Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro/dieta/super-sanatate-cu-alimente-alcaline-2779953/
Motivele pentru care unele dintre alimentele din zilele noastre au devenit daunatoare sanatatii
sunt la fel de multe ca si varietatea alimentelor periculoase insasi. Un adevar transpare la prima
vedere - toate alimentele „rele” au natura pronuntat acida, iar acest lucru duce la un
dezechilibru al celulelor, metabolismului, afectand sanatatea si frumusetea corpului uman. Si
desi nu suna parca destul de infricosator, efectele nocive ale alimentatiei acide ne ataca
deopotriva atat pe moment, cat si pe termen lung. Solutia se impune de urgenta prin adoptarea
unei diete preponderent alcaline.
Alianta alcalina
Majoritatea legumelor si fructelor contin elemente alcaline intr-o proportie covarsitor mai mare
decat restul alimentelor. Cu mici exceptii in care unele dintre ele ne aprovizioneaza chiar cu
acizi „buni”, cum ar fi porumbul, soia, orzul si multe legume. In cazul lor s-a observat cel mai
bine duelul „acid bun” - „acid rau”. Astfel culturile traditional organice sau crescute biodinamic
din amintitele alimente contin mai putini acizi oxidanti „rai”. Alte surprize sunt oferite de fructele
si legumele pe care din obisnuinta le asociem cu aciditatea sau cu gustul acid.
In urma digestiei, chiar fructe acre cum sunt citricele sau legume in genul rubarbei se
descompun in produsi alcalini. Cel mai faimos reprezentant este chiar lamaia. O data ajuns in
stomac sucul de lamaie isi schimba pH-ul datorita digestiei si devine alcalin.
Tipuri de alimente
Legume alcaline: broccoli, telina, castravete, vinete, conopida, ceapa, spanac, rosii; Fructe
alcaline: mere, caise, avocado, banane, struguri, citrice, piersici, pere; Fructe acidifiante:
coacaze, prune, fructe glasate; Cereale acidifiante: orz, paine, faina alba, paste fainoase, orez;
Leguminoase si fructe acidifiante: fasole, naut, soia, linte.
Lactate acidifiante: unt, branzeturi procesate, inghetata; Proteine animale cu efect pronuntat
acidifiant: slanina, mezeluri, afumaturi, toate tipurile de carne; Grasimi si uleiuri acidifiante:
untura animala, ulei de avocado, ulei de porumb, ulei de susan, ulei de floarea-soarelui, ulei de
masline; Alcooluri cu efect acidifiant: bere, lichior, bauturi spirtoase, vinuri.
Pentru a mentine starea optima de sanatate, dieta zilnica ar trebui sa contina 60% alimente
preponderent alcaline si 40% alimente acide. Insa, pentru a ne recupera sanatatea, proportia se
modifica notabil. Aproximativ 80% din alimente trebuie sa aiba origine alcalina, iar restul acida!
1
Alimente care-si modifica PH-ul in functie de modul de preparare
Exista insa si categoria alimentelor a caror natura nu a putut fi pana in prezent clarificata. Unele
dintre ele sunt parte integranta a dietei zilnice a tuturor, dar in functie de modul in care sunt
preparate sau consumate isi pot schimba usor pH-ul. Aici gasim: nucile braziliene, varza de
Bruxelles, ouale, ceaiul verde, mierea, laptele nepasteurizat, cartofii, semintele de dovleac si de
floarea-soarelui, iaurtul, varza murata.
2. TABEL DE UTILIZARE A CONDIMENTELOR
Mirodeniile nu numai ca dau gust mancarii, dar imbunatatesc mult
calitatile alimentelor si le confera chiar proprietati terapeutice.
