1.

TEMA DE PROIECTARE
Sa se proiecteze (numai calculul electromagnetic) al unui motor asincron in constructie
orizontala, tip de protectie IP23, cu urmatoarele date nominale:

−P N =6 0 kW

−U N =380 V

−n1 =1000rot /min

-tip rotor -bobinat

M max
-alte date: =2,7
MN
2. DETERMINAREA MARIMILOR DE
CALCUL
60 f 1 60 ⋅ 50
1.1. Numarul de perechi de poli, conform relatiei (10.1), [2]: p= = =3
n1 1000

1.2. Puterea aparenta nominala, conform relatiei (10.2), [2]:

PN 60
S N= = =78 ,kVA
η cos ⁡φ 0,9⋅ 0 ,85

in care:

η=0,9 din fig. 10.1

cos ⁡φ=0,85 din fig. 10.3

1.3. T.e.m de faza, rezulta cu relatia (10.8), [2]:

E1=k E ⋅U 1=0,968 ⋅219,393=212,351 V

in care tensiunea de faza , pentru conexiunea Y , este:

U N 380
U 1= = =219,393 V ≃ 220 V
√3 √3
k E =0,968   din fig.  10.6   pentru   p=3

1.4. Puterea aparenta interioara, conform relatiei (10.13, a), [2] este:

Si=k E ⋅ S N =0,968 ⋅78 , 43=75 , 92 kVA

1.5. Curentul nominal pe faza, pentru conexiunea Y , rezulta cu relatia (10.3), [2]:

SN 75 , 92⋅103
IN= = =1 15 ,348 A
√3 U N √ 3 ⋅ 380
1.6. Factorul de forma k B si factorul de acoperire ideala a pasului polar α i, rezulta din [2]
fig.10.7, pentru o valoare estimativa (initiala) a coeficientului de saturatie magnetica
partial k sd=1,25 .

k B=1,095 ; α i=0,694
3. CALCULUL DIMENSIUNILOR
PRINCIPALE
2.1. Diametrul interior al statorului (orientativ), conform relatiei (10.21), [2]:

2 p 60 Si 3 6 60 ⋅75 , 92⋅103
D=
√3
⋅
πλ n1 C
=
√
π ⋅1,5
⋅
1000⋅190
=3 , 05195 dm=3 0 , 51 cm

in care:

C=190 J /dm3 ¿ fig. 10.8 ¿ pentru Si=84,59 kVA

li
Din (fig. 10.9) rezulta pentru λ= limitele: λ=0,62 ÷2.
τ

Se estimeaza : λ ≃1,5

2.2. Diametrul exterior al statorului, conform relatiei (10.22, a), [2], pentru prima
valoare a lui D (calculata), rezulta:

D e =k D ⋅ D=1,524 ⋅3 0 ,51=4 6 ,51 cm , in care, k D =1,524 din tabelul (10.1), [2]

Din tabelul 10.2 ,[2], se ia valoarea normalizata:

D e =500 mm=50 cm , pentru care rezulta diametrul interior D, recalculat:

De 50
D= = =32,8 cm ≃ 33 cm
k D 1,524

2.3. Pasul polar:

π ⋅ D π ⋅ 33
τ= = =17,27 cm
2p 6

2.4. Solicitarile electromagnetice A si Bδ , (fig. 10.13), [2], [7], au valorile:

A=3 4 0 A /cm
Bδ =0,6 6 T

2.5. Lungimea ideala, conform relatiei (10.13), [2]:

60 S i 60⋅75 , 92 ⋅ 103
l i= = =0.27 0 m=27 cm
k g k w α i π 2 D 2 n1 A Bδ 1,095⋅ 0,92⋅ 0,694 ⋅ π 2 ⋅0 , 332 ⋅ 1000 ⋅3 4 0 ⋅102 ⋅ 0,6 6

in care s-a estimat (orientativ), conform relatiei (10.17) , k w ≃ 0,92.

3.1. Valoarea (orientativa) a raportului λ :

 li 27
λ= = =1 ,56 , adica foarte apropiata de cea estimata in calculul diametrului
τ 17,27

D( λ=1,5)

3.2. Geometria miezului:

Deoarece lungimea masinii este mica, se foloseste un miez compact, cu canale axiale de
ventilatie.

l g =l i=l Fe =2 7 0 mm=27 cm
4. DETERMINAREA LATIMII
INTREFIERULUI
Din figura (10.14),[2], pentru D=33 cm si 2 p=6 , rezulta δ ≃ 0 ,66 mm .

Din relatia empirica (10.26), [2], rezulta:

δ ≃ 3 ( 4+ 0,7 √ D l g ) 10−2=3( 4+0,7 √33 ⋅2 7)⋅10−2=0,7 4 mm

δ 1+ δ 2 0 ,66+ 0 ,74
δ= = =0,7 03 5 mm
2 2

Din considerente mecanice si tehnologice, se adopta δ =0,8 mm.

5. INFASURAREASI CRESTATURILE
STATORULUI
5.1. Infasurarea statorului
Va fi o infasurare in doua straturi, cu bobine din conductor rotund (sarma), crestatura
fiind semiinchisa (semideschisa) de forma trapezoidala.

Forma crestaturii, modul de dispunere a conductoarelor si de izolare a bobinei in

crestatura sunt indicate in figura 1.

4.2. Numarul de crestaturi ale statorului:

Z1 =2 p ⋅m⋅ q1=6 ⋅3 ⋅ 4=72 crestaturi, in care s-a ales conform relatiilor q 1=4

4.3. Pasul dentar al statorului:

πD π ⋅ 33
t 1= = =1,4399 cm
Z1 72

se incadreaza in limitele (orientative) indicate de relatiile (10.28 , a),[2]:

1 cm<t 1< 2,5 cm, pentru masinile cu τ mic si de joasa tensiune.

5.2. Pasul infasurarii

In conformitate cu relatia (10.27) ,[2], rezulta:

5 5 5
y 1= y τ = q1= ⋅ 3⋅ 4=10 crestaturi
6 6 6

4.5. Factorul de infasurare al statorului (valoarea exacta)

Rezulta din anexa 1, tabelul 1−I ,[2]:

k W 1=0,925

4.6. Numarul de spire pe faza, conform relatiei (10.31), [2]:

k EU 1 0,968 ⋅220
w 1= = =40 , 74 spire
4 k B ⋅f 1 ⋅k W 1 ⋅ϕ 4 ⋅1,095⋅50 ⋅0,925 ⋅2 , 58⋅10−2

In care, conform relatiei (10.12):

ϕ=α i τ ⋅ l i B δ =0,694 ⋅ 0,1727⋅ 0,27 ⋅0 , 8=2 ,58 ⋅10−2 Wb

4.7. Numarul de conductoare efective dintr-o crestatura, considerand o singura cale de

curent ( a 1=1 ), conform relatiei (10.31 , a), [2] este:
 2 m 1 ⋅ a 1 ⋅ w 1 2 ⋅3 ⋅ 1⋅ 40 ,74
nC 1 = = =3 , 39 conductoare
z1 72

Se alege n c1=4 conductoare pe crestatura, ceea ce inseamna ca infasurarea va avea

bobine egale.

Se recalculeaza numarul de spire pe faza:

Z 1 ⋅ nC 1 72 ⋅ 4
w 1= = =48 spire ¿ numar intreg
2m 1 ⋅ a1 2 ⋅3 ⋅ 1

Verificarea conditiilor de simetrie ale infasurarii, [2],[7 ]:

-conform relatiei (10.32 , a), [2]:

Z1 72
= =24=¿ numar intreg
m1 ⋅ a1 3 ⋅ 1

-conform relatiei (10.33),[2]:

2p 6
= =6=¿ numar intreg
a1 1

-conform relatiei (10.34) ,[2]:

Z 1 ⋅nC 1 72 ⋅4
w 1= = =48 spire ¿ numar intreg, valoare stabilita mai sus.
2m1 ⋅ a1 2 ⋅3 ⋅1

-conform relatiei (10.35),[2]:

Z1 72
= =8 numar intreg, unde cel mai mare divizor comun al lui p=3 si Z1 =72 este
m1 ⋅ t 3 ⋅3
t=3

Verificarea incadrarii in limite a solicitarilor electromagnetice: -patura de curent,

n C 1 ⋅ I N 4 ⋅ 115, 348
conform relatiei (10.36),[2]: A= = =3 20 , 43 A /cm
a1 ⋅t 1 1 ⋅1,4399

valoare apropiata de valoarea aleasa initial ( A=3 4 0 A /cm) .

