Universitatea de Medicina si Farmacie „V.

Babes”
Laborator Neurologie – Medicina Generala Conf. Dr. Cecilia Rosca

NERVII CRANIENI
Sunt:
− motori
− senzitivi
− senzoriali
− vegetativi (psy)
− micşti

VII. Nervul FACIAL (mixt):

- nerv pontin
- fibrele motorii: inervează muşchii mimicii expresive, muşchii pieloşi de la nivelul scalpului
până la pielosul gâului, muşchiul stilohioidian, segmentul posterior al digastricului, şi
muşchiul scăriţei.
- ramurile senzitive: regiunea retroauriculară, conca, porţiunea exernă a conducului auditiv
extern.
-ramurile senzoriale: 2/3 anterioare ale limbii (pentru gust)
- fibre psy: glandele salivare submaxilare şi sublinguale, glandele lacrimale, arterele cefalice
Fibrele senzitivo-senzoriale şi vegetative formează nervul VII bis (intermediarul lui
Wrisberg)
Anatomie: fibrele provin din nucleul situat în calota pontină. Trec prin canalul auditiv
intern, srăbat canalul lui Fallope şi ies din craniu prin gaura silomastoidiană, părund în glanda
parotidă şi dau 2 ramuri: emporofacială şi cervicifacială.
- Examenul componentei senzitive: se examinează simeric teritoriul
senzitiv
- Examinarea senzorului gusaiv: se face uilizând soluţii sapide (dulce,
acru, amar, sărat) atingând cu un tampon de vată iniţial partea bolnavă apoi cea
sănătoasă.Se clăteşte gura după fiecare soluţie folosită.
Papilele gustative pentru dulce şi sărat sunt dispuse la vârful limbii,pentru
amar – la baza limbii , iar pentru acru- lateral.
Patologic poate apare: aguezie (abolirea gustului), hipoguezie
(diminuarea gustului), disguezie (percepţii gustative distorsionate).
- Examinarea componentei motorii :
- se cere pacientului să execue mişcări ale feţei (să încreţească fruntea, să
închidă ochii, să arate dinţii) .
Leziunea nervului facial determină paralizie facială PERIFERICĂ:
-la inspecţie: asimetrie facială cu ştergera pliurilorşi şanţurilor fiziologice ale
hemifeţei (ştergerea pliurilor frontale, a şanţului naso-genian şi naso-labial)
- comisura bucală este coborâtă
Universitatea de Medicina si Farmacie „V. Babes”
Laborator Neurologie – Medicina Generala Conf. Dr. Cecilia Rosca

-clipitul este abolit, ochiul larg deschis (lagoftalmie), pleoapa inferioară

răsfrântă înapoi (ectropism), lacrimile curg pe obraz (epiforă), apare semnul lui
Charles Bell: la solicitarea închiderii ochiului, globul ocular deviază în sus şi în
afară descoperind mult sclerotica.
- pacientul nu poate încreţi fruntea, nu poate închide ochiul, la arătarea dinţilor
orificiul bucal ia forma unei rachete, ovalul fiind tras de partea sănătoasă.
- tulburări în pronunţarea labialelor (b, m, p)
-tulburări de masticatie cu acumularea alimentelor în vestibul
- uneori hiperacuzie
- reflex corneean abolit
- asimetria facială se accentuează la râs, plâns, vorbit
Paralizia facială CENTRALĂ:
-interesează ½ inferioară a hemifeţei (neuronii care inervează ½ superioară a
feţei primesc şi fibre încrucişate de la fascicolul geniculat controlateral)
- apare în leziuni ale fascicolului geniculat corticofacial
-paralizia este situată de partea opusă leziunii; se însoţeşte de un deficit motor
de aceeaşi parte
- clinic, pacientul poate închide ochii, poate încreţi fruntea, dar nu poate face
abducţia comisurii bucale.Şanţul naso-genian este şters, comisura bucală este
căzută
-asimetria facială este atenuată Când pacientul vorbeşte asimetria se
accentuează.
Sechele ale paraliziei faciale:
-hemispasmul facial: contracţii musculare repetate, închiderea ochilor determină
şi contracţia orbicularului buzelor
- sindromul “lacrimilor de crocodil”: hiperlacrimaţie când bolnavul se
alimentează datorită regenerării aberante a fibrelor salivare după paralizia
facială.

