Sunteți pe pagina 1din 9

CATEVA CONSIDERA TII PRIVIND DESFIINTAREA REGIMULUI

DE PORTO-FRANCO $I CONSECINTELE SALE ASUPRA


COMERTULUI EXTERIOR PRZN PORTUL GALA TI

Consttrr7tin ARDELEANU

Solicitat2 de negustorii locali inci in primii ani d u p i eliminarea controlului


otoman asupra colnertului exterior a1 Moldovei yi Tirii Romine$i, instaurarea
regimurilor de porturi-france semnificind scutirea de taxe va~nalea mirfurilor
-

striine care intrau in oray sau se aflau in tranzit ~i impunerea doar a produselor ce
luau drumul pietei interne - a contribuit la rapida includere a orayelor de la
Dun2rea de Jos in rutele marelui co~nerfeuropean'. Avantajele oferite de ~nediul
economic rominesc, sursi de aprovizionare cu m2rfin.i agricole cu un raport
preflcalitate superior ~i debuyeu pentru produsele industriilor occidentale,
transformaser2 portutile Briiila ~i Galati in centre ale unor illtense schitnburi
comerciale. Dupi infaptuirea Unirii Principatelor yi instituirea regi~nuluimonarhiei
constitufionale, una dintre principalele preocup2i-i ale cercurilor politice ~i
cornerciale de la Bucure~ti a devenit propiyirea economic2 a Rominiei, pas
important citre deplina independent2 a tinirului stat. fncepuse la mijlocul
deceniului opt a1 secolului al XIX-lea, nota economistul Constantin 1. BGicoianu,
,,s2 sutle un vint de emancipare economic2 peste farri", iar ,,aspirafiunile de
de~teptareindustrial5 deveniser2 puternice ~i nationali~tiiin materie de economie
I mai lnult in calcul ipoteza desfiintgrii porturilor-france 2 .
politici" I L I ~ Ltot
Autorititile guvernamentale, urmirind ,,apirarea intereselor industriale",
considerau c5 debu~eurilede la Dunirea de Jos, care contribuiseri atit de niult la
inflorirea comertului exterior rominesc, reprezentau ,,un obstacol la infiinfarea yi
prop2yirea industriei nafionale", tinzind s2 sufoce intreaga economie. Ele nu lnai
corespundeau ,.trebuinfelor iirii", iar ,,existenfa lor v5t21112toarepentru intreaga far2

