cheaguri de sânge, alimente rezultate din vărsături, dinţi rupţi
sau proteză dentară deplasată, secreţii etc. Pentru aceasta se introduce adânc un deget în gura
bolnavului în stop respirator, controlează şi curăţă dacă este cazul complet cavitatea bucală de
corpurile străine. Accidentatul este aşezat cu capul într-o parte. Protezele dentare totale se scot
numai dacă sunt foarte mobile. Ori de câte ori dispunem de o sursă de aspiraţie aspirăm cu sonda de
aspiraţie Nélaton cavitatea bucală, faringele şi traheea – ca limba să nu cadă în fundul gurii.
Întoarcem pacientul cu faţa în sus, îi ridicăm uşor capul de pe sol, împingem mandibula înainte şi
apoi o ridicăm în sus; pentru a împiedica alunecarea limbii în partea posterioară a faringelui,
prindem vârful limbii cu o compresă şi o tragem în afară, Dacă dispunem de o pipă orofaringiană
Guedel, introducem această pipă în orofaringe.
2. Executarea respiraţiei gură-la-gură sau gură-la-nas – salvatorul v-a sufla aer din plămânul
său în plămânii celui accidentat, deci va introduce aerul pe care îl expiră în plămânii celui pe care îl

33
reanimează. Pentru a introduce aer ceva mai bogat în oxigen salvatorul va insufla în gura celui
accidentat în cel mai scurt timp posibil.
Pentru introducerea aerului se foloseşte de obicei gura pacientului, de aceea metoda se
numeşte respiraţie gură-la-gură, dar se poate folosii şi nasul pacientului, respiraţia gură-nas. În cazul
în care se foloseşte gura pacientului nasul se ţine strâns cu degetele mâinii stângi.
Dacă se poate plasa o pipă tip Guedel, aerul va putea pătrunde cu mai multă uşurinţă graţie
acestui instrument.
Introducerea de aer se face în ritm de 16 respiraţii pe minut. În cazul în care stopul respirator
se asociază şi cu un stop cardiac, se va face şi masaj cardiac extern. În acesta scop se apasă cu două
mâini suprapuse pe treimea inferioară a sternului în aşa fel încât sternul să se deprime cu 3-5 cm.
După compresia sternului braţele care apasă se relaxează dar ele nu se ridică de pe stern. Ritmul
este de 60 de ori pe minut. Insuflarea plămânilor trebuie să alterneze cu masajul cardiac extern în
ritm de o insuflare la 5 masaje cardiace. (se insuflă o dată după care se compresează timp de 5
secunde de 5 ori după care urmează o nouă insuflare şi aşa mai departe).
Este recomandat să acţioneze două persoane, alternativ (se face o insuflare, apoi 5
compresiuni pe stern).
Reanimarea se întrerupe numai atunci când se reia respiraţia automată şi au apărut
contracţiile spontane ale inimii, sau când după o foarte lungă perioadă de încercare de reanimare,
ne-am convins că bolnavul respectiv nu mai poate fi reanimat.
O altă metodă este aceea de a alterna insuflarea de aer cu masajul cardiac extern şi anume:
se execută 3 insuflări una după alta, rapid urmate de 15 compresiuni sternale executate într-un ritm
ceva mai rapid.
Aparatura care se poate folosi în caz de stop cardiac şi respirator:
a) Laringoscopul şi sonda pentru intubaţie endotraheală.
b) Aparatele manuale de insuflaţie
c) Aparatele automate de ventilaţie
Traheostomia
Numim traheostomie practicarea unui orificiu în partea superioară a traheii şi fixarea acestui
orificiu la piele pentru asigurarea respiraţiei pe această cale.
Indicaţiile principale sunt:
1. În cazul unei obstrucţii aeriene existente deasupra traheii şi care nu pot fi înlăturate.
2. Pentru o respiraţie artificială mecanică – eficientă şi de lungă durată.
3. Pentru aspirarea unor secreţii bronşice care nu pot fi aspirate altfel.
4. Pentru a prevenii aspiraţia în bronhii a unor corpuri străine (de obicei alimente).
Laringotomia
34
 Numim laringotomie incizia laringelui pe faţa sa exterioară la nivelul membranei
cricotiroidiene. În caz de extremă urgenţă şi când nu există condiţii pentru efectuarea unei
traheostomii, se va face laringotomie cu un bisturiu. Este preferabil să se realizeze ori de câte ori
este posibil traheostomie, pentru că laringotomia, pe lângă că este mai puţin eficientă, poate
produce şi tulburări ulterioare de vorbire bolnavului.

3.6. STOPUL CARDIAC ŞI MASAJUL CARDIAC

De cele mai multe ori un stop respirator este urmat la scurt timp de un stop cardiac şi invers.
Stopul cardiac este determinat de:
- hipoxie
- medicamente toxice
- infarct cardiac
- înec
- embolie cu aer
- şoc anafilactic
- comă hipoglicemică
- schimburi metabolice şi chimice anormale
- scăderi ale temperaturii corpului sub 30ºC
- inflamaţii: miocardită, inflamaţie de tip reumatic sau viral
- traumatism cardiac
- şocul electric sau prin trăsnet, produce fibrilaţie ventriculară şi dacă nu se
acţionează urgent făcându-se o defibrilare, cordul se opreşte.
Simptomatologia:
Semnele de alarmă sunt:
- cianoza urmată sau nu de paloare
- prăbuşirea tensiunii arteriale
- bătăi cardiace slabe sau neregulate
- puls rapid şi slab
- pierderea cunoştinţei
Semnele evidente ale stopului cardiac sunt:
- dispariţia pulsului, chiar la vasele mari
- dispariţia tensiunii arteriale
- absenţa zgomotelor cardiace
- absenţa mişcărilor respiratorii
- dilatarea pupilelor (midriază)

35
 - cianoză sau paloarea tegumentelor
La ECG şi EEG constatăm că nu se mai înregistrează impulsuri (se obţin linii drepte).
Tratamentul
Masajul cardiac extern şi intern trebuie făcut extrem de urgent, în maxim 3 minute de la
încetarea irigării creierului. Dacă reanimarea nu se face în acest interval, chiar dacă reuşim redăm
funcţiile inimii, creierul rămâne cu leziuni foarte marcate, care pot să ducă la decerebrare completă
(scoaterea din funcţiune a creierului), bolnavul urmând să trăiască numai somatic şi numai atât cât
continuăm să executăm respiraţia asistată mecanic.
Posibilităţi de resuscitare cardiacă:
A. Masajul cardiac extern
B. Masajul cardiac intern
Medicamentele folosite pentru combaterea stopului cardiac:
- Calciul – calciu clorurat 10% 5 ml. în ventriculul stâng ( se introduce în spaţiul 4 sau 5 intercostal
stâng, la două lăţimi de deget în afara marginii stângi a sternului). Calciul se injectează numai dacă
acul se află strict în cavitatea ventriculară.
- Adrenalina
- Vasopresoarele şi hidrocortizonul
- Atropina 1-2 mg.
- Digoxinul se foloseşte când pulsul rămâne rapid şi tensiunea scăzută.
- Procaina se utilizează pentru tratarea aritmiilor persistente
- Propranololul (Inderalul) favorizează activitatea cardiacă, crescând contractilitatea miocardului şi
utilizarea oxigenului.

3.7. FIBRILAŢIA CARDIACĂ, METODE DE DEFIBRILARE

În mod normal unda contractilă a muşchiului cardiac porneşte de la atriu, trece la ventricul şi
apoi produce evacuarea sângelui în aortă şi artera pulmonară. În fibrilaţie această contracţie normal
coordonată dispare. În locul ei apar numeroase puncte localizate în atrii şi ventriculi din care
pornesc impulsuri, care contractă muşchiul cardiac, îl fac să fibrileze, să tremure neregulat.
Datorită acestui fapt cordul se opreşte la un moment dat brusc sau uneori ceva mai târziu,
prin obosirea fibrei musculare sau prin tulburări grave de irigaţie (hipoxie) a creierului şi inimii.
Accidentul apare într-o serie de boli cardiace, dar poate fi şi urmarea electrocutării.

Pentru remedierea acestei stări anormale se practică:

36
- defibrilarea internă, care are avantajul că se foloseşte curent de voltaj mai mic dar are dezavantajul
că se poate face numai prin deschiderea cutiei toracice.
- defibrilarea externă, care se execută prin intermediul peretelui toracic.
Din cauza voltajului foarte puternic, în timpul executării defibrilării externe trebuie să se ia
următoarele măsuri de protecţie a celor care execută această manevră:
a. Persoana care manevrează defibrilatorul nu va fi deloc în contact cu pacientul. Ea va
purta mânuşi de cauciuc şi va sta pe un postament uscat.
b. Plăcile defibrilatorului trebuie să fie late şi să aibă mânere din material izolant.
c. Plăcile se pun: una la nivelul vârfului inimii (spaţiul 5 intercostal stâng), celălalt la
nivelul manubriului sternal. Trecerea curentului electric produce contracţii
musculare puternice care declanşează o mişcare convulsivă puternică a întregului
corp.

37
3.8. MĂSURI DE PREVENIRE A COMPLICAŢIILOR ANESTEZIEI

38
 Problema anesteziei este o problemă de bază a chirurgiei moderne şi împreună cu
reanimarea reprezintă ştiinţa care a făcut posibilă dezvoltarea tehnicii chirurgicale la un înalt nivel.
Prin perfecţionările în domeniul ATI (anestezie şi terapie intensivă) s-a stimulat mult chirurgia,
făcând posibile şi practicabile, fără riscuri, operaţiile cele mai îndrăzneţe.
Asistenta medicală, colaboratoarea cea mai apropriată medicului, va trebui să le cunoască şi
să ştie care sunt complicaţiile acestor metode şi cum să le prevină.
Ea trebuie să aplice cu stricteţe recomandările şi indicaţiile date de medicul chirurg, medicul
anestezist, reanimator să ştie şi să aplice îngrijirile necesare bolnavului. Ea va putea îndeplini aceste
sarcini numai dacă va cunoaşte precis şi destul de bine aceste tehnici.
De cunoştinţele, abnegaţia, devotamentul, nivelul intelectual al echipei medicale depinde
viaţa bolnavului. În timpul anesteziei viaţa bolnavului rămâne în mâna anestezistului care trebuie să
aibă trei calităţi esenţiale: competenţă, aparatura necesară şi substanţele optime necesare.
Blocul operator modern este prevăzut cu aparatură de anestezie, staţie de oxigen şi sistem de
monitorizare a funcţiilor vitale, a constantelor biologice ale bolnavului pentru a intervenii prompt
când este cazul.

CAPITOLUL IV

39
 PLANURI DE ÎNGRIJIRE A PACIENŢILOR CU ANESTEZIE

CAZUL I
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Surse de informaţie:
- pacient
- familia pacientului
- personalul de îngrijire
I.CULEGEREA DATELOR
Date relativ fixe:
Nume şi prenume: A.I.
Starea civilă: necăsătorit
Sex: masculin
Vârstă: 20 ani
Naţionalitatea: română
Limba vorbită: română
Religie: ortodoxă
Alergii medicamentoase şi alimentare: nu prezintă
Date variabile:
Domiciliul: Buzau
Condiţii de locuit: locuieşte în apartament alcătuit din 2 camere
Grupa sanguină: 0,1 (Rh +)
Ocupaţia: muncitor
Data internării: 03 ianuarie 2015
Data externării: 14 ianuarie 2015
Greutate: 78 kg.
Înălţime: 176 cm.
Comportament: este cooperant
doreşte vizita familiei
nu creează probleme personalului de îngrijire
Condiţii psiho-sociale: - stare de disconfort prezentă;
- comunicare nealterată;
- stare generală alterată;
- anxietate
Reţeaua de susţinere: familia alcătuită din părinţi şi cei doi fraţi împreună cu care locuieşte.

40
Diagnostic de internare: Plagă înjunghiată antebraţ stâng
Motivul internării: - plagă sângerândă la nivelul antebraţului în ⅓ medie a acestuia
- durere la nivelul antebraţului stâng
- deformarea regiunii
- impotenţă funcţională
- stare generală alterată
- anxietate
Antecedente heredo-colaterale: neagă existenţa bolilor dermato-venerice şi infecto contagioase în
familie
Antecedente patologice personale: apendicectomie 2004
Istoricul bolii
Pacientul relatează ca în urmă cu aproximativ 3 ore, dintr-o altercaţiei, un individ la lovit cu
un cuţit în braţul stâng, în urma căreia apare o plagă cu sângerare abundentă, o durere acută,
impotenţă funcţională, edem, deformarea regiunii. Ajutat de prietenul său, care-i acordă primele
măsuri de ajutor, acestea se prezintă în urgenţă la spital şi după o examinare şi un interogatoriu
obiectiv este internat în secţia chirurgie pentru investigaţii clinice şi paraclinice, cât şi pentru
tratament.
Examen clinic general
Aspectul faciesului: - paliditate moderată
Acuitate auditivă: - în limitele fiziologice
Acuitate vizuală: - formă semnificaţie patologică
Acuitate tactilă: - sensibilitate tactilă integră
Acuitate olfactivă: - percepe mirosul şi gustul foarte bine
Acuitate dureroasă: - durere vie prezentă în ⅓ medie a antebraţului membrului stâng, cefalee
Stare generală: - alterată
Tegumente şi mucoase: - uşor palide
Sistem masculo-adipos: - normal reprezentat
Sistem oasteo-articular: - plagă deschisă, antebraţul stâng în ⅓ medie a acestuia
Aparat respirator: - torace normal conformat, fără modificări în percuţie şi palpare murmur
vezicular prezent pe ambele arii pulmonare, respiră liber pe
nas, sonoritate pulmonară în limitele normale, fără raluri, fără
tuse R= 19 r/min.
Aparat cardio-vascular: - matitatea cordului în limite normale, şocul apexian prezent în spaţiul
V intercostal pe linia medio-claviculară stângă, zgomote

41
 cardiace ritmice, bine bătute fără suflu.TA= 120/65
mmHg;AV=80 băt./min.
Aparat digestiv: - buze roz
- mucoasă bucală umedă şi palidă
- aderenţe ale dinţilor prezente
- carii dentare prezente, dentiţie bine întreţinută
- reflex de deglutiţie prezent
- abdomen moale, suplu, nedureros la percuţie şi palpare
- ficatul măsoară 6 cm. Sub rebordul costal drept pe linia medio-
claviculară dreaptă; splina nu se palpează, se percută
- tranzit intestinal normal reprezentat printr-un scaun de consistenţă
normală (1/zi)
Aparat urogenital: - rinichi nepalpabili în lojele renale suple şi nedureroase
- micţiuni fiziologice
- urine clare
Elemente de igienă şi viaţă:
Alimentaţia: - prezintă 2 mese pe zi şi 2 gustări
Alimente preferate: - semipreparatele, mezelurile suple, cartofii pai, carnea de porc sau de
vită, prăjiturile de cofetărie, etc.
Lichide preferate: - sucurile naturale neacidulate, alcool ocazional
- lichide ingerate 1.800 – 2.500 ml./zi
Eliminări:
Urina: - clară – 1.800–2.000 ml./zi
- micţiuni fiziologice 4-6/zi
Scaun: - tranzit în limitele normale reprezentat printr-un scaun de consistenţă
normală în 24 de ore
Vărsături: - nu prezintă
Transpiraţii: - în cantitate moderată
Expectoraţii: - nu prezintă
Igiena: - îşi satisface singur igiena personală care este bine întreţinută, iar
lenjeria de pat şi de corp este schimbată în mod regulat.
Activitate şi repaus: - citeşte, priveşte programele de televiziune, iese cu prietenii, etc.
Obişnuinţe de viaţă: - fumează 5-10 ţigări pe zi consumă cafea moderat şi băuturi
alcoolice ocazional