Denumire Mancarea asezonata Actiuni si indicatii terapeutice
ANGELICA dulciuri, salate purificator, digesiv, antistres
ANASON supe, mancaruri usoare, tonic, stimuleaza digestia, favorizeaza
dulciuri respiratia, actiune vermifuga
ARDEI IUTE branzeturi, legume stimulator si tonic general; in raceli (impreuna
cu cimbrisor si coaja de lamaie)
BUSUIOC legume, salate, sosuri, supe, surmenaj intelectual, antidepresiv, stimuleaza
ciorbe circulatia cerebrala, bronsic
CARDAMON dulciuri, bauturi, lapte teniaza, sinuzita, reumatism, anemie
CHIMEN supe, branzeturi, patiserie stimuleaza digestia, carminativ, expectorant,
antispastic vascular
CIMBRISOR salate de legume si fructe digestie, sistem imunitar
CIMBRU supe, sosuri, ghiveci digestiv, reduce toxicitatea alimentelor, colita
CORIANDRU dulciuri, mancaruri gatite (orez, indigestie, balonari, colici abdominale,
cartofi) antidepresiv
CUISOARE dulciuri, lapte antiseptic puternic
DAFIN legume, fasole, soia, dulciuri, astm bronsic, pinteni ososi, memorie slaba
lapte
IENIBAHAR dulciuri, lapte antitoxic, colita, hipertensiune, colici
2
HIPERACIDITATEA
SI PREVENIREA EI PRIN ALIMENTATIE
Tabel cu pH-ul alimentelor
Foarte Mult Mijlociu Slab Slab Mijlociu Mult Foarte
Alimente
Alcaline Alcaline Alcaline Alcaline Acide Acide Acide Acide
piersici,
nuca de
cocos
smochine mere struguri, coacaze
stafide,
caise curmale banane, merisor Gemuri
masline Fructe prune
pepene alune pere capsuni banane dulceturi
mango
verde papaya citrice, verzi
pepene
rosu
ananas
broccoli sfecla
varza cartofi varza de rosii
ceapa rosie gulii, bulion de
castraveti, Bruxelles Legume spanac
verde, spanac, rosii
salata morcovi gatit
telina usturoi
soia mezeluri fasole branza de lapte de
Leguminoase
boabe din soia alba, linte soia soia
paine,
grau incoltit ovaz Cereale orez brun grau, orez malai, orz
patiserie
ulei presat ulei
ulei de la rece de rafinat de
samburi Oleaginoase arahide
alune peste ulei floarea floarea nuci
dovleac Seminte prajite
de primula soarelui soarelui,
masline masline
unt, iaurt lapte de branzeturi branza
lapte de
Lactate orez cu vaca nefiert cazeina, topita
mama
lapte smantana lapte fiert inghetata
oua de oua de oua de
Oua
prepelita rata gaina
carne de carne de carne de
Carne peste
miel porc vita, stridii
condi- puding
praf de Plante
mente plante vanilie muscat jeleuri
copt Condimente
piper
sare
sare otet de
sulfit Conservante benzoat aspartam rafinata
marina mere
otet
apa drojdie,
ceaiuri ceai verde Bauturi alcool cafea
minerala bere
zahar,
melasa Dulciuri miere zaharina cacao
ciocolata
Coada Lemn Aswaganda Spirulina Medicamente anti- sedative antibiotice
soricelului dulce Shatavari inflamatoare tranchili- aspirina
Cretusca anti- zante
3
histaminic
4
Există în corp mai multe sisteme lichidiene interconectate şi fiecare are pH-ul său:
1. pH-ul digestiv
În funcţie de alimentele consumate şi de secreţiile digestive, pH-ul poate varia aici de la 2 (acidul
clorhidric din stomac), pâna la 9 (sucul pancreatic). Dintre toate sistemele de pH amintite sistemul
digestiv se dezechilibrează cel mai uşor şi de aceea el reprezintă o cheie în menţinerea sănătăţii.
Într-un mod similar Ayurveda consideră focul digestiv Agni drept cheia sănătăţii şi a bolii. De aceea
vom acorda un spaţiu mai larg alimentaţiei.
Prin cele aproximativ 5 l de sânge şi 2 l de limfă, aceste lichide drenează şi hrănesc restul de
aproximativ 60-70 de kg de ţesuturi ale unui adult. De aceea au rol de tampon pentru păstrarea unei
acidităţi normale în ţesuturi.
3. pH-ul ţesuturilor
La cei sănătoşi ţesuturile au un pH apropiat de cel al sângelui, dar la cei bolnavi, care semnalează
dureri reumatice, migrene, la cei obezi, cu diabet, boli cardiovasculare sau cancer, pH-ul ţesuturilor
este cu siguranţă acid. Spre deosebire de sânge care trebuie să-şi păstreze un pH constant,
ţesuturile pot fi convertite în adevărate rezervoare ale rezidurilor acide (grăsime în exces, calculi,
excerscenţe osoase sau tumori). Unele ţesuturi cum ar fi oasele şi muşchii pot fi spoliate de rezerva
de minerale alcaline, acest fapt conducând la osteoporoză, dureri ale coloanei vertebrale şi
spasmofilie. Acest sistem al ţesuturilor corporale necesită un timp mai îndelungat pentru a se
echilibra, de aceea primele săptămâni de tratament sunt destinate transformărilor ce au loc în
ţesuturi, fără să apară neapărat rezultate vizibile cum ar fi scăderea în greutate sau dizolvarea
calculilor.
Are rol de supapă de control asupra pH-ului sanguin şi de aceea poate varia între valorile de 4.5 şi 8.
Majoritatea oamenilor în condiţiile alimentaţiei actuale au un pH cuprins între 5-6. Cei vegetarieni au
un pH urinar uşor mai alcalin, cuprins între 5.8-7.