-fluxul magnetic util, pentru un pol, conform relatiei (10.38),[2]:

k E ⋅U 1 0,968 ⋅2 20
ϕ= = =2 ,19 ⋅10−2 Wb
4 k B ⋅f 1 ⋅w 1 ⋅k W 1 4 ⋅1,095⋅50 ⋅ 48 ⋅0,925
pentru care rezulta valoarea maxima a inductiei magnetice in intrefier, conform relatiei
(10.37) ,[2]:

ϕ 2,2⋅ 10−2
Bδ = = =0 , 679 T
α i τ ⋅ l i 0,694 ⋅0,1727 ⋅ 0,2 7

fata de 0,66 T aleasa initial din curbe, ceea ce inseamna ca dimensionarile pana in
aceasta etapa, sunt bine facute ( D , l i , w 1 , nc 1 )

5.3. Sectiunea conductorului

Conform relatiei (10.39),[2]:

IN 115 , 348
SCu1 = = =17 , 745 mm2
a1 ⋅ J1 1⋅6,5

in care densitatea de curent J 1=6,5 A /mm2, conform indicatiilor din ⁡[7] si de la

paragraful (10.41 , B),[2]

Sectiunea conductorului se realizeaza din n f =7 fire in paralel fiecare avand d=1,9 mm

(neizolat) si d iz =2,05 mm

Sectiunea definitiva a conductorului:

π d2 π ⋅ 1, 9 2 2
SCu1 =7 ⋅ =7 ⋅ =19,81 mm
4 4

IN 115 , 348
Densitatea definitiva de curent: J 1= = =5 , 822 A /mm2
a1 S cu1 1 ⋅19,81

4.9. Determinarea latimii constante a dintelui, se face cu relatia (10.41), [2]:

t 1 ⋅l i ⋅ B δ 1,4399 ⋅ 27 ⋅ 0 ,679
b d 1= = =0 ,686 cm≃6 , 86 mm
k Fe ⋅ l Fe ⋅ Bdadm   0,95 ⋅ 27 ⋅ 1,5

in care:

t 1 -pasul dentar; t 1=1,4399 cm;

l i -lungimea ideala a statorului; l i=2 4 cm;

Bδ -inductia in intrefier; Bδ=0,67 9 T ;

k Fe -coeficientul de impachetare; k Fe =0,95

B'dadm -amplitudinea inductiei magnetice admisibila in dinte,

B'dadm =1,5 ÷1,8 T ; se adopta : B'dadm   =1,5 T

5.4. Determinarea dimensiunilor crestaturii

trapezoidale

a)
Fig. 1. Crestatura trapezoidala pentru infasurarea statorului:

Dimensiunile crestaturii se stabilesc pe cale analitica folosind relatiile urmatoare:

-grosimea penei

h3 =3 mm

-inaltimea istmului

h0 =1 mm -grosimea izolatiei sub pana

-izolatia de crestaturi NMN

h2=1,2 mm
hizNMN =0,25 mm

-grosimea penei +¿ izolatia sub pana +¿ istmul crestaturii

h p =h3 +h2 +h 0=3+1,2+1=5,2 mm

-inaltimea ocupata de conductoare in crestatura (val. aprox.)

h1 =22 mm

-baza mare a trapezului:

π ( D+ 2h p+ 2h 1) π (330+2 ⋅ 5,2+2 ⋅ 22)

B= −bd 1 = −6,855=9,918 mm
Z1 72

-baza mica a trapezului:

π ( D+2 h p ) π (330+2 ⋅ 5,2)

b= −bd 1= −6,8 6=7,998 mm
Z1 72

-suprafata efectiva a crestaturii:

B+b 9,918+7,998
Sc = ⋅ h1= ⋅22=197,069 mm2
2 2

-numarul total de conductoare din crestatura:

ntot =nC 1 ⋅ nf 1=4 ⋅ 4=16 cond uctoare

-factorul de umplere a crestaturilor statorului: k u=( 0,5÷ 0,75)

k u=0,6

-suprafata necesara a crestaturii:

ntot d 2iz 16 ⋅ 2 , 052 2

Scr = = =112 , 066 mm
ku 0,6

-eroarea fata de valoarea necesara:

|S c −S cr| ¿
Δ Sc= ⋅100=¿ 197,069−1 12, 066∨ ⋅100=0,4 31 % ¿ Δ S c < 5 %
Sc 197,069

Obs.: Se modifica valoarea lui h1 si se refac calculele pana ce Δ S c <5 % .

-deschiderea crestaturii stator:

a s=d iz +0,5=2,05+0,5=2,55 mm

Dimensiunile finale ale crestaturii stator:

-inaltimea crestaturii:

h c1=h p +h1=5,2+22=27,2 mm

-latimea medie a crestaturii:

 B+ b 9,918+7,998
b c1 med = = =8,958 mm
2 2

5.5. Verificari necesare:

a) Inductia magnetica in jugul statorului, conform relatiei (10.45),[2]:

ϕ 2 ,19 ⋅10−2
B j 1= = =1 , 535T
2 k Fe ⋅l Fe ⋅h j 1 2 ⋅0,95 ⋅27 ⋅ 10−2 ⋅ 2,78 ⋅ 10−2

Inaltimea jugului statorului care nu are canale axiale de ventilatie este data de relatia
(10.45 , a) ,[2]:

De−D 50−33
h j 1= −hc 1= −2,72=2,78 cm
2 2
D e =440 mm=44 cm

b) Inductia magnetica aparenta in dintii statorului, cu relatia (10.46),[2]:

t 1 ⋅ li ⋅ Bδ 1,4399 ⋅27 ⋅0 , 679

B d 1= = =1 , 501≃1 , 5T
k Fe l Fe bd 0,95 ⋅27 ⋅0,6855

Cum se observa, atat B j 1=1,5 35 T cat si Bd 1=1 , 5 T se inscriu in limitele indicate in

paragraful (10.42 , B) ,[2]:

B j 1=(1,35 ÷1,55)T ; B d 1=(1,4 ÷ 1,7)T

6. INFASURAREA SI CRESTATURILE
ROTORULUI BOBINAT
5.1. Infasurarea rotorului, se alege de tip ondulat, in care, cu pas diametral, fiind
introdusa in crestaturi semideschise de forma celei indicate in figura (10.17 , b),[2]. In
acest caz, inductorul va fi izolat cu E2S, iar bobinele vor fi din semibare formale numai la
un singur capat, introducerea barelor in crestatura facandu-se pe partea frontala a
miezului, cu capatul neformat.