' Pentru detalii in acest scns, vezi Petre Oprea, fnfijptz~irrclrcgitn~ll~~i cle p o r t ~ ~ f i a n cIcro Gulafi ji
consecin~ele1z1i irnedicrte. in ,,Studii. Revisti de istorie", Xll. nr. 7, 1959, pp. 117-127; Constantin
B u ~ e , Cor?.rt.cin;elt. i/i~edluteale infiin~iirii porto-franco ltr Gulati (1837-184/), in ,,Revista
Arhivelor", XLVIII, vol. XXXII, nr. 1, 1970, pp. 87-101; Dumitru D. RUSLI,Gheorghe Bujoreanu,
Contributii lu czu~oaJtereciinfi/l:tztirii regimzl[ui deporto:/ranc la Galafi, in ,,Danubiusn, V , 1971, pp.
155-163; C. B u ~ e ,Comerful exterior prin Galafi suh regimul de port,franc (1837-1883), B u c ~ ~ r e ~ t i ,
1976, pu.rsiin.
Constantin I . Bsicoianu, I.r~oriapolilicii nonstre ~~anzale ~i cotlierciule de lo Re,pz~lamentr,lorganic
parrrj in prezent, vol. I, B~lcure~ti, 1904, p. 179; disputele teoretice analizate la Victor Jinga, Le
concept de lihertk duns l'ideologie d t ~conznlerce ex-tirietlr de la Rou~nanieau X1.Y siPcle, in ,,Revue
Roumaine d'tiistoire", XI, nr. 3, 1972. pp. 41 5-438.
folosea numai la o lnicii partc din popi~latiunea loca13"~.Calculul artizanilor
politicii economice r o m i n e ~ t icra determinat de ,,nevoia ce o avea produciiunea
1ndigen2 de mass consumatorilor din porturile france", in conditiile in care
produsele industriei locale nu puteau concura cu mirfurile din import scutite de
taxe. lar ,,consumatorii din diverse oraSe ale firii puteau foarte lesne s i se
aprm izioneze in aceste porturi cu m5rfilrile trebuincioase, pe care s i le introduc8
dup5 aceea in far5 ca obiecte de intrebuinfare persona12 aparfiniind lorn4. Chiar eel
mai de seam5 politician romin a1 perioadei, Ion C. Britianu, considera, in anul
188 1, c5 regimul de porto-franco ,,este nurnai in avantajul a vreo c2teva case, a
vreo cAtiva oarneni cu pozitiune, mai bog5tayi; dar pentru comertul eel mic yi rnai
cu seam'? pentru comercianfii judetului este o pagub5"5. in plus, ,,scutirile ~i
contrabanda a-iunseserii s5 coste pe stat sume anuale ce se cifrau cu milioanele",
exemplul clasic in acest sens fiind oferit de C. I. B8icoianii: ,,de pild5 pentru o
blan2 scumpii, care introdus2 prin granita obiynuitii ar ti fost supus2 imei mari taxe
va~nnle,cump5riitorul 1111 pliitea nici o tax5 in porturile-france, de oare-ce putea e ~ i
imbriicat cu diinsa, declarind-o ca obiect personal"". Apoi, prin scutirea de varn5 a
miirfirrilor aduse pe ap2 ~i taxarea celor transportate pe uscat, cBile ferate romiine
erau puse irilr-o siluaiie de inferioritate fat8 de vasele comerciale strjine, cele care
dominau navigafia la gurile Dun5rii. De aici nemulfumirea celor care considerau c8
pcntru trallsportul mirfurilor erau preferate ~nijloacclestr5ine in locul drulnurilor
de fier construite cu atsta efort de statul romin7.
Aceste considerente au fost cele pe care guvernul conservator, avindu-l in
frunte pe un cunosciitor a1 Galafilor, Lasc5r Catargiu, le-a avut in vedere atunci
cind, prin tariful varnal preconizat de Legea general8 a v5milor din iunie 1874,
dorea desfiintarea porturilor-france ~i inlocuirea lor cu antrepozite pentru produsele
striine, care trebuiau infiinfate, phi3 in anul 1878, in porturile Galati, Braila,
Ismail, Giurgiu yi Turnu severing. Cum ,,inlocuirea era mai ugor de legiferat decit
de executat", printr-o lege din 17 aprilie 1878 liberalii din guvernul condus de I. C.
Br2tianu decideau aminarea datei de incetare a drepturilor de porto-franco pin5 la
1 ianuarie 1880. ins5, din nou, S-a acordat o prelungire de zece ani, statutul fiind
mentinut in privinfa porti~rilorGalafi ~i Br5ila yi chiar extins pentru debu~eurile
Tulcea, Sulina ~i constanfa". ins5, la 28 iunie 1881, S-a votat ,,Legea pentru
legislari'~magazinelor gcnerale", prin care se stabileau conditiile in care m5rfurile
puteau s5 fie depozitate in docuri sau magazine, pas important catre suprimarea

' C. B u ~ e Coniertul
, exteriorprijz Gtrlnti. pp. 185-1 86.
C. I . Biicoianu, o j ~cit.,
. p. 179.
-.
' C. Marinescu, C. Grecescu, Ion C. Briitianlr. Acte ji cuvn^rztc7ri,publicate de Rucurcgti, 1936, p.
214,
" C. I. Biicoianu, o j ~cit.,
. p. 179.
Apostol Stan, Inu'ependen/a Romdniei. Detajarea u'e pitrfa otomanii ji reatn~areade Europu, 1774-
1875, Bucure~ti.1998, p. 214.
X lntenlii in sensul limitarii privilcgiilor porturilor-france existau din anii urmatori, cum lasa s5 se
inFelea@ o not3 a Ministerului Finantelor din noieinbrie 1868 - Cf. Paul Piiltinea, Istoria orajulzti
Galuti (ie Icr originipcinci la 1918, vol. 11, Gala$ 1995, p. 109.
k.B q e . Comerprl exteriorprin Galafi, pp. 185- 186.
Desfiintrrrea regirriulrii dc porto-frtrco ri consecintcle sale 65

privilzgiului reacordat cu d o a ~un an inainte La 20 decembrie 1882, Camera a luat


