Universitatea de Medicina si Farmacie „V.

Babes”
Laborator Neurologie – Medicina Generala Conf. Dr. Cecilia Rosca

F.O. NEUROLOGICĂ
PUNCTELE EXAMENULUI NEUROLOGIC:
1.Atitudini particulare
2.Ortostatism şi mers
3.Motilitate activă şi forţă segmentară
4.Coordonare
5.Mişcări involuntare
6.Tonus muscular şi motilitate pasivă
7. Examenul reflexelor
8.Tulburări trofo-vegetative
9.Sensibilitate
10.Nervi cranieni
11.Tulburări de limbaj şi praxie
12.Teste psihologice

ANAMNEZA cuprinde:
• Motivele internării specifice mai frecvente sunt:
-astenie, apatie
-tulburări de memorie şi intellect
-cefalee
-crize de pirdere a cunoştinţei,cu detalii asupra caracterului crizelor
-tulburări de vedere
-tulburări de auz
-pierderea echilibrului, vertij
-modificări ale vorbirii şi dificultate la înghiţit
-existenţa unui deficit motor, a unor mişcări involuntare
-durere de spate
▪AHC:
-pentru boli transmise genetic cum ar fi DMP, coreea cronică, ataxii
spinale
-pentru circumstanţe favorizante :pentru epilepsie
-pentru boli cu impact asupra sistemului nervos : HTA, DZ, ateroscleroză
-pentru transmitere transplacentară a sifilisului, toxoplasmozei
▪Antecedente personale fiziologice si patologice:
-circumstanţe ale gestaţiei şi naşterii, bolile copilăriei, traumatisme, etc
(în special la copii)
-menarha, menopauza
-alte boli coexistente: DZ, boli cardiace şi respiratorii, HTA, boli
gastroenterologice, boli renale, boli endocrine, tumori maligne, proceduri
chirurgicale, traumatisme şi spitalizari anterioare;
Universitatea de Medicina si Farmacie „V. Babes”
Laborator Neurologie – Medicina Generala Conf. Dr. Cecilia Rosca

▪Condiţii de viaţă şi muncă: ocupaţie, consum de alcool, tutun, droguri

▪Medicaţie anterioară şi curentă
▪Istoricul bolii:
-simptome
-modul de debut: brusc (secunde), acut (minute, ore), subacut (zile),
cronic (săptămâni, luni)
-succesiunea în timp a simptomatologiei
-ce tratament a urmat bolnavul şi dacă acesta a fost eficient

EXAMENUL OBIECTIV:

-aparat respirator: tulburări de respiratie care pot apărea într-

ocompresiune cervicală, sindroame bulbare, poliomielită acută,etc.
-aparat cardio-vascular: existenţa unei valvulopatii, tulburări de ritm
cardiac, HTA, ateroscleroză
-aparat digestiv: pot apare spre exemplu crize dureroase în tabes, boala
Wilson
-aparat uro-genital: tulburări sfincteriene şi sexuale pot apare în
compresiuni medulare, tabes, scleroza multiplă, osteomielită,

EXAMENUL NEUROLOGIC:
-este o examinare într-o ordine precisă care ne ajută să stabilim semnele
neurologice obiective
-după examenul neurologic trebuie sa putem preciza:
-există semne şi simptome neurologice?
-care este nivelul sistemului nervos afectat:
-supratentorial: (tentorium= pliul dural care separă
emisferele cerebrale
de cerebel)
-subtentorial (conţinutul fosei posterioare: cerebel, trunchi
cerebral)
-spinal
-periferic
-mai mult decât un singur nivel
-localizarea şi tipul leziunii responsabile de simptomatologie:
-focală dreaptă
-focală stângă
-focală centrală
-difuză
-efectul leziunii –cu efect de masă
-fără efect de masă
-care este etiologia cea mai probabilă
-vasculară
Universitatea de Medicina si Farmacie „V. Babes”
Laborator Neurologie – Medicina Generala Conf. Dr. Cecilia Rosca

-degenerativă
-inflamatorie
-imunologică
-neoplazică
-toxică-metabolică
-traumatică