6.1. Numarul de crestaturi ale rotorului

z 2=2 p ⋅ m2 ⋅q2 =6 ⋅3⋅5=90   crestaturi  

in care s-a ales, pentru reducerea pierderilor de pulsatie in dintii rotorului:

q 2=q1 ±1
q 2=q 1+1=4 +1=5
a) Pasul diametral al infasurarii este:

z 2 90
y2 τ = = =15   crestaturi  
2p 6

pentru care, din anexa 1, tabelul 1−II , rezulta k w 2=0,957

b) Pasul dentar al rotorului:

π Dr π ⋅32,84
t 2= = =1,1463 cm=11,463 mm
Z2 90

in care, diametrul rotorului:

D r =D−2 δ =330−2⋅0,8=328,4 mm=32,84 cm

5.3. Numarul de conductoare efective in crestatura, se aleg conform relatiei

(10.51 , b) ,[2], pentru a avea o tensiune mai mica in rotor:

n c2=2 conductoare crestatura. 5.4. Numarul de spire pe o faza a infasurarii rotorului,

conform relatiei (10.51, a), [2], pentru a 2=1 :

z 2 n c2 90 ⋅2
w 2= = =30  spire  / faza
2ma a2 2⋅3 ⋅1

5.5. T.e.m pe o faza din rotor, rezulta cu relatia (10.51), [2]:

w2 k w 2 30⋅ 0,957
U e 2=U 20=k E U 1 ⋅ =0,968 ⋅220 ⋅ =137,26 V
w1 k w 1 48 ⋅0,925

Tensiunea intre inele, pentru conexiunea Y a infasurarii rotorului rezulta:

U 2= √ 3 U 20= √ 3 ⋅137,26=237,741V

5.6. Curentul pe o faza din rotor, conform relatiei (10.53),[2]:

m 1 w1 k w 1 3 ⋅ 48⋅ 0,925
I 2=k I I N =0,932 ⋅ ⋅115 , 34=1 66 , 243 A
m 2 w2 k w 2 3 ⋅30 ⋅0,957
k I =0,94−0,83(0,9−cos ⁡φ)=0,94−0,83(0,9−0,89)=0,932

5.7.Sectiunea conductorului infasurarii rotorului, se determina cu relatia (10.55), [2]:

I2 166 ,243
Scond2   = = =22 , 547 mm2
a2 J 2 1 ⋅7,373

A
in care, J 2=1,1 J 1=1,1 ⋅ 6,703=7,373 , iar a 2=1 ,[2], [2]
mm2
5.8. - Numarul de fire in paralel pe inaltime: n f 2=1;

 Numarul de conductoare pe latimea crestaturii: n lat  2 =2;

 Sectiunea unui conductor:

Scond  2 2 2 ,547 2
SCu2 = = =1 0 ,736 mm
n lan   2 ⋅ n f 2 2,1

Fiind o masina cu rotor bobinat si de putere mare, infasurarea rotorului va fi din

conductor de cupru profilat tip PE2S, crestatura semideschisa. Schema de izolatie a
crestaturii este prezentata in figura 2.

Fig. 2. Crestatura rotor.

−hizCu=0,45 mm

-izolatia la baza crestaturii [7]:

h izbaza   =0,4 mm
-izolatia intre straturi [7]:

hi  issrr  2=1 mm

-grosimea penei rotor [7]:

h3 r =4 mm

-dimensiunile istmului (valori recomandate) [7]:

b 02=(1 ÷3) mm
h02=(1,5 ÷2,5) mm

-inaltimea istmului rotor [7] :

h02=2 mm

-latimea istmului rotor [7]:

b 02=3 mm

-suma grosimiilor izolatiilor pe latimea crestaturii:

n c2 2
b iz2= ⋅ h izcu ⋅nlat 2 +4 ⋅ hizNMN +0,25= ⋅ 0,45 ⋅2+ 4 ⋅ 0,25+0,25=2,15 mm
2 2

-suma grosimilor izolatiilor pe inaltimea crestaturii:

hiz =2⋅ h izCu+h izbaza +h izstr 2+ h3 r +h02 +6 ⋅hizNMN

hiz =2⋅0,45+ 0,4+1+ 4+2+6 ⋅0,25+ 0,25=9,15 mm

-latimea orientativa a crestaturii [7]:

b c2=0,5⋅t 2=0,5 ⋅11,463=5,732 mm

-dimensiunea conductorului pe latimea crestaturii [7]:

bc 2−b iz2 5,732−2,15

b Cu2= = =1,791 mm
n lat   2 2

-din STAS [2],[7 ], rezulta valorile urmatoare:

SCu2 =12,3 mm2

bCu 2=1,25 mm
hCu2 =10 mm

-sectiunea echivalenta a conductorului [7]:

Scond2   =nlat  2 ⋅nf 2 ⋅ SCu2 =2⋅ 1 ⋅12,3=24,6 mm2

-latimea crestaturii [7]:

b c2=bCu2 ⋅nlat  2 +biz 2=1,25 ⋅2+2,15=4,65 mm

-inaltimea crestaturii [7]:

h c2=2 hCu 2+ hiz 2=2⋅10+ 9,15=29,15 mm

6.2. Marimi necesare la calculul reactantei

infasurarii rotor:
-deschiderea crestaturii rotor[7] :

a r=b 02=3 mm

b b 2=bCu 2 ⋅nlat 2 +nlat 2 ⋅ hizCu =1,25 ⋅2+ 2⋅ 0,45=3,4 mm

-grosimea izolatiei sub pana [7]:

h2 r =4 ⋅hizNMN +hizCu =4 ⋅0,25+ 0,45=1,45 mm

 grosimea izolatiei intre strat superior si inferior[ 7¿ :

h 4 r=hizstr 2+ hizCu =1+0,45=1,45 mm

-inaltimea totala a conductoarelor in crestatura [7]:

h1 r =hc 2−h 02−h3 r−h2 r−2 ⋅hizNMN −hizCu =29,15−2−4−1,45−2 ⋅0,25−0,45=20,75

6.3. Verificari necesare:

a) Inductia magnetica aparenta maxima in dintele rotorului (la baza acestuia, unde
sectiunea este minima), conform relatiei (10.57) ,[2]:

' t 2 l i Bδ 1,1463⋅ 2 7 ⋅ 0,67 9

Bd 2 max = = =1,71 4 T
k Fe l Fe bd 2 min 0,95 ⋅27 ⋅ 0,4778

in care, cu relatia (10.57 , a),[2], a rezultat:

π ( D r −2 hc2 ) π ( 32,84−2 ⋅ 2,915)

b d 2 min = −bc 2= −0,465=0,4778 cm=4,778 mm
Z2 90

Cum se observa, inductia magnetica maxima este in limite [2],[7 ]:

B'd 2 =(1,7 ÷ 2,2) T

b) Valoarea definitiva a densitatii de curent din infasurarea rotorului:

 I2 166 ,243 2
J 2= = =7 ,37 A / mm
a2 S Cond 2 1⋅2 2 ,547

c) Valorile rapoartelor de forma ale crestaturii:

b c2 4,65
β 1 r= = =0,406 ;   recomandat:   β=(0,35÷ 0,5)
t 2 11,463
h 29,15
β 2 r = c2 = =6,269 ;   recomandat:   β 2=(2,5 ÷ 6,5)
b c2 4,065

7. JUGUL ROTORULUI SI DIAMETRUL

INTERIOR AL ROTORULUI
6.1. Inaltimea de calcul a jugului rotor, conform relatiei (10.59),[2]:

' ϕ 2 ,19 ⋅10−2

h j 2= = =0,0316 2 m=3,1 6 2 cm=31, 6 2 mm
2 k Fe l Fe B j 2 2 ⋅0,95 ⋅ 0,27 ⋅1,35

in care s-a impus B j 2=1,35 T

B j 2=(1,1−1,5)

 diametrul canalelor axiale de ventilatie (rotunde)

d v 2=30 mm

 numarul de randuri pe canal

m v 2=1

 inaltimea reala a jugului rotoric:

h j 2=h'j 2+ 0,66 ⋅ m v2 ⋅ d v 2=31 , 62+0,66 ⋅1⋅30=51 , 42 mm

6.2. Diametrul interior al miezului feromagnetic rotoric, conform relatiei (10.60) ,[2]:

Dir =D r−2 ( hc 2 +h j 2) =32,84−2(2,915+5,1 42)=16,7 26 cm=167 , 26 mm

Din motive tehnologice, se rotunjeste diametrul interior la valoarea:

D ir =160 mm=16 cm
Rezultand urmatoarele valori recalculate:

 inaltimea reala a jugului rotoric:

D r−D ir 32,84−16
h j 2= −h c2 = −2,915=5,505 cm=55,05 mm
2 2

-inaltimea de calcul a jugului rotoric:

h'j 2=h j 2−0,66 ⋅ m v 2 ⋅ d v 2=55,05−0,66 ⋅ 1 ⋅30=35,25 mm

-inductia magnetica in jugul rotorului:

∅ 2, 19 ⋅10−2
B j 2= = =1,21 1T
2 k Fe l Fe h j 2 2 ⋅0,95 ⋅ 0,27 ⋅3,525 ⋅ 10−2

8. TENSIUNEA MAGNETOMOTOARE
(TMM) PEO PERECHE DE POLI SI
CURENTUL DE MAGNETIZARE
7.1.Tensiunea magnetica (t.m.) a intrefierului, pe o pereche de poli, conform relatiei
(10.61), [2]:

Bδ 0,67 9
U mδ =2⋅ ⋅ k c δ=2 ⋅ ⋅1,21 ⋅0,8 ⋅10−3 =1045 A
μ0 4 π ⋅10−7

in care, coeficientul lui Carter total, conform relatiei (10.61 , a), [2], este:

k c =k c 1 ⋅ k c 2=1,074 ⋅ 1,126=1,21

unde, conform relatiilor ¿, a ¿ ,[2], s-au determinat:

-pentru stator:

t1 1,4399
k c1= = =1,074 cu
t 1−γ 1 δ 1,4399−1,2409 ⋅0,08

aS 2 2,55 2
γ 1=
( ) ( )
δ
=
0,8
=1,2409
as 2,55
5+ 5+
δ 0,8

-pentru rotor:

t2 1,1463
k c2= = =1,126 cu
t 2−γ 2 δ 1,1463−1,6071 ⋅0,08
 ar 2 3 2
γ 2=
( ) ( )
δ
=
0,8
=1,6071
ar 3
5+ 5+
δ 0,8

7.2. T.m. a dintilor statorului, pentru o pereche de poli: a)latimea dintelui, conform
relatiei ( 4.13),[2]:

Bd =0,6855 cm=6,855 mm

b) inductia magnetica aparenta in sectiunea dintelui conform relatiei ( 4.21),[2]:

Bd 1=1,5 T

Pentru miezul feromagnetic statoric se foloseste tabla silicioasa laminata la rece cu

cristale neorientate, cu grosimea de 0,5 mm, izolata cu o pelicula fina de lac, rezistenta la
temperatura corespunzatoare clasei de izolatie F .

Miezul feromagnetic al rotorului va fi din aceeasi tabla, deoarece tolele rotorului se

executa din interioarele tolelor statorului.

In acest caz, pentru inductia magnetica obtinuta, Bd 1=1,5 T , se determina

H d 1 =21,123 cm ,[2], [7 ]

T.m. a dintilor statorului:

U md 1 =2 hc1 H d 1=2⋅ 2,72 ⋅21,123=114,91 A

0.1. T.m. a dintilor rotorului pentru o pereche de

poli:
a) Latimile dintelui in cele 3 sectiuni sunt:

π ( D r−2 hc 2 ) π (32,84−2⋅ 2,915)

bd2= −b c2= −0,465=0,4778 cm=4,778 mm
z2 90
π ( Dr −hc 2 ) π (32,84−2,915)
b d 2 med = −b c2= −0,465=0,5796 cm=5,796 mm
z2 90
b d 2 max =t 2 −bc 2=1,1463−0,465=0,6813 cm=6,813 mm

b) Inductiile magnetice aparente in cele trei sectiuni ale dintelui rotorului:

 t 2 l i Bδ 1,1463⋅ 27 ⋅0,67 9
B'd 2 = = =1,71 4 T
k Fe l Fe bd 2 0,95 ⋅27 ⋅ 0,4778
t 2 l i Bδ 1,1463⋅ 27 ⋅0,67 9
B'd 2 med = = =1,413 T
k Fe l Fe b d 2 med 0,95 ⋅27 ⋅0,5796
t 2 li B δ 1,1463 ⋅2 7 ⋅0,67 9
B'd 2 = = =1,20 2 T
k Fe l Fe bd 2 max 0,95⋅2 7 ⋅0,6813

Din curba de magnetizare a tablei silicioase laminata la rece, cu cristale neorientate,

folosita si pentru miezul magnetic al rotorului (anexa 2), pentru inductiile si coeficientii
dintelui obtinuti, rezulta:

H d 2 max =92,365 A /cm

H d 2 med=15,081 A /cm
H d 2 =4,94 A /cm

Valoarea medie a intensitatii campului magnetic, conform relatiei (7.36, a), este:

1 1
H d 2 = ( H d 2 max +4 H d 2 med + H d 2min )= (92,365+ 4 ⋅ 15,081+ 4,94)=26,272 A /cm
6 6

T.m. a dintilor rotorului:

U md 2=2 hd 2 ⋅ H d 2=2 ⋅2,915 ⋅26,272=153,164 A

(7.4)

Verificarea coeficientului de saturatie magnetica partial:

Cu relatia (10.18) ,[2] , rezulta:

U mδ +U md 1+U md 2 104 6 +114,91+153,164

k sd= = =1,25 6
U mδ 104 6

(7.5)

7.4. T.m. a jugului statoric pentru o pereche de poli, conform relatiei (10.65),[2] este:

U mj 1=ξ1 ⋅ L j 1 ⋅ H j 1=0,354 ⋅21,5827 ⋅24,631=188,103 A in care:

π ( D e −h j 1) π (50−2,78)
l j 1= = =2 4 , 7243 cm=2 47 , 243 mm
2p 6

H j 1=24,631 A /cm din anexa 2 pentru B j 1=1,541 T

ξ 1=0,354 din fig.10.29 pentru B j 1=1,541 T

7.5. T.m. a jugului rotoric pentru o pereche de poli, conform relatiei (10.66),[2]:

U mj 2=ξ2 L j 2 H j 2=0,513 ⋅11,26 ⋅5,127=29,622 A

in care:

π ( D ir + h j2 ) π (16+5,505)
l j 2= = =11,26 cm=112,6 mm
2p 6

H j 2 =5,127 A /cm din anexa 2, pentru B j 2=1,215 T

ξ 2=0,513 din fig.10.29 pentru B j 2=1,215 T 7.6. T.m.m. a circuitului magnetic pe o

pereche de poli, conform relatiei (10.67) ,[2]:

U mcirc =U mδ +U md 1 +U md 2+U mj1 +U mj2

U mcirc   =104 6+114,91+153,164 +188,103+29,622=1531 A

77 Curentul de magnetizare, conform relatiei (10.69),[2]:

p ⋅U mcirc 3⋅1531
I μ= = =38,306 A
0,9 ⋅m1 ⋅ w1 ⋅ k w 1 0,9⋅3 ⋅ 48⋅ 0,925

sau in procente:

Iμ 38,306
I μ %= ⋅ 100= ⋅ 100=33 , 20 %
IN 1 15 , 348

adica in limitele indicate de relatia (10.68 , b),[1], ( I μ=25 ÷ 50 % ), ceea ce inseamna ca

solicitarile magnetice si dimensiunile circuitului magnetic sunt corespunzatoare.

1. PARAMETRII INFASURARILOR
MOTORULUI ASINCRON CU ROTORUL
BOBINAT
2. A. PARAMETRII
INFASURARIISTATORULUI
Infasurarea statorului este o infasurare in doua straturi, cu bobine din conductor rotund
(,bobine moi") cu capetele de bobina rotunde(circulare) avand forma indicata in figura
3.
Fig. 3. Capatul frontal al bobinei stator.