in discuiie proiectul dc lcge privind suprimarea, incepiind cu I aprilie 1883, a
statutului de porto-franco pe care il aveau a9ezirile de la Dunire ~i Marea Neagri.
Propunerea lui Enlil Costinescu, care considera c i ,,timpul porturilor france este
asti-di trecut", a stiirnit protesrele reprczcntanti!or. covurluicni, nemulfumifi de
nerespectarea prevederii relative la firlali~areaconstruirii antrepozitelor. Legea a
fost votata in fomla solicitati de executiv, intrerupiindu-be astfel .,o stare de lucruri
care a adus in Roniiinia riuri de aur""'.
Abia prlli legea din 18 februarie 1883 Ministerul de Finanfe a fost autorizat
s i infiinteze un serviciu de antrepozite la Briila, Galati ~i Constanfa, cu incepere de
la 1 aprilie a c e l a ~ ian". Dificultifile cu care se reaiiza acest lucru, dar ~i intentia
autoritifilor tariste de a crea porturi libere la Reni qi Ismail, au facut ca in sesiunea
parlamelltari 1884-1885 protestele repreze~itanfilor giliteni s i continue, ei
inaintrind un proiect de lege pentru restabilirea regimului de porto-franco pentru
Galafi qi B ~ i i l a .in expunerea de motive, deputatul G. Mihiilescu a afir~natc2
,,pol.turile Galati ~i Briila, odinioari libere qi infloritoare, a s t a ~ isunt in decadenti.
Capitalurile, impreuni cu comerful cel mare, se retrag; asacerile se imput~neazi;
iritr-uli c~ib5nr. ! u h ~ ,b~d e Id acestor porturi; exportul estc nul, vaioarea
proprietiitiiur scadc, populafiunea se impufineaz5. Opiniunea public5 atribuie
aceasti stare de decadenii la cauza supri~niriiregirnului de purto-franco"". in
consecinti, se solicita reh~fiiniareazonelor libere pentru o perioadi de opt ani, timp
in care trebuiau construite docurile ~i antrepozitele necesare pistriirii produselor
destinate expoltului, ca ~i a mirfurilor venite din import.
Disc~~tiile au fost reluate in primivara anului 1885, Mihail Kogilniceariu
fiind unul dintre cei mai hotirriti apiritori ai regimului de port liber la gurile
Dunirii. Constatind ,,deprecierea proprietifilor ~i inchiderea caselor celor mai
importante de comerf, reducerea la mizerie a proprietarilor cari au v5rsat
capitalurile lor in construcfiuni ce in mai putin de jumitate de secol ail facut din
Galafi Marsilia Dunirii ~i din ambele oraqe gemine fala qi bogifia Romriniei", omul
politic liberal insista asupra avantajelor pe care statul roman le avusese de pe urma
traficului comercial derulat prin aceste porturi in perioada existenfei regimului de
port-liber". $i G. Mihiilescu analiza pierderile suferite de citre casele comerciale
locale, depi~tatulcovurluian dorind s i demonstreze, pe baza unor situatii statistice,
c i atiit veniturile generale ale tirii, tit 9i taxele \lamale percepi~te la Gala$
s c a ~ u s e r an
i de arl dupi desfiintarea porto-francului. Nesolutionarea revendicirilor
reprczentaniilor gilifeni a flcut ca pe 6 rnartie 1885 deputafii covurluieni N.
Catargi, G. Mihiilescu, C. P. Malaxa, P. Botzan qi G. Antache, toti din partidul

10
Dezbuterile Adunirrii Deputafilor, ~ e d i n t adin 20 decembrie 1882, p. 535; rnai multe detalii 13
lngrid Bahamat, Oportzwtitatea regimului de portofranco la Galafi rejlectatd in dezhuterile
par1umentar.c. d r i n do~rajutlzirtrrre u secolulzri a1 XIX-lea, in ,,I~anubius",XVII, 1907, pp. 106 sclq.
" C. B u ~ e C'omerflrl
, e,~ter.iorprirzGalafi, pp. 185-186.
1 9

" lkhlrterile rlLI~~t~Ljriii)t'j)uta~ilor,~ e d i n t adin 19 decernbrie 1884, pp. 424-325.