VIII.Nervul ACUSTICO- VESTIBULAR (senzorial):

- origine pontină
- are două componente : acustică şi vestibulară
- stimuli: vibraţiile sonore pentru componenta acustică şi mişcările capului pentru
componenta vestibulară

- Anatomie:
a) nervul acustic:
-protoneuron :în ganglionul lui Corti .Axonii acestora ies din stemporalului prin canalul
auditiv intern (unde au rapoarte cu nervii VII, VII bis şi vestibular)
- deutoneuron: în punte (nucleii acustici lateral şi medial)
- al III-lea neuron: în ggl. geniculaţi interni şi tuberculii cvadrigemeni posteriori (coliculii
inferiori)
-al IV-lea neuron: în lobul temporal, prima circumvoluţiune temporală Herschel, ariile 41,42
Brodmann
Universitatea de Medicina si Farmacie „V. Babes”
Laborator Neurologie – Medicina Generala Conf. Dr. Cecilia Rosca
b) nervul vestibular:
- receptori situaţi în utriculă şi saculă canalele semicirculare; protoneuronul se află în ggl. lui
Scarpa. Axonii lor formează nervul vewstibular care trece prin conductul auditiv intern
-deutoneuron: nucleii vestibulari din planşeul ventriculului IV
- prezintă conexiuni cu arhicerebelul, substanţa reticulată, nucleii oculomotori, MS, cortex
(ariiitemporale şi parietale)
Examinarea nervului ACUSTICse face prin:
-1. acumetrie fonică : se examinează separat pentru fiecare ureche prin vorbire
şoptită care normal este percepută de la 5-6m.Scăderea auzului pentru vocea
şoptită denotă leziuni ale urechii externe sau medii.
-2. acumetrie instrumentală: Diapazonul (64-128 Hz)pus în vibratie sau ceasul
se va apropia de conductul auditiv extern apreciindu-se comparativ distanţa de
la care pacientul cu ochii închişi percepe vibraţiile diapazonului sau bătăile
ceasului.
- 3. audiometrie: cu ajutorul unui audiometru, în funcţie de auzul pacientului se
desenează o curbă numită audiogramă
Modificări patologice ale auzului:-tulburări de tip deficit
- tulburări de tip iritativ
a) tulburări de tip deficit: hipoacuzie (scăderea acuităţii auditive), anacuzie sau
surditate (abolirea acuităţii auditive), hiperacuzie (exagerarea auzului).
Hiperacuzia poate apare în migrene, aură epileptică, graviditate., pareza
facială periferică.
După sediul leziunii surditatea poate fi :
-de transmisie (otogenă)-în leziuni ale urechii externe şi medii
-de percepţie (neurogenă)- în leziuni ale organului Corti, nervului auditiv,
căilor auditive centrale
Pentru diferenţierea surdităţii de transmisie de cea de percepţie se
folosesc următoarele probe:
-proba Weber: Se aplică diapazonul pe vertex. În mod normal vibraţiile sunt
percepute bilateral.În surditatea de transmisie vibraţiile sunt percepute de partea
urechii afectate (Weber lateralizat).Weber este lateralizat de partea sănătoasă în
leziunile de percepţie.
-proba Schwabach: diapazonul în vibraţie se plasează pe vertex. În mod normal
vibraţiile se percep aproximativ 20 de secunde. Percepţia vibraţiilor mai puţin
de 20 de secunde apare în surditatea de percepţie. Percepţia vibraţiilor mai mult
de 20 de secunde apare în surditatea de transmisie.
-proba Rinné: Se aplică diapazonul în vibraţie pe mastoidă.După ce pacienul
încetează să perceapă vibraţiile pe cale osoasă, se aşează diapazonul în dreptul
pavilionului urechii şi se notează durata percepţiei aeriene a vibraţiilor. Proba
este pozitivă dacă transmisia aeriană este mai mică decât cea osoasă (surditate
de transmisie)
b)tulburări de tip iritativ:
- acufene: senzaţii subiective de ţiuituri (tinitus), zgomote, pocnituri, uruit. Apar
în otite medii şi externe, nevrite acustice toxice, TCC, HIC.
Universitatea de Medicina si Farmacie „V. Babes”
Laborator Neurologie – Medicina Generala Conf. Dr. Cecilia Rosca

- halucinaţii auditive: percepţii anormale de cuvinte, fraze, melodii. Apar în

tumori de lob temporal, epilepsie temporală.
- perceperea pulsaţiilor arteriale apare în anevrisme de arteră carotidă,
angioame.
Normal circulaţia sângelui nu produce zgomot în urechi fiind amortizată de
elasticitatea pereţilor arteriali.

