SC 

BLEU ELECTRIQUE ROMANIA SRL APROBAT

Instructiuni proprii de acordare a primului ajutor

IPSSM NR 9

Prezentele instructiuni au fost intocmite in conformitate art. 13 lit. e din Legea nr. 319/2006 a
securitatii si sanatatii in munca, respectiv art. 15 alin-3 din Normele Metodologice de Aplicare:

PRIMUL AJUTOR

Primul ajutor are ca scop aducerea accidentatului într-o stare care să facă posibilă
transportarea fără risc la spital, folosindu-se intervalul de timp care se scurge până la transportarea
acestuia la unitatea sanitară cea mai apropiată.

a) Măsuri generale de prim ajutor

 Prevenirea şocului
 Pansarea plăgilor
 Oprirea hemoragiei
 Imobilizarea fracturilor
 Transportul de urgenţă la unitatea sanitară.

b) La acordarea primului ajutor, trebuie să se ia următoarele măsuri:

 Culcarea victimei cu capul într-o parte mai jos decât nivelul corpului, pentru a iriga sistemul
nervos central
 Protejarea contra frigului
 Degrevarea căilor respiratorii
 Scoaterea jartierelor, cravatei, cordoanelor
 Efectuarea respiraţiei artificiale ( după caz, dacă se sesizează oprirea acesteia) prin metoda gură
la gură
 Masaj cardiac extern în cazul opririi bătăilor inimii.
La ridicarea şi transportul accidentatului trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a nu
amplifica trauma produsă şi a se evita manevrele bruşte şi poziţia incomodă sau periculoasă, care
ar putea produce înrăutăţirea stării sale.

c) Măsuri de prim ajutor

ART 1. Înlăturaţi cauza accidentului dacă este posibil, transportaţi cu prudenţă victima, aşezând-o în
condiţii de securitate. Atenţie la cablurile electrice!
ART 2. Apreciaţi gravitatea accidentului. Acţionaţi cu mişcări uşoare, pentru a nu agrava starea
victimei. În caz că respiraţia sau bătăile inimii sunt oprite, eliberaţi căile respiratorii şi începeţi
imediat respiraţia artificială sau masajul cardiac extern. In cazul opririi de mai multă vreme a inimii,
pupila este foarte dilatată. Opriţi hemoragiile. În cazul în care există răni deschise ale toracelui şi
observaţi ieşirea aerului, opriţi rana imediat cu un pansament compresiv, fixat cu leucoplast.
ART 3. Rugaţi pe cei care s-au strâns în jurul victimei să lase cât mai mult loc liber.
ART 4. Asiguraţi chemarea celui mai apropiat serviciu medical de urgenţă.
1
Eventual comunicaţi şi grupa sanguină înscrisă pe buletinul de identitate al victimei.
ART 5. Comportamentul dumneavoastră să inspire încredere şi siguranţă. Păstraţi pe cât posibil
poziţia fixă a axului cap-ceafă-torace al accidentatului.
ART 6. Nu exercitaţi tracţiuni pe membre, cap sau veşminte. În cazul în care îmbrăcămintea
accidentatului vă stânjeneşte, tăiaţi-o.
ART 7. În situaţia în care se constată oprirea respiraţiei, aplicaţi respiraţia artificială prin metoda
gură la gură:
 curăţaţi cu ajutorul degetelor înfăşurate în tifon gura şi faringele victimei;
 capul victimei trebuie ţinut mult dat pe spate;
 sub ceafă se pune un sprijin improvizat (un rulou de haine etc.)
 se strâng nările victimei cu degetele şi se ţin mandibulele pentru a nu cădea limba, care poate
astupa căile respiratorii;
 inspiraţi profund;
 deschideţi larg gura şi aplicaţi-o peste gura victimei pe care se poate pune o batista sau tifon;
 expiraţi din plămâni, nu din gură;
 suflaţi cu putere din plămânii dvs. în gura victimei;
 ritmul insuflaţilor va fi de 16-20 pe minut.
ART 8. În cazul în care se constată oprirea inimii, recurgeţi la masajul cardiac extern:
 accidentatul este culcat pe spate, pe un plan tare, cu capul mai jos decât restul corpului;
 salvatorul, aflat la dreapta accidentatului stand in genunchi, îi aplică o lovitură puternică în
dreptul inimii şi după aceea îşi aşează palmele suprapuse pe locul corespunzător poziţiei
inimii, în cutia toracică, în stânga extremităţi de jos a sternului (coşul pieptului), pentru a-l
înfunda cu cca. 3 cm
 palmele salvatorului suprapuse vor exercita compresiunii ritmice care să asigure o turtire a
toracelui cu 5-6 cm;
 la copii, toracele fiind mai fragil şi mai elastic, compresiunile se vor face cu 2 degete şi cu
blândeţe;
 ritmul compresiunilor va fi de 60 pe minut;
 reluarea contractiilor inimii se recunoaşte după:
- apariţia pulsului
- recolorarea pielii
- micşorarea pupilelor
- apariţia zgomotelor pulsului.
 la reapariţia contracţiilor inimii se întrerupe masajul
 respiraţia artificială poate fi combinată cu masajul cardiac extern, având ca ritm o insuflare
de aer la 5 compresiuni in cazul cand sunt 2 salvatori si de 15 compresii/ 2 insuflari in
situatia cand este un singur salvator care face ambele manevre
ART 9. Oprirea unei hemoragii se numeşte hemostază. Scopul hemostazei este de a evita
declanşarea unor grave tulburări rezultate din pierderile mari de sânge. Metodele practice de
oprire a unei hemoragii sunt:
 Compresiunile digitale:
- În hemoragiile arteriale, caracterizate prin ţâşnirea discontinuă, în jet, a sângelui de
culoare roşu deschis, compresiunea se va face deasupra rănii, pentru a întrerupe circulaţia
sângelui de la inimă la rană;
- În hemoragiile venoase, sângele curge în şuvoi continuu şi este de culoare roşu închis.
Compresiunea se face sub rană, pentru că circulaţia sângelui în vene este inversă decât în
artere,
 Pansamentul compresiv se aplică direct pe rana din care apare hemoragia şi va fi strâns atât
cât este nevoie pentru a realiza oprirea scurgerii sângelui.
 Garoul se utilizează în cazul unor hemoragii mari, la nivelul membrelor. Garoul se aplică la
baza membrului lezat şi se strânge treptat până la oprirea hemoragiei.