42
 II. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
A. Probleme actuale:
- stare generală alterată, febră moderată 38ºC
- durere vie la nivelul antebraţului
- plagă sângerândă la nivelul antebraţului stâng
- deformarea regiunii
- anxietate
B. Probleme potenţiale:
- risc de complicaţii, care pot duce la infecţii
Grad de dependenţă
Diagnostic nursing de internare
Din analiza şi interpretarea datelor rezultă că pacientul are probleme în satisfacerea
următoarelor nevoi:
1. Nevoia de a evita pericolele
Diagnostic nursing: - vulnerabilitate faţă de pericol, durere
Cauzată de: - sângerare la nivelul plăgii
Manifestată prin: - jenă, impotenţă funcţională
2. Nevoia de a avea o bună postură
Diagnostic nursing: - postură inadecvată
Cauzată de: - plagă
- durere acută
Manifestată prin: - mobilitate redusă
- impotenţă funcţională
- deformarea regiunii
3. Nevoia de a-şi menţine tegumentele şi mucoasele curate şi integre
Diagnostic nursing: - imposibilitatea se a-şi face singur bandajarea
Cauzată de: - durere acută
- situaţie de criză
- impotenţă funcţională
Manifestată prin: - prezenţa plăgii
- tegumente umede
4. Nevoia de a se dezbrăca şi dezbrăca
Diagnostic nursing: - dificultatea de a îmbrăca şi dezbrăca
Cauzată de: - durere acută
- situaţie de criză
43
 - impotenţă funcţională
Manifestată prin: - incapacitatea parţială de a se îmbrăca şi dezbrăca singur
5. Nevoia de a dormi, de a se odihni
Diagnostic nursing: - insomnie
Cauzată de: - prezenţa durerii acute
- constrângere fizică – pansamentul
Manifestată prin: - ore de somn întrerupte de ore de veghe
- epuizare, treziri repetate
6. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale
Diagnostic nursing: - hiperpirexie
Cauzată de: - plagă la nivelul antebraţului
Manifestată prin: - creşterea temperaturii la 38ºC
7. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea
Problemă: - cunoştinţe insuficiente în legătură cu boala şi modul în care
îşi poate păstra sănătatea
Sursă de dificultate: - accesul redus la informaţii
Manifestată prin: - cererea de informaţii în legătură cu boala şi prognosticul
acesteia
- teama

44
 Diagnostic nursing Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări
Pregătirea preoperatorie Pacientul să suporte - efectuez profilaxia antitetanică, administrând pacientului la 03-01-2015
în condiţii bune indicaţia medicului ATPA 1f (sc) Pacientul este condus in sala de
intervenţia fără - însoţesc pacientul la radiologie şi îl supraveghez atât pe operatie.
complicaţii sau parcursul evaluării cât şi după aceasta
incidente - încerc să liniştesc pacientul, explicându-i acestuia tehnicile
şi pregătirea necesară în vederea actului operator
- monitorizez durerea ţinând cont de intensitate, durată,
frecvenţă, factorii care determină acutizarea sau diminuarea
acesteia
- monitorizez funcţiile vitale şi vegetative (temperatură,
respiraţie, puls, tensiune arterială, diureză) şi le notez în foaia
de temperatură.
- asigur legătura cu părinţii
- pregătesc psihic pacientul dându-i informaţii sumare în
legătură cu intervenţia
- însoţesc pacientul la blocul operator
- rad pilozităţile, dezinfectez
- pregătesc materialele necesare pentru efectuarea toaletei
plăgii
- explic pacientului rolul actului operator
- aşez pacientul pe masa de operaţie în decubit dorsal cu
braţul în extensie

PREGĂTIREA PREOPERATORIE

45
Pregătirea preoperatorie Pacientul să suporte - pregătirea materialelor necesare anesteziei generale intra 03-01-2015; pacientul este
în condiţii bune venoase (I.V.) condus în sala de operaţie, nu
intervenţia fără - Dormicum 5 ml. – 1 f. apar incidente
complicaţii sau - Ketalar 4 ml.
incidente - Mialgin 2 ml. + 8 ml. SF 9% → 6 ml. diluţie I.V.
- SF 9%o → 1.000 ml.
- Urmăresc funcţiile vitale în timpul intervenţiei şi anunţ
medicului eventualele modificări

PREGĂTIREA POSTOPERATORIE

46
 Diagnostic nursing Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări
Pregătirea postoperatorie Pacientul să nu - se face curăţirea, toaleta, dezinfecţia şi sutura plăgi sub 03-01-2015
- pacientul a trecut cu bine
prezinte eventuale anestezie locală cu Xilină 1% sub formă de infiltraţii
operaţia chirurgicală, starea
complicaţii sau - după intervenţie şi mobilizare provizorie a antebraţului, generală este ameliorată
TA=125/70 mmHg
dureri însoţesc pacientul de la blocul operator la salon, supraveghindu-l
P= 76 băt./min.
continuu şi urmărind aspectul feţei, respiraţia, pulsul R=18 resp./min.
Tº= 38ºC
- monitorizez funcţiile vitale şi vegetative şi le notez în foaia de
04-01-2014
observaţie - evoluţia spre vindecare,
pacientul cu stare generală bună
- combat durerea şi anxietatea cu calmante şi sedative conform
TA=120/60 mmHg
indicaţiilor medicului: Fortral 1f/12 h. P= 74 băt./min.
R=16 resp./min.
- combat posibile infecţii cu antibiotic la indicaţia medicului şi
Tº= 37ºC
respectând orarul prescris: Penicilină 1.000.000/6 h. 05-14 -01-2014
- evoluţie bună, stare generală
- observ revenirea reflexului de deglutiţie
satisfăcătoare
TA=120/60 mmHg
P= 76 băt./min.
R=16 resp./min.
Tº= 36,8ºC

PLAN DE ÎNGRIJIRE POSTOPERATORIE

47
 Diagnostic nursing Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări
1. Nevoia de a evita Pacientul să Rol propriu: 03-01-2015
pericolele prezinte o - asigur pacientului condiţii de microclimat, corespunzătoare - pacientul prezintă o stare
Diagnostic nursing diminuarea a având grijă ca pacientul să beneficieze de o cameră liniştită, cu o generală alterată, plagă
( problema): durerii temperatură adecvată 20-22ºC şi o umiditate corespunzătoare sângerândă la nivelul
vulnerabilitate faţă de - am grijă ca pacientul să fie amplasat în salon în funcţie de antebraţului stâng, impotenţă
pericole starea lui de sănătate şi de receptivitatea acestuia funcţională
Cauzată de Rol delegat: TA= 120/65 mmHg
(etiologia): - administrez analgezice la indicaţia medicului Algocalmin P= 80 băt./min.
-potenţialul de complicaţii 1f/6h. R= 18 resp./min.
-sângerarea la nivelul - recoltez produse biologice pentru examenul de laborator la Tº= 38ºC
plăgii indicaţia medicului şi conform tabelului anexat. 04 -01-2015
Manifestată prin - stare generală ameliorată,
(semne si simptome) : dureri antebraţ stâng
- anxietate marcată 05 -01-2015
- durere acută - dureri diminuate la nivelul
antebraţului stâng
06-14 -01-2015
- stare generală bună

Diagnostic nursing Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări

48
2. Nevoia de a avea o
bună postură
Diagnostic nursing:
postură inadecvată
Cauzată de:
- plagă
- durere acută
Manifestată prin:
- mobilitate redusă
-impotenţă funcţională
- deformarea regiunii
Diagnostic nursing
Pacientul să se Rol propriu: 03-01-2015
poată mişca şi să - creez condiţii de confort optim pentru pacient -postură antalgică a antebraţului
poată mobiliza - pregătesc salonul, patul pacientului, am grijă ca acesta să stâng
braţul beneficieze de o lenjerie curată şi de un pat impecabil
- poziţionez pacientul cu capul într-o parte pentru a nu-şi aspira 05-01-2015
eventualele vărsături post anestezice - evoluţie satisfăcătoare
- planific un plan de exerciţii ţinând cont de capacitatea
pacientului la efort 06-01-2015
- explic pacientului că exerciţiile de mobilizare cât mai precoce - pacientul prezintă o evoluţie
au o importanţă deosebită deoarece face ca procesul de bună, se poate mobiliza cu
recuperare să fie cât mai scurt oarecare dificultate
Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări
49
3. Nevoia de a şi menţine Pacientul să Rol propriu: 03-01-2015
tegumentele şi mucoasele prezinte - ajut pacientul să-şi efectueze toaleta ţinând cont de starea - pacientul prezintă plagă
curate şi integre tegumentele şi generală sângerândă la nivelul
Diagnostic nursing: mucoasele curate şi - pregătesc materialele necesare pentru baie antebraţului stâng
dificultate de a urma integre - pregătesc cada
prescripţiile de igienă - am grijă ca temperatura apei să fie de 37-38ºC, iar temperatura 04-01-2015
Cauzată de: camerei de baie să fie de 20-22ºC, să nu prezinte curenţi de aer - evoluţie plăgii în urma
- situaţie de criză - ajut pacientul să se îmbrace şi să-şi taie unghiile intervenţiei este satisfăcătoare
- durere acută - efectuez schimbarea zilnică a pansamentului la nivelul plăgii şi
- impotenţă funcţională utilizez substanţe antiseptice (apă oxigenată) în funcţie de 05-01-2015
Manifestată prin: evoluţia acestuia - evoluţia spre vindecare, stare
- prezenţa plăgii şi a - utilizez substanţe antiseptice în funcţie de evoluţia plăgii generală bună
pansamentului - conştientizez pacientul în legătură cu importanţa pe care o are
- tegumente umede menţinerea tegumentelor curate şi integre pentru o viaţă
echilibrată şi pentru păstrarea stării de sănătate

50
 Diagnostic nursing Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări

4. Nevoia de a se îmbrăca Pacientul să se Rol propriu: 03-01-2015

şi dezbrăca
Diagnostic nursing:
dificultate de a se îmbrăca
şi dezbrăca Cauzată de:
- situaţie de criză
- durere acută
- impotenţă funcţională
- prezenţa pansamentului
Manifestată prin:
- incapacitatea parţială de
a se îmbrăca şi dezbrăca
poată îmbrăca şi - încurajez pacientul şi identific capacitatea acestuia - pacientul nu se poate dezbrăca
dezbrăca singur - pun la dispoziţia lui ori de câte ori este nevoie lenjerie curată şi şi îmbrăca singur, este ajutat în
uscată satisfacerea nevoii
- sugerez acestuia să utilizeze articole de îmbrăcăminte mai
lejeră şi care nu prezintă nasturi 04-01-2015
- ajut pacientul şi suplinesc toate nevoile sale - pacientul prezintă o oarecare
- aranjez obiectele în cameră astfel încât acesta să le poată utiliza autonomie în satisfacerea
cu uşurinţă nevoilor, este autonom.

51
 Diagnostic nursing Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări
5. Nevoia de a şi păstra Pacientul să Rol propriu: 03-01-2015
temperatura corpului în prezinte o scăderea - asigur condiţii optime de temperatură şi de aerisire a salonului - pacient febril, prezintă
limite fiziologice a temperaturii - monitorizez temperatura transpiraţii reci, nu a prezentat
Diagnostic nursing: corpului cu 1ºC în - aplic comprese reci pe fruntea bolnavului frisoane
alterarea temperaturii 24 de ore. Pacientul - hidratez parental bolnavul cu PEV cu SF9%o T= 38ºC
corporale să prezinte o - notez şi urmăresc bilantul ingesta excreta
Cauzată de: temperatură - schimb lenjeria de pat şi de corp a pacientului ori de câte 04-01-2015
- procesul infecţios corporală în limite orieste nevoie şi îi asigur o igienă corespunzătoare - temperatura pacientului scade
- anxietatea marcată normale - asigur lenjerie de corp lejeră cu 1ºC.
Manifestată prin: Rol delegat: T=37ºC
-creşterea temperaturii - administrez la indicaţiile medicului antitermice, Algocalmin
corporale la 38ºC 1f/6h, antibiotice Ampicilină 1fl/12h, Gentamicină 80mg. 1f/12h 05-01-2015
- transpiraţii - ţin cont de orarul indicat şi îl respect cu stricteţe - pacientul prezintă o
- combat posibilele infecţii cu tratament cu antibiotice conform temperatură în limitele
indicaţiilor medicului respectând şi orarul prescris: fiziologice, este afebril
antibiotic – Ampicilină 1g/6h T=36,8ºC
Gentamicină 1f/12h
- combat durerea şi anxietatea cu ajutorul calmantelor şi
sedativelor
- respect regulile de asepsie şi antisepsie la toate manevrele
efectuate.

52
 Diagnostic nursing
6. Nevoia de a dormi, de
a se odihni
Diagnostic nursing:
Odihnă neadecvată, sa de sănătate
calitativ şi cantitativ
Cauzată de:
- prezenţa durerii acute
- constrângere fizică
Manifestată prin:
-ore de nesomn, somn
întrerupt de ore de veghe
- stare de disconfort
- epuizare
Diagnostic nursing
Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări
Pacientul să Rol propriu: 03-01-2015
prezinte un somn în - am grijă ca pacientul să beneficieze de un climat calm şi de - pacientul prezintă treziri
limite fiziologice, securitate, 1 cană de lapte, ceai repetate în timpul nopţii
în funcţie de starea - asigur o temperatură constantă în cameră, o lumină difuză şi o
aerisire corespunzătoare 04-01-2015
- urmăresc funcţiile vitale şi vegetative (respiraţie, puls, tensiune - în urma administrării de
arterială, temperatură) şi notez în foaia de temperatură sedative, pacientul prezintă un
- explic poziţionarea cât mai corectă în pat în timpul somnului somn medicamentos odihnitor
pentru a evita constrângerile fizice care îl pot deranja în
perioadele de scurtă trezire. 05-01-2015
Rol delegat: - pacientul prezintă un somn în
- la indicaţiile medicului administrez sedative – Fenobarbital limitele fiziologice, în funcţie
1f/24h (seara) de starea sa de sănătate
- urmăresc şi notez calitatea somnului
- urmăresc şi notez toate celelalte schimbări
Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări
53
7. Nevoia de a învăţa cum
să-şi păstreze sănătatea
Diagnostic nursing:
Cunoştinţe insuficiente în
legătură cu boala şi modul
în care îşi poate păstra
sănătatea
Sursă de dificultate:
- accesul redus la
informaţii
Manifestată prin:
- cererea de informaţii în
legătură cu boala şi
prognosticul acesteia
Data Analiza Mod de recoltare
Pacientul să Rol propriu: 03-01-2015
prezinte noi - explorez nivelul de cunoştinţe privind boala şi măsurile - pacientul este anxioşi, cere
deprinderi şi curative informaţii în legătură cu boala şi
obiceiuri, să - identific manifestările de dependenţă, sursele de dificultate, şi prognosticul acesteia
acumuleze noi intervenţiile lor cu alte nevoi
cunoştinţe în - stimulez dorinţa de mai multe cunoştinţe 04-01-2015
legătură cu boala sa - verific dacă pacientul a înţeles corect mesajul transmis - pacientul arată că a înţeles
- identific obiceiurile şi deprinderile dăunătoare şi le corectez informaţiile date şi şi-a însuşit
- explic pacientului necesitatea fizio-terapiei noile cunoştinţe
- explic acestuia importanţa unei vieţi echilibrate şi a efectuării
controalelor periodice
TABEL CU ANALIZE DE LABORATOR
Valori obţinute Valori normale
54
 cerută
03 HLG - înţeparea pulpei degetului – frotiu Hb= 13g% Hb= 15±2g%