8.1. Lungimea frontala a capatului de bobina, conform relatiei (10.73),[2]:

l f 1 =π ⋅ Rm ± 2 A=π ⋅7,7929+ 2⋅1=26,4821 cm=264,821 mm

unde:

y y t 1mel 10 ⋅ 1,5586
−Rm = = =7,7929 cm=77,929 mm cu y 1=10
2 2

π ( D+ hc 1 ) π (33+ 2,72)
t 1 med= = =1,5586 cm=15,586 mm
z1 72

− A=10 mm=1 cm din tabelul 10.7 pentru 2 p=6 8.2. Lungimea medie a unei jumatati
de spira a infasurarii statorului:

l wmed 1=l g +l f 1=2 7+26,4821=53 , 48 21 cm=53 4 , 821 mm

8.3. Rezistenta pe faza a infasurarii statorului:

L1 1 51,1508
R1=k r ρθ =1 ⋅ 1,38 ⋅ ⋅ =0,06 3 Ω in care:
SCu a 1 56 19,81 ⋅1
 k r ≃1
1 mm 2
ρθ=ρ115 =1,38 ⋅ ρ20 =1,38 ⋅
o Ω o
56 m
L1=2 w 1 l wmed 1=2 ⋅48 ⋅53 , 4 821=5134 ,28 16 cm
a1=1
S Cu =19 ,81 mm2

8.4. Permeanta geometrica specifica a scaparilor in crestatura, pentru infasurarea

statorului, conform relatiei (10.86) ,[2], pentru crestaturi trapezoidale si figurii
(10.52 , d ), [2]¿ fig. 2¿

h1 h2 3 h 3 h0 '
λ=
3b
k β+ + ( + k
b b+2 a s a s β )
22 1,2 3⋅ 3 1
λ=
3⋅7,998
⋅0,906+ + ( +
7,998 7,998⋅ 2,55 2,55
⋅ 0,875=1,907 )
unde:

1 3 1 3
k β = + k 'β= + ⋅ 0,875=0,906
4 4 4 4

2
in care, pentru ≤ β y <1,
3

y1 10
1+3 1+3
' 1+3 β y y2 12 1+3 ⋅0,833
k β= = = = =0,875
4 4 4 4

8.5. Permeanta geometrica specifica a scaparilor diferentiale se calculeaza cu relatia

(10.95),[2]. Se mentioneaza ca in acest caz, pentru masina asincrona, in scaparile
diferentiale sunt incluse si scaparile de la dinte la dinte.

t 1 ( q1 k w1 )2 ρd 1 k 01
λ d 1=0,9 ⋅ Γ d 1=0,9 14,399 ¿ ¿
kc δ

in care:

−ρd 1 ≃ 1

−k 01 se calculeaza cu relatia (10.96 , b),[2]

k a 2s 2 ,55
2
01=¿1−0,033 =1−0,033 =0,981¿
δ t1 0,8 ⋅14,399

−σ d 1=0,0062
8.6. Permeanta geometrica specifica a scaparilor de la dinte la dinte

Deoarece scaparile de la dinte la dinte au fost incluse in scaparile diferentiale calculate

anterior, se considera:

λ z 1=0

8.7. Permeanta geometrica specifica scaparilor in partile frontale, pentru infasurarea

statorului, se determina cu relatia (10.103) ,[2]:

q1 4 10
λ f 1=0,34 ⋅ ( l −0,64 ⋅ β y ⋅ τ )=0,34 ⋅
li f 1 (27 )
2 7−0,64 ⋅ ⋅17,27 =0,8 96
12

8.8. Permeanta geometrica specifica totala a infasurarii statorului, conform relatiei

(10.80) ,[2] si relatiei (10.106),[2]−¿ pentru masinile asincrone, este:

∑ λ 1=λ1 + λ d 1 + λ f 1=1,907+1,115+ 0,8 96=3 ,918

8.9. Reactanta de scapari, pe faza, a infasurarii statorului, conform relatiei

(10.79 , a) ,[2]:
2
f w1 li 50 48 2 27
X 1 =0,158 1
100 ( )( )100 p q1
⋅ ∑ λ 1=0,158 ( )( )
100
⋅
100 3⋅ 4
⋅3 , 918=0,1 6 Ω
3. B. PARAMETRII INFASURARII
ROTORULUI BOBINAT
Infasurarea rotorului bobinat este de tip ondulat, cu pas diametral din semibobine
formate numai la un singur capat(fig.10.49, c), [2], conductorul (profilat) fiind din doua
fire in paralel, fiecare fir fiind izolat in clasa F cu E2S.

8.10. Lungimea frontala a bobinei rotorului se determina prin constructia grafica, la

scara, indicata in fig.4, valorile dimensiunilor constructive folosite fiind date in tabelul
10.8

π ( D r−hc 2) π (33,84−2,2915)
t 2 med= = =1,0446 cm=10,446 mm
z2 90

Fig. 4. Capatul frontal al bobinei rotor.

-lungimea medie a capatului frontal:

y 2 τ t 2 med Rmed   15 ⋅10,446 19,85

l f 2 =2 A 2+ + =2 ⋅ 15+ + =226,214 mm
cos ⁡( α fr ) 2 0,841 2

-lungimea medie a unei spire in rotor:

l 2 med =2 ( l g +l f 2 ) =2(270+ 226,214)=9 92 , 428 mm

8.11. Lungimea pe distanta axiala a capatului frontal:

y 2 τ ⋅ t 2 med 15 ⋅10,446
l fa 2= A2 + ⋅ tg ⁡( α fr ) + Rmed 2=15+ ⋅ 0,643+19,85=85,231 mm
2 2

8.12. Rezistenta pe faza a infasurarii rotorului, se determina cu relatia ( 10.77 ) , [ 2 ] :

 w2 ⋅ l 2 med 1 30 ⋅ 9 92 , 428⋅ 10−3
R2=k r ⋅ ρθ =1⋅ 1,30 ⋅ ⋅ =0,0 28 Ω
S cond 2 a2 56 24,6 ⋅1

in care:

k r=1
1 Ω m m2
ρθ =1,38⋅
56 m
a 2=1

8.13. Permeanta geometrica specifica a scaparilor in crestatura, pentru infasurarea

rotorului, conform relatiei (10.83),[2] si fig. 3 :

h1 r−h4 r h 3 h3 r h h
λc 2 =
3 bc 2 (
⋅k βr + 2r +
b c2 b c2 +2 ar a r )
+ a 2 k γr + 4 r
4 bc 2
20,75−1,45 1,45 3 ⋅4 2 1,45
λ c2=
3 ⋅ 4,05
⋅1+ + ( + ⋅1+
4,65 5,732+2⋅3 3 4 ⋅4,65
=3,567 )
y 1r
in care conform relatiei (10.84) ,[ 2], pentru β yr = =1, s-au determinat:
y τr

1+3 β yr 1+3
k γr = = =1
4 4
1 3 1 3
k βr = + ⋅k γr = + ⋅1=1
4 4 4 4

8.14. Permeanta geometrica specifica a scaparilor diferentiale, se calculeaza similar ca la

stator, tinand cont ca in ele sunt incluse si scaparile de la dinte la dinte, se va folosi deci
metoda precisa de determinare a acestei permeante.

Astfel, conform relatiei (10.96),[2], pentru infasurarea rotorului rezulta:

t 2 ( q 2 k w 2) 2 ρd 2 k 02
λ d 2=0,9 ⋅ ⋅ d 2=0,911,463 ¿¿
kc δ

in care:

ρd 2 ≃ 1

a2r 32
k 02 ≃ 1−0,033 =1−0,033 =0,968
δ t2 0,8 ⋅ 11,463

σ d 2=6,5 ⋅10−3 =0.0065

8.5. Permeanta geometrica specifica a scaparilor de la dinte la dinte:

λ z 2=0

Conform celor mentionate la punctul precedent.