Examinarea nervului VESTIBULAR cuprinde:

-testul Romberg
-proba braţelor întinse
-examinarea nisagmusului
-proba mersului
În leziunile vesibulare apar următoarele simpome:
- verijul = senzaţie subiectivă de rotaţie a obiectelor din jur apărută brusc
la schimbarea poziţiei corpului sau capului.În forme grave orosaismul ese
imposibil.Este acompania de simpome vegeaive ca: greţuri, vărsături, paloare,
transpiraţii, lipotimie.
-tulburări de tonus muscular reprezentate de deviaţii tonice ale membrelor
şi trunchiului. Se pun în evidenţă la proba Romberg, proba deviaţiei braţelor
întinse, proba mersului în stea.
-nistagmusul = este o mişcare involuntară , ritmică şi sincronă a globilor
oculari la privirea laterală sau verticală.
Pentru examinarea nistagmusului bolnavul este invitat să urmărească
indexul examinatorului care se va deplasa în plan orizontal de la stânga la
dreapta şi în plan vertical de sus în jos.
Nistagmografia este o metodă de înscriere grafică a nistagmusului.
În funcţie de direcţie, nistagmusul poate fi orizontal, vertical sau
rotator.Se va indica direcţia nistagmusului după direcţia în care se face mişcarea
rapidă a globilor oculari.
Fiziologic nistagmusul poate apare la privirea extremă laterală, la privirea
unor obiecte în mişcare,etc
Probe vestibulare provocate: proba rotatorie, proba calorică, proba
galvanică .

Clinic există două tipuri de sindrom vestibular: periferic şi central.

1.Sindromul vestibular periferic (armonic):
-în leziuni vestibulare şi ale nervului vestibular
-toate semnele clinice indică vestibulul lezat (este armonic)
-vertijul este intens, însoţit de exprimate manifestări vegetative
-tulburările de echilibru sunt constante
-nisagmusul ese unidirecţional
-frecven însoţit de acufene, hipoacuzie
2.Sindromul vestibular central (disarmonic):
Universitatea de Medicina si Farmacie „V. Babes”
Laborator Neurologie – Medicina Generala Conf. Dr. Cecilia Rosca

-în leziuni ale nucleilor vestibulari şi căilor vestibulare centrale

-vertijul este de intensitate scăzută
-tulburările de echilibru nu sunt sistematizate
-nistagmusul este multidirecţional sau vertical

IX.Nervul GLOSOFARINGIAN (mixt):

- nerv bulbar
- fibrele motorii provin din nucleul ambiguu şi inervează: muşchii stilofaringian, stiloglos,
constrictor superior al faringelui.
-fibrele senzitive se termină în nucleul solitar şi asigură sensibilitatea lojei aamigdaliene,
faringelui, feţei posterioare a vălului palatin
-fibrele senzoriale se termină în nucleul solitar şi asigură sensibilitatea gustativă a 1/3
posterioare a limbii (pentru gustul amar)
- fibrele vegetative inervează glandele parotide. (psy)
Leziunile nervului glosofaringian determină:
-disfagie pentru solide
-hipoestezie sau anestezie în regiunea faringiană şi 1/3 posterioare a limbii cu
tulburări de gust la acest nivel
-reflexul faringian este diminuat sau abolit (lipsa constricţiei faringelui la
atingerea mucoasei faringiene)
-semnul cortinei al lui Vernet: devierea peretelui faringian de partea sănătoasă
când bolnavul spune vocalele “e” sau “a”