Ian. - prin puncţie venoasă 2 ml. sânge pe cristale de EDTA, sau Ht= 40% Ht= 40-42%
heparină, dimineaţa pe nemâncate; L= 4200/mm3 L= 4200-4800/mm3
2015 VSH - prin puncţie venoasă fără stază în seringă de 2 ml. uscată –
2-13 mm/1h
citrat de Na 3,8% şi 1,6 ml. sânge dimineaţa pe nemâncate, sau 7 mm/1h
12-17 mm/2h
vacutainer negru
GLICEMIE - se recoltează 5-10 ml. sânge venos fără substanţă
90mg% 80-120mg%
anticoagulantă dimineaţa pe nemâncate
TS - înţeparea pulpei degetului dimineaţa pe nemâncate TS= 3 min TS= 1-3 min
TC - vacutainer albastru, pe citrate de sodium 3,8% TC= 5 min TC= 5-6 min
UREE SG. - se recoltează 5-10 ml. sânge venos fără substanţă
0,30g% 0,20-0,40g%
anticoagulantă dimineaţa pe nemâncate
TGO - se recoltează 5-10 ml. sânge venos fără substanţă
6 UI 2-20 UI
anticoagulantă dimineaţa pe nemâncate
TGP - se recoltează 5-10 ml. sânge venos fără substanţă
9 UI 2-16 UI
anticoagulantă dimineaţa pe nemâncate
THYMOL - se recoltează 5-10 ml. sânge venos fără substanţă
3 UML 0-4 UML
anticoagulantă dimineaţa pe nemâncate
Zn SO4 - se recoltează 5-10 ml. sânge venos fără substanţă 5 USH 0-8 USH
anticoagulantă dimineaţa pe nemâncate

55
EXAMEN DE - se face toaleta organelor genitale
URINĂ - se recoltează 100-150 ml. urină în recipiente bine spălate,
uscate. pH= 0,4-7
pH=5
Albumină – absentă
Albumină – absentă
Glucoză – absentă
Glucoză – absentă
Pigmenţi biliari –
Pigmenţi biliari – absenţi
absenţi
Sediment urinar
Sediment urinar
Epitelii plate – rare
Epitelii plate – rare
Leucocite – rare
Leucocite – rare
Hematii – absente
Hematii - absente

56
 TABEL CU EXAMENE PARACLINICE

Examen cerut Pregătirea Pacientului Rezultatul

Radiografia antebraţului - pregătirea psihică a pacientului – i se explică necesitatea examenului Nu sunt leziuni osoase
stâng - se însoţeşte pacientul la serviciul de radiologie
- se dezbracă membrul superior stâng şi se îndepărtează eventualele obiecte radio-
opace (ceas, brăţară)
- dacă pacientul are dureri mari i se administrează un analgetic pentru a putea sta
nemişcat când i se face radiografia faţă profil
- va fi ajutat să se aşeze pe masa radiologică
- după efectuarea radiografiei pacientul va fi ajutat să se îmbrace şi va fi condus la
salon, împreună cu FO pe care s-a consemnat examenul radiologic efectuat

57
 TABEL CU MEDICAMENTE
Denumirea Mod de Doza
Mod de prezentare Eficacitate
medicamentului administrare Unică Totală

Penicilină fl= 1.000.000 ui i.m. sau i.v. 1fl(1.000.000)/6h 4f/zi antibiotic

ATPA f= 1 ml. i.m. 1f 1f anatoxină tetanică

antipiretic
Algocalmin f= 2 ml. i.m. 1f/6h 4f/zi
analgezic

Fortral f= 1 ml. i.m. sau i.v. 1f/12h 2f/zi analgezic

Diazepam f= 2 ml. i.m. 1f/24h – seara 1f/24h – seara sedativ

Xilină 1% f= 10 ml. sau 20 ml. s.c; i.m. 3f 3f anestezic local

Intervenţie constantă – postoperatorie Evaluare

 Am asigurat condiţii de microclimat în salon prin, temperatură optimă (18-20ºC), Intervenţiile propuse au fost realizate.
umiditate, climat de linişte, securitate, pregătirea patului, schimbarea lenjeriei de
58
 pat şi aşezarea acesteia pentru a nu produce disconfort;

 Am supravegheat faciesul şi tegumentele pacientului;

 Am efectuat zilnic toaleta plăgii operatorii cu materiale şi instrumente sterile;

 Am urmărit şi notat zilnic în foaia de observaţie funcţiile vitale şi vegetative: P, C,

Tº, TA, scaun, diureză;

 Am asigurat igiena corporală a pacientului;

 Am respectat şi administrat tratamentul prescris de medic;

 Am urmărit efectul medicaţiei administrate şi am prevenit accidentele ce puteau

intervenii în timpul perfuziei.

59
 EVALUAREA FINALĂ

Pacientul în vârstă de 20 de ani cu diagnosticul de plagă înjunghiată ⅓ medie a antebraţului

stâng se internează în secţia de chirurgie cu simptomatologia: plagă sângerândă antebraţ stâng,
durerea acută, impotenţă functională, deformarea regiunii, stare generală alterată, anxietate.

Se practică închiderea plăgii chirurgical, se vaccinează cu ATPA 1f, sutura plăgii se execută
după o minuţioasă asepsie, in planuri anatomice cu fire separate de catgut cromic nr.1 si biocril 0 şi
se fixează pansament steril. Această serie de intervenţii se execută sub anestezie locală cu xilină
1%.

În urma intervenţiei, tratamentului şi îngrijirilor acordate, pacientul are o evoluţie

satisfăcătoare, acesta fiind externat cu recomandările:
 revine la control
 regim igieno-dietetic
 concediu medical
 dozarea efortului fizic care implică segmentul respectiv

Am efectuat toate tehnicile ţinând cont de regulile de asepsie şi antisepsie .

60
 CAZUL II
PLAN DE INGRIJIRE
Surse de informaţie:
- pacient
- familia pacientului
- personalul de îngrijire
- foaia de observaţie
I.CULEGEREA DATELOR
Date relativ fixe:
Nume şi prenume: C.F.
Starea civilă: căsătorită
Sex: feminin
Vârstă: 46 ani
Naţionalitatea: română
Limba vorbită: română – limbaj adecvat, coerent
Religie: ortodoxă
Alergii medicamentoase şi alimentare: nu prezintă
Date variabile:
Domiciliul: Buzau
Condiţii de locuit: locuieşte într-o locuinţă salubră (casă de cărămidă, cu duşumea pe jos, încălzită
cu lemne, iluminare electrică)
Grupa sanguină: 0,1 (Rh +)
Alergii: nu prezintă
Ocupaţia: casnică
Data internării: 30 ianuarie 2015 (ora 900)
Data externării: 06 Februarie 2015 (ora 1200)
Greutate: 76 kg.
Înălţime: 167 cm.
Comportament: este cooperantă
nu creează probleme personalului de îngrijire

Reţeaua de susţinere: familia alcătuită din trei copii, soţ şi două surori care o vizitează zilnic,
susţinând-o psihic şi încurajând-o cu privire la intervenţia chirurgicală şi
evoluţia post-operatorie.

61
Diagnostic de internare: Apendicită acută catarală
Motivul internării: - durere moderată în fosa iliacă, cu iradiere în hipogastru şi membrul inferior
drept
- hiperestezie cutanată în fosa iliacă stângă
- apărarea musculară în fosa iliacă dreaptă
- senzaţia de greaţă permanentă
- anxietate moderată
- astenie
- insomnie
Anamneza asistentei medicale:
Antecedente heredo-colaterale: neagă existenţa bolilor dermato-venerice şi infecto
contagioase în familie, TBC-ul
Antecedente personale fiziologice: - menarha la 14 ani, menopauza la 42 ani
Antecedente personale chirurgicale: - colecisteomie 1988
Antecedente personale obstreticale: - 3 naşteri, două avorturi
Istoricul bolii
Pacienta în vârstă de 46 ani prezintă de aproximativ două săptămâni dureri sporadice ce
apar la efort, la nivelul fosei iliace drepte cu iradiere în hipogastru şi membrul inferior, drept.
Amână prezentarea la medic şi ca urmare durerile devin permanente şi sunt însoţite de vomă şi
astenie. Se prezintă la camera de gardă unde în urma examinării de către medic este recomandată
internarea de urgenţă la secţia de chirurgie, cu diagnosticul de apendicită acută catarală, pentru
investigaţii şi tratament de specialitate.
Examen clinic general
Aspectul faciesului: - normal colorat
Aspectul gurii: - buze uscate, normal colorate, limbă fără depozit, dentiţie
incompletă, fără proteză
Acuitate auditivă: - integră
Acuitate vizuală: - poartă ochelari – nu cunoaşte dioptriile
Acuitate tactilă: - sensibilitate tactilă integră
Acuitate olfactivă: - percepe mirosul şi gustul bine
Acuitate dureroasă: - durere în fosa iliacă dreaptă, cu iradiere în hipogastru şi
membrul inferior drept
Stare generală: - uşor alterată, pacientă afebrilă
Semne particulare: - cicatrice post-colecistectomie
Tegumente şi mucoase: - normal colorate
62
Sistem masculo-adipos: - bine reprezentat
Sistem oasteo-articular: - integru
Sistem gangliono-limfatic: - nepalpabil
Aparat respirator: - torace normal conformat, fără modificări în percuţie şi palpare, mişcări
respiratorii simetrice, murmur vezicular normal stetoacustic prezent pe ambele arii pulmonare,
respiră liber pe nas, respiraţie amplă şi ritmică, respiraţie de tip abdominal, sonoritate pulmonară în
limitele normale, fără raluri, tuse, R=20 r/min.
Aparat cardio-vascular: - şocul apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medio-
claviculară, matitatea cordului în limite normale, zgomote cardiace ritmice, puls amplu cu ritm
regulat, fără suflu. TA= 170/90 mmHg; AV= 84 băt./min.
Aparat digestiv: - buze uscate, normal colorate
- examen local – abdomen suplu, dureros spontan şi la palparea
în fosa iliacă dreaptă; manevra Blumberg (+); semnul Mendel
(+)
- ficat şi splină în limitele fiziologice
- tranzit intestinal prezent, scaun normal, unul pe zi
- mucoasă bucală umedă şi normal colorată
- carii dentare prezente, dentiţie incompletă, fără proteză
- reflex de deglutiţie prezent
- alimentaţie deficitară datorită senzaţiei de vomă
Aparat urogenital: - rinichi nepalpabili în lojele renale suple şi nedureroase
- Giordano negativ
- micţiuni fiziologice 6-8/zi
- urine clare
Sistemul nervos central (SNC): - pacientă echilibrată psihic
- orientată temporo-spaţial
- stare mentală integră
- colaborează cu echipa de îngrijire
Elemente de igienă şi viaţă
Alimentaţia: - în prezent este inapetenţă –înaintea apariţiei episodului dureros apendicular
pacienta consuma alimentaţie diversă
Alimente preferate: - supele, carnea de porc sau de vită etc.
Lichide preferate: - preferă ceaiurile, sucurile acidulate, fără alcool
- lichide ingerate ~2.000 ml./zi
Eliminări:
63
 Urina: - clară, transparent la început
- cantitatea 1.000–1.500 ml./zi
- micţiuni fiziologice 6-8/zi
- ritm 2/3 ziua, 1/3 noaptea
- culoare – galben pai
- miros amoniacal
Scaun: - tranzit în limitele normale reprezentat printr-un scaun de
consistenţă normală în 24 de ore
- orar ritmic, dimineaţa după trezire
- cantitate 150-250 gr
- forma cilindrică
- culoare brună
- miros fecaloid
Vărsături: - absente
Transpiraţii: - uşoare transpiraţii generalizate
Expectoraţii: - nu prezintă
Igiena: - îşi satisface singură igiena personală
Activitate şi repaus: - dezinteres în îndeplinire activităţilor recreative
Obişnuinţe de viaţă: - consumă cafea moderat şi băuturi alcoolice rar

II. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

A. Probleme actuale:
- stare generală alterată
- durere moderată în fosa iliacă dreaptă cu iradiere în hipogastru şi membrul inferior drept
- anxietate
- senzaţie de greaţă permanentă
B. Probleme potenţiale:
- risc de complicaţii
Grade de dependenţă
1. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie
2. Nevoia de a evita pericolele
3. Nevoia de a bea şi mânca
4. Nevoia de a elimina
5. Nevoia de dormii şi a se odihni
6. Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură
64
7. Nevoia de a avea tegumentele şi mucoasele curate şi integre
8. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea
Diagnostic nursing de internare
Din analiza şi interpretarea datelor rezultă că pacienta are probleme în satisfacerea
următoarelor nevoi:
1. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie
Diagnostic nursing: a. alterare a respiraţiei şi circulaţiei
b. sensibilitate şi reflexe diminuate
Cauzată de: a.1 intervenţia chirurgicală
a.2 anestezia generală
b.1 anestezia generală
Manifestată prin: a. modificări uşoare ale valorilor TA şi P
b. reflex faringian, deglutiţia revine după trezirea din anestezie
2. Nevoia de a evita pericolele
Diagnostic nursing: a. disconfort abdominal
b. anxietate moderată
Cauzată de: a. intervenţia chirurgicală şi anestezia
b. intervenţia chirurgicală şi anestezia
Manifestată prin: a. dureri la nivelul plăgii operate
b. agitaţie şi insomnie
3. Nevoia de a bea şi a mânca
Diagnostic nursing: - dezechilibrul hidroelectrolitic
Cauzată de: - intervenţia chirurgicală şi anestezia
Manifestată prin: - hidratarea şi alimentarea parenterală
4. Nevoia de a elimina
Diagnostic nursing: - diminuarea eliminării urinare şi a tranzitului intestinal
Cauzată de: - intervenţia chirurgicală şi anestezia
Manifestată prin: - reluarea primei emisii urinare după 6 ore de la operaţie

5. Nevoia de a dormi, de a se odihni

Diagnostic nursing:
Cauzată de:
Manifestată prin:
- insomnie, agitaţie
- prezenţa durerii la nivelul plăgii operatorii
- constrângere fizică – pansamentul
- ore de somn întrerupte de ore de veghe
- epuizare, treziri repetate
65
6. Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură
Diagnostic nursing: - alterare a mobilităţii
Cauzată de: - durerea la nivelul inciziei
Manifestată prin: - imobilitate temporară
7. Nevoia de a-şi menţine tegumentele şi mucoasele curate şi integre
Diagnostic nursing: - lipsa integrităţii tegumentelor
Cauzată de: - intervenţia chirurgicală
Manifestată prin: - prezenţa plăgii operatorii
8. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea
Problemă: - cunoştinţe insuficiente referitoare la boală şi la perioada de
convalescenţă, modul în care îşi poate păstra sănătatea
Sursă de dificultate: - accesul redus la informaţii
Manifestată prin: - cererea de informaţii referitoare la regimul alimentar după
externare.