8.16. Permeanta geometrica specifica a scaparilor in partile frontale pentru infasurarea

rotorului,se determina cu relatia (10.103) ,[2]:

q2 5
λ f 2=0,34 ( lf 2 −0,64 β y τ )=0,34 (226,214−0,64 ⋅1⋅ 172.7)=0,7 28
li 2 70

8.17. Permeanta geometrica specifica totala a infasurarii rotorului, conform relatiei

(10.80) ,[2] si relatiei (10.106),[2] pentru masinile asincrone este:

∑ λ 2=λc 2 + λd 2+ λf 2=3,567+1,534+ 0,7 28=5,833

8.18. Reactanta de scapari pe faza a infasurarii rotorului bobinat, conform relatiei

(10.79 , a) ,[2]:
2
f w2 li 50 30 2 270
X σ 2=0,158 1
100 ( )( )100 p q2
∑ λ=0,158 ( )( )
100
⋅
100 3 ⋅5
⋅ 5,833=0 , 0 74 6

8.19. Parametrii rotorului in valori raportate la stator:

-Factorul de raportare, [7]:

m1 w 1 k w 1 2 3 48⋅ 0,925 2
k rap  = ( ) (
m2 w 2 k w 2
=
3 30 ⋅0,957 )
=2,393

-Parametrii raportati, conform relatiei (10.125) ,[7 ]:

R'2=R 2 k rap  =0,0 28 ⋅ 2,393=0,0 67 Ω

X 'σ 2= X σ 2 k rap  =0,074 6 ⋅2,393=0,178 Ω

8.20. Reactanta utila a circuitului de magnetizare, conform relatiei (10.105) ,[2]:

U 1−I μ X σ 1 2 20−38,306⋅ 0,159

X m≃ = =5,5 84 Ω
Iμ 38,306

8.21. Parametrii masinii, in unitati relative: -Impedanta nominala:

U 1 f 219,393
ZN = = =1,652 Ω
I 1 N 132,777

 Valorile relative ale parametrilor, conform, [7] si relatiilor (10.126), [2]:

 R1 0,06 3
r 1= = =0,03 8   u.r .  
Z N 1,652
X σ 1 0,159
¿ x σ 1= = =0,096 u .r .
Z N 1,652
X 5,569
¿ xm = m = =3,37   u.r.  
Z N 1,652

4. CALCULUL PIERDERILOR
SIRANDAMENTULUI MASINII
ASINCRONE
4.1. Pierderile principale in fier:
a) Pierderile principale in jugul statorului, cu relatia (20.1), [2]:

P j1 =k j ⋅ p j1 ⋅G j 1=1,3 ⋅5,697 ⋅71,583=530,166 W

in care: k j=1,3

1,3 1,3
f 50
P j1 =p 10
50
( )
50
⋅ B2j 1=2,4 ⋅ ( )
50
⋅1 ,5 352 =5,65 W / k j

unde:

p10/ 50=2,4 W /Kg , pentru tabla silicioasa, laminata la rece, cu cristale neorientate,
grosime 0,5 mm

π 2 π
G j 1=γ Fe ⋅ ( D ej 1−D 2ij1 ) k Fe ⋅ l Fe ⋅ 10−3=7,8 ⋅ ( 502−38 , 44 2 ) ⋅ 0,95 ⋅2 7 ⋅ 10−3=16 ,0 6 kg
4 4

kg
Cu: γ Fe =7,8
d m3

Dij 1=D+2 hc 1=33+2 ⋅2,72=38,44 cm

Dej 1=D e=50 cm=500 mm

b) Pierderile principale in dintii statorului, conform relatiei (20.2), [2]:

Pd 1 =k d pd 1 Gd 1=1,8⋅ 5,4 ⋅28,099=273,126 W

in care: k d=1,8
 1,3 1,3
f1 50
pd 1= p 10
50
( )
50
2
⋅ Bd 1=2,4 ⋅ ( )
50
2
⋅ 1 , 5 =5,4 W /kg

G d 1 =γ Fe ⋅h c1 ⋅bd 1 ⋅l Fe ⋅ k Fe ⋅ Z 1 ⋅10−3=7,8 ⋅ 2,72⋅ 0,686 ⋅2 7 ⋅0,95 ⋅ 72⋅ 10−3=2 6 , 878 kg

c) Pierderile principale totale in fier, conform relatiei (20.3) ,[2]:

P Fepr=P j1 + Pd 1=5 65 , 494+273,126=8 38 , 62W

4.2. Pierderile suplimentare in fier la functionarea

in gol:
a) Pierderile de suprafata ale statorului, conform relatiei (20.6),[2]:

t 1−as
Psupr   1=2 p
( ) t1
⋅τ ⋅l Fe ⋅ k Fe ⋅ psupr  1 ⋅ 10−4

Psupr   1=2 ⋅3⋅ ( 1,4399−0,255

1,4399 )⋅17,27 ⋅2 7 ⋅0,95 ⋅84,524 ⋅10 −4
=18 , 486 W

in care, conform relatiei (20.6 . a),[2]:

1,5
Z 2 n1
psupr   1=0,5 ⋅k 0 (
10000 ) ⋅ ( 10 ⋅ B01 t 2 )2
¿
unde: k 0=1,6, din tablelul 20.1;

B01=β 01 k c Bδ =0,21⋅1,21 ⋅0,67 9=0,173 T

β 01=
√
−14+ 196+60 ( arδ ) =−14 +√ 196+60( 0,83 ) =0,21
31 31

b) Pierderile de suprafata ale rotorului, conform relatiei (20.6),[2]:

t 2−ar
Psupr2  =2 p
( t2 )
⋅ τ ⋅l Fe ⋅k Fe ⋅ psupr   2 ⋅10−4

Psupr   2=6 ( 1,463−0,3

1,1463 )
⋅17,27 ⋅26,8 ⋅0,95⋅ 86,004 ⋅10 −4
=16,781W

in care, conform relatiei (20.6 . a),[2]:

1,5
Z1n1
psupr   2=0,5 ⋅k 0 (
10000 ) ⋅ ( 10 ⋅ B02 t 1 )2
¿
unde: k 0=1,9, din tabelul 20.1

B 02=β02 k c B δ =0,183 ⋅1,21⋅ 0,67 9=0,15

β 02=
−14+ 196+60
√ ( aδ ) = −14+ √196+ 60( 2,55
S
0,8 )
=0,183
31 31

c) Pierderile de pulsatie in dintii statorului, conform relatiei (20.7),[2]:

2 2
z2 n1 90 ⋅ 1000
Ppuls  1=k
'
0
10000 ( )
⋅ 10 ⋅B puls   1 ⋅ Gd 1=0,1 (
10000 )
⋅ 10⋅ 0,067 ⋅28,099=102,077 W

in care: k '0=0,1, pentru tole din tabla laminata la rece;

B puls 1=¿ amplitudinea pulsatiei inductiei magnetice in dinti, cu relatia (20.7. a), [2]:

γ 2⋅ δ 1,6071 ⋅0,8
B puls 1= ⋅ B d 1= ⋅1,5=0,067 T
2 t1 2 ⋅14,399

cu: γ 2=1,6071

d) Pierderile de suprafata in dintii rotorului, conform relatiei (20.7),[2]:

2 2
z1 n1 72 ⋅1000
Ppuls  2=k '
0
10000 ( )
⋅10 ⋅B puls   2 ⋅Gd 2=0,1 (
10000 )
⋅10 ⋅0,065 ⋅30,235=66,122W

in care:

γ 1⋅ δ 1,2409⋅ 0,8
Bpuls  2= ⋅ Bd 2med = ⋅1,412=0,065T ,   iar:  
2 t2 2 ⋅11,463
Gd 2=γ Fe hc 2 bd 2 med ⋅l Fe ⋅k Fe ⋅Z 2 ⋅10
−3

Gd 2=7,8⋅ 2,915⋅0,5796 ⋅26,8 ⋅0,95 ⋅90 ⋅10 =30,235 kg

−3

e) Pierderile totale in fier la functionarea in gol conform relatiei (20.9),[2]:

P Fe =PFepr + P supr  1 + Psupr   2+ P puls   1+ P puls   2

P Fe=8 38 , 62+18 , 486+16,781+102,077+66,122=10 42 W

4.3. Pierderile electrice principale la functionarea

in sarcina:
a) Pierderile in infasurarea statorului, calculate cu relatia (20.14),[2]:

Pel 1=m1 R1 I 2N =3 ⋅ 0,06 3 ⋅1 15 ,3482 =2514 W

b) Pierderile in infasurarea rotorului, calculate cu relatia (20.14) ,[2]:

Pel 2=m2 R2 I 22=3 ⋅0,0 28 ⋅1 66 , 2432=2321W

c) Pierderile electrice principale totale, conform relatiei (20.16),[2]:

Pel =Pel 1 + Pel 2=2514 +2321=4835W

9.4. Pierderile mecanice prin frecare si de ventilatie, conform relatiei (20.22), [2]:

Pmec =P fr+v + P fpe=243,626+114,479=358,105 W

in care, conform relatiei (20.23),[2]:

n1 2 1000 2
Pfr +v ≃ 0,65 ( )
1000 (
⋅ ( 0,01⋅ De )4 =0,65
1000) ⋅¿

iar, conform relatiei (20.24) ,[2], pentru masinile cu periile permanent aplicate pe inelele
colectoare:

Pfpe =μ pe ⋅ p pe ⋅S pe ⋅v i =0,17 ⋅14 ⋅103 ⋅ 45,932 ⋅ 10−4 ⋅10,466=114,479 W

unde, din tabelul 7.6 :

μ pe =0,17

p pe =14 ⋅103 Pa

I2 166,243 2 −4 2
S pe =m 2 ⋅ =3 ⋅ =13 , 299 cm =13 , 299 ⋅10 m ,   sectiunea tuturor periilor  
J pe 12,5

J pe =12,5 A/mm2

J pe =(12 ÷ 15,5) A/m m2

π ⋅ D i n π ⋅ 0,2 ⋅1000
vi = = =10,466 m/s−  viteza periferica a miezului colector  
60 60

Di=D−2 hc 2−2 h'j 2=330−2 ⋅29,15−2 ⋅35,25=200 mm

4.4. Pierderile de ventilatie datorita ventilatorului

propriu, conform relatiei (20.26) ,[2]:
QH 0,212 ⋅ 82,776
Pv = = =58,528 W
ηv 0,3
in care: η v =0,3−¿ pentru ventilator integrat in masina

(1−η) P N (1−0,9) ⋅6 0
Q= = =0 , 181 m3 / s
1,1 ⋅θaer 1,1⋅ 30
θ aer=30∘ C
H=1,1 ⋅η p ⋅ ( u 21−u22 ) =1,1⋅0,45 ⋅ ( 22 , 5152−18 , 4312 )=82,776 Pa

unde: η p =0,45

π D1 n π ⋅0,4 9 ⋅1000
u 1= = =2 5 , 656 m/s
60 60
π D2 n π ⋅0 , 400 ⋅1000
u2= = =20 , 94 m/ s
60 60
D 1 ≃ De −10=500−10=49 0 mm
D2 ≃ D 1 −2h v =4 9 0−2⋅ 45=400 mm
hv −  inaltimea paletei ventilatorului  
h v =0,09 ⋅ De =0,09 ⋅500=45 mm

9.6. Pierderile suplimentare in fir la functionarea in sarcina, se aproximeaza cu relatia

(20.28) ,[2]:

PsFe ≃0,005 ⋅ PN =0,005 ⋅60=0,3 0 kw=3 0 0 W

9.7. Pierderile suplimentare electrice la functionarea in sarcina (datorita fenomenului de

refulare a curentului) se neglijeaza, deoarece inaltimea conductorului este foarte mica.

9.8. Pierderile totale si randamentului masinii:

a) Pierderile totale:

Σ P=P Fe + Pel + P mec + P v + P sFe

Σ P=10 42+ 4835+ 358,105+58,528+3 0 0=6593,63 W

b) Randamentul masinii la functionarea nominala:

P2 PN 60
ηN = = = =0 , 901
P1 P N + Σ P 6 0+6593,63

Valoarea foarte apropiata de cea luata initial (η=0 , 901)

|η N −η|
Δ η= ⋅100=¿ 0,9−0 ,901∨ ¿ ⋅100=0 , 11 % <2 % ¿
ηN 0,9

  Eroarea impusa este   Δ η% <2 %

5. CALCULUL CARACTERISTICILOR
MOTORULUI ASINCRON CU ROTORUL
BOBINAT
10.1. Curentul de functionare in gol, conform relatiei (10.129.a), [2]:

I 0=√ I 20 a + I 2μ=√ 2 ,5882 +38 , 3062=38,39 6 A

in care:

PFe + P mec + P v + P el 0 10 42+ 358,105+ 58,528+ 280,275

I 0 a= = =2 ,634 A
m1 U 1 3⋅220

unde:

Pel 0 ≃ m 1 R1 I 2μ=3 ⋅0,064 ⋅ 38 , 3062=280,275W

10.2. Factorul de putere la functionarea in gol, conform relatiei (10.130), [2]:

 I 0 a 2,588
cos ⁡φ0= = =0,06 8
I 0 38,39 6

10.3. Curentul de scurtcircuit I 1 k, se calculeaza pentru reactantele nesaturate, deoarece,

fiind cu rotorul bobinat, motorul va porni intotdeauna cu reostat de pornire, curentul
avand valori mult mai mici ca cel de scurtcircuit la U 1 nominal.

De altfel, in cazul motorului cu rotorul bobinat, curentul si factorul de putere la

functionarea in scurtcircuit prezinta importanta in cazul scurtcircuitului de avarie, cand
rotorul se poate bloca in timp ce motorul sta conectat la retea.

a) Parametrii de scurtcircuit, conform relatiei (10.131), [2] :

Rk =c 1 R1 +c 21 R '2=1,028 ⋅0,06 3+1 , 0282 ⋅0,0 67=0,1 35 Ω

X k =c 1 X σ 1 +c 21 ⋅ X 'σ 2=1,028 ⋅0,159+1 , 0282 ⋅0,178=0,351 Ω

Xσ 1 0,159
in care : c 1=1+ X =1+ =1,028
Xm 5,569

b) Modulul curentului de scurtcircuit rotoric, conform relatiei (10.132 .b) ,[2]:

I '2 k =c 1 ⋅ I '2'k =1,028 ⋅580,164=601 ,056 A

in care:

U1 220
I '2' k = 2 2
= 2 2
=58 4 , 685 A
√ R + X √0 , 1 35 + 0 , 351
k k

c) Componentele curentului de scurtcircuit secundar, conform relatiei (10.132 . c),[2]:

-componenta activa:

I '2 ka=I '2 k ⋅cos ⁡φ2 k =596,408⋅0 , 837=2 23 ,592 A

-componenta reactiva:

I '2 kr=I '2 k ⋅ sin ⁡φ2 k =596,408 ⋅0,9 33=55 6 , 448 A

in care:

Rk 0,135
cos ⁡φ2 k ¿ = =0 , 837
√ R + X √ 0 ,1 352 +0 , 3512
2
k
2
k
Xk 0,351
sin ⁡φ2 k ¿ = =0,928
√ R k + X k √ 0 ,1 352 +0 , 3512
2 2
d) Curentul de scurtcircuit, conform relatiei (10.132.a), [2]:

2 2
I 1k ¿ √( I 0a + I '2 ka ) + ( I μ + I '2kr )
I 1k ¿

10.4. Factorul de putere la functionarea in scurtcircuit, conform relatiei (10.133), [2]:

I 0 a + I '2 ka 2 , 634+ 499 ,193

cos ⁡φk = = =0 ,67
I 1k 746 , 913

10.5. Alunecarea critica, conform relatiei (10.138) ,[2]:

c1 R'2 1,028⋅ 0,0 67

Δ m= =
' 2
√ R +(X
2
1 σ1 +c 1 X σ2 ) √ 0 , 06 32+ ¿ ¿ ¿
10.6. Cuplul maxim, conform relatiei (10.139) ,[2]:

p m1 ⋅U 21
M m=
[ √
2 c 1 ω 1 R1+ R 21+ ( X σ 1+ c 1 X '02 )
2
]
3 ⋅3 ⋅2202
M m=
2 ⋅ 1,028⋅ 2 ⋅ π ⋅50⋅¿ ¿

10.7. Alunecarea nominala, conform relatiei (10.140) ,[2]:

R'2 I '2 N 0,067 ⋅123,708

sN= = =0,038
k E U1 0,968⋅220

in care:

' m2 w2 k w1 3⋅30 ⋅ 0,957

I 2 N =I 2 =191,385 =123,708 A
m1 w1 k w1 3 ⋅ 48⋅ 0,925

5.1. Capacitatea de supraincarcare:

Mm 1632
k m= = =2,387 ; k m >2
M N 697,354

in care, conform relatiei (10.142), [2]:

60 P N 60 ⋅ 6 0 ⋅ 103
MN= = =6 21 , 429 Nm
2 π ⋅n N 2 π ⋅9 22
unde turatia nominala este:

n N =( 1−s N ) n1=(1−0,038) ⋅1000=959 rot /min

10.9. Factorul de putere nominal, conform relatiei (10.141), [2]:

I 0 a+ I '2 aN 2 ,634 +123 , 708

cos ⁡φ N = = =0 , 951
I 1N 132,792

in care, cu relatiile (10.134)si(10.135),[2]s -au calculat:

Se observa ca valoarea lui cos ⁡φ=0 ,951 este apropiata de cea aleasa initial, cos ⁡φ=0 ,85

6. TRANSPORTORUL CU BANDA
7. Notiuni generale
Transportorul cu banda este unul din cele mai raspandite tipuri de instalatii de transport
continuu. El este destinat atat pentru deplasarea sarcinilor granuloase cat si pentru
deplasarea celor individuale.