X. Nervul vag (pneumogastric) (mixt):

-nerv bulbar
-fibrele motorii îşi au originea în nucleul ambiguu şi inervează muşchii constrictor mijlociu şi
inferior al faringelui, muşchii nvălului palatului(ridicătorul vălului, muşchiul uvulei,
faringopalatinul), muşchii laringelui şi corzile vocale.
-fibrele visceromotorii provin din nucleul dorsal al vagului şi inervează parasimpatic
musculatura netedă a organelor din torace şi abdomen (bronhii, aparat digestiv, zona cardio-
aortică)
-fibrele senzitive se termină în nucleul solitar şi asigură sensibilitatea faringelui, peretelui
posterior al conductului auditiv extern, o mică regiune cutanată retroauriculară
-fibrele viscero-senzitive se termină în nucleul dorsal al vagului şi aduc informaţii de la
viscerele toraco-abdominale
Nervii IX, X şi XI părăsesc craniul prin gaura ruptă posterioară.

Leziunile de nerv X:
-în leziuni unilaterale apar - hemiparalizia vălului palatin cu căderea, hipotonia
şi devierea luetei spre partea sănătoasă
Universitatea de Medicina si Farmacie „V. Babes”
Laborator Neurologie – Medicina Generala Conf. Dr. Cecilia Rosca

- tulburări de deglutiţie pentru lichide

- voce nazonată , bitonală
-reflex velopalatin diminuat sau abolit(atingerea
vălului nu determină ridicarea lui de partea leziunii)
-hipo sau anestezie în zonele inervate de vag

XI.Nervul SPINAL (accesor) (motor):

-origine bulbospinală;fibrele cu origine bulbară provin din nucleul ambiguu; fibrele cu

origine spinală provin din C1-C5
-iese din craniu prin gaura ruptă posterioară şi se împarte în două ramuri:
-internă :conţine fibre bulbare , se uneşte cu vagul şi inervează muşchii laringelui
-externă: conţine fibre spinale şi inervează muşchii sternocleidomastoidian şi trapez
Examenul componentei interne se face prin laringoscopie indirectă sau se
invită pacientul să vorbească..
-în paralizia unilaterală:
-vocea este bitonală
-pacientul nu poate cânta
-reflexul de tuse este prezent
-în paralizia bilaterală :
-vocea este răguşită, afonie
-dispnee
-reflexul de tuse este absent
-lichidele refulează pe nas
-este necesară traheostomia
Examenul componentei externe:
- muşchiul trapez: pacientul este invitat să îndepărteze braţele de torace şi să
flecteze dorsal capul, examinatorul opunându-se flexiei capului.Se apreciază
contracţia trapezului prin apariţia corzii trapezului.
În paralizia muşchiului trapez:
- umărul este căzut
-concavitatea superioară a trapezului este ştearsă
-pacientul nu poate ridica umărul de partea leziuni
-omoplatul este depărtat de linia mediană
- muşchiul este hipoton, atrofiat
-muşchiul sternocleidomastoidian: pacientului i se cere să rotească şi să încline
capul de partea opusă leziunii , examinatorul opunându-se acestor mişcări.
În paralizia muşchiului sternocleidomastoidian :
-unilaterală: relieful muşchiului este redus, nu mai apare coarda SCM,
muşchiul este hipoton, atrofiat
-bilaterală: flexia capului nu este posibilă, apare o poziţie de extensie a
capului
Universitatea de Medicina si Farmacie „V. Babes”
Laborator Neurologie – Medicina Generala Conf. Dr. Cecilia Rosca

XII. Nervul HIPOGLOS (motor):

-nerv bulbar, cu nucleul situat pe planşeul ventricolului IV
-părăseşte craniul prin gaura condiliană anterioară
-inervează motor: muşchii unei hemilimbi
Examinarea constă în explorarea motilităţii şi troficităţii limbii .
În leziunile unilaterale:
-atrofia hemilimbii
-fasciculaţii la nivelul hemilimbii în leziuni iritative ale
hipoglosului
-devierea limbii: în cavitatea bucală spre partea sănătoasă, iar în
protruzie de partea leziunii (limba în protruzie indică sediul leziunii)
În leziunile bilaterale :
-tulburări de masticaţie şi deglutiţie
-dizartrie la pronunţarea consoanelor linguale (c, d, j, l, r, t,etc)