2
 Atenţie! O dată cu oprirea hemoragiei, după aplicarea garoului, irigaţia sanguină a întregului
membru este oprită. Menţinerea unui garou mai mult de 60 de minute poate produce grave
leziuni prin tulburări circulatorii. De aceea la fiecare 15-20 minute este recomandabil sa slabiţi
garoul pentru cateva minute, pentru a permite irigarea zonei respective cu sânge, în caz contrar
apărând necroza ( ţesuturile, lipsite de oxigen, mor ).
Este obligatoriu ca la aplicarea unui garou să se ataşeze un bilet cu ora exactă la care a fost
aplicat.

ART 10 In caz de electrocutare:

-scoaterea accidentatului de sub actiunea curentului electric.

Pentru aceasta, trebuie sa se separe partea de instalatie in contact cu accidentatul, daca intreruperea
curentului electric nu se poate efectua imediat, se vor utiliza mijloace electroizolante pentru
indepartarea acestuia de sub tensiune; in nici un caz nu trebuie atins cu mainile goale accidentatul
care se afla sub tensiune
- se anunta medicul
- victima va fi culcata pe un loc uscat, recomandat a se aseza pe paturi, haine sau alte obiecte
- i se desface gulerul, cureaua, sireturile
- i se curata gura de saliva
- i se face respiratie artificiala prin insuflare, in ritmul cat mai apropiat de respiratia normala, 12-15
respiratii pe minut, adica o respiratie intrega la fiecare 5 secunde si trebuie continuata pana ce
accidentatul incepe sa respire de la sine sau se trece la respiratia artificiala cu ajutorul unui aparat
- adeseori se inregistreza ca o consecinta si oprirea circulatiei sangelui avand drept cauza fie oprirea
functionarii inimii ( stop cardiac ) sau fibrilatia cardiaca ( 300- 400 batai/minut ) si se observa prin
oprirea respiratiei, puls si battai ale inimii neperceptibile, pupilele mari, fara nici o reactie si o
culoare palida, albastrie a fetei fiind absolut necesar efetuarea masajului cardiac extern

ART 11 In caz de ranire:

Oprirea unei hemoragii se numeşte hemostază. Scopul hemostazei este de a evita declanşarea unor
grave tulburări rezultate din pierderile mari de sânge. Metodele practice de oprire a unei hemoragii
sunt:

 Compresiunile digitale:
- În hemoragiile arteriale, caracterizate prin ţâşnirea discontinuă, în jet, a sângelui de culoare roşu
deschis, compresiunea se va face deasupra rănii, pentru a întrerupe circulaţia sângelui de la inimă la
rană;
- În hemoragiile venoase, sângele curge în şuvoi continuu şi este de culoare roşu închis.
Compresiunea se face sub rană, pentru că circulaţia sângelui în vene este inversă decât în artere
 Pansamentul compresiv se aplică direct pe rana din care apare hemoragia şi va fi strâns atât cât
este nevoie pentru a realiza oprirea scurgerii sângelui.
 se anunta medicul.

ART 12 In caz de arsuri scopul primului ajutor este de a preveni si combate, pe cat posibil,
aparitia complicatiilor - socul, infectia, probleme respiratorii sau inflamarea:

- se va evita atingerea ranilor cu mainile si nu vor fi unse cu nici un fel de substanta

- se va pansa suprafata afectata cu pansament steril
- basicile formate nu se sparg
- partile de haine arse, nu se smulg ci taiate cu foarfeca; nu indepartati imbracamintea lipita de zona
arsa
Arsurile provocate prin actiunea substantelor chimice trebuie spalate imediat printr-un jet puternic
de apa timp de 10 -15 min.
- se anunta imediat medicul.
3
ART 13 In caz de fracturi si luxatii primul ajutor are rolul de a preveni complicatiile si leziunile
ulterioare si de a diminua durerea si umflarea zonei:

-se va proceda la creearea unei pozitii comode si linistite

- imobilizarea partii vatamate cu atele, fesi imobilizand mereu doua articulatii: cea de deasupra si de
dedesubtul fracturii
- in caz de fractura deschisa mai intai trebuie oprita hemoragia si pansata rana
- orice os in exterior trebuie protejat cu fesi de jur imprejur, insa nu trebuie fortat sa intre inapoi in
rana
- atelele se invelesc in vata pentru a nu leza pielea, a nu stanjeni circulatia sau a nu mari durerea
- in jurul atelelor si membrului fracturat se trage apoi o fasa, la inceput circulara, apoi serpuitoare,
obtinand astfel o imobilizare provizorie
- se va transporta victima la spital

Intocmit : Emil Cosa