.,
" Mihail Kogai~i~ceanu, i-k~portprivitor la Projectul de Iege pentru reinfiitifareo port~lrilorfrance
(;crl~~(i
$ 1 BrcTili~~Bi~c~ire$ti,18x5.
66 Constuntin Ardcleunrr

aflat la putcre, s5-qi prezinte demisiile'". in acelayi an, negustorii g512feni au


intocmit un melnoriu in care ar2tau c2 reinfiintarea portului-franc devenise o
necesitate, statul trebuind s2 fac2 o serie de sacrificii ,,spre a atrage i a r i ~ iyi a se
restabili exportul pe debu~euls2~tunati~ral"'~.
In sesii~nileparlamentare urmjtoare, tnai c11 seam5 dup2 impunerea unor
noi reglementgri protectioniste prin tarifill valnal din 1886, parlamentarii de
Covurlu~,aviind sustinerea unor mari personalit2ti precum Mihail ~og2lniceanu'",
Lasc2r Catargiu, Nicolae Blaremberg $. a., au militat pentru reinstituirea porto-
fiancului la Galati ~i Br2ila ~i pentru ~neniinerealui pan2 ~ 2 n dvor fi construite
d o c u r i ~ e ' ~ .$i negustorii ~ i - a u continuat protestele, ariitsnd consecin[ele
dezastruoase pe care suprimarea privilegiului le avusese pentru economia l o c a ~ i i ' ~ .
SolicitBrile au fost ins5 respinse de majoritatea parlamentar2, fie aceasta liberali
sau conservatoare. Mai c11 seam2 c5, treptat, au fost g2site fonduri pentru initierea
construcfiei docurilor, pentru care in anii urm2tori statul a cheltuit sume
cotisiderabile'",
Analizsnd oportunitatea economic2 a desfiinprii regimului de porto-franco
pentru o r a ~ u lGalati, istoricul Constantin B u ~ eaprecia miisura drept una absolut
necesar5 pentru interesele economiei nationale, d e ~ momentul
i nu fusese poate eel
mai favorabil, in condifiile in care convenfia cu Austro-Ungaria i'unctiona incii, iar
antrepo~iteleau r5mas multi ani un simplu deziderat. Pe baza datelor statistice,
istoricul evalua in mod corect c2 in anii 1883-1885, cornparativ cu intervalul 1880-
1882, media valoric2 a comertului prin portul GalaTi a crescut cu 33 %, de unde
concluzia c2 nu putea fi astfel vorba de o diminuare a schiniburilor, cu atit mai
putin de o ruinare, ci de o sporire a rolului pe care Galatii il aveau in cadrul
importurilor ~om2niei". Opinia este de altfel in consonant5 cu p5reri susfinute in
epoc5 de cercurile guvenlamentale, care considerau, precum Dimitrie A. Sturdza,
c2 in perioada 1880-1883 importul ~i exportul Rom2niei au crescut cu ,,numain 22
%, in vreme ce acela a1 Galatilor ~i Br5ilei sporise cu 40 %. Cuni aceste opinii par
a contrazice aprecierile contemporanilor reprezentsnd cercurile de interese de la
Dunarea de Jos, ne-am propus s5 reanaliziim, pe baza datelor statistice disponibile,
efectele desfiinr2rii privilegiului de port-franc asupra comerp~luiexterior prin
portul Galati.
in anii de dup2 1875 se poate observa o cre~tere exponential2 a
importurilor in Rominia. in doar cifiva ani, valorile aproape se tripleaz5, de la
sume de circa 100 de milioane lei in 1875 qi 165 milioane lei in 1876, la peste 300

'" Dezbaterile Adundrii Dep~rtrrfilor,~ e d i n t adin 6 martir 1885, p. 129; Paraschiva Cgncea, Viafa
politicci din Konza^tiitr in primirl cfece~iiua1 independenfei de stnt, Bucure~ti,1974, p. 265.
''
I6
A4emor.iul gtililfe~iilorit1 ce.~tizr~ieuporto~frrrticului,
Galali, 1885.
C2teva detalii in acest sens, in studiul lui P, P3ltBnea, Legcitrrrile liti M Kogtilniceanu C L / orer~ul
Grrluti, in ,,Studii $i articole de istorie", XII, 1968, pp. 103-105.
17
C. Buge, Cotner/ztl exterior prin Gnlati, pp. 1 88.
I8
A4etno1.i~in chestilmeu p01~tu1z~i j?unc udresat de Canzeru de corner! din Gulafi onor Cunzerei
Legislative u Romtiniei, Galari, 1888, p. 3.
19
Ion Bulei, Atunci ccjndveacz~l.re nsjtea ... Lurnea rornrineascd (1900-1908), B u c t ~ r e ~ t1990,
i, p. 37.
20
C'. Buye, Conierpcl exterior pvin Gtrlrrti, pp. 188-1 89.
Desfiintureu regirnuliii de porto-fluco ~i consecintele sale 67