66
 Diagnostic nursing Obiectiv
Pregătirea preoperatorie Pregătirea psihică:
Pacientul să-şi exprime
sentimentul de nelinişte
înaintea intervenţiei
chirurgicale
PREGATIREA PREOPERATORIE
Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări
- încurajez pacienta pentru înlăturarea anxietăţii produse de 30-01-2015
aşteptarea intervenţiei chirurgicale, a anesteziei, necunoaşterea - anxietate moderată
îngrijirilor pre şi post operatorii până la operaţie
- ajut bolnavul să-şi exprime gândurile, grijile, tema
- răspund cu amabilitate, profesionalism, siguranţă, şi
promptitudine la solicitările pacientei, încât aceasta să capete
încredere în serviciul în care a fost internat
- îi prezint cazuri de femei operate cu o evoluţie postoperatorie
foarte bună
- creez pacientei un regim de protecţie care constă în:
1. încurajarea pacientei din punct de vedere psihic
2. înlăturarea senzaţiilor dureroase
- asigur pacienta că echipa operativă va face totul ca intervenţia
să se desfăşoare bine.
67
 Diagnostic nursing Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări

Pregătirea preoperatorie Pregătirea fizică din - învăţ pacienta să consume lichide în preziua operaţiei, iar seara 30-01-2015
preziua operaţiei să bea o cană cu ceai cu o felie de pâine prăjită - pacienta are tegumente
- învăţ pacienta să-şi facă baie generală, şi să se îmbrace cu şi mucoase curate.
lenjerie curată, să-şi îndepărteze lacul de pe unghii şi rujul de pe -pacienta respectă
buze, explicându-i că eventualele perturbări ale respiraţiei şi regimul alimentar
circulaţiei se evidenţiază întâi prin cianoza buzelor şi unghiilor. preoperatoriu.

Diagnostic nursing Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări

Pregătirea preoperatorie Pregătirea locală - cu o zi înaintea operaţiei măsor funcţiile vitale: TA, P, R, Tº şi Pacienta a fost
vegetative: D, S. pregătită corespunzător
- îndepărtez pilozitatea pubiană înaintea operaţiei
- învăţ pacienta să-şi facă o baie generală, apoi să se îmbrace cu o
lenjerie curată
- inspectez zona ce urmează a fi incizată, şi urmăresc eventualele
puncte de foliculită, eczeme, care sunt surse de infecţie
postoperatorie
- dezinfectez cu alcool sanitar 70ºC regiunea pe care se va face
incizia, apoi o badijonez cu tinctură de iod şi o acopăr cu o
compresă sterilă

68
 Diagnostic nursing Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări

Pregătirea preoperatorie - am recoltat sânge pentru examenele de laborator:

Pacienta a fost de
Bilanţul operator a. hematologice: HLG, Hb, Ht, VSH, TS, TC
acord si si-a dat
b. biochimice: uree, glicemie, fibrinogen, TGP, proteine totale
consimtamantul
- am recoltat urină pentru examen sumar de urină
imediat
- pregătesc pacienta şi efectuez EKG
Analize recoltate fara
incidente sau accidente

Diagnostic nursing Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări

Pregătirea preoperatorie Pregătirea pacientei în ziua - în dimineaţa operaţiei măsor funcţiile vitale: TA, P, R, Tº şi Obiectiv indeplinit fara
operaţiei
vegetative. D, S; problem din partea
- recomand repaus alimentar absolut; pacientei sau a echipei
- înainte de intrarea în sală, sfătuiesc pacienta să-şi golească de ingrijire.
vezica urinară;
- însoţesc pacienta în sala de operaţie împreună cu toată
documentaţia necesară;
În sala de pre-operaţie: - se verifică regiunea rasă, starea de
curăţenie la nivelul regiunii ombilicale, axilare.
- la indicaţiile medicului instalez o sondă urinară Foley
respectând condiţiile unei riguroase asepsii.
69
 În sala de operaţie: - instalez pacienta pe masa de operaţie,
monitorizez funcţiile vitele, abordez o venă şi montez perfuzia cu
soluţie de Glucoză 5% - 500 ml.
- pregătesc câmpul operator prin dezinfectare cu alcool şi apoi
badijonare cu tinctură de iod începând cu linia de incizie, de la
centru spre periferie.
- ajut la instalarea câmpului steril textil
- intervenţie chirurgicală – apendicectomie
Se serveşte doctorul cu:
- anestezie rahidiană cu xilină 2% 3f
- perfuzie cu ser fiziologic 9 0/00 – 500 ml.
ser glucozat 5% - 500 ml.
- oxigen 6-8 l/min.
- aşez pacienta pentru puncţia lombară în poziţia „cocoş de
puşcă”

PLAN PREGĂTIREA POSTOPERATORIE

70
 Diagnostic Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări
nursing
1. Nevoia de a se Pacienta să-şi - asigur condiţii de microclimat la reîntoarcerea în salon, temperatura de 18- 31-01-2015
mişca şi de a avea o recapete 20ºC, salon liniştit, aerisit prevăzut cu instalaţie pentru oxigen şi aparatură ora 1100
bună postură sensibilitatea şi pentru aspiraţie, schimb lenjerie pat - sensibilitate şi reflexe
Diagnostic nursing reflexele de la - însoţesc pacienta pe timpul transportului diminuate în jumătatea
Sensibilitate şi nivelul jumătăţii - supraveghez ca transportul pacientei să se facă cu atenţie fără smucituri, inferioară a corpului
reflexe diminuate la inferioare a opriri sau porniri bruşte, cu capul pe o parte
nivelul jumătăţii corpului în - în timpul transportului urmăresc: aspectul feţei (cianoza), respiraţia, pulsul, 31-01-2015
inferioare a corpului următoarele 30- perfuzia ora 1130
Cauza: 45 min. - transfer pacienta pe patul din salon asigurându-i poziţia de decubit dorsal, - reflexe osteotendinoase
- Rahianestezia fără pernă, cu capul pe o parte timp de 6 ore, până la restabilirea nivelului prezente bilateral, reapar
Manifestari; LCR treptat de la rădăcină spre
-impotenţă - urmăresc aspectul general al pacientei, coloraţia pielii, coloraţia unghiilor, extremităţi
funcţională starea extremităţilor, starea mucoaselor, starea de calm sau agitaţie
- urmăresc ritmul de curgere a perfuziei şi verific poziţia cauterului în venă
- urmăresc reapariţia reflexelor şi sensibilităţii membrelor inferioare
- notez ora de reapariţie a sensibilităţii în haluce

Diagnostic Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări

71
 nursing
2. Nevoia de a Pacienta să - urmăresc parametrii fiziologici 31-01-2015
respira şi de a avea prezinte o - măsor şi notez în foaia de observaţie funcţiile vitale TA= 130/75mmHg
o bună circulaţie activitate cardio- TA – în primele două ore după operaţie din 15 în 15 minute, în următoarele P= 98/min.
Diagnostic nursing: respiratorie 6 ore din 30 în 30 de minute, în următoarele 16 ore din oră în oră R= 27/min
Posibila alterare a normală pentru Pulsul la 10-15 minute urmărind frecvenţa, ritmicitatea, amplitudinea,
respiraţiei şi asigurarea unei celeritatea 01-02-2015
circulaţiei ventilaţii - după 24 ore ajut pacienta să adopte poziţia semişezând cu genunchii uşor TA= 140/80mmHg
Cauza: pulmonare flectaţi, susţinând regiunea politee cu o pătură rulată – poziţia Fowler care-i P= 78/min.
-Intervenţia corespunzătoare. asigură o respiraţie eficientă R= 18/min
chirurgicală Evaluare: - menţin intervenţiile cu rol propriu şi delegat în zilele următoare
Manifestari: 15-30 min/6-16 h 02-02-2015
Pozitie inadecvata TA= 145/80mmHg
Dispnee cu polipnee P= 80/min.
Tahicardie R= 19/min

Obiectiv realizat

Diagnostic Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări

72
 nursing
3. Nevoia de a evita Pacienta să - mă informez cu privire la caracterul durerii ce apare după încetarea efectului 31-01-2015
pericolele prezinte o anestezicului, localizare, intensitate, stare de tensiune a peretelui abdominal ora 1130
Diagnostic nursing: ameliorare a - învăţ pacienta să-şi comprime plaga operată cu palma atunci când tuşeşte şi Absenţa durerii, datorită
Disconfort durerii. când îşi schimbă poziţia în pat anesteziei.
abdominal Evaluare la 24 - încurajez pacienta şi o asigur că durerea se va diminua în scurt timp 31-01-2015
Cauza: ore. - administrez delegat: ora 1300
- Intervenţia Algocalmin 3 fiole ( 1f= 2 ml.), 1f la nevoie intramuscular După încetarea efectului
chirurgicală Ampicilină 2g (1fl= 500 mg.) 1fl. la 6 ore (12-18-24-6) anestezicului durere
Manifestari: - observ efectul medicaţiei şi menţin intervenţiile cu rol propriu şi delegat în accentuată. Se
dureri primele zile postoperator. administrează algocalmin.

01-02-2015
Durere moderată la
schimbarea poziţiei.

02-02-2015
Durerea este diminuată în
intensitate

Obiectiv realizat

Diagnostic Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări

73
 nursing
4. Nevoia de a-şi Pacienta să - urmăresc zilnic pansamentul pentru ca acesta să fie menţinut curat şi uscat 31-01-2015
menţine prezinte plaga după intervenţia chirurgicală Pansamentul îmbibat cu
tegumentele şi operatorie cu - zilnic am efectuat pansamentul plăgii respectând principiile fundamentale secreţii sanguinolentă. Plaga
mucoasele curate şi evoluţie spre în efectuarea corectă a unui pansament: operatorie uşor sângerândă
integre cicatrizare fără 1. să se lucreze în condiţiile unei asepsii perfecte (instrumentar, materiale, 01-02-2015
Diagnostic nursing: complicaţii. mâinile) Pansament îmbibat cu secreţii
Lipsa integrităţii Evaluare la 6 2. să se asigure absorbţia secreţiilor sero-sanguinolente.
tegumentului zile. 3. să se aseptizeze plaga cu antiseptice corespunzătoare stadiului de evoluţie 02-02-2015
Cauza: 4. să se protejeze plaga de agenţii termici, mecanici, chimici, infecţioşi din Plagă cu evoluţie spre
-Intervenţia mediu. vindecare
chirurgicală 5. asigurarea repausului pentru a grăbi cicatrizarea plăgii: 03-02-2015
Manifestări: - am pregătit materialele necesare pentru efectuarea pansamentului: Pansament uscat
- plaga operatorie  trusa cu instrumentar chirurgical steril 04-05-02-2015
 casoletă cu comprese de tifon şi tampoane de vată sterile Plagă cu evoluţie bună, spre

 tăviţă renală cicatrizare

 muşama şi aleză 06-07-02-2015

Pansament uscat, plagă
 mănuşi sterile
cicatrizată
 soluţii antiseptice: alcool de 70º, tinctură de iod, apă oxigenată 3%,
08-02-2015
permanganat de potasiu 1/4000, cloramină 2-4 0/00
Pansament curat, uscat. Scot
 leucoplast
firele de sutură. Plagă
- am respectat timpii unui pansament:
vindecată chirurgical.
74
 a) îndepărtarea vechiului pansament
b) dezinfecţia tegumentelor din jurul plăgii
c) aseptizarea plăgii prin tamponare
d) dezinfecţia din nou a tegumentelor din jurul plăgii
e) acoperirea plăgii cu comprese de tifon sterile care depăşesc marginile
plăgii cu 8-10 cm
f) fixarea pansamentului cu leucoplast
- după efectuarea pansamentului am dezinfectat instrumentarul chirurgical
cu Deconex, l-am spălat, clătit, l-am şters pregătindu-l pentru o nouă
sterilizare
- la indicaţia medicului scot, la 7 zile de la intervenţie, firele de sutură

Diagnostic Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări

nursing
75
5. Nevoia de a bea şi Pacienta să-şi - în primele ore postoperator ameliorez senzaţia de sete prin tamponarea 31-01-2015
a mânca menţină în limite buzelor Pacienta este hidratată per
Diagnostic nursing: optime balanţa - după 6 ore postoperator asigur o alimentaţie etapizată: os (300 ml) şi parenteral
Posibil dezechilibru hidroelectrolitică  în ziua operaţiei – regim hidric( hipocaloric, hipoprotidic, hipolipidic, 01-02-2015
hidroelectrolitic hipoglucidic) aproximativ 300 ml(apă, ceai neîndulcit) administrat cu Regim hidrozaharat.
Cauza: linguriţa, rehidratarea fiind completată cu perfuzie la indicaţia 02-02-2015
- Intervenţia medicului: ser fiziologic 90/00 500ml, Glucoză 5% 500 ml După reluarea tranzitului
chirurgicală  după 24 ore postoperator – regim hidrozaharat (ceai uşor îndulcit, pacienta îşi rea treptat
Manifestari: zeama de la supa de zarzavat) aproximativ 500 ml alimentaţia.
-polidipsie, polifagie  după 48-72 ore postoperator, după reluarea tranzitului intestinal 03-02-2015
regim lacto-făinos-vegetarian semilichid: piure de cartofi, brânză Echilibrată hidroelectrolitic
proaspătă de vaci, iaurt
- se revine treptat la alimentaţia obişnuită
- amintesc pacientei alimentele permise şi interzise

Diagnostic Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări

nursing

76
6. Nevoia de a Pacienta să - urmăresc, măsor şi notez în fişa de observaţie diureza 31-01-2015
elimina prezinte eliminare - urmăresc dacă prima micţiune apare în primele 6 ore de la intervenţia Prima micţiune apare la 6
Diagnostic nursing: urinară, în chirurgicală ore după intervenţia
Posibila diminuare a primele 6 ore - ofer pacientei plosca încălzită la temperatura corpului şi o ajut pentru ca să chirurgicală, aproximativ
eliminării urinare şi postoperator şi să nu depună nici un efort în primele ore postoperator. 200 ml.
a tranzitului revină la diureza Diureză ~ 1.000 ml.
intestinal fiziologică 01-02-2015
Cauza: Diureză fiziologică
- Intervenţia 1.300 ml.
chirurgicală Pacienta să - după dispariţia efectului anestezicului urmăresc dacă pacienta începe să 02-02-2015
Manifestari: prezinte tranzit emită gaze Diureză 1.400 ml.
-oligurie cu anurie, intestinal în 48-72 - pentru a prevenii balonarea, mobilizez pacienta pasiv la pat şi recomand 03-02-2015
absenta tranzitului ore de la mişcări active, contracţii musculare statice ale membrelor Primul scaun apare după
pentru gaze sau intervenţia - rog pacienta să aştepte prezenţa primului scaun postoperator şi să nu recurgă trei zile de la intervenţia
materii fecale chirurgicală la purgative. chirurgicală ~ 100 g.,
culoare brună, consistenţă
omogenă.

