DETERMINAREA CONSTANTEI ELAS TICE A UNUI RESO RT IDEAL

PRIN METODELE STATICĂ ŞI DINAMICĂ

1. NOŢIUNI TEORETICE
Un oscilator elasti c ideal este constituit d intr-un resort metalic, de car e
este su spen dat un corp de m asă m. Pent ru a fi ideal est e necesar ca m asa
resortului să poată fi neglijată în raport cu masa corpul ui suspend at, astfel încât
să put em considera că masa într egului sist em oscilant este egală cu masa
corpului su spendat.
Considerân d că deformaţia resortului are loc după o dreaptă situată în
plan vertical, valoarea acestei deformaţii va fi dată de relaţi a:
y = l - 10, (1)
unde l 0 este lungim ea ned eformată a resortul ui, iar l este lungimea după
deformare.
Pentru orice material, în cazul deformărilor elastice, est e valabilă legea
lui Hooke:
F (l - l 0 )
=E (2)
S l0
unde F este forţa de deformaţie, E este m odulul lui Young, iar S aria secţiunii
transv ersal e.
Relaţi a se poate scrie şi sub forma:
E ×S
F= (l - l 0 ) sau F = k × y (3)
l0
E ×S
unde k = est e o co nst antă, numi tă const ant a elastică, care depinde de
l0
caract eristi cile mat erialului (prin E) şi de cele constructive (prin S şi l 0 ) şi est e
un număr pozitiv.
Conform principiului acţiunii şi al reacţi unii, forţei deformatoare îi va
coresp unde apariţia în resort a unei forţe elasti ce:
! !
Fe = -F (4)
Astfel, forţa el asti că ar e modulul egal cu cel al forţei deform atoare; dacă
se cunoaşte valoar ea acestei forţe şi m ărimea deformării se poat e calcul a
const anta elastică. Acesta est e cazul m etodei st atice de calculare a constant ei
k.

În cazul în care, după alungirea sau comprimarea resortu lui, forţa

deformatoare se înlăt ură, în sist em vor apare oscil aţiile el ast ice.
Ecuaţia de mi şcar e a acestor oscilaţi i se determină înlocuind în legea a
II-a a dinamicii forţa el asti că, forţă ce se opun e creşterii deform ării y şi,
deoarece a = d 2 y/dt 2 , se obţine:
- k × y = m×a (5)
unde m est e masa corpului at ârnat (masa resortului este n eglijabilă).
Relaţi a (5) se poat e scrie:
k
!y! + × y = 0 (6)
m
Utilizând notaţia:
 k
w2 = (7)
m
pentru pulsaţia oscilaţiei, ecuaţia mişcării oscilatorii va fi de forma:
!y! + w2 × y = 0 (8)
Aceasta est e o ecuaţ ie difer enţial ă, omogenă de ordi nul II cu coefici enţ i
const anţi. Se consideră o soluţie de forma:
y = A × e lt (9)
care, înlocuit ă în ecuaţ ia (7) implică:
r 2 Ae lt + w2 Ae lt = 0 (10)
din care rezult ă ecuaţia car acteri stică:
r 2 + w2 = 0 (11)
şi care adm ite sol uţiile:
r1, 2 = ±iw (12)
Soluţia gen erală a ecuaţiei (7) este de tipul:
y(t ) = A1 × e iwt + A 2 × e -iwt , (13)
unde A 1 , A 2 sunt două constant e ce se determină din co ndiţiile iniţi ale al e
oscil aţiei.

Observaţie. Soluţia se poat e da (pe baza exprimării trigonometrice a

exponenţialei complexe) şi sub forma trigonometrică:
y( t ) = A × sin( wt + j) , (14)
sau sub forma echivalent ă:
y( t ) = A × cos(wt + j' ) (14`)
unde: A este am plitudinea mişcării, iar j faza iniţială.
Alegerea soluţi ei de forma (14) sau (14`) este arbitrară, diferenţ a
const ând doar în schimbar ea fazei iniţiale j în j‘.
Mărimile caract eristi ce mişcării oscilatori i sunt:
y(t) - elongaţi a, [y] S i = m;
A - amplitud inea, [A] S i = m;
w - pul saţia, [w] S i = rad/ s;
t - timpul măsurat de la începutul oscil aţi ei, [t] S i =s;
j - faza iniţi ală, [j] S i = rad.
T - perioada mi şcării, [T] S i = s.
unde:
2p
T= . (15)
w
Având în vedere relaţi a (7) rezultă că:
m
T = 2p × . (16)
k
Astfel, în cazul metodei dinamice de det erminare a const antei el asti ce
este n ecesară măsurar ea perioadelor o scil aţiilor armonice ale resorturilor.

2. MONTAJUL EXP ERIMENTAL.

 Montaj ul experimental (figura 1) con stă dintr-un suport m etalic de car e
sunt atârn ate două resorturi diferit e al e căror con stant e elastice se vor
determina prin cele dou ă metode: stati că şi dinamică.

Fi gura 1.

Pentru determinarea constant ei elastice pr in metoda stati că, de cele două

resorturi se vor atârna prin interm ediul unui platan, de masă m p = 20g, mase
etalon de valoare cuno scută, m i , măsurându-se cu rigla gradată valoril e
alungirilor produse
Pentru determinarea const antei elasti ce prin metoda dinamică se scoat e
platanul şi se înlocuieşte cu o masă de val oare cunoscută, punându-se si stemul
astfel format în oscilaţi e.