Transportorul cu banda se intrebuinteaza pentru deplasarea orizontala sau inclinata, sub

un unghi care nu trebuie sa fie mai mare decat unghiul pentru care sarcinile granuloase
sau individuale ce se deplaseaza incep sa alunece pe banda.
Banda trebuie sa asigure functionarea instalatiilor in conditii de securitate si de eficienta
economica maxima. Pentru aceasta banda transportorului trebuie sa fie flexibila,
rezistenta si durabila. Banda necesita o intindere prealabila, nu suporta incarcari unitare
prea mari, nu pot transporta materiale fierbinti si materiale chimic agresive, nu pot fi
folosite in conditii de temperatura scazuta.

Cea mai mare raspandire la transportoarele cu banda, 0 are banda textila cauciucata. Ea
se confectioneaza din straturi de panza de bumbac, unite intre ele prin vulcanizare cu
cauciuc natural sau sintetic.

Din aceasta cauza, in cazul sarcinilor individuale grele si ale celor granuloase cu bucati
mari si grele, trebuie ca indiferent de numarul straturilor cerut din conditia de
rezistenta, sa se ia mai multe straturi intermediare decat in cazul sarcinilor usoare.

Tipurile obisnuite de benzi care se confectioneaza pot functiona normal la temperaturi

medii , adica aproximativ de la −20 pana la +50 ,+60 C . Cand temperaturile sunt mai
coborate sau mai ridicate , este necesar sa se intrebuinteze tipuri speciale de benzi.

Atat din motive tehnologice cat si din cauza conditiilor de transport, benzile se
confectioneaza din bucati lungi de cel mult 120 m , astfel ca pentru un transportor cu o
lungime mai mare este nevoie ca benzile sa fie innadite la locul montarii lor. In ultima
vreme au inceput sa fie produse si la noi in tara benzi de constructie speciala care conduc
la cresterea indicatorilor de exploatare ai transportoarelor si anume:

 cu profile transversale

 cu racleti

 cu bare longitudinale si transversale, care permit marirea unghiului de inclinare a

transportului pana la 70⁰.

 Cu bordure ondulata

 Cu bordure ondulata si profile transversal

Aceste benzi de constructive speciala determina cresterea debitului transportului, in

comparative cu banda simpla.

Dezavantajul benzilor de constructive speciala il constituie costul lor ridicat ca

urmare a complexitatii procesului tehnologic de fabricatie, precum si necesitatea
unei constructii speciale a rolelor de sustinere, mai ales a celor de pe ramura de
intoarcere.

2. Structura si elementele componente

Pentru asigurarea aderenţei necesare între bandă şi tobă, precum şi pentru

asigurarea unui mers liniştit al transportorului se utilizează dispozitivul de întindere
al benzii cu greutate. Toba 7 este montată pe căruciorul 8 ce se poate deplasa în
lungul şinei 12. De căruciorul 8 este fixat cablul 9, care este trecut peste un grup de
role 10, la extremitatea cablului fiind montată greutatea 11, sub acţiunea căreia se
realizează întinderea benzii. Organele de mai sus sunt montate pe o construcţie
metalică de susţinere, fixată pe locul de utilizare prin şuruburi de ancorare.

Antrenarea tobei de acţionare se realizează cu ajutorul unui grup motor 15, cuplaj 17,
reductor 18, transmiterea mişcării de la tobă la bandă realizânduse ca urmare a
frecării dintre bandă şi tobă.

In funcţie de lăţimea sa, banda se poate sprijini în partea încărcată, pe un singur rând
de role, banda având forma plată (fig. 1 a) sau se poate sprijini pe două sau trei
rânduri de role, banda având formă de jgheab (fig.1 b şi 1 c). Unghiul de înclinare al
axelor rolelor γ1=15o30o. Pe partea inferioară neîncărcată banda se sprijină pe un
singur rând de role.

Capacitatea portantă a benzii transportoare depinde de unghiul de înfăşurare al

acesteia pe toba de acţionare, acesta variind între 180480o, în funcţie de numărul
tobelor de acţionare sau a rolelor de abatere.

Fig. 1. Transportor cu bandă

1 Carcasă evacuare 11 Contragreutate

2 Tobă acţionare 12 Cadru sistem întindere

3 Bandă 13 Suport cap întindere

4 Role superioare 14 Role inferioare

 5 Suport role 15 Motor electric

6 Pâlnie alimentare 16 Construcţie metalică

7 Tobă de întindere 17 Cuplaj

8 Cărucior 18 Reductor

9 Cablu de întindere 19Material transportat 10 Rolă de ghidare

Acţionarea transportorului se va face printro transmisie mecanică, ca în figura 2.

Fig. 2 Acţionarea transportorului

La transportorul cu banda, dispozitivele de intindere au rolul de a asigura forta de

aderenta necesara intre banda si tamburul motor, asiguranduse astfel transmisia prin
frictiune evitanduse patinarea benzii pe tambur. La transportoarele cu banda stationarea
utilizeaza dispozitive de intindere cu greutate, care pot fi verticale sau orizontale.
Avantajul intinderii cu greutate consta in mentinerea unei intinderi permanente a benzii,
indiferent de umiditate, temperatura sau de gradul de incarcare a benzii.

Transmiterea fortei de miscare la banda se face, prin frecare in timpul infasurarii benzii
pe toba de actionare, care este in pusa in miscare de rotatie de catre un motor .
Elementele componente ale actionarii sunt :

toba ( in unele cazuri sunt doua tobe )

motorul

mecanismul de transmitere dintre motor si toba .

PRESCRIPTII PENTRU TEHNICA SECURITATII MUNCII

Personalul manevrat si cel pentru executia reviziilor si reparatiilor nu au voie sasi

exercite functia fara instructaj privind protectia muncii si fara fisa de protectia muncii.

Toate piesele aflate in miscare de rotatie, usor accesibile, trebuie prevazute cu aparatori,
sau panouri de protectie. Orice interventie privind functionarea, intretinerea, revizia sau
repararea transportorului cu banda este permisa numai cand acesta se gaseste in repaus .

Se interzice functionarea transportorului cu banda cu defecte de izolatie la instalatia

electrica .

Orice interventie privind echipamentul electric al transportorului si instalatia de

alimentare se face numai de personalul calificat in aceasta specialitate.

Beneficiarul este obligat sa redacteze instructiuni speciale privind tehnica securitatii si

protectia muncii, pe care sa le afiseze in locuri vizibile, odata cu darea in exploatare a
transportorului cu banda. Aceste instructiuni trebuie revizuite si completate in timpul
exploatarii in functie de necesitatile utile .

In vederea prevenirii incendiilor si a scurtcircuitelor, este interzis a se lucra cu legaturi

improvizate la instalatia electrica a transportorului cu banda .

Masina trebuie sa fie dotata cu dispozitive de siguranta pentru prevenirea incendiilor.

Este interzis a se efectua remedieri la organele in miscare, in timpul functionarii

acestora. Remedierile se vor face numai cu motoarele oprite .