Diagnostic Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări

nursing

77
7. Nevoia de a se Pacienta să se - în primele 12 ore postoperator asigur o mobilizare pasivă şi activă la pat 31-01-2015
mişca şi de a avea o mobilizeze activ  pneumoniile hipostatice le previn prin ridicarea pacientei, în poziţie Pacienta este imobilizată la
bună postură pentru prevenirea semişezândă şi gimnastică respiratorie de mai multe ori pe zi pat.
Diagnostic nursing: complicaţiilor  tromboemboliile le previn prin masajul uşor al membrelor şi 01-02-2015
Posibila alterare a tromboembolice, mobilizarea pasivă şi activă a degetelor de la mâini şi picioare, a Pacienta se deplasează cu
mobilităţii pulmonare, gambelor şi antebraţelor ajutor.
Cauza: escarelor.  previn escarele prin masarea zonelor predispuse la escare şi schimb 2-02-2015
- Intervenţia poziţia pacientei la fiecare 2 ore Pacienta se deplasează fără
chirurgicală - ajut pacienta după 24 ore postoperator să stea câteva minute (2-3 minute) la ajutor alternând mersul cu
Manifestări: marginea patului iar în următoarele 12-18 ore să se ridice din pat şi să facă repaosul.
- Durere la nivelul câţiva paşi 03-02-2015
plăgii operatorii - în ziua următoare ajut pacienta să facă mici plimbări de 3-5 minute Pacienta şi-a recăpătat
- Imobilitate alternând cu pauze de 20-30 minute siguranţa în mişcare şi este
temporară - în zilele următoare, cresc gradul de mobilitate treptat până când va putea independentă în
merge fără ajutor satisfacerea nevoii. Nu au
- încurajez pacienta explicându-i că diminuarea mobilităţii este o stare apărut complicaţii
trecătoare şi că va putea relua mersul curând. tromboembolice
pulmonare, escare.

Diagnostic Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări

nursing
78
8. Nevoia de a Pacienta să aibă - observ starea de odihnă a pacientei (oboseală, iritabilitate) 31-01-2015
dormi, de a se un somn - observ dacă perioada de relaxare, odihnă sunt în raport cu necesităţile Somn medicamentos.
odihni corespunzător organismului 01-02-2015
Diagnostic nursing: vârstei, cantitativ - am discutat cu pacienta şi am identificat cauzele insomniei şi metodele de Somn cu treziri iniţiale apoi
Insomnie şi calitativ 6-8 ore diminuare somn liniştit.
Cauza: pe zi - încurajez pacienta pentru a-şi recăpăta echilibrul psihic 2-02-2015
- Dureri la nivelul - creez un climat de calm şi linişte Somn fiziologic fără treziri
plăgii operatorii. - menţin condiţiile necesare somnului nocturne, odihnitor.
Manifestări: - învăţ pacienta tehnici de relaxare
- ore insuficiente de - observ şi notez calitatea şi orarul somnului şi supraveghez ritmul somn-
somn cantitativ şi veghe
calitativ - administrez delegat:
Fenobarbital 1 fiolă (1f= 2 ml.) ora 20 intramuscular cu rol sedativ
- urmăresc efectul medicaţiei

Diagnostic Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări

79
 nursing
9. Nevoia de a evita Pacienta să-şi - am asigurat un climat calm şi de securitate, am creat un climat de înţelegere Anxietatea s-a diminuat,
pericolele exprime empatică pacienta este încrezătoare
Diagnostic nursing: anxietatea, să - răspund cu răbdare şi cu bunăvoinţă la orice întrebare explicând-i în ce cu privire la evoluţia
Anxietatea manifeste interes constau următoarele tehnici de îngrijire şi ce scop au. afecţiunii, este echilibrată
moderată pentru tehnicile - pun pacienta în legătură cu alţi pacienţi care au suferit aceeaşi intervenţie psihic.
Cauza: de combatere chirurgicală şi au o evoluţie favorabilă
- Intervenţia pentru a obţine - încurajez familia să viziteze pacienta şi să comunice cu ea, şi să o susţină
chirurgicală. echilibrul psihic. psihic
Manifestări: - explic pacientei că foarte mult contează dorinţa ei de a se face bine pentru a
- agitaţie depăşi această stare
- insomnie

80
 Diagnostic Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări
nursing
10. Nevoia de a Pacienta să - explorez nivelul de cunoştinţe al pacientei privind afecţiunea şi manifestările Pacienta a recepţionat
învăţa cum să-şi dobândească ei corect informaţiile
păstreze sănătatea cunoştinţe - explic pacientei necesităţile îngrijirilor postoperatorii transmise şi are o atitudine
Diagnostic nursing: suficiente privind - de câte ori am efectuat o tehnică de îngrijire i-am explicat în ce constă şi ce pozitivă privind
Deficit de cunoştinţe perioada de scop urmăreşte promovarea sănătăţii,
Cauza: convalescenţă şi - motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe ajutând-o să dobândească prevenirea complicaţiilor.
- Cunoştinţe evoluţia plăgii mai multe cunoştinţe
insuficiente - conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea
referitoare la perioada - am făcut educaţie pentru sănătate
de convalescentă  educ pacienta privind modul de viaţă pentru a limita apariţia
Manifestari: dependenţei – continuând îngrijirile la domiciliu
-nevoie imperioasa de  evitare mersului, ortostatismul prelungit, poziţii viciase, efortul intens
a sti sau prelungit, cel puţin 2-3 săptămâni postoperator
 să alterneze perioadele de repaus cu cele de activitate
 antrenez familia în crearea unui mediu ambiant liniştit, lipsit de stres
- verific dacă pacienta a înţeles corect mesajul transmis

TABEL CU ANALIZE DE LABORATOR

Data Analiza cerută Mod de recoltare Valori obţinute Valori normale

81
 - înţeparea pulpei degetului – frotiu
Hemoglobina - prin puncţie venoasă 2 ml. sânge pe cristale de EDTA, 11,5 g% 14,7 g%
dimineaţa pe nemâncate; sau heparină, in vacuette
- prin puncţie venoasă fără stază în seringă de 2 ml. uscată –
VSH citrat de Na 3,8% şi 1,6 ml. sânge dimineaţa pe nemâncate sau 12 mm/h 5-10mm/h
system vacutainer
- se recoltează 5-10 ml. sânge venos fără substanţă
anticoagulantă dimineaţa pe nemâncate sau pe glucometru prin 86 mg% 80-120mg%
Glicemie
punctie capilara in pulpa degetului
Hematocrit - prin puncţie venoasă 2 ml. sânge pe cristale de EDTA,
40% 40-42%
dimineaţa pe nemâncate; sau vacuet heparinizat
30.ian. - se recoltează 5-10 ml. sânge venos fără substanţă
0,28 g% 0,20-0,40g%
2015 Uree sanguină anticoagulantă dimineaţa pe nemâncate
- se recoltează 2 ml. sânge venos cu substanţă anticoagulantă
Leucocite 9.500/mm3 4.000-8.000/mm3
dimineaţa pe nemâncate
- se recoltează 5-10 ml. sânge venos fără substanţă
Creatinina sanguină 1 mg% 0,6-1,3mg%
anticoagulantă dimineaţa pe nemâncate
EXAMEN DE URINĂ - se face toaleta organelor genital externe cu apa calda si pH=5 pH= 0,4-7
sapun Albumină – absentă Albumină – absentă
-se sterge cu servetel unic uscat Glucoză – absentă Glucoză – absentă
- se recoltează 100-150 ml. urină în recipiente bine spălate, Pigmenţi biliari – Pigmenţi biliari –
uscate, prin emisie spontana de urina, dimineata la trezire. absenţi absenţi
- recipientul se eticheteaza si se trimite la laborator impreuna Sediment urinar Sediment urinar
cu documentele necesare ( buletin de trimitere analize de Epitelii plate – rare Epitelii plate – rare
laborator). Leucocite – rare Leucocite – rare
82
 Hematii – absente Hematii - absente

TABEL CU MEDICAMENTE
Denumirea Mod de Doza
Mod de prezentare Eficacitate
medicamentului administrare Unică Totală
Metoclopramid f= 2ml. în perfuzie 1f/zi –ora 14 1f/zi Antiemetic
Sedativ
Fenobarbital f= 2 ml. i.m. 1f/zi – ora 20 1f/zi
Tranchilizant
83
 Antipiretic
Algocalmin f= 2 ml. i.m. 1f la nevoie 2f/zi
analgezic

Hidratarea
Ser Fiziologic 90/00 Fl= 500 ml. în perfuzie 500 ml. 500 ml.
organismului
500 mg.
Ampicilină Fl= 500 mg. i.m. 2g/zi Antibiotic
06-12-18-24

Xilină 1% f= 2ml Intra rahidian 1f 1f Anestezic local

Ser glucozat 5% Fl= 500 ml. în perfuzie 1Fl 1 Fl Aport energetic

No spa
f= 2 ml. i.v. în perfuzie 2f 2f
Scobutil Antispastice
f= 1 ml. i.m. 1f 1f

Intervenţii constante – postoperatorii Evaluare

 Am asigurat condiţii de microclimat în salon prin, temperatură optimă (18-20ºC), Intervenţiile propuse au fost realizate astfel încât la
umiditate, climat de linişte, securitate, pregătirea patului, schimbarea lenjeriei de externare pacienta îşi satisface singură cele 14 nevoi
pat şi aşezarea acesteia pentru a nu produce disconfort; fundamentale, fără grade de dependenţă.
 Am recoltat probe de urină pentru examenul sumar de urină
 Am urmărit modul de satisfacere a igienei personale şi vestimentaţiei pacientei
 Am respectat regimul alimentar hiposodat
84
 Am supravegheat faciesul şi tegumentele pacientului;
 Am efectuat zilnic toaleta plăgii operatorii cu materiale şi instrumente sterile;
 Am urmărit şi notat zilnic în foaia de observaţie funcţiile vitale şi vegetative: P, C,
Tº, TA, scaun, diureză;
 Am asigurat igiena corporală a pacientului;
 Am respectat şi administrat tratamentul prescris de medic;
 Am urmărit efectul medicaţiei administrate şi am prevenit accidentele ce puteau
intervenii în timpul perfuziei.
 Am observat poziţia bolnavei şi am evitat apariţia complicaţiilor produse de
poziţionarea prelungită într-un singur mod
 Am explicat tehnicile pe înţelesul pacientei

 Am pregătit salonul pentru examenul clinic şi vizita medicală

85
 EVALUAREA FINALĂ

De comun acord cu pacienta, medicul a hotărât externarea pe data de 06-02-2015.

Asistenta medicală:
- pregăteşte documentele necesare medicului
- pregăteşte pacienta şi anunţă familia asupra datei externării
Starea pacientei la externare: vindecată chirurgical
Grad de autonomie:
- pacienta îşi satisface independent nevoile fundamentale, dar nu are voie să depună efort fizic
intens cel puţin o lună postoperator
Pacientei i se recomandă următorul plan de îngrijire:
Obiective:
1) Pacienta să cunoască şi să respecte normele de igienă. Este învăţată să poarte lenjerie de
corp curată şi să-şi efectueze toaleta pe regiuni în primele 14 zile de la externare şi este rugată să
aibă grijă de pansamente pentru ca acesta să nu se dezlipească. Pentru schimbarea pansamentului se
va prezenta la dispensarul medical teritorial.
2) Pacienta să se integreze social. Este sfătuită să facă efort fizic progresiv şi să evite
eforturile fizice intense cel puţin 2-3 săptămâni pentru evitarea apariţiei complicaţiilor
3) Pacienta să beneficieze de educaţie sanitară adecvată:
- să evite efortul fizic
- să se prezinte la control medical
- să evite stresul
- să nu recurgă la medicamentaţie, când se îmbolnăveşte
- regim igienodietetic
- sa apeleze la medic la nevoie.

86
 CAZUL III
PLAN DE INGRIJIRE
Surse de informaţie:
- pacient
- familia pacientului
- personalul de îngrijire
- foaia de observaţie
I.CULEGEREA DATELOR
Date relativ fixe:
Nume şi prenume: M.R.
Starea civilă: necăsătorită
Sex: feminin
Vârstă: 18 ani
Naţionalitatea: română
Limba vorbită: română – limbaj adecvat, coerent
Religie: ortodoxă
Alergii medicamentoase şi alimentare: nu prezintă
Date variabile:
Domiciliul: Buzau
Condiţii de locuit: locuieşte într-o locuinţă salubră (apartament cu 2 camere, încălzire
centrală, iluminare electrică)
Grupa sanguină: A- II (Rh +)
Alergii: nu prezintă
Ocupaţia: elevă
Data internării: 11 ianuarie 2015 (ora 1100)
Data externării: 18 ianuarie 2015 (ora 1200)
Greutate: 52 kg.
Înălţime: 158 cm.
Comportament: este cooperantă
nu creează probleme personalului de îngrijire
Reţeaua de susţinere: familia alcătuită din părinţi şi doi fraţi împreună cu o colegă de
clasă care o vizitează zilnic, susţinând-o psihic şi îi dau
încredere în procesul de vindecare.
Diagnostic de internare: Apendicită acută catarală

87
Motivul internării: - durere moderată în fosa iliacă dreapta, cu iradiere în membrul
inferior drept
- hiperestezie cutanată în fosa iliacă stângă
- apărarea musculară în fosa iliacă dreaptă
- senzaţia de greaţă permanentă
- anxietate moderată
- astenie
- insomnie
- anorexie
Anamneza asistentei medicale:
Antecedente heredo-colaterale: neagă existenţa bolilor dermato-venerice şi infecto
contagioase în familie, TBC-ul
Antecedente personale fiziologice: - menarha la 13 ani, ultima menstruaţie 04
ianuarie 2015, cu flux normal, durata de 3-4
zile.
Istoricul bolii
Pacienta în vârstă de 18 ani prezintă de aproximativ o săptămână durere la nivelul fosei
iliace drepte cu iradiere în hipogastru şi membrul inferior drept, care se intensifică după un efort
prelungit, persista in epigastru si se localizeaza apoi in hipocondrul drept. În urmă cu două zile
durerea devine permanenta şi ca urmare pacienta se prezintă la camera de gardă unde în urma
examinării de către medic este recomandată internarea de urgenţă la secţia de chirurgie, cu
diagnosticul de apendicită acută catarală, pentru investigaţii şi tratament de specialitate.