1. ATITUDINI PARTICULARE:
Def. : poziţii (posturi) anormale anormale ale unor segmente corporale sau ale
întregului corp .
Cauze:
-deficit motor (paralizii)
-tulburări de tonus muscular
-atrofii musculare
-durere (posturi antalgice)
-alterare a stării de conştienţă
-mişcări involuntare
Exemple
1. mâna în “gât de lebădă” din paralizia de nerv radial: la ridicarea
braţului ,mâna atârnă în flexie pe antebraţ, iar degetele sunt semiflectate
2. “grifa cubitală” din paralizia de nerv cubital: hiperextensia primei
falange şi semiflexia celorlalte falange la nivelul ultimelor două degete
3.”grifa mediana” din paralizia de nerv median: la tentativa de închidere a
pumnului indexul nu se flectează , iar mediusul realizează doar o semiflexie
4. paralizia de nerv SPE : bolnavul prezintă piciorul căzut în flexie
plantară datorită paraliziei musculaturii antero-externe a gambei
5. în torticolis apare rotaţia şi latero-flexia capului
6. în hemipareza spastică membrul superior este semiflctat, iar membrul
inferior este fie în hiperextensie fie în uşoara semiflexie
7. în boala Parkinson bolnavul prezintă o postură în flexie a corpului care
văzut din profil seamănă cu un “semn de întrebare” datorită anteflexiei capului
şi umerilor; prezintă membrele semiflectate, facies inexpresiv şi un tremor
caracteristic
8. poziţia “în cocoş de puşcă” apare în meningite , pacientul prezentând
membrele inferioare în hiperflexie (flexia gambelor pe coapse şi a coapselor pe
abdomen), membrele superioare în flexie de obicei moderată, capul în
hiperextensie

2.ORTOSTATISMUL şi MERSUL

Ortostatismul poate fi afectat de –paralizii

-modificări ale tonusului muscular
-prezenţa mişcărilor involuntare
Universitatea de Medicina si Farmacie „V. Babes”
Laborator Neurologie – Medicina Generala Conf. Dr. Cecilia Rosca

-disfuncţii ale cerebelului

-disfuncţii ale sistemului vestibular
-tulburări ale sensibilităţii profunde
Ortostatismul se examinează practicându-se proba ROMBERG: se cere
bolnavului în ortostatism să alipească picioarele şi sa întinda înainte braţele;
după câteva secunde i se cere să închidă ochii. Normal această poziţie poate fi
menţinută cu uşurinţă.(Romberg NEGATIV). Dacă bolnavul se dezechilibrează
se consideră proba Romberg POZITIVĂ.

După modalitatea de dezechilibrare se disting 3 tipuri de probă Romberg

pozitivă:
1.Proba Romberg pozitivă de tip cerebelos: tendinţa de cădere nu
este influenţată de închiderea ochilor. În leziunile de vermis anterior există
tendinţa de cădere înainte; în leziunile de vermis posterior –tendinţa de cădere
înapoi; în leziunile de emisfer cerebelos bolnavul are tendinţa de cădere de
partea emisferului lezat.
2. Proba Romberg pozitivă de tip vestibular: bolnavul tinde să cadă
de partea vestibulului lezat; dezechilibrarea se accentuează prin închiderea
ochilor, iar direcţia de cădere este influenţată de poziţia capului.
3.Proba Romberg pozitivă de tip tabetiform (mioartrokinetic):
apare în leziuni ale căilor sensibilităţii profunde . Apare tendinţa de cădere în
toate direcţiile care se accentuează mult după închiderea ochilor.

Mersul poate fi modificat în – paralizii

- ataxii
-tulburări de tonus muscular
- diskinezii
Examinatorul îşi concentrează atenţia asupra membrelor inferioare iniţial , dar apreciază apoi
întregul corp.Se apreciază lungimea pasului, viteza mersului, desprinderea piciorului de pe
sol, gradul şi direcţia de ridicare a piciorului, reluarea contactului cu solul. Se apreciază
stabilitatea trunchiului în timpul mersului, poziţia capului şi direcţia privirii, menţinerea
rectilinie a direcţiei de mers, prezenţa şi amplitudinea balansului fiziologic al braţelor.
1.În hemipareza spastică se întâlneşte “mersul cosit” bolnavul efectuând
la fiecare pas o mişcare de circumducţie externă a membrului inferior.De partea
afectată lipseşte balansul membrului superior.
2. În parapareza spastică se întâlneşte “mersul galinaceu” pe vârfuri, cu
paşi mici
3. În DMP mersul este legănat (“de raţă”) datorită atrofiei musculaturii
paravertebrale şi a centurilor. Apare un balans excesiv al trunchiului şi braţelor.
4. În pareza de SPE mersul este “stepat”. Fiind paralizată musculatura
antero-externă a gambei care flectează dorsal piciorul pe gambă, bolnavul
trebuie să ridice genunchiul mai sus pentru a nu se împiedica de propriul său
picior,şi să ia contact cu solul iniţial cu vârful piciorului apoi cu călcâiul
Universitatea de Medicina si Farmacie „V. Babes”
Laborator Neurologie – Medicina Generala Conf. Dr. Cecilia Rosca

5. În boala Parkinson mersul este lent, cu paşi mici şi tarâţi. Corpul este
rigid şi lipseşte balansul fiziologic al membrelor superioare.
6. Mersul cerebelos este nesigur, în zig-zag, cu bază de susţinere largă
7. Mersul “tabetiform” este în zig-zag controlat cu privirea , bolnavul
izbeşte solul cu călcâiele, exacerbându-şi astfel senzatiile mioartrokinetice
deficitare.
8. În coreea cronică mersul este dansant, ţopăit datorită mişcărilor coreice
care îl parazitează.