milioane lei in anii de criz5 in care S-a desG~uratriizboiul ruso-romino-turc, pentru


a se stabiliza la circa 250 milioane lei anual in intervalul 1879-1 882". Dezvoltarea
necesarului de n15rfuri strgine solicitate pe piafa romineasc5 era rezultatul a doi
factori: 1) nevoia de produse industriale, necesare fund5rii unei economii nafionale,
fapt care a Gcut ca valori impresionante s5 fie cheltuite pe rnijloace de transport,
utilaje, instalafii porti~areetc.; 2) inundarea piefei r o m i n e ~ t cu
i produsele industriei
dublei monarhii, fapt determinat de condifiile avantajoase oferite Austro-Ungariei
prin convenfia comercialri din 1875.

Evolutia come;ului exterior


rominesc in perioada 1875-1890

v--
l
Y - --P

j 206500
Import

in a c e e a ~ iperioadri, importurile prin porturile de la Diln5rea de Jos, prin


schela Galati mai cu seam5, au sc5zut aproape continuu, atit valoric, cit mai ales
procentual. IIi1p5 un total de peste 42.000.000 lei in 1875, reprezentind 41 % din
importurile Romgniei, se regreseaz5 in anul urm5tor la intr5ri in sum: de
38.000.000 lei, reprezentind ins5 ,,dear" 23 % dintre produsele achizifionate pe
piara romineasci. Criza portului moldovean continua in anii urmiitori, cind acesta
a fost din ce in ce mai pufin o ,,poartP de acces pentru produsele str5ine: 19 % in
1878, 13 % in 1880 gi ,,numaiWcirca 12 % in 1881 sau 1882". Principals cauzii o
considerim aceea c5 grosul 1n5rfurilor intrate pe piata tin5rului stat independent
urma drumul ciiilor terestre, dinspre viimile situate pe granita cu dubla monarhie.
Dorninatia produselor austro-ungare lovea astfel clar in prosperitatea
comercianfilor g5l5teni.
Anul 1883 a fost unul de maxim a1 importurilor totale ale ~ o m i n i e i ' ~ ,
dep5git cu putin abia dup5 mai bine de cinci ani. Cregterea net5 inregistrat5 fat5 de
anul 1882 este de aproximativ o treime, situafie care nu se p5streazii ins5 qi pentru
anii urmiitori, cind importul Romsniei scade la valori sub 300 milioane lei. Dupii
perioada de decadere din trecut, gi porturile de la Dunare cuno~teauo cregtere
?I
C. I. BBicoianu, op, cit., p. 187; Nicolae Sut5, Istoria comer{ului exterior ,~iU politicii co/nrrciule
rorndne~ti,Bucure~ti,1998, p. 94.
" C. B u ~ e Corner[ul
, exterior prin Galati, p. 182.
''N . SutB, op. cit., p. 95.
68 Constantin Ardeleanu

consistent5 in 1883, valorile produselor achizifionate prin Galafi ~i Br5ila creStea


CLI peste 100 %. Fat5 de intriri prin porturile Dunirii maritime (Sulina, Tulcea,
(ialati, Brliila) de 52 milioane lei in 1882 ( 1 9,5 % din totalul importurilor
rornineyti), in arlul urmitor se ajunge la o valoare de peste 107 lnilioane lei, adici
30 % din total'4. Astfel, S-ar pirea c5 beneficiile suprimirii regimului de porto-
franco erau colosale, in doar citeva luni de la intrarea in vigoare a reglementirii.
C5 ,,refacerea" prestigiului ora~uluimoldav in cadrul importurilor Rominiei este
una cu totul relativi se vede nu doar din faptul c2 in anii urmiitori valorile au
sc5zut, cit mai ales din realitatea c2 principala ,,poartiiMcomercialii a Moldovei nu
a avut iln ritm de dezvoltare comparabil cu cel al portul ,,rivalw Briiila, la unlla
urmelor yi acesta la fel de ,,afectatVde desfiinfarea privilegiului.

Evolutia importurilor prin portul Galati


in perioada 1875-1885

Consider5rn cii uyoara cregere a ponderii ora~elorde la Dun5rea de Jos in


totalul importurilor romsne~tipoate f i pus2 pe seama acelora~i cauze care le
determinaseri regresul: din anul 1883 incepe S% se producii mutafia inversi,
semnificind sporirea ponderii rolului mirfurilor britanice, germane yi franceze pe
piata romineascii, in defavoarea produselor austriece. Se beneficia treptat nu de pe
urma desfiinfirii statutului de porturi-france, ci de incercirile Romsniei de a
elimina condifiile cu totul p5guboase ale conventiei comerciale cu Austro-Ungaria.
Daci in 1882 austriecii furnizau 50 % din importurile romiine~ti~i englezii 17 %,
in 1883 produsele monarhiei bicefale pierd pufin in concurenta cu cele britanice ~i
france~e,acestea ajungind la 22 ~i 10 %, iar cele austriece la 43 %". in
anii ~lrnmitori, se va intiri rolul Angliei ~i Germaniei pe piafa romineascii2",

24
Conform situatiei statistice a importurilor Romdniei dupa punctele de intrare a marfurilor -
Comer-pi1extprror nl Ronldnrel in IR83, Bucure~ti,1884, pp. 14- 19; Ihiri'em (1 893), B u c u r e ~ t ~1894,
,
pp. 16-19
?i
S i t ~ ~ a importurilor
~ia Rominiei dup5 statele de provenienta a n~arfurilor- Ibiu'ern (1883), pp. 6-9;
Ihickn~,( 1893). pp. 4-7.
'" N . S L I ~c q~ ~,cit., p. 1 1 1; pentru detalii, cf. Paul Cernovodeanu, Anglo-Romunian Trade Re1ution.s
ht~r~t>eon 1878-1900. in ,,Revue Roilmaine d'Histoiren, t. XXIX, nr. 3-4, 1990, pp. 251-273.
ajungindu-se, pe fondul rilzboiului vamal cu Austro-Ungaria, ca ~i Braila ~i Galafii
s3 fie favorizate. 1,ilcru firesc, in conditiile in care Dunarea maritirna reprezenta
calea cea niai facil5 ~i ieftinil dinspre Anglia, Franfa ~i Germania catre ~ o m i n i a " .
C1onstat;irile sunr valabile ~i in privinia exporturilor, dezvoltarea rolului
sclielei Galatilor in totalul exporturilor ronline~tifiind una foai-te greoaie, de doar
3-4 'X pe parcursul deceniului a1 nouillea, p2n8 la un procent de 13-14 % din
produselc desf8cute de Kominia pe pielele internafionalelx.Desigur c5 o justificare
simpla ar fi faptul c5 intregul export rominesc avea de suferit, in condifiile scaderii
pretului cerealelor pe piefele internationale. ins5 in a c e e a ~ i perioadii Braila
profirase la maximum de reorientarea comertului exterior rominesc, ponderea sa
sporind de la 16 % la peste 30 O/o din totalul exporturilor Rominiei. Analizate
comparativ, evoluliile cclor doua mari porturi de la Duniirea maritimg prezinti in
perioada destiin@rii regimului de porto-franco ciiteva diferenfe majore, fapt din
care trebuie s5 dcducem c3 altcle au fost realitatile care le-au accelerat sau
ingrcunat dezvoltarea. Din acest punct de vedere, Galatii aveau o situafie cu mult
mai dificil3, pierderea bogatei regiuni agricole din sudul Basarabiei, in anul 1878,
reprezenta o grea lovitura pentru schimburile comerciale derulate prin schela
~ o l d o v e i ' ~ )Apoi,
. c3ile de comunicatie catre portul Galati erau dificile: gara era
situat5 la o mare distant5 de schel8, conectarea portului la refeaua drumurilor de
tier yi chestiunea curbei de la Rilrbo~ierau printre cele mai mari problenie ale urbei
de la Dunilre.

Evolutia exporturilor prin porturile


, Dunarii de Jos (1881-1890)

7 N r n b r n w r . w m o
m m m m m m m m m m
' 2 2 2 2 2 2 z 2 2 ' 2

Pe bunj dreptate, opozitia cercurilor politice ~i economice de la Dunarea de


Jos fat2 de desfiinfarea statutului de port-franc a fost una puternic8, d e ~ nu
i aceasta
era singura cauz2 a decaderii rolului pe care Galatii il de!ineau in comerrul exterior
17
CSci oport~lnit2tilecomerciale sunt sporite ciind se asigurs ,,accesul la transportul ieftin pe ap3, pe
~nediulcare acoper5 trei sferturi din intreaga suprafat2 a p2rniint~1lui",iar la fel de cunoscute sunt
serbitutile economice la care ,,sun[ condaninate @rile care nu ail ieyire la mare" (Alesandre J.
Stamatin, C'ommer~.eextdrieur de lu Koumat~ie,Paris, 1915 , p. 28 1 ).
'X Situatia statistic2 a export~lrilorRomgniei dup2 punctele de i e ~ i r ea marfurilor - Comer[tll exterior
a1 Romuniei in 1883, pp. 14- 19; Ibidenz (1 893). pp. 16- 19.
'0
- P. I'ilt3nea, lstot*iuornpllui Gulufi, vol. 11, p. 166.
70 Constrrntin Ardeleanu

romiinesc. Era ins5 psivilcgiul pe care localnicii il puneau in legiturii c11


dezvoltarea economicii sau edilitari a oravului in jumitatea de veac anterioarii,
opozifia giliifenilor in privi~ifaanuliirii privilegiului fiind cvasiunaniini. Era in fapt
o reactie psiliologicii far5 de o miisurii dureroasi in plan regional, totuqi beneficii
pentru situatia econoinici general5 a Romgniei. Departe de a avea o situatie
intloritoare, confruntat ~i cu o concurentii tot inai serioasii fkutii de porturile din
sudul Basarabici, Galatii incercau s i recupereze ceea ce pierduseri in i~ltimiiani, in
nici un fel nu poate fi vorba ca misura din 1883 s i fi fost una pozitivi pentru
dezvoltarea schimburilor prin porturile rom6ne~ti.insa, dupi ani de tergiversare a
apliciirii sale. ea venea intr-un moment oarecum mai favorabil, cgnd necesititile
piefei r o m i n e ~ t ierau in crevtere, crind comertul exterior se reorienta ciitre statele
Apusului ~i cind inifiativele unor comercianfi, d i s p u ~ sii
i investeascii in antrepozite
particulare, compensau lipsa unor clidiri similare construite prin grija statului
romin3'.

70
Georges D. Cioriceano, Les grandsports de In Roumanie, Paris, 1928, pp. 32-33.
Desfiintr~rctr rezimulrri rle porto-fruco si consecintele sule 71

SOME CONSIDER4 TIONS UPON THE CLOSING OF THE


FREE PORT AND ITS CONSEQUENCES UPON THE
FOREIGN TRADE THROUGH THE TOWN OF GALATI

( ABSTRA CT)

One of thc efJt!ct.s. of granting privileges of fiee ports to the Danubian


harbot:~was the transformation of Galati and Bra'ila into the centers of an intense
tt)i~de.A.v the tr~nkersqf Romanit111econornic policy Iilere more inclined to adopt
protec'tionisni, they reyartled the free ports as a threat to the immature Romanian
industrv. After ,vc7nrs of disputes, in 1883, Galafi, us well as other Romanian ports,
ceased to ben@ jkom the atlvantage that had brought its economic rise. The paper
analj~sesthe results of this fact zipon the foreign commerce of the town, as there are
opinions that it had positive consequences for the development of commerce and
navigation at the Lower Danube. The author considers that the slight increase in
the commercc through Galuti qfler. 1882 vvas mainly due to the reorietltation of
Romanian .fureign tmde, ~{ntilthen undisplrtedly dominated b,v Austria-Hzrngary,
tolvurtls the Western states. Thus, the Danzlbe route-~tayregained some of its
it?iporfnr~c'e.~llthollghthe port of Galafi still szlffered ajter the loss of the rich
region of Southern Bessarabia and because of the difJicult manner in which the
town was linked to the Romanian railway system.