Examen clinic general

Aspectul faciesului: - normal colorat
Aspectul gurii: - buze uscate, normal colorate, limbă fără depozit, dentiţie albă
completă, fără depuneri de tartru
Acuitate auditivă: - integră
Acuitate vizuală: - ochi emetropi
Acuitate tactilă: - sensibilitate tactilă integră
Acuitate olfactivă: - percepe mirosul şi gustul bine
Acuitate dureroasă: - durere în fosa iliacă dreaptă, cu iradiere în membrul inferior
drept
Stare generală: - uşor alterată, pacientă afebrilă
Tegumente şi mucoase: - normal colorate
88
Sistem masculo-adipos:
Sistem oasteo-articular:
Sistem gangliono-limfatic:
Aparat respirator:
Aparat cardio-vascular:
TA= 110/65mmHg; AV= 84băt./min.
Aparat digestiv:
Aparat urogenital:
Sistemul nervos central (SNC):
Elemente de igienă şi viaţă
Alimentaţia:
Alimente preferate:
Lichide preferate:
- bine reprezentat pe toata suprafata corpului
- integru, fara leziuni, traumatisme
- nepalpabil
- torace normal conformat, fără modificări în percuţie şi
palpare, mişcări respiratorii simetrice, murmur vezicular
normal stetoacustic prezent pe ambele arii pulmonare, respiră
liber pe nas, respiraţie amplă şi ritmică de tip abdominal,
sonoritate pulmonară în limitele normale, fără raluri, tuse
absentă,R=19 r/min.
- şocul apexian în spaţiul V intercostal stâng pe linia medio-
claviculară, matitatea cordului în limite normale, zgomote
cardiace ritmice, puls amplu cu ritm regulat, fără suflu.
- buze uscate, normal colorate
- examen local – abdomen suplu, dureros spontan şi la palparea
în fosa iliacă dreaptă; manevra Blumberg (+); semnul Mendel
(+)
- ficat şi splină în limitele fiziologice
- tranzit intestinal prezent, scaun normal, unul pe zi
- mucoasă bucală umedă şi normal colorată
- reflex de deglutiţie prezent
- alimentaţie deficitară datorită senzaţiei de vomă
- rinichi nepalpabili în lojele renale suple şi nedureroase
- Giordano negativ
- micţiuni fiziologice 4-5/zi
- urine clare
- pacientă echilibrată psihic
- orientată temporo-spaţial
- stare mentală integră
- colaborează cu echipa de îngrijire
- în prezent este inapetenţă –înaintea apariţiei episodului
dureros apendicular pacienta consuma alimentaţie diversă
- dulciurile, bananele etc.
- preferă sucurile acidulate
89
 - lichide ingerate ~1.500 ml./zi
Eliminări:
Urina: - clară, transparent la început
- cantitatea 1.000–1.200 ml./zi
- micţiuni fiziologice 4-5/zi
- ritm 2/3 ziua, 1/3 noaptea
- culoare – galben pai
- miros amoniacal

Scaun: - tranzit în limitele normale reprezentat printr-un scaun de

consistenţă normală în 24 de ore
- orar ritmic, dimineaţa după trezire
- cantitate 150-250 gr
- forma cilindrică
- culoare brună
- miros fecaloid
Vărsături: - absente
Transpiraţii: - absente
Expectoraţii: - nu prezintă
Igiena: - îşi satisface singură igiena personală care este îngrijită.
Activitate şi repaus: - citeşte, priveşte programele de televiziune, iese cu prietenii,
etc.
Obişnuinţe de viaţă: - nu prezintă

II. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

A. Probleme actuale:
- stare generală alterată
- durere moderată în fosa iliacă dreaptă cu iradiere în membrul inferior drept
- anxietate
- senzaţie de greaţă permanentă
B. Probleme potenţiale:
- risc de complicaţii
Grade de dependenţă
1. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie
2. Nevoia de a evita pericolele
90
3. Nevoia de a bea şi mânca
4. Nevoia de a elimina
5. Nevoia de dormii şi a se odihni
6. Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură
7. Nevoia de a avea tegumentele şi mucoasele curate şi integre
8. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea
Diagnostic nursing de internare
Din analiza şi interpretarea datelor rezultă că pacientul are are probleme în satisfacerea
următoarelor nevoi:
1. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie
Diagnostic nursing: a. alterare a respiraţiei şi circulaţiei
b. sensibilitate şi reflexe diminuate
Cauzată de: a.1 intervenţia chirurgicală
a.2 anestezia generală
b.1 anestezia generală
Manifestată prin: a. modificări uşoare ale valorilor TA şi P
b. reflex faringian, deglutiţia revine după trezirea din anestezie
2. Nevoia de a evita pericolele
Diagnostic nursing: a. disconfort abdominal
b. anxietate moderată
Cauzată de: a. intervenţia chirurgicală şi anestezia
b. intervenţia chirurgicală şi anestezia
Manifestată prin: a. dureri la nivelul plăgii operate
b. agitaţie şi insomnie
3. Nevoia de a bea şi a mânca
Diagnostic nursing: - are dezechilibrul hidroelectrolitic
Cauzată de: - intervenţia chirurgicală şi anestezia
Manifestată prin: - hidratarea şi alimentarea parenterală
4. Nevoia de a elimina
Diagnostic nursing: - diminuarea eliminării urinare şi a tranzitului intestinal

Cauzată de: - intervenţia chirurgicală şi anestezia

Manifestată prin: - reluarea primei emisii urinare după 6 ore de la operaţie
- reluarea tranzitului intestinal după 48-72 ore

91
5. Nevoia de a dormi, de a se odihni
Diagnostic nursing: - insomnie, agitaţie
Cauzată de: - prezenţa durerii la nivelul plăgii operatorii
- constrângere fizică – pansamentul
Manifestată prin: - ore de somn întrerupte de ore de veghe
- epuizare, treziri repetate
6. Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură
Diagnostic nursing: - alterare a mobilităţii
Cauzată de: - durerea la nivelul inciziei
Manifestată prin: - imobilitate temporară
7. Nevoia de a-şi menţine tegumentele şi mucoasele curate şi integre
Diagnostic nursing: - lipsa integrităţii tegumentelor
Cauzată de: - intervenţia chirurgicală
Manifestată prin: - prezenţa plăgii operatorii
8. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea
Problemă: - cunoştinţe insuficiente referitoare la boală şi la perioada de
convalescenţă, modul în care îşi poate păstra sănătatea
Sursă de dificultate: - accesul redus la informaţii
Manifestată prin: - cererea de informaţii referitoare la regimul alimentar după
externare.

92
 PREGATIREA PREOPERATORIE
Diagnostic nursing Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări
Pregătirea preoperatorie Pregătirea psihică - încurajez pacienta pentru înlăturarea anxietăţii produse de 11-01-2015
Pacienta a înţeles necesitatea
aşteptarea intervenţiei chirurgicale, a anesteziei,
intervenţiei chirurgicale
Pacienta să înţeleagă necunoaşterea îngrijirilor pre şi post operatorii
necesitatea actului - asigur pacienta că echipa de îngrijire va face totul pentru ca
operator, să-şi intervenţia chirurgicală să decurgă bine
exprime sentimentul - ajut bolnavul să-şi exprime gândurile, grijile, tema
de nelinişte înaintea - răspund cu amabilitate, profesionalism, siguranţă, şi
intervenţiei promptitudine la solicitările pacientei, încât aceasta să capete
chirurgicale încredere în serviciul în care a fost internat
- îi prezint cazuri operate cu o evoluţie postoperatorie foarte
bună
- creez pacientei un regim de protecţie care constă în:
1. încurajarea pacientei din punct de vedere psihic
2. înlăturarea senzaţiilor dureroase

93
 Diagnostic nursing Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări
Pregătirea preoperatorie Pregătirea fizică din - învăţ pacienta să consume lichide în preziua operaţiei, iar 11-01-2015
preziua operaţiei seara să bea o cană cu ceai cu o felie de pâine prăjită
- pacienta are tegumente şi
- învăţ pacienta să-şi facă baie generală, şi să se îmbrace cu
mucoase curate.
lenjerie curată, să-şi îndepărteze lacul de pe unghii şi rujul
- pacienta respectă regimul
de pe buze, explicându-i că eventualele perturbări ale
alimentar preoperatoriu.
respiraţiei şi circulaţiei se evidenţiază întâi prin cianoza
buzelor şi unghiilor.

Bilanţul operator - am recoltat sânge pentru examenele de laborator:

a. hematologice: HLG, Hb, Ht, VSH, TS, TC
b. biochimice: uree, glicemie, fibrinogen, TGP, proteine
totale
- am recoltat urină pentru examen sumar de urină
- pregătesc pacienta şi efectuez EKG
Pacienta a fost pregătită
Pregătirea locală - cu o zi înaintea operaţiei măsor funcţiile vitale: TA, P, R,
corespunzător înaintea operaţiei
Tº şi vegetative: D, S.
- îndepărtez pilozitatea pubiană
- învăţ pacienta să-şi facă o baie generală, apoi să se îmbrace
cu o lenjerie curată
- inspectez zona ce urmează a fi incizată, şi urmăresc
eventualele puncte de foliculită, eczeme, care sunt surse de
infecţie postoperatorie
- dezinfectez cu alcool sanitar 70ºC regiunea pe care se va
face incizia, apoi o badijonez cu tinctură de iod şi o acopăr
cu o compresă sterilă

94
 Diagnostic nursing Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări
Pregătirea preoperatorie Pregătirea pacientei - în dimineaţa operaţiei măsor funcţiile vitale: TA, P, R, Tº şi Obiective realizate
în ziua operaţiei vegetative. D, S;
- recomand repaus alimentar absolut;
- înainte de intrarea în sală, sfătuiesc pacienta să-şi golească
vezica urinară;
- administrez cu 30 minute înainte de a intra în sală
premedicamentaţia la indicaţiile medicului: Diazepam şi
Atropină 1f- i.m.
- am efectuat cu 30 minute înainte de a intra în sală testarea
la xilină 0,1 m i.d. citind rezultatul în 30 minute
- însoţesc pacienta în sala de operaţie împreună cu toată
documentaţia necesară;
În sala de preoperaţie: - se verifică regiunea rasă, starea de
curăţenie la nivelul regiunii ombilicale, axilare.
- la indicaţiile medicului montez o sondă urinară Foley
respectând condiţiile unei riguroase asepsii.

Diagnostic Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări

95
 nursing
Pregătirea Pregătirea În sala de operaţie: - instalez pacienta pe masa de operaţie, monitorizez funcţiile vitele, Obiective
preoperatorie pacientei în ziua abordez o venă şi montez perfuzia cu soluţie de Glucoză 5% - 500 ml. realizate.
operaţiei - pregătesc câmpul operator prin dezinfectare cu alcool şi apoi badijonare cu tinctură de
iod începând cu linia de incizie, de la centru spre periferie.
- ajut la instalarea câmpului steril textil
- intervenţie chirurgicală – apendicectomie
Se serveşte doctorul cu:
- anestezie rahidiană cu xilină 2% 3f
- perfuzie cu ser fiziologic 9 0/00 – 500 ml.
ser glucozat 5% - 500 ml.
- oxigen 6-8 l/min.
- aşez pacientul pentru puncţia lombară în poziţia „cocoş de puşcă”
Intervenţie chirurgicală – Apendicectomie – 12 Ianuarie 2004
Anestezie Generală:
- Atropină 1f; Pavulon 1f; Fentanyl 3f; Nesdonal 1f; Lystenon 1f; Miostin 1f; Glucoză 5%
500
Fazele anesteziei:
1. Faza de inducţie:– Atropină 0,5mg-1/2f; Nesdonal 8 ml.; Lystenon 1f.
2. Faza de menţinere a anesteziei – Fentanyl 1f; Pavulon 2f-2ml.; O2+N2O+halotan
3. Faza de trezire: - Atropină 0,5mg-1/2f; Fortral 1f; Miostin 5f.
PLAN PREGĂTIREA POSTOPERATORIE

96
 Diagnostic Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări
nursing
1. Nevoia de a se Pacienta să-şi - asigur condiţii de microclimat la reîntoarcerea în salon, temperatura de 18- 12-01-2015
mişca şi de a avea o recapete 20ºC, salon liniştit, aerisit prevăzut cu instalaţie pentru oxigen şi aparatură - reflexe osteotendinoase
bună postură sensibilitatea şi pentru aspiraţie, schimb lenjerie pat prezente bilateral, reapar
Diagnostic nursing: reflexele de la - însoţesc pacienta pe timpul transportului treptat de la rădăcină spre
Sensibilitate şi nivelul jumătăţii - supraveghez ca transportul pacientei să se facă cu atenţie fără smucituri, extremităţi
reflexe diminuate la inferioare a opriri sau porniri bruşte, cu capul pe o parte - reflexele cornean şi de
nivelul jumătăţii corpului în - în timpul transportului urmăresc: aspectul feţei (cianoza), respiraţia, pulsul, deglutiţie au revenit
inferioare a corpului următoarele 30 perfuzia
Cauza: min. - transfer pacienta pe patul din salon asigurându-i poziţia de decubit dorsal,
- anestezia fără pernă, cu capul pe o parte timp de 6 ore, până la restabilirea nivelului
Manifestari: LCR
-impotenta - urmăresc aspectul general al pacientei, coloraţia pielii, coloraţia unghiilor,
functionala starea extremităţilor, starea mucoaselor, starea de calm sau agitaţie
- urmăresc ritmul de curgere a perfuziei şi verific poziţia cateterului în venă
- urmăresc reapariţia reflexelor şi sensibilităţii membrelor inferioare
- notez ora de reapariţie a sensibilităţii în haluce

Diagnostic Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări

nursing
2. Nevoia de a Pacienta să - urmăresc parametrii fiziologici 12-01-2015
97
respira şi de a avea prezinte o - măsor şi notez în foaia de observaţie funcţiile vitale Stare de narcoză
o bună circulaţie activitate cardio- TA – în primele două ore după operaţie din 15 în 15 minute, în următoarele TA= 95/60mmHg
Diagnostic nursing: respiratorie 6 ore din 30 în 30 de minute, în următoarele 16 ore din oră în oră P= 98/min.
Posibila alterare a normală pentru Pulsul la 10-15 minute urmărind frecvenţa, ritmicitatea, amplitudinea, R= 17/min
respiraţiei şi asigurarea unei celeritatea
circulaţiei ventilaţii - după 24 ore ajut pacienta să adopte poziţia semişezând cu genunchii uşor 13-01-2015
Cauza: pulmonare flectaţi, susţinând regiunea politee cu o pătură rulată – poziţia Fowler care-i TA= 100/60mmHg
- Intervenţia corespunzătoare. asigură o respiraţie eficientă P= 80/min.
chirurgicală Evaluare: - menţin intervenţiile cu rol propriu şi delegat în zilele următoare R= 18/min
Manifestari: 15-30 min/6-16 h
-respiratie alterata, 14-01-2015
puls tahicardic TA= 110/70mmHg
P= 82/min.
R= 18/min

Obiectiv realizat

Diagnostic Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări

nursing

98
3. Nevoia de a evita Pacienta să - mă informez cu privire la caracterul durerii ce apare după încetarea efectului 12-01-2015
pericolele prezinte o anestezicului, localizare, intensitate, stare de tensiune a peretelui abdominal Absenţa durerii, datorită
Diagnostic nursing: ameliorare a - învăţ pacienta să-şi comprime plaga operată cu palma atunci când tuşeşte şi narcozei.
Disconfort durerii. când îşi schimbă poziţia în pat 13-01-2015
abdominal Evaluare la 24 - încurajez pacienta şi o asigur că durerea se va diminua în scurt timp După încetarea efectului
Cauza: ore. - administrez delegat: anestezicului durere
- Intervenţia Perfuzie litică cu: accentuată. Se
chirurgicală Ser fiziologic 9 0/00 500 ml. administrează algocalmin.
Manifestari: No spa 2 fiole 14-01-2015
-durere Scobutil 1 fiole Durere moderată la
Algocalmin 2 fiole ( 1f= 2 ml.) schimbarea poziţiei.
- observ efectul medicaţiei şi menţin intervenţiile cu rol propriu şi delegat în 15-01-2015
primele zile postoperator. Durerea a diminuat în
intensitate
16-01-2015
Pacienta prezintă dureri
suportabile

