Curs 1 – Nursing în dermatologie

Semne si simptome prezente in dermatologie

Notiuni generale
Pielea este un invelis conjunctivo-epitelial, care se continua cu semimucoasele si
mucoasele cavitatilor naturale. Are o suprafata medie de 1,5-1,8 m patrati si reprezinta
aproximagtiv 1/15 din greutatea corpului.

Structura pielii: pielea este alcatuita din epiderm, derm si hypoderm (tesut celular
subcutanat – paniculul adipos)

Epidermul este stratul extern al pielii, este format din epiteliu pavimentos pluristratificat
format predominant din keratocite, a caror functie este predominant aceea de a
sintetiza keratina. Epidermul are grosimea cea mai mare pe palme si plante (1,5 mm) si
este foarte subtire la nivelul pleoapelor.

Dermul este situat imediat sub epiderm. Componenta sa principala este o proteina
fibrilara – colagenul. Cel mai gros este pe toracele posterior.

Tesutul celular subcutanat este bine reprezentat pe fese si abdomen si mai redus pe
piramida nazala si presternal.

Diagnosticul dermatologic – necesita o anamneza si o examinare atenta, precum si

efectuarea unor analize de laborator.
Dermatologia, spre deosebire de alte specialitati, are posibilitatea examinarii directe a
leziunilor. Se rcomanda examinarea sumara inainte de anamneza deoarece observatia
ofera date care sa orienteze anamneza.
Anamneza urmareste: istoricul afectiunii cutanate, antecedente personale patologice,
antecedente familiale (genetice), istoricul profesional si social (consum de alcool, fumat
etc), date epidemiologice (daca se banuieste o etiologie infectioasa), medicamentele
utilizate si efectele lor (au agravat sau au atenuat leziunile) etc.

Examenul obiectiv
Necesita o buna iluminare, de preferat naturala. Pacientul va fi examinat complet
(tegumente, mucoase, fanere), indiferent de severitatea si localizarea manifestarilor pt.
care a consultat consultul. Se vor urmari: distributia, morfologia si configuratia
leziunilor.
Leziunile cutanate sunt:
macula - modificare circumscrisa a culorii sau texturii pielii. Poate fi produsa de
vasodilatatie, de inflamatii minime, pigmenti sangvini, exces au deficit de melanina etc.

telangiectazia – dilatatia vizibila a vaselor de sange din piele

papula – modificare palpabila circumscrisa, cu diametrul mai mic de 0,5 cm. Pot fi
produse prin hiperplazie epiteliala (veruci=negi), edem epidermic (eczema), edem
dermic (urticaria), poate fi lichen plan, infiltrat inflamator dermic (sifilide), depuneri
dermice de lipide (xantoame)

nodulul – masa solida, palpabila, cu diametrul peste 0,5 cm: eritem nodos, lupus vulgar,
epitelioame (celule neoplazice prezente)

vegetatia - mase papilomatoase grupate

lichenificarea – ingrosarea epidermului si uneori si a dermului

placa – arie tegumentara elevata cu diemensiuni de minim 2 cm. Se formeaza prin

unirea unor papule sau noduli.

tumora – cresterea in dimensiuni a tesuturilor; poate fi benigna sau maligna

vezicula si bula – acumulare vizibila de lichide intra- sau subepidermic. Vezicula este mai
mica iar bula mai mare de 0,5 cm.

pustule – acumulare vizibila de puroi. Poate fi foliculara sau nefoliculara (poate fi la

radacina sau nu a unui fir de par). De obicei este o manifestare a unei infectii bacteriene
sau micotice, dar poate fi si sterila (psoriazis pustulos)

eroziunea – leziune cu pierdere de substanta; se vindeca fara cicatrice

ulceratia – leziune cu pierdere de substanta, care depaseste membrana bazala si se

vindeca cu cicatrice

fisura – pierdere de substanta liniara

excoriatia – pierdere de substanta liniara, produsa prin grataj

scuame – agregate de celule cornoase exfoliate

crusta – uscarea unei serozitati sau a unui exudat

sfacel – zona de piele necrozata

escara – zona de necroza ischemica negra, uscata

cicatricea – sechela cutanata rezultata prin inlocuirea zonei afectate de tesut fibros

atrofia – subtierea pielii

poikilodermia – asocierea unor modificari pigmentare cu atrofie si telangiectazii (apare

la batrani)

De cele mai multe ori, leziunile cutanate elementare coexista. Pentru situatiile in care
leziunile sunt numeroase se foloseste termenul de eruptie. Aceasta poate fi localizata,
diseminata sau generalizata.

Examinarea cutanata va fi completata de examenul clinic pe aparate si sisteme.

Investigatii paraclinice
1.Examenul micologic direct – se efectueaza atunci cand se suspecteaza o infectie
fungica si consta in recoltarea de produse patologice (par, scuame etc), tratarea cu
solutie de KOH 20% si examinarea la microscop
2.Examenul la lampa Wood – permite diagnosticarea unor infectii produse de unii fungi
sau bacterii
3.examen parazitologic
4.citologia – presupune recoltarea unor celule de pe fundul unei bule sau vezicule si
prepararea unui frotiu cu examinare la microscop
5.biopsia cutanata
6.imunofluorescenta
7. teste prin scarificare
8.intradermoreactiile – se realizeaza prin injectarea intradermica a unor antigene –
evidentiaza reactii de hipersensibilitate tardiva mediate celular, care - pentru
tuberculina de exemplu - se interpreteaza la 24-48 de ore