Sunteți pe pagina 1din 24

1.4.

Istoricul şi evoluţia burselor

• Premisele apariţiei şi dezvoltării pieţei de capital:


- dezvoltarea şi concentrarea schimburilor comerciale;
- dezvoltarea societăţilor pe acţiuni;
- apariţia şi dezvoltarea creditului comercial;
- organizarea şi funcţionarea bursei;
- dematerializarea tranzacţiilor.

• Pieţele de capital îşi au originile cu mult înaintea erei creştine, în perioada greco-romană.
• „asirienii au realizat primele bănci, iar grecii au inventat moneda, romanii au imaginat
primele burse de valori”.

• Romanii au organizat primul sistem bursier.


• Publicanii au înfiinţat societăţi în comandită pe acţiuni ale căror acţiuni se negociau de
către argentari în bazilici construite special în acest scop.
• Prăbuşirea Imperiului Roman a însemnat şi destrămarea primului sistem bursier pentru o
perioadă de aproximativ 500 de ani.

• Bursele, ca pieţe secundare, au început să se dezvolte începând cu anul 1100 d. Ch.

• Târgurile care se organizau periodic în marile oraşe jucau rol de „burse”.

• Dar datorită realizării unui comerţ la nivel mondial si a progreselor înregistrate, importanţa
târgurilor regionale a început să scadă ele fiind înlocuite de centre comerciale specializate .

• Denumirea de „bursă” provine de la numele unei familii de hangii din Bruges (Belgia),Van
der Burse, care avea sculptat pe frontispiciul hanului trei pungi de bani (bourses).

• Între secolele al XIII-lea şi al XVI-lea hanul ar fi servit ca loc de întâlnire a comercianţilor


care încheiau aici afaceri, negociind metale preţioase şi mai târziu hârtii de valoare.
• Prima bursă s-a înfiinţat la Anvers, în 1531, unde se negociau mărfurile sau scrisorile de
schimb, ce urmau să fie livrate ulterior încheierii tranzacţiei.

• Apoi au apărut alte centre, pe lângă cel de la Anvers: Lyon, Paris, Londra, Amsterdam, New
York.

• În secolele XVI şi XVII s-au construit clădirile ce urmau să adăpostească bursele, tot de
atunci datând şi primele regulamente de funcţionare şi de încheiere a tranzacţiilor.

• Începând cu secolul XVII, evoluţiile bursei sunt uşor de urmărit, dar din păcate, nu există
înregistrări foarte clare şi nici reguli foarte stricte.

• Pana in secolul XVIII nu exista o separare a burselor de valori de bursele de marfuri.

• În secolele XVIII şi XIX s-au pus bazele unor regulamente mai stricte de tranzacţionare şi
organizare, precum şi de afişare a informaţiilor privind tranzacţiile încheiate şi preţul
acestora.
• Tot atunci, au apărut agenţii de schimb, persoane specializate în intermedierea tranzacţiilor
bursiere.

• S-au dezvoltat burse de valori în majoritatea ţărilor europene, S.U.A. şi Japonia.

• În Anglia, prima bursă a fost inaugurată de regina Elisabeta I la 23 ianuarie 1571 sub numele
de „Royal Exchange”.

• În Franţa, prima societate pe acţiuni a fost constituită în anul 1250 de către locuitorii din
Toullouse.

• Abia la 24 septembrie 1724 se înfiinţează bursa din Paris, ulterior înfiinţându-se burse şi în
Lyon, Toulouse, Rouen, Le Havre etc.

• Împărăteasa Maria Tereza a stabilit, în anul 1771, prin decret imperial, prima delimitare a
burselor de valori de bursele de mărfuri şi a înfiinţat în anul 1773 bursa de valori din Viena.
• După Anvers, bursa înfiinţată la Amsterdam în anul 1778 deţine mai bine de
un secol rolul de cea mai importantă piaţa financiară.
• În SUA, bursa de valori şi bursele de mărfuri au apărut aproximativ în
acelaşi timp, la mijlocul secolului al XVIII-lea.
• În data de 17 mai 1792, câţiva mici investitori americani care aveau obiceiul
să se întâlnească în partea de sud a New York-ului au înfiinţat instituţia care
avea să devină cea mai mare bursă a lumii „ NYSE”.
• Mult timp, până în secolul XX, piaţa de capital internaţională s-a confundat
cu pieţele de capital naţionale: Londra, Paris, New York.
• În prezent, nr. burselor de valori trece de 100, din care 18 sunt în SUA, 11 în
Anglia, opt în Germania, şapte în Franţa. Există azi peste 60 de burse futures
şi de opţiuni răspândite în 37 de ţări.
1.5. Apariția și evoluția pieței de capital românești
 Originea burselor- comertul practicat in marile asezari comerciale si târguri in sec. XII-XIV.

 În 1840 a fost promulgat şi aplicat „Codicele de Comerţ al Ţării Româneşti”, care dedica
un capitol special schimburilor comerciale, agenţilor de schimb şi intermediarilor.

 În 1860 exista o piaţă liberă a valorilor mobiliare, a efectelor de comerţ şi valutelor.

 Bursa de Valori din Bucureşti s-a deschis oficial în data de 1 decembrie 1882, pe baza
Înaltului Decret Regal ce promulga „Legea asupra burselor, mijlocitorilor de schimb şi
mijlocitorilor de mărfuri”.

 Bursa de Valori din Bucureşti a fost creată îndeosebi pentru tranzacţionarea titlurilor cu venit
fix, dar şi a acţiunilor societăţilor agricole, industriale, comerciale, a înscrisurilor funciare
urbane şi rurale.
• Speculaţiile în afara bursei erau permise, afectand funcţionarea burselor nou înfiinţate: Bursa de Comerţ
de la Iaşi, Bursa din Bucureşti, Bursa din Galaţi şi Bursa din Brăila.

• In 1883 s-a produs prima criza bursiera, datorită imposibilităţii lichidării poziţiilor pe luna noiembrie a
anului respectiv.

• „Legea asupra burselor, mijlocitorilor de schimb şi mijlocitorilor de mărfuri” a fost modificată în anul
1886: garantarea operaţiunilor la termen cu un depozit de 15% din valoarea operaţiunii, precum şi
posibilitatea renunţării la tranzacţie după şedinţă.

• Perioada 1882-1904 nu a înregistrat activitatea bursieră preconizată.

• In 1882, existau doar 6 societati pe actiuni.

• Noua lege a bursei din anul 1904 „Legea asupra burselor de comerţ” a instituit Corporaţia bursei, a
înfiinţat Camera de Arbitraj şi a reglementat accesul la bursă.

• Această lege prevedea funcţionarea în România a următoarelor burse: la Bucureşti, o bursă de schimb şi
efecte, de cereale şi mărfuri; la Brăila, Galaţi, Constanţa, Iaşi şi Craiova câte o bursă de cereale şi
mărfuri.
• În următorul deceniu, volumul tranzacţiilor bursiere a crescut suficient de mult pentru ca
BVB să fie considerată în 1913 cea mai importantă bursă din Europa de Sud-Est.

• Ca urmare a declanşării primului război mondial, în anul 1914, Bursa de Valori din Bucureşti
a fost închisă, tranzacţiile bursiere fiind reluate în toamna anului 1918.

• Perioada 1919-1925, caracteristică pentru o „piaţă a taurului”, a adus pentru Bursa de Valori
din Bucureşti o dezvoltare accentuată, tranzacţiile derulate fiind în cea mai mare parte
speculative.

• Începând cu anul 1926, cursurile acţiunilor la bursă încep să scadă, după cei şapte ani de piaţă
în creştere urmând şapte ani de scăderi dezastruoase.

• În anul 1929, ca urmare a crahului bursier global, a fost publicată „Legea asupra burselor”
care a avut ca şi consecinţă unificarea legislativă a regimului burselor din România şi
îmbunătăţirea cadrului de reglementare în domeniul bursier.

• Această nouă lege bursieră a determinat separarea burselor: de valori şi de mărfuri.


• La Bursa de Valori din Bucureşti se negociau acţiuni şi efecte în operaţiuni „pe bani gata”.

• În anul 1932, datorită agravării crizei financiare mondiale, volumul tranzacţiilor cu acţiuni s-a
redus iar cursurile acestora au atins cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată.

• În următorii ani, până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, bursa de valori a
înregistrat un regres.
• După impunerea regimului comunist şi instaurării proprietăţii de stat din 1948, bursa de
valori a fost închisă, produsele specifice bursei (acţiuni, obligaţiuni) dispărând.

• Perioada anilor 1952-1989 reprezintă o „gaură neagră” în istoria pieţei de capital din
România.

• După 1990, au fost iniţiate mai multe reforme pentru tranziţia de la economia planificată
centralizat la economia de piaţă.

• Primul pas- Promulgarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale


• Un alt moment important a fost adoptarea Legii nr. 58/1991 privind privatizarea societăţilor comerciale, care a
pus în evidenţă necesitatea unei pieţe secundare de capital.

• În anul 1993, parlamentul a respins proiectul de lege propus de Banca Mondială pentru înfiinţarea pieţei de
capital în România.

• Au apărut şi au funcţionat jocurile de tip piramidal, cel mai celebru fiind Caritas, iar tolerarea acestora de către
autorităţi a generat confuzie în rândul populaţiei.

• Sunt adoptate două acte normative de reglementare a pieţei: O.G. nr. 18/1993 care reglementa tranzacţiile
nebursiere cu valori mobiliare şi organizarea unor instituţii de intermediere şi O.G. nr.24/1993 care reglementa
constituirea şi funcţionarea fondurilor deschise de investiţii şi a societăţilor de investiţii.

• Prima reglementare completă a pieţei de capital este adoptată în 1994: Legea nr. 52/1994 privind valorile
mobiliare şi bursele de valori, prin care se creează cadrul necesar al apariţiei instituţiilor pieţei de capital:
1.Autoritatea de supraveghere şi reglementare a pieţei de capital, CNVM;
2. BVB;
3. asociaţiile profesionale specifice - organism de autoreglementare: Asociaţia Naţională a Societăţilor de Valori
Mobiliare (ANSVM);
4. societăţi de depozitare şi societăţi de registru: Societatea Naţională de Compensare, Depozitare şi Decontare
(SNCDD), Registrul Român al Acţionarilor (RRA).
• După apariţia Legii nr. 52/1994, piaţa primară şi secundară au început să înregistreze o activitate tot mai mare.

• Prima bursă futures şi de opţiuni din România: BMFMS a fost înfiinţată în data de 14 decembrie 1994, oferind
instrumente financiare derivate specifice pentru managementul riscului.

• După o întrerupere de cinci decenii, BVB a fost reînfiinţată în anul 1995, tranzacţionarea începând în
noiembrie 1995 cu numai şase companii admise la cota bursei.

• Primul an de funcţionare a fost relativ modest d.p.d.v. al volumului tranzacţiilor (sub 15 miliarde lei ROL), însă
numărul societăţilor cotate a crescut de la 6 la 17 la sfârşitul anului 1996 şi 73 la sfârşitul lui 1997.

• Bursa de Valori Bucureşti a fost finanţată de la bugetul de stat, cu condiţia ca, în termeni de trei ani de la
înfiinţare, să ramburseze din comisioanele aplicate tranzacţiilor efectuate suma pe care a necesitat-o înfiinţarea
sa.

• În anul 1996 are loc înfiinţarea pieţei extrabursiere RASDAQ, pentru tranzacţionarea acţiunilor celor 5.700
societăţi privatizate prin Programul de Privatizare în Masă.

• RASDAQ este rezultatul direct al cooperării româno-americane pentru orientarea către sectorul privat al
instituţiilor pieţei de capital.
• Spre sfârşitul anului 1997, piaţa bursieră a intrat în declin, urmând, mersul
economiei.
• Pe lângă cauzele interne ale evoluţiei descendente, şi criza asiatică din 1997 a
determinat investitorii străini să retragă capitalurile de pe pieţele de capital
emergente.

• În a doua jumătate a anului 2000, conducerea B.V.B. a demarat un proces de


restructurare a pieţei de capital.

• În acelaşi an, intră în vigoare a un pachet legislativ ce cuprindea patru legi:


1)Legea privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele
reglementate,
2)Legea privind organismele de plasament colectiv,
3)Legea privind pieţele reglementate de mărfuri şi instrumente financiare derivate,
4)Legea privind aprobarea Statutului CNVM
• În 2002 au fost lansate şi primele oferte publice de vânzare de obligaţiuni municipale, care au
fost ulterior listate la cota Bursei de Valori Bucureşti.

• Rasdaq s-a transformat în societate pe acţiuni în anul 2003, când şi-a schimbat şi denumirea,
devenind Bursa Electronică Rasdaq (BER).

• În anul 2003, la Bursa de Valori Bucureşti, s-a listat şi tranzacţionat prima emisiune de
obligaţiuni corporative.

• La jumătatea anului 2004 a intrat în vigoare o nouă lege, Legea nr.297/2004 privind piaţa de
capital având menirea să contribuie la creşterea performanţelor pieţei, la interconectarea
acesteia cu sistemele de tranzacţionare şi compensare-decontare europene şi la diversificarea
instrumentelor tranzacţionabile pe pieţele reglementate.

• Începând cu anul 2005, piaţa de capital din România a intrat într-un proces profund de
reconstrucţie, fiind implementate directivele europene privind piața de capital.

• Bursa de Valori Bucureşti şi-a schimbat forma juridică din instituţie de interes public în
societate pe acţiuni.
• Un moment semnificativ în evoluţia pieţei de capital a ţării noastre l-a reprezentat data de 30
noiembrie 2005 când s-a hotărât fuziunea prin absorbţie a BER de către BVB.

• Cu această ocazie s-a majorat şi capitalul social al BVB, iar numărul acţionarilor a crescut de
la 67 la 71, din care 68 sunt SSIF-urile ce operează la bursă.

• S-a procedat la reducerea numărului emitenţilor listaţi pe segmentul de piaţă Rasdaq, astfel
încât numărul societăţilor tranzacţionabile s-a redus de la peste 5000 în 1996, la aproximativ
1700 în anul 2007.

• Începând cu anul 2005, investitorii au avut posibilitatea să tranzacţioneze la BVB drepturile


de preferinţă, ataşate acţiunilor nou emise cu prilejul majorărilor de capital social.

• Dacă în anul 2000 capitalizarea bursieră reprezenta doar 1,37% din PIB, în anul 2004 aceasta
ajunsese la 13,86% pentru ca în anul 2006, capitalizarea bursieră să depăşească 24% din PIB.
• În anul 2006 s-a derulat cu succes emisiunea de obligaţiuni a Băncii Internaţionale pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) în valoare de 525 mil. RON.
• Evoluţiile anului 2007 la Bursa de Valori Bucureşti denotă creşterea sensitivităţii pieţei la
procesele care au loc loc la nivel internaţional.

• Bursa de Valori Bucureşti a reuşit în anul 2007 să-şi diversifice gama de instrumente
financiare oferite.

• În luna septembrie 2007 a fost lansată la BVB piaţa la termen cu primele instrumente
derivate: contractele futures pe indicele BET si BET-FI.

• La finele anului 2007 au debutat trazacţiile cu drepturile de alocare care au însoţit acţiunile
emise de către Transgaz S.A. în cadrul ofertei publice primare iniţiale.

• Oferta Transgaz a depăşit toate recordurile stabilite anterior în România atrăgând subscrieri
totale de 1,8 miliarde euro ce au reprezentat o suprasubscriere de 28 ori a numărului de
1.177.384 acţiuni oferite.

• BMFMS a introdus o serie de inovaţii la nivelul gamei de instrumente tranzacţionate:


contractul futures pe aur (SIBGOLD) şi contractele futures pe acţiuni Rasdaq.
• Aplicarea directivelor Uniunii Europene de către toţi actorii pieţei de capital a reclamat din
partea acestora eforturi şi costuri însemnate.
• Astfel, emitenţii ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă
reglementată au trebuit să aplice Standardele Internaţionale de Raportare Financiară în baza
unei strategii graduale care s-a încheiat la finele anului 2009.

• Intermediarii pieţei de capital beneficiază de la data aderării de „paşaportul unic european”,


care oferă posibilitatea furnizorilor de servicii să opereze pe pieţele statelor membre ale
Uniunii Europene în baza autorizaţiei emise în ţara de origine, fără nici o altă autorizaţie
suplimentară

• În anul 2007 îl reprezintă au fost înregistraţi de către C.N.V.M pe baza „paşaportului unic”
358 de firme de investiţii şi instituţii de credit ale Uniunii Europene şi sucursale ale acestora
în calitate de intermediari.

• Anul 2008 a marcat tranzacţionarea titlurilor de stat la BVB şi debutul pe piaţă al fondurilor
obligatorii de pensii administrate privat, care încep procesul de administrare a resurselor
financiare mobilizate de la aderenţi.
• Indicele BET a pierdut 70,5% din valoare in 2008, cea mai mare scadere din istoria indicelui,
care a anulat cresterile indicelui din 2007, 2006 si 2005.
• Toate actiunile tranzactionate la BVB in 2008 au incheiat anul cu randamente negative, cea
mai mare scadere fiind inregistrata de singura societate de brokeraj listata la bursa: SSIF
Broker (95,25%).

• Pe fondul declansarii crizei fin. internationale, piaţa noastră de capital s-a caracterizat printr-o
volatilitate ridicată, reducerea lichidităţii şi scăderea accentuată a indicilor bursieri.

• In anul 2008, indicele BET a scazut cu 70% si capitalizarea bursiera a BVB a scazut cu 47%.

• In concordanta cu masurile anticriza de la nivel international, CNVM a initiat o serie de


masuri privind supravegherea prudentiala si dezvoltarea pietei:
1.Extinderea monitorizării entităţilor pieţei de capital ce au risc crescut.
2. Acordarea de consultanta gratuita pentru initierea ofertelor publice
3. sustinerea crearii in Romania a unei platforme de tranzacţionare pentru instrumentele
financiare foarte lichide ale emitenţilor străini.
4. Stimularea introducerii unor noi instrumente financiare
5. Implicarea CNVM in diversificarea serviciilor oferite investitorilor de către entităţile pieţei.

• Bursa de Valori Bucureşti a înregistrat un an de scădere în 2011, după stagnarea din 2010 şi
revenirile parţiale din 2009.

• In anul 2013 piata de capital din Romania a iesit din tendinta de stagnare a anilor precedenti,
multe din actiunile listate inregistrand cresteri de pret.

• Anul 2013 a mai consemnat un eveniment major pe piata de capital: infiintarea Autoritatii de
Supraveghere Financiara (ASF), organism unic de reglementare si supraveghere a pietelor
de capital, asigurari si pensii, ce preia atributiile fostelor:
- Comisii Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM),
- Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) si
- a Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
• Începând din august 2014, ASF a lansat proiectul STEAM, cu scopul de deschidere a pieţei de
capital, de eficientizare şi de facilitare a accesului investitorilor în România, pentru a depăși
statutul de piață de frontieră și a deveni piață emergentă.
• La finalul anului 2014, s-a lansat în cadrul BVB piața alternativă AERO, destinată IMM-urilor și
companiilor nou înființate.
• Legea nr. 151/2014 a acordat o perioadă de un an pentru clarificarea situaţiei emitenţilor
tranzacționați în cadrul acestei pieţe şi pentru încetarea existenţei RASDAQ.
• Activitatea pieței RASDAQ și a pieței valorilor mobiliare necotate a încetat de drept la
data de 27 octombrie 2015.

• În urma finalizării restructurării pieței RASDAQ și pieței valorilor mobiliare necotate, un
număr de 311 societăți ale căror acțiuni se tranzacționau pe piața RASDAQ sau pe piața
valorilor mobiliare necotate s-au transferat pe piața reglementată/ATS (5 pe piața
reglementată BVB, 271 pe ATS- BVB și 35 pe ATS - SIBEX.
Fuziunea BVB cu SIBEX
• În ultimul trimestru al anului 2017, Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a fuzionat prin absorbție
cu Bursa de la Sibiu, Sibex.
• În 24 februarie 2017 proiectul de fuziune BVB- SIBEX a fost semnat de către reprezentanţii
desemnaţi de Consiliile de Administraţie ale celor două societăţi.
• Unificarea celor 2 burse ar fi trebuit să aibă loc de acum zece ani, când au avut loc mai multe
discuţii.
• Din păcate, orgoliile celor aflaţi la conducerea celor două companii au împiedicat de fiecare
dată fuziunea, chiar dacă pentru piaţa de capital a României nu era tocmai normal să aibă
două burse de valori.
• Raportul de schimb dintre cele două companii este de 1 la 83, mai exact o acţiune Sibex este
evaluată la 0,43 de lei, iar una a BVB la 35,87 lei.
• În schimbul acţiunilor deţinute la SIBEX, acţionarii companiei vor primi acţiuni la BVB. Rata
de schimb, al cărei rol constă în desemnarea parităţii acţiunilor societăţilor participante la
fuziune, reprezentând suportul contabil-matematic în vederea emisiunii de noi acţiuni pentru
acţionarii SIBEX, este de 0,012, fiind calculată prin raportarea valorii de piaţă a unei acţiuni
SIBEX la valoarea de piaţă a unei acţiuni BVB.
• Dacă fuziunea ar fi avut loc în 2009-2010 când au avut loc primele discuţii mai serioase,
raportul ar fi fost mult diferit.
• Din păcate, criza nu a ocolit Sibex, iar compania a pierdut foarte mult din valoare. Pe 19
august, Sibex s-a închis definitiv.
• Puţinii participanţi rămaşi şi-au închis poziţiile de pe piaţa futures, iar pe piaţa ATS nu s-au
mai înregistrat tranzacţii în ultimele şedinţe. Piața SIBEX și-a încetat activitatea de
tranzacționare în 09.10.17.
• ASF a avizat în 05.10.17 solicitările operatorilor de piaţă Bursa de Valori Bucureşti şi SIBEX
- Sibiu Stock Exchange privind procesul de fuziune prin absorbţie dintre cele două societăţi.
• ASF a retras ulterior și autorizaţia de operator de piaţă a SIBEX şi radierea din Registrul
ASF.
• Instrumentele financiare derivate sunt retrase de la tranzactionare de pe SIBEX incepand cu
data de 19 iunie 2017. Nu au fost transferate pe BVB.
• Companiile listate pe piața ATS (24 în total) din cadrul SIBEX au fost transferati de drept in
cadrul AeRO BVB incepand cu data de 10.10.2017.
• Pe piața reglementată a SIBEX era listată Sibiu Stock Exchange SA, care după finalizarea
fuziunii și-a încetat existența.
• Așadar, în prezent, Bursa de Valori Bucuresti ofera o alternativa de finantare atat
companiilor mature, care pot atrage capital pe Piata Principala, precum si start-up-
urilor si IMM-urilor pentru care a fost creata piata AeRO. Pe ambele piete pot fi
emise actiuni si obligatiuni.
• În prezent, piața de capital din România este inclusă în categoria piețelor la
frontieră. O piață de frontieră este una cu lichiditatea scăzută, piețele de capital slab
dezvoltate, și venituri mai mici pe cap de locuitor.
• În sept. 2016 piața de capital din România a fost inclusă de către FTSE Russell pe
lista țărilor care prezintă un potențial substanțial de a trece la statutul de piață
emergentă într-un orizont de timp scurt sau mediu. Iar în sept. 2019, Agenţia FTSE
Russell, liderul mondial de clasificare a indicilor bursieri, a decis că piaţa de capital
a României va fi reclasificată de la statutul de Piaţă de Frontieră la cel de Piaţă
Emergentă Secundară, începând din luna septembrie 2020.
• Începand cu 21.09.2020, piata de capital din Romania devine piata emergenta
secundară iar Banca Transilvania, Nuclearelectrica şi surprinzător Teraplast intră în
structura indicilor FTSE Global Equity Index.
• Pe termen mediu şi lung se asteapta la un acces mai facil şi o scădere a costurilor de
finanţare a companiilor listate care se pot finanţa prin emisiuni de noi acţiuni sau
obligaţiuni.