Obiectiv realizat

Diagnostic Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări

nursing
4. Nevoia de a-şi Pacientul să - urmăresc zilnic pansamentul pentru ca acesta să fie menţinut curat şi uscat 12-01-2015
99
menţine prezinte plaga după intervenţia chirurgicală Pansamentul îmbibat cu
tegumentele şi operatorie cu - zilnic am efectuat pansamentul plăgii respectând principiile fundamentale secreţii sanguinolentă.
mucoasele curate şi evoluţie spre în efectuarea corectă a unui pansament: Plaga operatorie uşor
integre cicatrizare fără 1. să se lucreze în condiţiile unei asepsii perfecte (instrumentar, materiale, sângerândă
Diagnostic nursing: complicaţii. mâinile) 13-01-2015
Lipsa integrităţii Evaluare la 6 2. să se asigure absorbţia secreţiilor Pansament îmbibat cu
tegumentului zile. 3. să se aseptizeze plaga cu antiseptice corespunzătoare stadiului de secreţii sero-
Cauza: evoluţie sanguinolente.
-Intervenţia 4. să se protejeze plaga de agenţii termici, mecanici, chimici, infecţioşi din 14-01-2015
chirurgicală mediu. Plagă cu evoluţie spre
Manifestări: 5. asigurarea repausului pentru a grăbi cicatrizarea plăgii: vindecare
- plaga operatorie - am pregătit materialele necesare pentru efectuarea pansamentului: 15-01-2015
 trusa cu instrumentar chirurgical steril Pansament uscat
 casoletă cu comprese de tifon şi tampoane de vată sterile Plagă cu evoluţie bună,

 tăviţă renală spre cicatrizare

 muşama şi aleză 16-17-01-2015

Pansament uscat, plagă
 mănuşi sterile
cicatrizată
 soluţii antiseptice: alcool de 70º, tinctură de iod, apă oxigenată 3%,
18-01-2015
permanganat de potasiu 1/4000, cloramină 2-4 0/00
Pansament curat, uscat.
 leucoplast
Scot firele de sutură.
Plagă vindecată
chirurgical.
100
5. Nevoia de a-şi Pacientul să - am respectat timpii unui pansament: Obiectiv realizat.
menţine prezinte plaga a) îndepărtarea vechiului pansament
tegumentele şi operatorie cu b) dezinfecţia tegumentelor din jurul plăgii
mucoasele curate şi evoluţie spre c) aseptizarea plăgii prin tamponare
integre cicatrizare fără d) dezinfecţia din nou a tegumentelor din jurul plăgii
Diagnostic nursing: complicaţii. e) acoperirea plăgii cu comprese de tifon sterile care depăşesc marginile
Lipsa integrităţii Evaluare la 6 plăgii cu 8-10 cm
tegumentului zile. f) fixarea pansamentului cu leucoplast
Cauza: - după efectuarea pansamentului am dezinfectat instrumentarul chirurgical
- Intervenţia cu Deconex, l-am spălat, clătit, l-am şters pregătindu-l pentru o nouă
chirurgicală sterilizare
Manifestări: - la indicaţia medicului scot, la 7 zile de la intervenţie, firele de sutură
- plaga operatorie

Diagnostic Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări

nursing

101
6. Nevoia de a bea şi Pacienta să-şi - în primele ore postoperator ameliorez senzaţia de sete prin tamponarea 12-01-2015
a mânca menţină în limite buzelor Pacienta este hidratată
Diagnostic nursing: optime balanţa - după 6 ore postoperator asigur o alimentaţie etapizată: per os (300 ml) şi
Posibil dezechilibru hidroelectrolitică  în ziua operaţiei – regim hidric( hipocaloric, hipoprotidic, hipolipidic, parenteral
hidroelectrolitic hipoglucidic) aproximativ 300 ml(apă, ceai neîndulcit) administrat cu 13-01-2015
Cauza: linguriţa, rehidratarea fiind completată cu perfuzie la indicaţia Regim hidrozaharat.
- Intervenţia medicului: ser fiziologic 90/00 500ml, Glucoză 5% 500 ml 14-01-2015
chirurgicală  după 24 ore postoperator – regim hidrozaharat (ceai uşor îndulcit, După reluarea
Manifestari: zeama de la supa de zarzavat) aproximativ 500 ml tranzitului pacienta îşi
-senzatie de sete,  după 48-72 ore postoperator, după reluarea tranzitului intestinal reia treptat
foame regim lacto-făinos-vegetarian semilichid: piure de cartofi, brânză alimentaţia.
proaspătă de vaci, iaurt 15-01-2015
- se revine treptat la alimentaţia obişnuită Echilibrată
- amintesc pacientei alimentele permise şi interzise hidroelectrolitic

Diagnostic Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări

nursing

102
7. Nevoia de a Pacienta să - urmăresc, măsor şi notez în fişa de observaţie diureza 12-01-2015
elimina prezinte eliminare - urmăresc dacă prima micţiune apare în primele 6 ore de la intervenţia Prima micţiune apare
Diagnostic nursing: urinară, în chirurgicală la 6 ore după
Posibila diminuare a primele 6 ore - ofer pacientei plosca încălzită la temperatura corpului şi o ajut pentru ca să intervenţia
eliminării urinare şi postoperator şi să nu depună nici un efort în primele ore postoperator. chirurgicală,
a tranzitului revină la diureza aproximativ 150 ml.
intestinal fiziologică Diureză ~ 800 ml.
Cauza: 13-01-2015
- Intervenţia Diureză fiziologică
chirurgicală 1.000 ml.
Manifestari: Pacienta să - după dispariţia efectului anestezicului urmăresc dacă pacienta începe să 14-01-2015
-urini spontane prezinte tranzit emită gaze Diureză 1.200 ml.
absente, transit intestinal în 48-72 - pentru a prevenii balonarea, mobilizez pacienta pasiv la pat şi recomand Primul scaun apare
intestinal absent ore de la mişcări active, contracţii musculare statice ale membrelor după trei zile de la
intervenţia - rog pacienta să aştepte prezenţa primului scaun postoperator şi să nu recurgă intervenţia
chirurgicală la purgative. chirurgicală ~ 150 g.,
culoare brună,
consistenţă omogenă.

Diagnostic Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări

nursing
103
8. Nevoia de a se Pacienta să se - în primele 12 ore postoperator asigur o mobilizare pasivă şi activă la pat 12-01-2015
mişca şi de a avea o mobilizeze activ  pneumoniile hipostatice le previn prin ridicarea pacientei, în poziţie Pacienta este imobilizată
bună postură pentru prevenirea semişezândă şi gimnastică respiratorie de mai multe ori pe zi la pat.
Diagnostic nursing: complicaţiilor  tromboemboliile le previn prin masajul uşor al membrelor şi 13-01-2015
Posibila alterare a tromboembolice, mobilizarea pasivă şi activă a degetelor de la mâini şi picioare, a Pacienta se deplasează cu
mobilităţii pulmonare, gambelor şi antebraţelor ajutor.
Cauza: aparitiei  previn escarele prin masarea zonelor predispuse la escare şi schimb 14-01-2015
- Intervenţia escarelor. poziţia pacientei la fiecare 2 ore Pacienta se deplasează
chirurgicală - ajut pacienta postoperator să stea câteva minute (2-3 minute) la marginea fără ajutor alternând
Manifestări: patului iar în următoarele 12 ore să se ridice din pat şi să facă câţiva paşi mersul cu repaosul.
- Durere la nivelul - în ziua următoare ajut pacienta să facă mici plimbări de 3-5 minute 15-01-2015
plăgii operatorii alternând cu pauze de 20-30 minute Pacienta şi-a recăpătat
- Imobilitate - în zilele următoare, cresc gradul de mobilitate treptat până când va putea siguranţa în mişcare şi
temporară merge fără ajutor este independentă în
- încurajez pacienta explicându-i că diminuarea mobilităţii este o stare satisfacerea nevoii. Nu au
trecătoare şi că va putea relua mersul curând. apărut complicaţii
trombotice, complicatii
pulmonare, escare.

Diagnostic Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări

nursing

104
9. Nevoia de a Pacienta să aibă - observ starea de odihnă a pacientei (oboseală, iritabilitate) 12-01-2015
dormi, de a se un somn - observ dacă perioada de relaxare, odihnă sunt în raport cu necesităţile Somn medicamentos.
odihni corespunzător organismului 13-01-2015
Diagnostic nursing: vârstei, cantitativ - am discutat cu pacienta şi am identificat cauzele insomniei şi metodele de Somn cu treziri iniţiale
Insomnie şi calitativ 9-13 diminuare apoi somn liniştit.
Cauza: ore pe zi - încurajez pacienta pentru a-şi recăpăta echilibrul psihic 14-01-2015
- Dureri la nivelul - creez un climat de calm şi linişte Somn fiziologic fără
plăgii operatorii. - menţin condiţiile necesare somnului treziri nocturne,
Manifestări: - învăţ pacienta tehnici de relaxare odihnitor.
- ore insuficiente de - observ şi notez calitatea şi orarul somnului şi supraveghez ritmul somn-
somn cantitativ şi veghe
calitativ - administrez delegat:
Fenobarbital 1 fiolă (1f= 2 ml.) ora 20 intramuscular cu rol sedativ
- urmăresc efectul medicaţiei

Diagnostic Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări

nursing

105
10. Nevoia de a evita Pacienta să-şi - am asigurat un climat calm şi de securitate, am creat un climat de înţelegere Anxietatea s-a diminuat,
pericolele exprime empatică pacienta este încrezătoare
Diagnostic nursing: anxietatea să - răspund cu răbdare şi cu bunăvoinţă la orice întrebare explicând-i în ce cu privire la evoluţia
Anxietatea manifeste interes constau următoarele tehnici de îngrijire şi ce scop au. afecţiunii, este echilibrată
moderată pentru tehnicile - pun pacienta în legătură cu alţi pacienţi care au suferit aceeaşi intervenţie psihic.
Cauza: de combatere chirurgicală şi au o evoluţie favorabilă
- Intervenţia pentru a obţine - încurajez familia să viziteze pacienta şi să comunice cu ea, şi să o susţină
chirurgicală. echilibrul psihic. psihic
Manifestări: - explic pacientei că foarte mult contează dorinţa ei de a se face bine pentru a
- agitaţie depăşi această stare
- insomnie

106
 Diagnostic Obiectiv Intervenţiile asistentei autonome şi delegate Evaluări
nursing
11. Nevoia de a Pacienta să - explorez nivelul de cunoştinţe al pacientei privind afecţiunea şi manifestările Pacienta a recepţionat
învăţa cum să-şi dobândească ei corect informaţiile
păstreze sănătatea cunoştinţe - explic pacientei necesităţile îngrijirilor postoperatorii transmise şi are o atitudine
Diagnostic nursing: suficiente privind - de câte ori am efectuat o tehnică de îngrijire i-am explicat în ce constă şi ce pozitivă privind
Deficit de cunoştinţe perioada de scop urmăreşte promovarea sănătăţii,
Cauza: convalescenţă şi - motivez importanţa acumulării de noi cunoştinţe ajutând-o să dobândească prevenirea complicaţiilor.
- Cunoştinţe evoluţia plăgii mai multe cunoştinţe
insuficiente - conştientizez bolnavul asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea
referitoare la perioada - am făcut educaţie pentru sănătate
de convalescentă  educ pacienta privind modul de viaţă pentru a limita apariţia
Manifestari: dependenţei – continuând îngrijirile la domiciliu
-nevoie imperioasa de  evitare mersului, ortostatismul prelungit, poziţii viciase, efortul intens
a sti sau prelungit, cel puţin 2-3 săptămâni postoperator
 să alterneze perioadele de repaus cu cele de activitate
 antrenez familia în crearea unui mediu ambiant liniştit, lipsit de stres
- verific dacă pacienta a înţeles corect mesajul transmis

TABEL CU ANALIZE DE LABORATOR

Data Analiza cerută Mod de recoltare Valori obţinute Valori normale

107
 - înţeparea pulpei degetului – frotiu
Hemoglobina - prin puncţie venoasă 2 ml. sânge pe cristale de EDTA, 11,5 g% 14,7 g%
dimineaţa pe nemâncate; sau heparină, in vacuette
- prin puncţie venoasă fără stază în seringă de 2 ml. uscată –
VSH citrat de Na 3,8% şi 1,6 ml. sânge dimineaţa pe nemâncate sau 12 mm/h 5-10mm/h
system vacutainer
- se recoltează 5-10 ml. sânge venos fără substanţă
anticoagulantă dimineaţa pe nemâncate sau pe glucometru prin 86 mg% 80-120mg%
Glicemie
punctie capilara in pulpa degetului
Hematocrit - prin puncţie venoasă 2 ml. sânge pe cristale de EDTA,
40% 40-42%
dimineaţa pe nemâncate; sau vacuet heparinizat
11.ian. - se recoltează 5-10 ml. sânge venos fără substanţă
0,28 g% 0,20-0,40g%
2015 Uree sanguină anticoagulantă dimineaţa pe nemâncate
- se recoltează 2 ml. sânge venos cu substanţă anticoagulantă
Leucocite 9.500/mm3 4.000-8.000/mm3
dimineaţa pe nemâncate
- se recoltează 5-10 ml. sânge venos fără substanţă
Creatinina sanguină 1 mg% 0,6-1,3mg%
anticoagulantă dimineaţa pe nemâncate
EXAMEN DE URINĂ - se face toaleta organelor genital externe cu apa calda si pH=5 pH= 0,4-7
sapun Albumină – absentă Albumină – absentă
-se sterge cu servetel unic uscat Glucoză – absentă Glucoză – absentă
- se recoltează 100-150 ml. urină în recipiente bine spălate, Pigmenţi biliari – Pigmenţi biliari –
uscate, prin emisie spontana de urina, dimineata la trezire. absenţi absenţi
- recipientul se eticheteaza si se trimite la laborator impreuna Sediment urinar Sediment urinar
cu documentele necesare ( buletin de trimitere analize de Epitelii plate – rare Epitelii plate – rare
laborator). Leucocite – rare Leucocite – rare
108
 Hematii – absente Hematii - absente

TABEL CU MEDICAMENTE
Denumirea Mod de Doza
Mod de prezentare Eficacitate
medicamentului administrare Unică Totală
Metoclopramid f= 2ml. în perfuzie 1f/zi –ora 14 1f/zi Antiemetic
Sedativ
Fenobarbital f= 2 ml. i.m. 1f/zi – ora 20 1f/zi
Tranchilizant

Antipiretic
Algocalmin f= 2 ml. i.m. 1f la nevoie 2f/zi
analgezic

Hidratarea
Ser Fiziologic 90/00 Fl= 500 ml. în perfuzie 500 ml. 500 ml.
organismului
500 mg.
Ampicilină Fl= 500 mg. i.m. 2g/zi Antibiotic
06-12-18-24

109
Xilină 1% f= 2ml Intra rahidian 1f 1f Anestezic local

Ser glucozat 5% Fl= 500 ml. în perfuzie 1Fl 1 Fl Aport energetic

No spa
f= 2 ml. i.v. în perfuzie 2f 2f
Scobutil Antispastice
f= 1 ml. i.m. 1f 1f

Intervenţii constante – postoperatorii Evaluare

 Am asigurat condiţii de microclimat în salon prin, temperatură optimă (18-20ºC), Intervenţiile propuse au fost realizate astfel încât la
umiditate, climat de linişte, securitate, pregătirea patului, schimbarea lenjeriei de externare pacienta îşi satisface singură cele 14 nevoi
pat şi aşezarea acesteia pentru a nu produce disconfort; fundamentale, fără grade de dependenţă.
 Am recoltat probe de urină pentru examenul sumar de urină
 Am urmărit modul de satisfacere a igienei personale şi vestimentaţiei pacientei
 Am respectat regimul alimentar hiposodat
 Am supravegheat faciesul şi tegumentele pacientului;
 Am efectuat zilnic toaleta plăgii operatorii cu materiale şi instrumente sterile;
 Am urmărit şi notat zilnic în foaia de observaţie funcţiile vitale şi vegetative: P, C,
Tº, TA, scaun, diureză;
 Am asigurat igiena corporală a pacientului;
 Am respectat şi administrat tratamentul prescris de medic;