3. MOTILITATEA ACTIVĂ şi FORŢA SEGMENTARĂ

Au drept obiectiv depistarea unui deficit motor .

Prin deficit motor se înţelege un un deficit de viteză, amplitudine şi forţă a
mişcărilor.
Prin motilitatea activă se apreciază viteza şi amplitudinea mişcărilor
Examinatorul cere bolnavului să execute toate mişcările posibile din toate
segmentele articulare: flexie/extensie,pronaţie/supinaţie, abducţie/adducţie,
circumducţie.Este recomandabil ca bolnavul să execute concomitent mişcări
simetrice astfel examinatorul sesizând mai uşor existenţa unei reduceri discrete
de viteză şi amplitudine a mişcărilor în anumite segmente.
Forţa segmentară se apreciază cerând bolnavului să execute diferite
mişcări la care examinatorul se opune.
Probe COMPARATIVE de deficit motor :
a)probe statice:
-la membrele superioare: proba braţelor întinse constă în menţinerea
membrelor superioare în poziţie orizontală înainte, cu braţele în supinaţie;
membrul paralizat va incepe să cadă iar antebraţul ia atitudine de pronaţie;
-la membrele inferioare: - proba Mingazzini : bolnavul în decubit dorsal
trebuie să păstreze poziţia imprimată de examinator cu coapsele flectate în
unghi obtuz pe abdomen şi gambele flectate pe coapse în aşa fel încât gambele
să fie paralele cu planul patului.Membrul inferior paretic va cădea primul pe
pat.
-proba Barré : bolnavul în decubit ventral trebuie
să păstreze poziţia imprimată de examinator cu gambele în unghi obtuz pe
coapse, coapsele rămânând pe planul patului . Membrul inferior paralizat va
cădea primul.
b)probe dinamice:
-proba Vasilescu: bolnavului în decubit dorsal i
se cere să execute mişcări repetitive concomitente de flexie şi extensie a
gambelor pe coapse târând călcâiele pe cearşaf în cursul mişcărilor.Membrul
inferior paretic va rămâne în urma celui sănătos.

Calea motilităţii voluntare cuprinde 2 neuroni:

Universitatea de Medicina si Farmacie „V. Babes”
Laborator Neurologie – Medicina Generala Conf. Dr. Cecilia Rosca

1.neuronii motori centrali ai căror pericarioni se află în circumvoluţiunea frontală ascendentă

(aria4) .Axonii lor intră în componenţa fascicolului piramidal .Fac sinapsă în coarnele
anterioare ale MS cu neuronul motor periferic sau cu nucleii motori ai nervilor cranieni
dinTC(fascicolul geniculat).
2.neuronii motori periferici ai căror pericarion este situat în cornul anterior al MS pe de o
parte şi în nucleii nervilor cranieni din TC pe de altă parte. Axonii acestor neuroni se
distribuie la muşchii trunchiului şi membrelor în cazul localizării medulare şi la muşchii
extremităţii cefalice în cazul localizării în TC.
Un neuron motor şi fibrele musculare pe care le inervează constituie o unitate
motorie.
Sinapsa dintre un neuron motor şi fibrele sale musculare se numeşte placă motorie şi
este mediată de acetilcolină.
Un deficit motor poate fi rezultatul lezarii NMC, NMP, al unei disfuncţii
la nivelui sinapsei sau într-o boală musculară.

Clasificarea paraliziiilor:
1. după intensitate :
-paralizie totală =plegie: nici o mişcare nu este posibilă
-paralizie parţială=pareză: sunt posibile mişcări de
amplitudine,viteză şi
forţa diminuate
2. după teritoriul afectat:
-monopareză/plegie când este afectat un singur membru(superior
sau inferior)
-hemipareză/plegie când este afectată o jumătate de corp (dreaptă
sau stângă)
-parapareză/plegie când deficitul motor este la membrele inferioare
-tripareză/plegie când sunt afectate 3 membre
-tetrapareză/plegie când sunt afectate toate cele 4 membre
3.după tonusul muscular:
-paralizie flască (hipotonie musculară)
-paralizie spastică (hipertonie musculară)
4. Anatomo-clinic:

SINDROM DE NMC:
-apare un deficit motor
-este afectat un teritoriu muscular întins (ex. hemipareza)
-hipertonie musculară
-ROT sunt exagerate (hiperreflectivitate OT);pot apare fenomene de difuziune a
reflexelor,polikinezie şi clonus
-prezintă Babinski şi echivalentele sale
-troficitatea musculară este în general păstrată

SINDROM DE NMP:
Universitatea de Medicina si Farmacie „V. Babes”
Laborator Neurologie – Medicina Generala Conf. Dr. Cecilia Rosca

-apare un deficit motor

-este afectat un teritoriu muscular restrâns
-hipotonie musculară
-ROT sunt diminuate (hiporeflexie) sau abolite (areflexie)
-atrofie musculară
-fasciculaţii (lez. cr.)