3. MODUL DE LUCRU ŞI INTERPRETAREA REZULTATELO R

În cazul metodei st atice, pentru ambele resorturi se efectuează
următoarel e operaţii:
1. Se măsoară lungimea l 0 a resortului în starea nedeformată, cu ajutorul
riglei gradate.
2. Se atârnă la capătul liber al resortului platanul pe care se pot pune
diferite mase etalon. m i , iar forţa defor matoare a resortului va fi greutat ea
masei atârnat e, G i :
G i = (m p + m i )g , (17)
Pentru resortul slab se vor pune mase din 5 în 5g, între valorile 20g şi
maxim 50g, pentru a evit a intrarea în dom eniul deformărilor plastice.
Pentru resortul puternic se vor pune mase din 50 în 50g, între valorile
50g şi 300g.
3. Pentru fiecare masă atârnat ă se determină lungim ea resortulu i
deformat, notând cu l i aceste val ori.
Observaţie Pentru micşorarea erorilor de citire are m are import anţă ca ci tirea
să se facă de-a lungul liniei t angente capătului resortului, perpendicular pe
scal a gradat ă.
4. La fiecare deformare se calculează elongaţi a corespunzătoar e
yi = li - l0 .
5. Pentru fiecare masă se calcul ează valoar ea const antei elastice conform
formulei
G
k= i. (18)
yi
 Rezult atel e se trec în tab elul 1. În calcul area greutăţil or se va aproxim a
g@9,81m/ s 2
6. Valoarea m edie a constant ei elastice k se det ermină ca medi e a celor
cinci valorilor obţi nute, pentru fiecare resort:
1 n
k = å ki (19)
n i =1

7. Se reprezintă grafic dependenţa G i = f(y i ) pentru fiecar e resort.

Din panta dr eptei se calcul ează grafic k, pentru fiecare resort, conform
DG
formulei: k = , unde DG şi Dy sunt calculat e între două puncte alese pe
Dy
dreaptă.
Valorile determi nate din grafic trebuie să fie în bună concordanţ ă cu cel e
calcul ate, pentru fiecare resort.
8. Se efectuează cal culul erorilor ce afectează valoarea obţinut ă pentru
const anta el asti că, având în vedere că:
- citirea lungimilor se face pe o scală gradată în milimetri şi erorile de
citire ce se fac trebui e considerat e sub o eroare maximă d(l) = l mm
-precizia în det erminarea maselor este de d(m)=1g
Rezult atel e se vor trece în tabelul 3.

În cazul metodei dinami ce, pentru am bele resorturi se efect uează

următoarel e operaţii:
1. Se suspendă de resort un corp cu masa cunoscută m şi se pune sist emu l
astfel format în oscilaţi e.
Masa m se va lua de 50g pentru resortul slab şi 400g pentru resortu l
puternic (prin suspendarea unul sub al tul a două corpuri cu masel e de 200g).
2. Se determină cu cronometrul timpul t i necesar efectuării a 10 oscilaţii
complet e, determinându -se perioada de oscilaţie co nform formulei T i =t i /10.
Se efectuează cel puţin câte 5 măsurători pentru fiecare resort şi se
determină o val oare medi e pentru perioadă, T
3. Se calculează pul saţiil e proprii ale fiecărui resort conform relaţi ei:
2p
v= , (20)
T
iar constanta elastică a fiecărui resort se va determina, conform not aţiei (7), cu
formula:
k = m × v2 (21)
Pentru fiecare resort, rezultat ele se trec în tabelul 2:
4. Se efectuează cal culul erorilor pentru const anta el asti că, ţinând cont
că masele au fost măsurat e cu o eroare m aximă d(m) = 10 - 3 kg, iar la citir ea
timpilor pe cronom etru se poate produ ce o eroare maximă de d(t) = 10 - 1 s,
rezultat ele fiind trecut e în tabelul 3.
Se compară în final val orile g ăsit e pentru constanta elastică pentru
fiecare resort prin cele dou ă metode, precum şi erorile ce ap ar în aceste metode
 TABEL 1 K=G/y=mg/y=9,81m/y
Nr. Nr. mi li l0 yi ki k
resort det. (kg) (m) (m) (m) (N/m) (N/m)
1. 0,2 0,22 0,15 0,07 28,02
2. 0,3 0,25 0,10 29,43
1. 3. 0,4 0,28 0,13 30,18 28,862
4. 0,5 0,33 0,18 27,25
5. 0,6 0,35 0,20 29,43
1. 0,2 0,28 0,18 0,10 19,63
2. 0,3 0,34 0,16 18,39
2. 3. 0,4 0,48 0,20 19,62 18,98
4. 0,5 0,59 0,26 18,87
5. 0,6 0,67 0,32 18,39

TABEL 2 k=m( v )2 v =2*3,14/T

Nr. Nr. ti Ti T v k
resort det. (s) (s) (s) (rad/s) (N/m)
1. 1. 6,3 0,63
2. 6,5 0,65
3. 6,2 0,62 0,636 9,874 29,249
m=0,3 4. 6,3 0,63
5. 6,5 0,61
2. 1. 6,5 0,65
m=0,2 2. 6,6 0,66
3. 6,4 0,64 0,646 9,746 18,996
4. 6,5 0,65
5. 6,3 0,63

TABEL 3
Resort Metoda k ek d(k)
(N/m) (N/m)
statică 28,862
1.
dinamică 29,249
statică 18,98
2.
dinamică 18,996