110
 Am urmărit efectul medicaţiei administrate şi am prevenit accidentele ce puteau
intervenii în timpul perfuziei.
 Am observat poziţia bolnavei şi am evitat apariţia complicaţiilor produse de
poziţionarea prelungită într-un singur mod
 Am explicat tehnicile pe înţelesul pacientei
 Am pregătit salonul pentru examenul clinic şi vizita medicală

111
 EVALUARE FINALĂ

De comun acord cu pacienta medicul a hotărât externarea ei pe data de 18 ianuarie 2015

Asistenta medicală:
- pregăteşte documentele necesare medicului
- pregăteşte pacienta şi anunţă familia asupra datei externării
Starea pacientei la externare: - vindecată chirurgical
Grad de autonomie:
- pacienta îşi poate îndeplinii independent nevoile fundamentale, dar nu are voie
să depună efort fizic intens cel puţin o lună postoperator
- se poate reintegra socio-profesional
Pacientei i se recomandă următorul plan de îngrijire:
Obiective:
1) Pacienta să cunoască şi să respecte normele de igienă. Este învăţată să poarte lenjerie de
corp curată şi să-şi efectueze toaleta pe regiuni în primele 14 zile de la externare şi este rugată să
aibă grijă de pansamente pentru ca acesta să nu se dezlipească. Pentru schimbarea pansamentului se
va prezenta la dispensarul medical teritorial.
2) Pacienta să se integreze social. Este sfătuită să facă efort fizic progresiv şi să evite
eforturile fizice intense cel puţin 2-3 săptămâni pentru evitarea apariţiei complicaţiilor
3) Pacienta să beneficieze de educaţie sanitară adecvată:
- să evite efortul fizic
- să se prezinte la control medical
- să evite stresul
- să nu recurgă la medicamente, când se îmbolnăveşte
- sa se prezinte la medic la nevoie

112
 TABEL CU MEDICAŢIA PENTRU ANESTEZIA GENERALĂ
ADMINISTRATĂ PRE ŞI POST OPERATOR
Denumirea Mod de Mod de Doza
Eficacitate
medicamentului prezentare administrare Unică Totală
- anestezic
Nesdonal Fl = 500mg. i.v. 1Fl 1Fl general folosit în
inducţie
1f 1f - miorelaxant
Lystenon F= 1 ml. i.v. - adjuvant
anestezic
1f 1f - analgezic şi
sedativ folosit în
Fentanyl F i.v. inducţia şi
menţinerea
anesteziei
1f 1f - curarizant,
Pavulon F= 4mg. i.v.
antidepolarizant
1f 1f - anestezic
Halotan 1% Fl= 250ml Inhalare
general
1f 1f - stimulent al
musculaturii
Miostin F= 1ml. i.v./i.m.
striate şi netede
intestinale
Fortral F= 4mg. i.v./i.m. 1f 1f - opioid
Oxigen – pe mască - Inhalare - - -
- soluţie pentru
hidratare
Ser glucozat 5% Fl= 500ml Perfuzie 1 Fl 1 Fl
- refacerea
volemiei
- soluţie de
vehiculare
Ser Fiziologic 9% Fl= 500ml Perfuzie 1 Fl 1 Fl
- refacerea
volemie

- antiseptic
F= 1 ml.=1
Sulfat de atropină i.v. 1f 1f -inhibator de
mg.
secreţii salivare

EVALUARE GLOBALĂ
113
 Cazul I Cazul II Cazul III

A.I. – 22 Ani C.F. – 45 Ani M.R. – 18 ani

Diagnostic medical: Diagnostic medical: Diagnostic medical:
- plagă înjunghiată antebraţ - apendicită acută catarală - apendicită acută catarală
stâng (agresiune cu un cuţit) Probleme actuale: Probleme actuale:
Probleme actuale: - durere moderată în fosa iliacă - senzaţia de vomă
- plagă sângerândă antebraţ dreaptă cu iradiere în hipogastru - insomnie
stâng - senzaţie de greaţă permanentă - dureri în fosa iliacă dreaptă cu
- durere vie la acest nivel - anxietate iradiere în membrul inferior
- impotenţă funcţională - insomnie drept
- anxietate Examene de laborator: - anxietate
Examene de laborator: HLG – Hb= 13,2g% Examene de laborator:
HLG – Hb= 13g% – Ht= 39% HLG – Hb= 11,5g%
– Ht= 40% – L= 10.000/mm3 – Ht= 40%
– L= 4.200/mm3 VSH= 17mm/1h – L= 9.200/mm3
VSH= 7mm/1h Glicemie = 115mg% VSH= 12mm/1h
Glicemie = 90mg% Uree sanguină= 20mg% Glicemie = 88mg%
TS= 3 min Creatină= 0,8 mg% Uree sanguină= 28mg%
TC= 5 min Bilireubinemia: Creatină= 1 mg%
TGP= 9UI BT= 0,8 mg%
TGO= 6UI BD= 0,1 mg%
Thymol= 3UML BI= 0,7 mg%
ZnSO4= 5USH

114
Examen urină:
pH=5
Albumină – absentă
Glucoză – absentă
Pigmenţi biliari – absenţi
Sediment urinar
Epitelii plate – rare
Leucocite – rare
Hematii – absente
Examene paraclinice:
- radiografie antebraţ stâng
Tratament:
- Penicilină
- Xilină 1%
- Algocalmin
- Fortral
- Diazepam
Starea la externare:
Vindecat chirurgical
Examen urină: Examen urină:
Albumină – absentă Albumină – absentă
Glucoză – absentă Glucoză – absentă
Pigmenţi biliari – absenţi Pigmenţi biliari – absenţi
Sediment urinar Sediment urinar
Epitelii plate – rare Epitelii plate – rare
Leucocite – rare Leucocite – rare
Hematii – absente Hematii – absente
Tratament: Tratament:
- Ampicilină - Ampicilină
- Metoclopramid - Metoclopramid
- Fenobarbital - Fenobarbital
- Xilină 1% - Xilină 1%
- Algocalmin - Algocalmin
- Ser Fiziologic 9 0/00 - Ser Fiziologic 9 0/00
- Ser glucozat 5% - Ser glucozat 5%
Starea la externare: - Papaverină
Vindecat chirurgical - Scobutil
Starea la externare:
Vindecat chirurgical
115
 CONCLUZII

Obiectivele principale care au stat la baza tratării celor trei cazuri au avut în vedere
înlăturarea manifestărilor de dependenţă şi prevenirea complicaţiilor.
Aceste deziderate au fost posibile datorită diagnosticării corecte pe baza examenului clinic şi
paraclinic.
Lucrarea de faţă a pus în evidenţă necesitatea folosirii unei anestezii corecte în intervenţiile
chirurgicale, în funcţie de vârstă, afecţiune, localizare, gravitate şi starea bolnavului.
- cazul I a prezentat o plagă tăiată la nivelul antebraţului stâng ce a necesitat toaleta plăgii şi sutura
ei, folosind o anestezie locală cu xilină 1%
- cazul II a prezentat o apendicită acută catarală pentru care s-a folosit rahianestezie cu xilină 2%
- cazul al III-lea a prezentat apendicită acută catarală la o fetiţă de 15 ani, s-a folosit anestezie
generală
Toate cele trei cazuri au avut o evoluţie bună postoperator şi s-au externat vindecat
chirurgical, pacienţii căpătând independenţă în satisfacerea nevoilor fundamentale.

116
 TEHNICI APLICATE

1. Asigur condiţii de igienă: protecţie sanitară.

Scop:prin respectarea normelor de protecţie în unităţile sanitare posibilitatea apariţiei accidentelor
de muncă şi îmbolnăvirea profesională, precum şi injecţiile şi infestările cu microorganisme
provenite de la bolnavi, transmiterea lor de la un bolnav la altul, creşte rezistenţa şi capacitatea de
muncă.
- aplicarea regulamentului privind circuitele funcţionale în unităţile sanitare, respectarea asepsiei şi
antisepsiei.
2. Asigurarea condiţiilor igienice bolnavilor internaţi
Scop: confortul, odihna şi îngrijirea bolnavilor, menţinerea tegumentelor în stare perfect curată
pentru prevenirea infecţiilor cu poarta de intrare cutanată, păstrarea igienei personale a bolnavilor.
- pregătirea patului şi accesoriile lor.
- schimbarea lenjeriei de pat a bolnavului şi protejarea acestuia cu aleze şi muşama.
- urmărirea modului de satisfacere a igienei personale şi vestimentare a pacientului.
- dezbrăcarea şi îmbrăcarea bolnavilor.
3. Planificarea la examenul medical
Scop: crearea unui climat favorabil între bolnavi şi echipa medicală pentru obţinerea cooperării lui
active; stabilirea medicaţiei după diagnosticul existent.
- pregătirea salonului pentru examenele clinice şi vizita medicală;
- pregătirea bolnavului în vederea vizitei medicale;
- participarea la examenul clinic general şi notarea în FO a indicaţiilor medicului.
4. Recoltarea probelor biologice:
Scop: cercetarea în laborator a unor constante biologice ale organismului aflat în stare patologică.
- efectuarea puncţiilor capilare, venoase
- recoltarea sângelui pentru examene hematologice şi biochimice
- recoltarea urinei pentru examenul sumar de urină
5. Administrarea medicamentelor
Scop: evoluţia stării bolnavului spre vindecare parţială sau totală
- observarea modului de respectare de către bolnav ale prescripţiilor medicale
- asigurarea circuitului medicamentelor
- administrarea medicamentelor pe cale orală parentală prin injecţii intravenoase
- efectuarea injecţiilor intramusculare

117
6. Aplicarea agenţilor fizici
Scop: accentuarea procesului de reabsorbţie (comprese reci)
- aplicarea compreselor umede
7. Hidratarea organismului
Scop: restabilirea echilibrului hidroelectrolitic al organismului
- hidratarea prin perfuzii
8. Alimentaţia bolnavului
Scop: asigurarea aparatului caloric şi energetic-calitativ şi cantitativ – necesar întreţinerii
organismului şi pentru înlesnirea procesului de vindecare.
- observarea apetitului bolnavului
- calcularea raţiei alimentare
- întocmire funcţiei de alimentaţie zilnică
- alimentarea activă a bolnavului
9. Sterilizarea instrumentelor şi materialelor folosite în activitatea medico-sanitară
Scop: realizarea procesului de asepsie prin care se previne pătrunderea germenilor patogeni în
organism.
- pregătirea instrumentarului chirurgical în vederea sterilizării
- pregătirea sondelor de cauciuc şi material plastic
- pregătirea materialului textil (halate, aleze, pături) pentru sterilizare
10. Supravegherea bolnavului
Scop: stabilirea diagnosticului şi evoluţiei bolii şi implicit stării bolnavului.
- observarea faciesului, stării psihice, a stării de conştientă a bolnavului şi reactivităţii generale
- măsurarea şi notarea tensiunii arteriale, puls, respiraţie, temperatură, diureză, înălţime şi greutate
corporală
- observarea tegumentelor şi mucoaselor bolnavului
- observarea poziţiei bolnavului şi evitarea complicaţiilor produse de poziţionarea prelungită într-un
singur loc – escare.
11. Prevenirea complicaţiilor
- schimbarea poziţiei bolnavului
- mobilizarea bolnavului
- asigurarea igienei personale
- respectarea medicaţiei şi regimului alimentar
12. Efectuarea transportului bolnavului
Scop: deplasarea bolnavilor la diferite servicii de investigaţii, diagnostic şi tratament.

118
 Tehnica efectuării oxigenoterapie
Definiţie: Este o metodă de administrare a O2 pe cale respiratorie unei persoane cu scopul
combaterii hipoxiei tisulare prin creşterea presiunii de O2 în sânge.
Tipuri de hipoxie:
- hipoxie anemică – lipsă de hemoglobină
- hipoxie hipoxică – datorită insuficientei ventilaţii
- hipoxie hipotoxică – datorită blocării respiratorii la nivelul celulelor.
- hipoxie circulatorie – datorită tulburărilor de circulaţie
Indicaţii ale oxigenoterapiei:
- intoxicaţii cu CO sau CO2;
- hipoxie circulară
- hipoxie circulatorie, stări de şoc, bolnavii anesteziaţi general până la revenirea stării de conştienţă,
lehuze, nou născuţi cu carenţe de oxigenare;
Surse O2: - staţia centrală de O2, butelie de O2 de 300 – 10.000 L
Presiunea se reglează cu reductorul de presiune (debitmetru) şi se umidifică cu ajutorul
barbotorului (6-8l/min).

119
 a- butelia de oxigen cu : 1  robinetul bombei ; 2 reductor de presiune ; 3,4  manometre ; 5
robinet de închidere ; 6  robinet de reglare a presiunii de iesire a oxigenului ;7  lant de
fixare ; b - umidificator c u :   8   o x i g e n d e l a b u t e l i e ;   9  tub spre bolnav.

Metode de administrare:
1. pe sonda sau cateter nazal
Se introduce prin nara cea mai voluminoasă, perpendicular pe planul feţei, pe o distanţă

egală cu cea de la nas la orificiul auditiv extern (tragus) aşa încât sonda să
se afle la un centimetru de valul palatin. La exterior sonda se fixează cu romplast de nas sau de
obraz.

Se poate introduce și în nară până la faringe, schimbându-se de la o nară la alta.

120
 2. pe mască de oxigen

Se administrează cu debit de 12l/minut

Se practică în anestezie etanş pe figură cu administrare de oxigen în stare pură, sub presiune.
Dezavantaje:
- dilatarea gastrică la copii şi uneori la adulţi prin insuflarea de aer în stomac
3. pe ochelari pentru oxigen

Se fixează după urechi cu două sonde de plastic care pătrund în nări.

- se recomandă la copii
4. pe aparatul de anestezie:

- în circuit închis prin intubaţia ortotraheală în operaţiile chirurgicale de lungă durată, cu

anestezie generală
121
 5. cortul de oxigen – utilizat la copii

Incidente:
a. pătrunderea gazului prin esofag duce la distensie abdominală, infiltrarea gazului la
baza gâtului, produce emfizem subcutanat datorită fisurării mucoasei
b. nu se unge cateterul cu substanţe groase deoarece există pericol de explozie şi
pneumonie
c. buteliile de oxigen se aşează pe suprafeţe speciale, orizontal pentru a evita loviturile
d. oxigenul din butelie nu se foloseşte fără manometru
În cazul utilizării prelungite a oxigenului în concentraţii mari şi la presiuni ridicate pot
apărea:
- iritarea locală a mucoasei
- congestie şi edemul alveolar
- hemoragie intra-alveolară
- atelectazie

De reţinut:
- administrarea oxigenului se face după permeabilizarea căilor respiratorii
- înainte de efectuarea tehnicii se vor lua toate măsuri de precauţie
- pe timpul administrării se va supraveghea atent pacientul şi echipamentul de
administrare

122
 BIBLIOGRAFIE

1. Dr. Mircea Constantinescu, Chirurgie şi specialităţi înrudite ,2001

2. Dr. Mihai Mihăilescu, Chirurgie pentru cadre medii ,2001

3. L. Titircă, Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistentii medicali, 2001

4. L. Titircă, Ghid de nursing, 2001

5. L.Titircă, Urgenţe chirurgicale, 2002

6. Dr. E. Proca ,Dr. I Juvara, Patologia chirurgicală, 2002

7. Dr. Arsenie, Dr. Ion Oprescu, Chirurgie, 2003

8. L. Enescu, Anatomia şi fiziologia omului, 2009

9. L Enescu, Farmacologie,2009

10.G. Constantinescu, Anestezie si terapie intensive, 1999

11.Gunter Grass, Anestezia locala,2009

12.Internet

123