Cu cât urina e mai acidă, sângele şi ţesuturile sunt mai acide. În anumite faze ale bolilor pH-ul urinar
poate fi alcalin dar ţesuturile să fie acide, acest fapt datorându-se unor blocaje în sistemul excretor,
fie datorită faptului că reziduurile acide sunt profund legate în ţesuturi şi nu pot fi dizolvate uşor, ci
doar prin tratament adecvat. (vezi tratamentele de oleaţie Abhyanga din medicina Ayurveda).
http://www.medicinanaturala.20m.com/photo6.html
Cauzele hiperacidităţii:
5
1. Dieta acidă (explicată pe larg în tabelul anterior).
2. Emoţii negative
3. Alimente incompatibile. Chiar şi cele mai alcaline alimente pot genera aciditate dacă sunt
consumate împreună cu alimente incompatibile. De exemplu alimentele care conţin glucide au
nevoie de sucuri digestive alcaline în timp ce proteinele se digeră la un pH acid.
Fructele se mănâncă înainte de masă cu cel puţin 30 de minute sau constituie o masă separată
Laptele este un aliment complex şi greu de digerat. Trebuie băut cald şi eventual condimentat.
Este bine să nu fie combinat cu nici un alt aliment
Nu se bea apă rece la masă sau după masă, ci doar apă fierbinte
Vezi şi capitolul „Compatibilităţi alimentare” din cartea „Ghid de alimentaţie sănătoasă” Dr. Ovidiu
Chiş
Echilibrul între rezervele de acizi şi de baze din corp depinde de modul nostru de viaţă. Stresul, lipsa
de mişcare, o alimentaţie greşită, fumatul, consumul de alcool şi de cafea, cresc aciditatea din
organism. Consecinţele caracteristice ale unei hiperacidităţi de durată sunt tulburări digestive,
slăbirea sistemului imunitar, afectări ale coloanei vertebrale, gută, reumatism sau sclerozări ale
arterelor. Cu hiperaciditatea sunt puse în legătură şi perturbările vegetative, cum ar fi migrenele sau
aritmiile funcţionale.
Pentru a nu se ajunge la pragul de la care hiperaciditatea devine un factor extrem de nociv pentru
organism, pot fi luate o serie de măsuri preventive. Se înţelege că rolul esenţial în asigurarea
echilibrului revine unei alimentaţii sănătoase. Pentru fiecare aliment luat în parte există o proporţie
diferită de componente cu efect acid şi cu efect bazic. Sunt cunoscute însă grupele de alimente care
acţionează într-un sens sau altul:
Aproape toate legumele în Efect bazic slab au Efect acid slab au Hiperaciditate provoacă
special cele proaspete sunt iaurtul, fructele brânza de vaci, mai cu seamă carnea,
alcaline şi echilibrează uscate, ciupercile şi smântâna, pâinea inclusiv mezelurile şi
aciditatea excesivă. leguminoasele în integrală şi familia dulciurile, alcoolul şi
păstaie. nucilor. cafeaua. Dar şi ouăle,
Alimentele care conţin multe brânza şi produsele
minerale bazice sunt făinoase.
salatele, fructele şi legumele,
mai cu seamă ceapa,
cartofii, morcovii.
Trebuie reţinut faptul că în copilărie organismul reuşeşte mai uşor să se echilibreze după consumul
de dulciuri şi carne, deşi copii cresc mai sănătoşi fără să le mănânce, dar odată cu înaintarea în
vârstă, consumul lor trebuie tot mai mult redus. Benefică pentru eliminarea surplusului de aciditate
este transpiraţia, de exemplu în sauna. Sunt de asemeni recomandate înotul şi mersul pe bicicletă.
Mineralele naturale extrase din cochilii, coajă de ou, alge şi săruri marine, în special calciu, vitamina
D, zinc, cupru şi magneziu sunt recomandate în curele pentru alcalinizarea corpului.
6
Alimentele bogate în sulfuri, cloruri, azotaţi şi fosfaţi au un efect acidifiant. Proteinele animale sunt
bogate în astfel de substanţe. Mineralele alcaline ca sodiu, potasiu, calciu, magneziu neutralizează
aciditatea. Aceste elemente se găsesc din abundenţă în alimentele vegetale. Corpul stochează aceste
minerale în oase şi le eliberează atunci când trebuie să echilibreze pH-ul sanguin. Când datorită
consumului repetat de alimente acide sau poluate chimic dar şi a îmbătrânirii ţesuturilor, corpul îşi
epuizează rezervele vitale de minerale şi apare starea de acidoză.
Acidoza este cauza majorităţii bolilor la omul modern. Atunci când se instalează în ţesuturile
corporale, acest fenomen are loc în ordinea de hrănire a ţesuturilor, aşa cum este dată ea în
medicina Ayurveda: