PROIECT NON-

MAJOR
FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALĂ/FONDUL DE COEZIUNE

INVESTIȚII ÎN INFRASTRUCTURĂ/PRODUCTIVE

EXTINDEREA SI REABILITAREA INFRASTRUCTURII DE APA SI APA UZATA IN ZONELE GHIDIGENI,

Titlul proiectului
OLTENITEI, CHEILE TURZII SI HENRI COANDA DIN MUNICIPIUL BUCURESTI
CCI Versiune Octombrie 2019
A. ORGANISMUL RESPONSABIL PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI MAJOR ȘI CAPACITATEA SA

A.1. Autoritatea responsabilă pentru cererea de proiect (și anume autoritatea de management sau
organismul intermediar)

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional

A.1.1. Nume:
Infrastructură Mare (1)
Șos. Bucuresti-Ploiesti, nr. 1 – 1B, Victoria Office Intrarea str.
A.1.2. Adresă:
Menuetului, nr. 7, Sector 1, București
A.1.3. Numele persoanei de contact Catalin Balan

A.1.4. Funcția persoanei de contact Director General

A.1.5. Telefon: 0372 838 781

A.1.6. E-mail: contact.minister@fonduri-ue.ro

A.2. Organismul/organismele (1) responsabil(e) de implementarea proiectului (beneficiar/beneficiari (2))

A.2.1. Nume: Primaria Generala a Municipiului Bucuresti

B-dul Regina Elisabeta nr. 47, Sector 5, Bucureşti, cod postal
A.2.2. Adresă:
050013
A.2.3. Numele persoanei de contact Monica Mîndru
Director General Direcția Generală Management Proiecte cu
A.2.4. Funcția persoanei de contact
Finanțări Externe
A.2.5. Telefon: 021.305.55.00, int.1250

A.2.6. E-mail: monica.mindru@pmb.ro

A.3. Detalii privind întreprinderea (a se completa doar pentru investițiile productive)

A.3.1. Numele întreprinderii:

A.3.2. Este întreprinderea o IMM (3) ?

Da ☐ Nu ☒

A.3.3. Cifra de afaceri (valoare în milioane EUR și an):

A.3.3.1. Valoare în milioane EUR

A.3.3.2. An

A.3.4. Numărul total de persoane angajate (valoare și an):

A.3.4.1. Numărul persoanelor angajate

A.3.4.2. An

1
() Dacă există mai multe organisme responsabile de implementare, includeți informații privind beneficiarul principal (ceilalți vor fi menționați
la
2
punctul A.5).
() În cazul unui proiect PPP în care un partener privat va fi selectat după aprobarea operațiunii să fie beneficiar, în conformitate cu articolul
63 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, această secțiune trebuie să cuprindă informații privind organismul de drept public care
inițiază
3
operațiunea (și anume autoritatea contractantă).
() Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).
A.3.5. Structura grupului:
Capitalul sau drepturile de vot ale întreprinderii sunt deținute, în proporție de cel puțin 25%, de o întreprindere
sau de un grup de întreprinderi care nu corespunde definiției unei IMM?

Da ☐ Nu ☒
Indicați numele și descrieți structura grupului.

A.4. Capacitatea organismului responsabil cu implementarea proiectului, menționându-se capacitatea sa

tehnică, juridică, financiară și administrativă (1)

A.4.1. Capacitatea tehnică (vă rugăm să furnizați cel puțin un rezumat al expertizei necesare pentru implementarea proiectului și
să precizați numărul persoanelor cu o astfel de expertiză disponibile în cadrul organizației și alocate proiectului)

Municipiul Bucuresti este beneficiarul fondurilor UE si actioneaza ca si Autoritate Contractanta pentru achizitia de
servicii, lucrari si bunuri finantate din FC, prin POIM. Municipalitatea este de asemenea responsabila pentru punerea in
aplicare a proiectului si in acest sens a fost infiintat la nivelul acestuia o Unitate de Implementare a Proiectului (UIP), cu
resurse adecvate si personal calificat si experimentat, capabil sa preia responsabilitatile pentru proiectul POIM. Aceasta
structura va fi subordonata Direcţiei Generală Management Proiecte cu Finanţare Externă. Din componenta UIP s-a
stabilit ca vor face parte persoane cu expertiza si cunostinte tehnice necesare si adecvate, dobandite in urma ocuparii
unor pozitii similare pentru proiectele anterioare finantate din Fonduri de Coeziune precum si din activitatea desfasurata
zilnic in cadrul PMB, ce vor indeplini urmatoarele functii:
 1 Manager tehnic
 1 Expert tehnic
 2 Experti achizitii
 1 Expert informare si publicitate proiect
 1 Expert financiar
 1 Expert contabil
 1 Expert juridic
 1 Expert salarizare
Acestia vor fi coordonati de catre Managerul de Proiect, ce va fi sprijinit de catre un Asistent .
Acest aranjament este considerat a fi potrivit pentru un beneficiar cu o experienta anterioara in implementarea
programelor de investitii finantate din fonduri UE, cum este cazul municipiului Bucuresti. Avand in vedere complexitatea
proiectului de investitii (care implica un proces de decizionare la nivel inalt privind aspecte tehnice si financiare)
Directia Generală Management Proiecte cu Finanţare Externă va raporta direct Primarului General, pentru a eficientiza
procesul de comunicare si decizionare privind toate aspectele legate de implementarea proiectului.
Societatea care gestioneaza serviciile de apa si canalizare in municipiul Bucuresti este SC APA NOVA Bucuresti SA
(ANB) - filiala romaneasca a companiei Veolia Water (Divizia de apa al Veolia Environnement Group). Domeniul
principal de activitate al SC APA NOVA Bucuresti SA este managementul sursei de apa, tratarea apei si furnizarea catre
consumatori, precum si a apelor uzate si evacuarea apei meteorice de pe teritoriul Bucurestiului.

A.4.2. Capacitatea juridică (indicați cel puțin statutul juridic al beneficiarului care permite implementarea proiectului, precum și
capacitatea sa de a întreprinde acțiuni legale, dacă este necesar).

Conform regulamentului de organizare si functionare Primarul General, Viceprimarii, Secretarul General al

Municipiului Bucuresti, impreuna cu aparatul propriu de specialitate descris în continuare constituie o structura
functionala cu activitate permanenta, denumita Primaria Municipiului Bucuresti. Primaria Municipiului Bucuresti este
organizata si functioneaza in baza OUG 57/2019.
Primarul General indeplineste o functie de autoritate publica si beneficiaza de un aparat propriu de specialitate, pe care
il conduce si controleaza, conform art.154 din OUG. 57/2019.

Primarul General reprezinta municipiul Bucuresti in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice
romane sau straine, precum si in justitie.

In limitele legislatiei in vigoare si a mandatului acordat de Primarul General (prin dispozitie), Secretarul General,
Viceprimarii sau personalul compartimentelor din structura organizatorica reprezinta Primaria Municipiului Bucuresti
in relatiile cu celelalte structuri ale administratiei centrale sau locale, organisme, O.N.G.-uri, etc., din tara sau
strainatate;

Coordonarea, gestionarea și monitorizarea aspectelor legate de implementarea proiectelor finantate din fonduri publice
si a celor finantate din fonduri europene sunt in responsabilitatea Municipiului București, prin Unități de Implementare a
Proiectului (UIP).
1
()În cazul unui proiect PPP și în cazul în care partenerul privat nu a fost încă selectat, această secțiune ar trebui să conțină criteriile minime de
calificare care trebuie să fie îndeplinite pentru preselecție în ofertă și o justificare a acestor criterii. Cererea trebuie, de asemenea, să descrie toate
procedurile instituite pentru elaborarea, monitorizarea și gestionarea proiectului PPP.
 La nivelul Primariei Municipiului Bucuresti este organizata o Directie Juridica, in cadrul careia este angajat personal cu
experienta in gestionarea contractelor cu finantare europeana, avand in vedere proiectele anterioare implementate de
aceasta institutie. Directia Juridica se afla in subordonarea Primarului General si colaboreaza cu celelalte departamente
pe diverse teme de interes comun. Printre principalele sale atributii se numara reprezentarea intereselor Municipiului
Bucuresti si ale Primarului General la instantele judecatoresti si jurisdictionale, precum si punerea in aplicare a
hotararilor judecatoresti in colaborare cu compartimentele de specialitate.

A.4.3. Capacitatea financiară (vă rugăm să confirmați cel puțin capacitatea financiară a organismului responsabil pentru
implementarea proiectului, pentru a demonstra că acesta este în măsură să garanteze lichiditățile necesare pentru o
finanțare adecvată a proiectului, astfel încât să se asigure implementarea cu succes a acestuia și funcționarea în viitor, în
plus față de celelalte activități ale organismului)

Rezultatele analizei financiare arata ca stuctura de finantare a proiectului este 94% grant si subventii din punct de vedere al
Beneficiarului (Grant UE, subventie de la Bugetul de stat si de la Bugetele Locale), existand o contributie proprie a Municipiului
de 2,590,635.20 milioane de Euro.
Situatiile financiare ale Primariei pe perioada 2014 – 2017 indica o imbunatatire a rezultatelor financiare transpusa intr-o
sporire a surplusului de 4 ori in 2015 si de 3 ori in 2016 ca urmare a reducerii cheltuielilor de capital. In anul 2017, ca urmare a
sporirii cheltuielilor de capital de cca 3 ori si a cheltuielilor curente cu 32%, a fost inregistrat un deficit de 415 milioane lei.
Imbunatatirea anterioara a situatiei financiare a Primariei ofera premisa unei capacitati financiare stabile, ce garanteaza
existenta lichiditatilor necesare pentru o finantare adecvata a proiectului in vederea unei implementari de succes a acestuia.
2014 2015 2016 2017
Venituri recurente 3,285,623 3,436,845 3.502.179 3.730.757
Venituri recurente proprii 3,127,503 3,380,776 3.460.375 3.702.300
Cheltuieli Operationale -2,400,565 -2,419,258 -2.424.159 -2.834.585
Surplus Recurent 885,058 1,017,587 1.078.020 896.173
Alte Venituri Operationale 45,827 78,393 79.599 60.181
Surplus Operational 930,885 1,095,980 1.157.618 956.354
Alte Venituri Curente 4,025 3,987 3.999 3.876
Cheltuieli Curente -249,084 -240,337 -242.910 -358.481
Surplus Curent 685,826 859,630 918.708 601.749
Surse de Finantare a Investitiilor 44,002 64,807 106.774 51.781
Fonduri Disponibile pentru Investitii 729,828 924,437 1.025.481 653.530
Cheltuieli de Capital -697,169 -721,523 -363.823 -1.082.342
Alte Venituri Extraordinare 17,615 16,353 23.362 14.062
Surplus 50,274 219,267 685.020 -414.751
     
Total Venituri 3,394,595 3,595,357 3.715.912 3.857.068
Total Cheltuieli 3,344,321 3,376,090 3.030.892 4.271.819

A.4.4. Capacitatea administrativă (ca informații minime, vă rugăm să indicați cel puțin proiectele finanțate de UE și/sau
proiectele comparabile realizate în cursul ultimilor zece ani și, în absența unor astfel de exemple, să indicați dacă nevoile de
asistență tehnică au fost luate în considerare; vă rugăm să menționați existența unor mecanisme instituționale precum
unitatea de implementare a proiectului (UIP) capabilă să implementeze și să deruleze proiectul și, dacă este posibil,
includeți organigrama propusă pentru implementarea și derularea proiectului).

Beneficiarul proiectului a creat o Unitate de Implementare a Proiectului (UIP), cu resurse adecvate si personal calificat
si experimentat, capabil sa preia responsabilitatile pentru proiectul POIM: coordonarea si managementul proiectului
(inclusiv achizitionarea de bunuri, lucrari si servicii etc.). Aceasta structura va fi subordonata Direcţiei Generală
Management Proiecte cu Finanţare Externă.
In structura UIP intra experti din cadrul PMB, care detin cunostintele si expertiza necesara pentru a indeplini
urmatoarele functii:
 1 Manager tehnic
 1 Expert tehnic
 2 Experti achizitii
 1 Expert informare si publicitate proiect
 1 Expert financiar
 1 Expert contabil
 1 Expert juridic
 1 Expert salarizare
Municipiul Bucuresti are o experienta bogata in implementarea proiectelor de investitii privind infrastructura de apa si
 apa uzata, implementand in trecut cu succes 2 astfel de proiecte:
• Proiectul ISPA implementat in perioada 2005-2011;
• Proiectul POS Mediu implementat in perioada 2012-prezent.

A.5. Furnizați informații cu privire la toate acordurile instituționale relevante cu părți terțe pentru
implementarea proiectului și exploatarea cu succes a facilităților care au fost planificate și eventual
încheiate

In martie 2000, orasul Bucuresti a Incheiat un contract de concesiune pentru utilitatile de apa si apa uzata. In
conformitate cu termenii Contractului de concesiune, responsabilitatea pentru furnizarea serviciilor de apa si de
canalizare a fost delegata de catre autoritatile administrative locale (Consiliul General al Municipiului Bucuresti -
CGMB) catre SC APA NOVA Bucuresti SA (ANB) - o filiala a operatorului international de apa Veolia.
Contractul de delegare a fost atribuit in conformitate cu Deciziile CGMB 295/1999, 296/1999 si 85/2000 si cu
prevederile Legii 219/1998 privind Concesiunea si ale Legii 69/1991 privind administratia publica locala.
Contractul a fost semnat la data de 29.03.2000 si este incheiat pe o perioada de 25 de ani de la data intrarii sale in
vigoare, data reglementata expres in contract.

A.5.1. Oferiți detalii cu privire la modul în care va fi gestionată infrastructura după încheierea proiectului (și anume, numele
operatorului; metode de selecție — administrare publică sau concesiune; tip de contract etc.).

Contractul de Concesiune cu privire la furnizarea de servicii de alimentare cu apa si canalizare pentru Municipiul
București a fost atribuit de către acesta societăţii Apa Nova București SA în urma unei licitaţii internaționale cu pre-
selecție. Acest operator va fi responsabil cu operarea si intretinerea infrastructurii care va rezulta in urma investitiei
finantate prin proiectul POIM care va fi implementat in perioada urmatoare.
Contractul de Concesiune a fost semnat la data de 29.03.2000 de către Municipiu în calitate de Concedent şi ANB în
calitate de Concesionar, intrând în vigoare la data de 17.11.2000. Contractul de delegare a fost atribuit in conformitate
cu Deciziile CGMB 295/1999, 296/1999 si 85/2000 si cu prevederile Legii 219/1998 privind Concesiunea si ale Legii
69/1991 privind administratia publica locala.
Pentru gestionarea serviciilor de apa si canalizare in municipiul Bucuresti, Veolia Water a infiintat o filiala romaneasca
a companiei - SC APA NOVA Bucuresti SA (ANB), constituită ca persoană juridică ce funcționează în conformitate cu
prevederile Legii nr.31/1990.
Domeniul principal de activitate al SC APA NOVA Bucuresti SA este managementul sursei de apa, tratarea apei si
furnizarea catre consumatori, precum si a apelor uzate si evacuarea apei meteorice de pe teritoriul Bucurestiului.
ANB poate efectua alte activitati auxiliare, precum si orice alte activitati industriale, comerciale, financiare, imobiliare
legate in mod direct sau indirect, de obiectul principal de activitate sau care sa permita realizarea acestuia. Pentru
indeplinirea eficienta a drepturilor si obligatiilor care intra in sarcina sa in ceea ce priveste furnizarea serviciilor de
alimentare cu apa si de canalizare, a fost stabilita in obligatia ANB de a pastra si a nu schimba obiectul de activitate pe
intreaga perioada a contractului de concesiune. In conformitate cu contractul de concesiune, ANB are dreptul exclusiv de
a furniza servicii de apa si canalizare in limita municipiului, inclusiv dreptul de a factura clientilor si de a colecta un tarif
adecvat si a avea drept exclusiv de posesie a activelor. Compania trebuie sa mentina aceste active intr-o stare buna de
reparare si sa faca investitiile necesare pentru a indeplini nivelele specificate de servicii.
În acest contract, SC Apa Nova Bucuresti SA detine un procent de 73,7%, Municipiul Bucuresti 16,3% iar 10% este
detinut de personalul ANB.

B. DESCRIEREA INVESTIȚIEI ȘI AMPLASAREA EI; EXPLICAȚIE PRIVIND COERENȚA CU AXELE PRIORITARE RELEVANTE
ALE PROGRAMULUI (PROGRAMELOR) OPERAȚIONAL(E) ÎN CAUZĂ ȘI PRIVIND CONTRIBUȚIA PRECONIZATĂ LA
REALIZAREA OBIECTIVELOR SPECIFICE ALE AXELOR PRIORITARE RESPECTIVE ȘI LA DEZVOLTAREA SOCIOECO
NOMICĂ
B.1. Programul (programele) operațional(e) și axele prioritare

ICC al PO Axa prioritară a OP

2014RO16M1OP001 Axă prioritară A P 3

B.1.1. Proiectul figurează pe lista proiectelor majore din programul (programele) operațional(e)? (1)

Da ☐ Nu ☒

B.2. Clasificarea activităților din cadrul proiectului (2)

1
2
()Conform articolului 102 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.
()Anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 215/2014 al Comisiei din 7 martie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a
Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european
de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare
regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, în ceea ce
privește metodologiile privind sprijinul pentru obiectivele legate de schimbările climatice, stabilirea obiectivelor de etapă și a țintelor în cadrul
 Cod Sumă Procent

B.2.1. Cod (coduri) pentru dimensiunea

021 11.477.714 32,62
„domeniu de intervenție”
(Ar trebui să se folosească mai
multe coduri dacă, pe baza unui
calcul pro rata, sunt vizate mai 022 23.704.890 67,38
multe domenii de intervenție)
B.2.2. Cod pentru dimensiunea „formă de
finanțare”
(în unele cazuri pot fi relevante 01 35.182.605 100
mai multe coduri — a se furniza
procentele stabilite pe baza unui
calcul pro rata)
B.2.3. Cod pentru dimensiunea teritorială
(în unele cazuri pot fi relevante
mai multe coduri — a se furniza 07 35.182.605 100
procentele stabilite pe baza unui
calcul pro rata)
B.2.4. Cod pentru mecanismul de aplicare 07 35.182.605 100
teritorială

B.2.5. Cod pentru dimensiunea „obiectiv

tematic”
(în unele cazuri pot fi relevante 06 35.182.605 100
mai multe coduri — a se furniza
procentele stabilite pe baza unui
calcul pro rata)

B.2.6. Cod pentru dimensiunea econo 3600 11.477.714 32,62

mică (cod NACE (1))
(În unele cazuri pot fi relevante
mai multe coduri — a se furniza
procentele stabilite pe baza unui 3700 23.704.890 67,38
calcul pro rata)

B.2.7. Cod pentru dimensiunea „amplasa

ment” (NUTS III) (2)
(În unele cazuri pot fi relevante RO321 35.182.605 100
mai multe coduri — a se furniza
procentele stabilite pe baza unui
calcul pro rata)

B.2.8. Natura investiției (3) (a se completa

doar pentru investițiile productive) NA

B.2.9. Produsul în cauză (4) (a se completa

numai pentru investițiile productive) NA

(1) NACE-Rev.2, cod cu 4 cifre: Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 393,
30.12.2006, p. 1).
(2) Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 154, 21.6.2003, p. 1) astfel cum a
fost modificat. A se utiliza codul NUTS III cel mai detaliat și mai relevant. În cazul în care un proiect vizează mai multe
zone individuale de nivel NUTS III, se va lua în considerare utilizarea codului NUTS III sau coduri superioare.
(3) Construcție nouă = 1; extindere = 2; transformare/modernizare = 3; schimbarea localității = 4; creare prin preluare = 5.
(4) Nomenclatura combinată (NC), Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).

B.3. Descrierea proiectului

B.3.1. Vă rugăm să furnizați o scurtă descriere a proiectului (maximum 2 pagini) (prezentați situația existentă, aspectele care vor
fi abordate, instalațiile care urmează să fie construite etc.), o hartă care să indice zona proiectului (1), date de geoloca

de performanță și nomenclatura categoriilor de intervenție pentru fondurile structurale și de investiții europene (JO L 69,
8.3.2014,
1
p. 65).
()În cazul unui PPP în care partenerul privat nu a fost încă selectat și are responsabilitatea de a asigura amplasarea, solicitantul nu are obligația
să furnizeze o hartă care să indice zona proiectului.
 lizare (1) și principalele componente ale proiectului, însoțite de o estimare a costurilor individuale totale (fără defalcarea
costurilor pe activități).

În cazul investițiilor productive, trebuie să se furnizeze, de asemenea, o descriere tehnică detaliată care să
includă: activitățile vizate și principalele lor caracteristici, instituția, principalele activități și principalele
elemente ale structurii financiare a întreprinderii, principalele aspecte ale investiției, descrierea tehnologiei și
echipamentului de producție și descrierea produselor.

Municipiul Bucuresti (capitala Romaniei) este localizat in partea de sud-est a tarii, in Campia Romana, cod NUTS III –
RO321, la cca. 60 km de Dunare, 100 km de lantul carpatic si 250 km fata de Marea Neagra. Orasul este situat in
principal pe raurile Dambovita si Colentina (cu afluentul sau de stanga, Valea Saulei), comunele invecinate cu zonele
periferice ale capitalei fiind strabatute de asemenea de raurile Arges, Sabar, Pasarea si Ialomita.
Conform ultimului recensamant efectuat in anul 2011, populatia municipiului numara aprox. 1678000 locuitori; cca.
51% dintre locuitori reprezinta populatia activa, care lucreaza in ramuri industriale, comert, constructii, in institutii ale
statului ca functionari publici, in domeniul invatamantului, sanatatii, in organizatii si institutii financiare, bancare si de
asigurari, tranzactii imobiliare, inchirieri si servicii prestate intreprinderilor sau in alte domenii.
Responsabilitatea furnizarii serviciilor de apa si canalizare in Bucuresti a fost delegata de catre Autoritatea
Administrativa Locala unui operator privat – SC Apa Nova Bucuresti SA – pe baza unui contract de concesiune.
Alimentarea cu apa potabila a Municipiului Bucuresti se realizeaza prin utilizarea preponderent a apei brute din surse de
suprafata (raurile Dambovita si Arges). Tratarea apei brute este asigurata prin intermediul a trei statii localizate la:
Arcuda, Rosu si Crivina care deservesc localitatea Bucuresti. Apa potabila produsa la statiile Arcuda, Rosu si Crivina
este transporta prin 192 km de apeducte catre rezervoarele de inmagazinare orasanesti.
Apa potabila transportata prin reteaua de apeducte este inmagazinata in 20 de rezervoare orasenesti.
De la rezervoarele de inmagazinare, apa este pompata succesiv, la diferite niveluri de presiune, prin statiile de pompare,
repompare si hidrofor si distribuita catre clienti prin intermediul retelei de distributie si bransamente.
Pe langa cele 7 statii de pompare orasenesti care sunt in functiune (Nord, Grivita, Drumul Taberei, Preciziei, Uverturii,
Grozavesti si Sud), sistemul de distributie al apei potabile mai dispune de statii de repompare (33 sunt in functiune) si
statii de hidrofor (113 sunt in functiune).
Pentru distributia apei potabile, sistemul orasului Bucuresti dispune de 2,500 km de conducte principale si de serviciu si
900 km conducte de bransament.
Reteaua de canalizare existenta este realizata in sistem mixt, preponderent unitar si cuprinde conducte cu sectiune
circulara cu diametre de pana la 3500 mm si conducte cu sectiune ovoida, cu dimensiuni plecand de la 270/2670 pana la
4500/3060. Lungimea totala a retelei de canalizare realizata in sistem unitar este de 2,354.4 km conducte dintre care
2,062.2 km sunt conducte cu sectiune circulara iar 292.2 km au sectiunea ovoida. Alti 32 km de conducte colecteaza
exclusiv apa meteorica, o preepureaza si o descarca in emisarii naturali.
Sistemul existent de canalizare cuprinde 71 statii de pompare: 10 statii de pompare apa meteorica, 35 statii de pompare
apa uzata menajera, 26 statii de pompare apa uzata si meteorica.
Statia de epurare a municipiului Bucuresti este localizata pe malul drept al raului Dambovita, in comuna Glina,
localitate limitrofa municipiului Bucuresti. Statia are o capacitate totala de epurare existenta de 1,220,000 l.e. Etapa I a
fost data in functiune in iulie 2011, capacitatea hidraulica fiind de 10 m3/s in treapta mecanica si respectiv 5 m3/s in
treapta biologica avansata. Emisarul efluentului este raul Dambovita.
Proiectul propus se refera la doua zone de extinderi ale sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare existente
(Ghidigeni si Henri Coanda), precum si la alte doua zone de imbunatatire a functionarii sistemului existent de canalizare
pentru rezolvarea unor situatii de supraincarcare a colectoarelor existente si de eliminare a conditiilor de inundabilitate
(Cheile Turzii si Oltenitei - zone in care s-au inregistrat numeroase inundatii in ultimii ani).
In prezent in ansamblul de locuinte Henri Coanda nu exista conducte de serviciu pentru alimentarea cu apa potabila a
riveranilor si nici canalizare de serviciu pentru preluarea apelor menajere, sursa de apa fiind panza freatica captata prin
puturi de mica adancime, iar preluarea apelor uzate menajere din gospodarii facandu-se in fose neetanse. Apele uzate
menajere sunt deversate in fose cu percolare in sol; la ploi torentiale prin saturare determina baltirea pe suprafete
intinse, avand ca efect contaminarea solului si apei subterane si reprezentand de asemenea o amenintare serioasa la
adresa sanatatii celor 11,000 de locuitorilor din aceasta zona.
In zona strazii Ghidigeni, pe tronsonul cuprins intre Prelungirea Ghencea si Nodul Hidrotehnic Bragadiru, exista o serie
de apeducte majore care deservesc 500,000 de locuitori ai municipiului Bucuresti. Apeductele amplasate in zona
Ghidigeni, au varste cuprinse intre 41 si 117 ani, prezinta avarii frecvente si o siguranta scazuta in exploatare.
Zona este caracterizata acum de lucrari cu caracter de improvizatie, in prezent pe strada Ghidigeni nu exista conducte de
serviciu pentru alimentarea cu apa potabila a riveranilor (805 locuitori, tinand cont si de consumatorii localizati pe

1
()Vă rugăm să furnizați în apendicele 5 date de geolocalizare în format vectorial, conținând poligoane, linii și/sau puncte, după caz, pentru
a reprezenta proiectul preferabil în format de fișier.
tronsonul din comuna Bragadiru al strazii Ghidigeni), sursa de apa fiind panza freatica, captarea apei facandu-se
individual, din puturi sapate la mica adancime. Nu exista nici canalizare de serviciu pentru preluarea apelor uzate
menajere, evacuarea acestora din gospodarii facandu-se fie prin descarcare directa in sol (in zona de protectie sanitara
a apeductelor) fie in fose neetanse, cu percolare in sol. La ploi torentiale, prin saturarea solului se creeaza balti ce
determina contaminarea sanitara a zonei de protectie a apeductelor, ceea ce reprezinta un risc major pentru sanatatea
celor 500,000 de consumatori deserviti de apeducte. Luand in considerare populatia de 6,300 de locuitori, din
vecinatatea apeductelor, alimentati din acestea, riscurile asociate cu periclitarea sanatatii acestora sunt majore.
O zona cu probleme in ceea ce priveste asigurarea serviciilor de canalizare o reprezinta zona Oltenitei. Pe fondul
urbanizarii excesive, a capacitatii reduse de descarcare a canalizarii, a unei functionari defectuoase a colectorului A0
(foarte “inecat” cu apele pluviale care vin din Calea 13 Septembrie, B-dul Regina Maria, George Cosbuc si Marasesti),
colectorul A1 vine la varsare in A0 cu debite si energie mari, producand un blocaj temporar si intrarea locala sub
presiune. De asemenea, datorita pantei pronuntate, colectorul A1 este construit intr-o solutie disipativa de energie care il
face extrem de fragil constructiv la debite mari tranzitate. Astfel, capacitatea redusa de descarcare a canalizarilor a
condus la situatia in care, la ploi relativ reduse ca intensitate, in zona Tineretului – Sincai (in special zona Parc
Tineretului intre Sincai si Palatul Copiilor) sa se produca inundatii severe. In perioadele ploioase din ultimii ani, in zona
afectata, au fost inregistrate nenumarate interventii la reteaua de canalizare si anexele acesteia in aceasta zona, pentru
eliminarea riscurilor sanatatii locuitorilor din zona asociate cu inundatii de apa uzata menajera in amestec cu apa
meteorica. Populatia existenta afectata in zona de proiect Oltenitei este estimata la 33,500 locuitori. Functionarea
defectuasa a colectoarelor de canalizare din zona de proiect Oltenitei nu poate asigura serviciile conforme legislatiei in
vigoare in ceea ce priveste colectarea si evacuarea apei uzate.
Zona Cheile Turzii este delimitata de Comuna Popesti-Leordeni, Soseaua Oltenitei, Soseaua de Centura, Comuna Jilava,
CF Progresul, Bulevardul Metalurgiei si Uzina Kwerner (fosta IMGB). Zona este caracterizata de lucrari mai curand cu
caracter provizoriu, care au solutionat pe moment problema canalizarii pentru anumite obiective economice ce s-au
executat inainte de 1989 sau dupa 1990, la momentul respectiv zona fiind considerata favorabila constructiei de locuinte
si de platforme comerciale (Metro, Piata de Gros etc). Apele uzate colectate de la uzina IMGB, de la metrou, Ansamblul
Drumul Cretestilor si alte obiective sociale din zona au fost dirijate in canalul colector de pe B-dul Metalurgiei si in final
in colectorul A3, solutie care creeaza in permanenta disfunctionalitati in intreg ansamblul Aparatorii Patriei, colectorul
A3 intrand rapid sub presiune.
Dezvoltarea pronuntata a zonei, precum si modernizarea strazilor din zona au condus la cresterea suprafetelor betonate
si prin urmare la scaderea gradului de infiltratie in solul natural. De asemenea, presiunea de dezvoltare si cererea de
preluare in reteaua Municipiului Bucuresti a apelor uzate din orasul Popesti-Leordeni au ingreunat si mai mult reteaua
existenta. Astfel, apa pluviala se scurge in canalizare (in prezent subdimensionata), conduce la punerea sub presiune a
acesteia si implicit la producerea de inundatii in zona. Pentru eliminarea riscurilor sanatatii locuitorilor din zona
asociate cu inundatii de apa uzata menajera in amestec cu apa meteorica sunt necesare masuri urgente de interventie.
Populatia afectata, careia nu-i pot fi asigurate servicii corespunzatoare, din zona Cheile Turzii este estimata la 8000
locuitori.
Principalele masuri prevazute constau in:
 Reabilitarea apeductelor in zona Ghidigeni (3.3 km) si extinderea retelei de distributie pentru alimentarea tuturor
consumatorilor din zona (1.0 km);
 Extinderea retelei de canalizare in zona Ghidigeni, pentru conectarea tuturor locuitorilor (1.1 km);
 Extinderea retelelor de distributie a apei potabile in zona noului cartier rezidential Henri Coanda – (22.9 km);
 Extinderea retelei de canalizare in zona noului cartier rezidential Henri Coanda – (38.2 km)
 Reconfigurarea retelelor de canalizare in zonele Oltenitei (2.7 km) si Cheile Turzii (3.7 km) pentru eliminarea
disfunctionalitatilor majore in functionarea acestora si reducerea riscurilor de inundatii.
 Municipiul Bucuresti - Zone de proiect

Valoarea totala de investitie pentru masurile propuse in proiect, in preturi constante, este de 57,777,966 Euro fara TVA
(58,413,524 euro fara TVA in preturi curente , valoare in care sunt incluse toate tipurile de cheltuieli (atat cheltuieli
eligibile cat si cheltuieli ne-eligibile). Valoarea totala eligibila de investitie pentru masurile propuse in proiect in
preturi constante este de 42,707,471 Euro fara TVA, (43,177,253 EUR in preturi curente), valoare in care sunt incluse
toate tipurile de cheltuieli, din care pentru sistemul de alimentare cu apa 13,840,064 Euro (13,992,304.70 in preturi
curente) si pentru sistemul de canalizare 28,867,406 Euro (29,184,947.47 in preturi curente). Activitatile proiectului
respecta legislatia nationala si europeana in vigoare si regulile din domeniul egalitatii de sanse, dezvoltarii durabile,
ale achizitiilor publice, informarii si publicitatii. Proiectul nu implica acordarea de ajutoare de stat.

B.3.2. Acest proiect reprezintă o etapă a unui proiect major (1) ?

Da ☐ Nu ☒

B.3.3. În cazul în care proiectul reprezintă o etapă a unui proiect de ansamblu, oferiți o descriere concisă a etapelor prevăzute
pentru implementare, arătând în ce mod aceste etape sunt independente una de alta din punct de vedere tehnic și financiar.
Indicați care au fost criteriile utilizate pentru divizarea proiectului în etape. Vă rugăm să indicați partea din proiectul de
ansamblu (sub formă de procente) care este acoperită de această fază. În cazul în care proiectul este cofinanțat din mai
multe programe operaționale, indicați programele operaționale corespunzătoare diverselor părți și alocarea proporțională.

B.3.4. A aprobat Comisia în trecut o parte din acest proiect major?

Da ☐ Nu ☒

Dacă da, vă rugăm să furnizați numărul CCI al proiectului major aprobat.

Dacă acest proiect este o parte a unui proiect major cu mai multe etape a cărui primă etapă s-a desfășurat în
perioada 2007-2013, vă rugăm să furnizați o descriere a obiectivelor fizice și financiare ale etapei precedente,

1
() Un proiect major care a început în perioada de programare 2007-2013, în cursul căreia au fost finalizate una sau mai multe etape ale
proiectului, iar acest proiect reprezintă o etapă care va fi efectuată și finalizată în perioada de programare 2014-2020, sau un proiect care a
început în perioada de programare 2014-2020, pentru care acest proiect reprezintă o etapă care va fi finalizată, în timp ce etapa următoare va fi
finalizată în perioada de programare actuală sau următoare.
 inclusiv o descriere a implementării primei faze, și să confirmați că proiectul este sau va fi gata să fie folosit în
conformitate cu obiectivul propus.

B.3.5. Proiectul face parte dintr-o rețea transeuropeană care a făcut obiectul unui acord la nivelul Uniunii?

Da ☐ Nu ☒

Dacă da, vă rugăm să furnizați detalii și trimiteri la legislația relevantă a UE (1).

N/A

B.3.6. În cazul investițiilor productive, este investiția:

(i) reglementată de articolul 3 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului
European și al Consiliului (2) ?

Da ☐ Nu ☐

Dacă da, vă rugăm să explicați cum contribuie la crearea și menținerea locurilor de muncă (în special
pentru tineri)

(ii) reglementată de articolul 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013?

Da ☐ Nu ☒

Dacă da, vă rugăm să explicați cum contribuie la prioritățile de investiții stabilite la articolul 5 alineatele (1)
și (4) din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 și, dacă investiția respectivă implică cooperarea între
întreprinderi mari și IMM-uri, cum contribuie la prioritățile de investiții de la articolul 5 alineatul (2) din
regulamentul respectiv.

N/A

B.4. Obiectivele proiectului și coerența cu axele prioritare relevante ale programului (programelor)
operațional(e) în cauză și contribuția preconizată la realizarea obiectivelor și rezultatelor specifice ale
axelor prioritare respective și contribuția preconizată la dezvoltarea socioeconomică a zonei acoperite
de programul operațional.

B.4.1. Care sunt principalele obiective ale proiectului? Vă rugăm să le enumerați și să oferiți o scurtă explicație

Obiectivul general al Proiectului este de a contribui la indeplinirea Axei Prioritare 3 - Dezvoltarea infrastructurii de mediu
in conditii de management eficient al resuselor din cadrul POIM prin derularea unor investitii specifice in domeniul apei
potabile si apei uzate pentru aria de proiect.
Ca urmare a implementarii Proiectului, se urmaresc urmatoarele obiective specifice:
 Pentru apa potabila:
- Imbunatatirea accesului la servicii de alimentare cu apa de calitate in conformitate cu Directiva 98/83/CE;
- Asigurarea calitatii si disponibilitatii serviciilor de alimentare cu apa bazate pe maximizarea eficientei costurilor, a
calitatii apei distribuite si a suportabilitatii populatiei.
 Pentru apa uzata:
- Conformarea cu Directiva privind Apele Uzate Urbane 91/271/CEE privind colectarea si epurarea apelor uzate;
- Imbunatatirea serviciilor prin cresterea gradului de acoperire cu servicii de colectare si epurare a apelor uzate in
conformitate cu Directiva 91/271/CEE;

1
() Pentru energie: este proiectul definit ca proiect de interes comun în temeiul Regulamentului nr. 347/2013 privind liniile directoare
pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE)
nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009? Pentru transport: este proiectul reglementat de Regulamentul (UE)
nr. 1315/2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei
nr.
2
661/2010/UE?
() Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de
dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și
de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 (JO L 347, 20.12.2013, p. 289)
 - Reducerea semnificativa a efectului de inundare a zonei centrale a orasului: Zona Tineretului – Sincai (in special in
zona Parcului Tineretului intre Sincai si Palatul Copiilor) si a zonei Metalurgiei-Berceni-Popesti Leordeni;
- Reducerea efectelor negative atat asupra sistemului de canalizare propriu-zis cat si asupra constructiilor din zona
zonele afectate de inundatii datorita evitarii punerii sub presiune a unor colectoare (si astfel a exfiltratiilor din retea
care afecteaza apa potabila transportata prin apeductele din zona de proiect);
- Reducerea poluarii stratului acvifer subteran precum si a poluarii generale a mediului in aria de impact a
canalizarilor din zona prin evitarea punerii sub presiune a unor colectoare.

B.4.2. Vă rugăm să oferiți detalii privind coerența proiectului cu axele prioritare relevante ale programului (programelor)
operațional(e) și privind contribuția preconizată la atingerea indicatorilor de rezultat în cadrul obiectivelor specifice
prevăzute de axele prioritare respective

Proiectul reprezinta o etapa semnificativa in cadrul reabilitarii generale si extinderii infrastructurii de alimentare cu apa si
canalizare din aria de proiect a Primariei Municipiului Bucuresti, continuand procesele investitionale derulate anterior.
Lucrarile de investitii in domeniul apei potabile vizeaza asigurarea furnizarii catre locuitorii din zonele Henri Coanda si
Ghidigeni a apei potabile la calitatea impusa de cerintele legislatiei in vigoare (care transpun prevederile Directivei
98/83/EC privind apa destinata consumului uman) si protectia calitatii apei transportate de la statiile de tratare.
In domeniul apei uzate, investitiile propuse prin Proiect vizeaza pe de o parte, cresterea gradului de acoperire cu servicii
de colectare a apei uzate in aria de proiect pana la finalul implementarii proiectului, a gradului de acoperire cu servicii de
epurare a apei uzate in aria de proiect conform Directivei 91/271/EC.
Prin intermediul proiectului, urmatorii indicatori prevazuti in POIM vor fi atinsi pana in 2023:
CO18 = 18,030 locuitori - populație suplimentară care beneficiază de o mai bună alimentare cu apă
CO19 = 53,230 locuitori echivalenti - populație suplimentară care beneficiază de o mai bună epurare a apelor uzate
Prin acesti indicatori proiectul va contribui la atingerea la rezultatele POIM, OS 3.2, precum si la conformarea cu
directivele europene, astfel:
 Gradul de conectare la sistemul de alimentare cu apa in 2018 in localitate este de 93.34% - 1,740,443 locuitori (din
care 93% - 1,734,143 locuitori, conformi din punct de vedere al furnizarii continue la parametrii de calitate ai apei
tratate).
 2S33 - Dupa investitiile din POIM, gradul de conectare si conformare va creste la 94.31 % - 1,758,473 locuitori, în
2023, respectiv 18,030 locuitori vor fi alimentati suplimentar cu apa potabila la finalul proiectului, respectiv 0.546%
din locuitorii care necesita alimentare cu apa la nivelul Romaniei (valoare tinta FC - 3,300,000 locuitori în anul
2023) si 0.094% din totalul de locuitori de la nivelul României (19.175.019 locuitori).
 Nivelul de conectare conforma a incarcarii organice biodegradabile (în l.e.) la sisteme de colectare a l.e. in
aglomerare este de 96.93% (1,683,115 l.e) dintr-un total de 93.12% (1,736,345 l.e.) conectati la sistemele de
colectare.
 2S31 - Gradul de conectare a incarcarii organice biodegradabile la sistemele de colectare in aglomerari cu peste
10000 l.e va creste de la 93.12% (1,736,345 l.e.) in 2018, la 93.75% (1,748,075 l.e.), dupa finalizarea proiectului,
atingand 100% rata de conectare conforma.
 Numarul locuitori/l.e. conectati suplimentar a caror apa uzata va fi transportata si epurata dupa finalizarea
proiectului, va fi de 53,230 /53,230 l.e., respectiv un total de aprox. 2.84% din totalul de l.e. de la nivelul Romaniei
(valoare tinta FC - 1,870,000 l.e. în anul 2023 l.e.) si un total de aprox. 0.5% din l.e. care mai necesita a fi conectată
la sisteme centralizate de apă uzată la nivelul României (10.630.137 l.e).
Pentru ape uzate, ratele conforme pentru aglomerari sunt verificate si raportate anual de catre Administratia Nationala a
"Apelor Romane", in timp ce rata de conectare la sistemul centralizat de apa este raportat de catre Institutul National de
Statistica, iar calitatea apei este confirmata de Ministerul Sanatatii. Datele privin evolutia populatiei sunt funrizate de către
Comisia Natională de Prognoză, pe baza cărora ANAR prognozează evolutia populatiei echivalente.

B.4.3. Vă rugăm să explicați cum va contribui proiectul la dezvoltarea socioeconomică a zonei acoperite de programul operațional
Proiectul contribuie la dezvoltarea socio-economica prin:
- asigurarea elementelor fundamentale de infrastructura pentru dezvoltarea socio-economica a unei zonei prin
asigurarea accesului la sistemul de apa si canalizare;
- cresterea calitatii si competitivitatii serviciului - suportabilitate, fiabilitate si rezilienta la factori de risc, grad de
acoperire (de ex extinderea sistemului de alimentare cu apa);
- imbunatatirea functionala a sistemului existent de alimentare cu apa prin reabilitarea apeductelor cu grad ridicat de
degradare, ce au impact major si direct asupra a peste 500.000 de locuitori;
- imbunatatirea functionala a sistemului existent de canalizare prin reducerea inundatiilor in zone importante socio-
economic carora le aduc prejudicii majore;
- perspectiva imbunatatirii serviciului prin optimizari si dezvoltari ulterioare cu sprijinul bazelor de date specializate si
sistemelor de modelare din sistemul informatic, in functie de cerinte de dezvoltare urbana si de calitate a serviciului la
nivel de consumator;
- integrarea cu problematici de mediu complexe (impact de mediu, biodiversitate, directiva cadru a apei, schimbari
climatice, deficienta apei) in cadrul dezvoltarii durabile;
- crearea de locuri de munca permanente in cadrul beneficiarului si operatorului sistemului de alimentare cu apa si
 canaliare si locuri de munca temporare pe durata implementarii proiectului.
- Economii de costuri pentru clienti, prin renuntarea la puturi si pompe proprii, fose septice si disparitia necesitatii de
achizitionare a apei imbuteliate
- Economii de costuri pentru operator, prin reducerea emisiilor ca urmare a economiilor de energie.

B.4.4. Vă rugăm să precizați ce măsuri au fost planificate/luate de către beneficiar pentru a asigura utilizarea optimă a infras
tructurii în faza de exploatare

Pentru utilizarea optima a infrastructurii in faza de exploatare, la nivelul operatorului ANB exista un plan O&M a activelor
implementat si functional pe fiecare componenta a sistemului, costurile fiind defalcate pe cele doua componente-apa si
canal.
Estimarea costurilor O&M este realizata separat pe fiecare categorie de cost. Costurile luate in calcul sunt: Apa bruta sau
Descarcare apa uzata si Costuri cu valorificarea namolului (functie de componenta sistemului), Materiale, Energie
electrica, Salarii si Taxe aferente salariilor, Intretinere si reparatii, Servicii prestate de terti, Alte cheltuieli.
Costurile O&M pentru activitatea de apa se anticipeaza ca vor spori cu aproximativ 0.36%, comparativ cu nivelul total al
cheltuielilor din sistemul de alimentare cu apa existent (o crestere de 245 mii Euro peste cei 68.4 mil Euro estimati dupa
implementarea proiectului.
Costurile O&M pentru activitatea de canalizare se anticipeaza ca vor spori cu aproximativ 0.85%, comparativ cu nivelul
total al cheltuielilor din sistemul de alimentare cu apa existent (o crestere de 624 mii Euro peste cei 73.2 mil Euro estimati
dupa implementarea proiectului.
Echipamentele existente aflate in dotarea ANB (autospeciale retelele de canalizare, transport namol SE, autospeciale cu
CCTV și cu hidrocurățitor,autolaboratoare calitatea apei, autospeciale, autoutilitare echipate cu aparatură de măsură și
control) acopera necesarul pentru O&M sectoarelor de activitate si asigura operarea optima a sistemelor.
Infrastructura realizata prin proiect va fi transferata catre Apa Nova Bucuresti (operator) conform prevderilor contractului
de concesiune.

C. COSTUL TOTAL ȘI COSTUL ELIGIBIL TOTAL

C.1. Vă rugăm să completați tabelul de mai jos, luând în considerare următoarele aspecte

1. Costurile neeligibile cuprind: (i) cheltuielile efectuate în afara perioadei de eligibilitate; (ii) cheltuielile
neeligibile în temeiul normelor UE și naționale aplicabile (iii) alte cheltuieli neprezentate pentru cofinanțare.
NB: Data de începere a eligibilității cheltuielilor este data de transmitere a programului operațional Comisiei
sau data de 1 ianuarie 2014, fiind reținută data care survine mai devreme (1).
2. Provizioanele pentru cheltuieli neprevăzute nu pot depăși 10 % din costul total fără cheltuieli neprevăzute.
Aceste provizioane pentru cheltuieli neprevăzute pot fi incluse în costurile eligibile totale utilizate pentru
calcularea contribuției planificate a fondurilor.
3. O ajustare a prețurilor poate fi inclusă, după caz, pentru a acoperi o inf lație estimată în cazul în care
costurile eligibile sunt exprimate în prețuri constante.
4. TVA-ul recuperabil nu este eligibil. În cazul în care TVA-ul este considerat eligibil, vă rugăm să oferiți
explicații.

5. Costul total trebuie să includă toate costurile ocazionate de proiect, de la planificare până la supervizare, și
trebuie să includă TVA-ul, indiferent dacă este recuperabil sau nu.

6. Achiziționarea de terenuri neconstruite și de terenuri construite cu o sumă mai mare de 10 % din

cheltuielile eligibile totale ale operațiunii în cauză, în conformitate cu articolul 69 alineatul (3) litera (b) din
Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. În cazuri excepționale și justificate corespunzător, se poate autoriza un
procent mai ridicat pentru operațiunile privind conservarea mediului.

7. Costurile eligibile totale înainte de luarea în considerare a cerințelor stabilite la articolul 61 din
Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

Costuri
Costuri totale neeligibile (1) Costuri eligibile Procent din costu
în EUR (A) (C) = (A) – (B) rile eligibile totale
(B)

Input Input Calculate Calculat

1
() Cu excepția cazului în care trebuie să aplice norme specifice proiectului, de exemplu, privind ajutorul de stat.
 1 Onorarii legate de planifi
1.635.940 340.692 1.295.248 2,8%
care/proiectare
2 Cumpărare terenuri - - - 0,0%
3 Clădiri și construcții 47.678.084 12.379.334 35.298.750 81,0%
4 Instalații și mașini sau echi
797.813 20.013 777.800 1,8%
pamente
5 Cheltuieli neprevăzute (2) 5.003.275 1.309.898 3.693.377 8,5%
6 Ajustarea prețurilor (dacă
- - - 0,0%
este cazul) (3)
7 Publicitate 27.653 11,347 16,306 0,1%
8 Supervizare în cursul exe
cutării lucrărilor de con 1,908,347 843,469 1,064,878 3,5%
strucții
9 Asistență tehnică 1.362.412 331.518 1.030.894 2,4%
10 Subtotal 58.413.524 15.236.271 43.177.253 100,0%
11 (TVA (4)) 10.858.657 10.858.657 - 0,0%
12 TOTAL 69.272.181 26.094.928 43.177.253 100,0%

Nota privind cheltuielile neeligibile

Cheltuielie neeligibile prevazute in proiect sunt generate de realizarea canalizarii meteorice in zona cartierului
rezidential Henri Coanda.
Sistemul de canalizare propus a se realiza in zona rezidentiala Henri Coanda este de tip divizor, astfel:
 reteaua noua de canalizare ape uzate menajere propusa in zona cartierului rezidential Henri Coanda va prelua apa
uzata de la consumatori, o va tranporta si descarca in reteaua de canalizare existenta a municipiul Bucuresti;
 reteaua de ape meteorice din zona Henri Coanda va colecta apa meteorica din zona rezidentiala si o va descarca in
Valea Saulei, emisarul natural din zona. Masura este inclusa ca investitie prioritara in Master Planul serviciului de
alimentare cu apa si canalizare pentru municipiul Bucuresti, aprobat in anul 2019.
Sistemul de canalizare din zona Henri Coanda este in curs de executie. Lucrile au fost impartite in doua loturi si s-au
executat in medie 73% din lucrari lucrarile prevazute in Lotul 1. Au fost executate simultan lucrari la ambele tipuri de
retele de canalizare (menajera si meteorica).
Ca o solutie de functionare temporara, masura fiind complementara si necesara pentru realizarea si operarea
retelei de canalizare meteorica din zona Henri Coanda in perioada de executie, apa meteorica colectata din zona
Henri Coanda Lot 1 va fi descarcata in canalizarea municipiului Bucuresti.
Aceasta solutie temporara va fi utilizata pana la realizarea retelei de canalizare meteorica aferenta Lotului 2,
cand apa meteorica colectata din Lotul 1 va fi preluata de reteaua de canalizare meteorica din Lotul 2, va fi
preepurata si apoi descarcata in emisarul natural – Valea Saulei.
Principalele lucrari prevazute in reteaua de ape meteorice din zona Henri Coanda, incadrate in categoria de cheltuieile
ne-eligibile, sunt:
 colectoare de apa meteorica, in ambele loturi;
 camine de vizitare si guri de scurgere, in ambele loturi;
 bazin de retentie si curatire (aferent Lot 1);
 conducte de descarcare apa meteorica in reteaua de canalizare a Bucurestiului (solutie temporara) / Retea de
canalizare executata in Lot 2 (la finalizarea lucrarilor din Lotul 2);
 gratare rare si pompe, inclusiv instalatii hidraulice si instalatii electrice pentru bazin de retentie si curatire (Lot 1);
 bazin de retentie si separatoare de hidrocarburi, inclusiv amenajare punct descarcare apa pluviala in Valea Saulei
(aferent Lot 2);
 gratare rare si pompe, inclusiv instalatii hidraulice si instalatii electrice pentru bazinele de retentie si separatoarele
de hidrocarburi (Lot 2).

Vă rugăm să furnizați cursul de schimb și referința (dacă este cazul)

Costurile de investitie au fost calculate considerand un curs de schimb la Data Devizului General de 4.7512 lei/Euro,
curs mediu aferent lunii octombrie 2019.

Dacă aveți comentarii cu privire la oricare dintre elementele de mai sus (de exemplu, nu sunt luate în calcul
cheltuielile neprevăzute, TVA-ul eligibil), vă rugăm să le menționați mai jos.

La pozitia 11 din tabel, pe coloana cu Costuri eligibile, au fost introduse si Cheltuieli pentru obtinerea avizelor,
acordurilor, autorizatiilor si cheltuieli pentru taxe si cote legale conform schemei de echivalenta.

C.2. Verificarea conformității cu normele privind ajutoarele de stat

 Considerați că acest proiect implică acordarea de ajutoare de stat?
Da ☐ Nu ☒

Dacă da, vă rugăm să completați tabelul de mai jos (1):

Numărul ajutorului
Valoarea ajutorului Valoarea totală a Intensitatea ajutoru de stat/numărul de
(EUR) în echivalent costurilor eligibile lui înregistrare al ajuto
subvenție brută (1) (EUR) (2) (în %) rului cu exceptare pe
categorii

Schemă de ajutor apro

bată sau ajutor individual Nu se aplică Nu se aplică Nu se aplică Nu se aplică
aprobat

Ajutor care intră sub in

cidența unei reglementări Nu se aplică Nu se aplică Nu se aplică Nu se aplică
de exceptare pe categorii

Ajutor în conformitate
cu decizia privind servi
ciul de interes economic
general (3) sau cu regula Nu se aplică Nu se aplică Nu se aplică Nu se aplică
mentul privind serviciile
publice de transport ru
tier de călători (4)

Totalul ajutorului acordat

Nu se aplică Nu se aplică Nu se aplică Nu se aplică

(1) Echivalent subvenție brută (ESB) înseamnă valoarea actualizată a ajutorului exprimată ca procent din valoarea actualizată
a costurilor eligibile, calculată la data acordării ajutorului pe baza ratei de referință aplicabile la data respectivă.
(2) Normele privind ajutorul de stat cuprind dispoziții privind costurile eligibile. În această coloană, statele membre ar trebui
să indice cuantumul total al costurilor eligibile pe baza normelor privind ajutoarele de stat care au fost aplicate.
(3) Decizia 2012/21/UE a Comisiei din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de stat sub formă de compensații pentru obligația de serviciu public
acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredințată prestarea unui serviciu de interes economic general (JO L 7,
11.1.2012, p. 3).
(4) Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind
serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și nr.
1107/70 ale
Consiliului (JO L 315, 3.12.2007, p. 1).

Dacă nu, vă rugăm să explicați în detaliu argumentele care au stat la baza stabilirii faptului că proiectul nu
implică acordarea de ajutoare de stat (2). Vă rugăm să furnizați aceste informații pentru toate grupurile de
beneficiari potențiali ai ajutorului de stat, de exemplu, în cazul unei infrastructuri, pentru proprietar,
constructori, operator și pentru utilizatorii infrastructurii. Dacă este cazul, vă rugăm să indicați dacă motivul
pentru care considerați că proiectul nu presupune ajutor de stat este că (i) proiectul nu vizează o activitate
economică (inclusiv activități în domeniul public) sau că (ii) destinatarul (destinatarii) sprijinului beneficiază de
un monopol legal pentru activitățile relevante și nu sunt activi în alt sector liberalizat (sau vor ține contabilități
separate în cazul în care sunt activi în alte sectoare).
In cazul municipiului Bucuresti, aceste aranjamente sunt diferite de cele prezente in alte proiecte POIM aprobate pana in
prezent, in sectorul de apa si apa uzata, in care managementul serviciilor de apa si apa uzata este asigurat de Operatorii
Regionali.
Avand convingerea ca sectorul public nu detinea fondurile si expertiza necesara pentru a transforma serviciile de apa si
canalizare, Consiliul Municipiului Bucuresti a solicitat sprijinul Institutului Financiar International (IFC), prin aducerea
unei companii private specializate care sa finanteze si sa gestioneze sistemul.
In perioada 1997- 1998 au fost analizate diverse optiuni de PPP pentru sectorul de apa si apa uzata. Dupa un due diligence
al RGAB, IFC a pregatit un raport strategic si a propus municipalitatii trei optiuni PPP: un contract de management, un
contract de leasing sau affermage, sau un contract de concesiune.
In anul 1998, municipalitatea a aprobat decizia de a lansa o concesiune pentru serviciile de apa si canalizare din
Bucuresti. In ciuda faptului ca aceasta avea cea mai mare taxa de succes dintre optiunile posibile de PPP, s-a considerat ca
o concesiune este cel mai bun model pentru oras.
1
() Această cerere nu înlocuiește notificarea către Comisie în temeiul articolului 108 alineatul (3) din tratat. O decizie pozitivă a Comisiei cu
privire la proiectul major, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, nu constituie o autorizare a ajutorului de stat.
2
() Serviciile Comisiei au oferit orientări statelor membre pentru a facilita evaluarea atunci când investițiile în infrastructură implică un
ajutor de stat. În special, serviciile Comisiei au pregătit grile de analiză. O comunicare privind noțiunea de ajutor este în prezent în curs de
pregătire. Comisia invită statele membre să folosească grilele de analiză sau alte metode pentru a explica de ce consideră că sprijinul nu
implică acordarea unui ajutor de stat.
 Procesul de incheiere a unui contract de concesiune a avut loc in mijlocul unei tranzitii dificile la un sistem de piata
democratic, intr-o perioada de turbulente economice, precum si in contextul unor masuri anterioare de reformare a
serviciilor publice.
Decizia de a aduce o firma privata pentru a finanta si gestiona sistemul de apa din Bucuresti a fost influentata de factori
cum ar fi miscarea generala catre un sistem capitalist dupa caderea comunismului in Europa de Est, experienta tarilor cu
operare privata a infrastructurii de apa, precum si implicarea institutiilor financiare internationale In promovarea acestor
idei In Romania.
Prin urmare, in 2000, serviciul de apa si canalizare in municipiul Bucuresti a fost delegat unui operator privat – S.C. APA
NOVA Bucuresti SA, constituită ca și persoană juridică ce funcționează conform prevederilor legii 31/1990. In acest proiect
SC Apa Nova Bucuresti SA detine 73,7%, Municipiul Bucuresti 16,3%, iar 10% este detinut de personalul ANB.

C.3. Calcularea costurilor eligibile totale

Costurile eligibile totale, după luarea în considerare a cerințelor stabilite la articolul 61 din Regulamentul (UE)
nr. 1303/2013, ar trebui să fie utilizate pentru a verifica dacă proiectul a atins pragul pentru a fi considerat un
proiect major, în conformitate cu articolul 100 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

Vă rugăm să alegeți opțiunea corespunzătoare și să completați informațiile cerute. Pentru operațiunile care nu
generează venituri, alegeți metoda de la articolul 61 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE)
nr. 1303/2013 și stabiliți aplicarea pro rata a veniturilor nete actualizate la 100 %.

Metoda aleasă de autoritatea de management pentru

Metoda de calculare a veniturilor nete potențiale sectorul, subsectorul sau tipul de operațiune în cauză (1)
(bifați numai o casetă)

Calcularea venitului net actualizat N/A

Metoda forfetară X

Metoda ratei de cofinanțare reduse N/A

Calcularea veniturilor nete actualizate [articolul 61 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

Valoare

1. Costurile eligibile totale înainte de luarea în considerare a cerințelor stabilite la

articolul 61 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 (în EUR, neactualizate) N/A
[Secțiunea C.1.12(C)]

2. Aplicarea pro rata a venitului net actualizat (%) (dacă este cazul) = (E. 1.2.9) N/A

3. Costurile eligibile totale după luarea în considerare a cerințelor stabilite la arti

colul 61 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 (în EUR, neactualizate) = (1) *
(2) N/A
Valoarea maximă a contribuției publice trebuie să respecte normele privind ajutoarele
de stat și cuantumul total al ajutorului acordat raportat mai sus (dacă este cazul)

Metoda forfetară sau metoda ratei de cofinanțare reduse [articolul 61 alineatul (3) litera (a) și articolul 61
alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]

Valoare

1
() Conform articolului 61 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.
 1. Costurile eligibile totale înainte de luarea în considerare a cerințelor stabilite la
articolul 61 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 (în EUR, neactualizate) 43.177.253
[Secțiunea C.1.12(C)]

2. Rata forfetară pentru venitul net, astfel cum este definită în anexa V la Regula
mentul (UE) nr. 1303/2013 sau în actele delegate (RF) (%) 6,0000%

3. Costurile eligibile totale după luarea în considerare a cerințelor stabilite la arti

colul 61 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 (în EUR, neactualizate) = (1) ×
(1-RF) (1) 40.586.618
Valoarea maximă a contribuției publice trebuie să respecte normele privind ajutoarele
de stat și cuantumul total al ajutorului acordat raportat mai sus (dacă este cazul)

D. STUDIILE DE FEZABILITATE EFECTUATE, INCLUSIV ANALIZA OPȚIUNILOR ȘI REZULTATELE

D.1. Analiza cererii

Vă rugăm să furnizați un rezumat al analizei cererii, inclusiv estimări privind rata de creștere a cererii, pentru a
demonstra necesitatea proiectului, în conformitate cu abordarea prevăzută în anexa III la prezentul regulament
(Metodologia de realizare a analizei cost-beneficiu). Cel puțin următoarele informații ar trebui să fie incluse:

(i) metodologia utilizată pentru proiecții;

(ii) ipoteze și date de referință (de exemplu, traficul în trecut și estimări privind traficul în viitor în absența
proiectului);

(iii) proiecții pentru opțiunile selectate, dacă este cazul;

(iv) aspectele privind oferta, inclusiv analizarea ofertei existente și a evoluțiilor preconizate

(infrastructură); (v) efectul de rețea (dacă este cazul).

În cazul investițiilor productive, descrieți piețele-țintă și furnizați un rezumat al analizei cererii, inclusiv rata de
creștere a cererii, defalcată, după caz, pe state membre și separat, pe țări terțe luate în ansamblu.

Prognoza cererii a fost realizata considerand urmatoarele ipoteze privind evolutia populatiei:
• Nivelul actual al populatiei separate pe zona urbana si zona rurala considerand rezultatele Recensamantului Populatiei din
anul 2011;
• Evolutia populatiei considerand prognoza din master plan (pe baza prognozelor emise de Comisia Natioonala de
Prognoza). Populatia va avea un trend descrescator in zona urbana si un trend usor crescator in zona rurala.
Prognoza cererii pentru scenariul “Cu proiect” este prezentata in tabelul urmator:

Proiectia cererii 2015 2018 2023 2031 2041 2047

Populatie totala 1,853,402 1,864,545 1,883,265 1,913,609 1,952,227 1,975,771
Populatie conectata la
serviciile de apa – zona 1,730,042 1,740,443 1,769,704 1,798,218 1,834,508 1,856,632
urbana
Grad conectare la
serviciile de apa – zona 93.3% 93.3% 94.0% 94.0% 94.0% 94.0%
urbana
Populatie conectata la
serviciile de apa – zona - - - - - -
rurala
Grad conectare la
serviciile de apa – zona n/a 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%
rurala
Populatie conectata la
serviciile de canalizare – 1,725,969 1,736,346 1,765,561 1,794,008 1,830,213 1,852,286
zona urbana
Grad conectare la
serviciile de canalizare – 93.1% 93.1% 93.8% 93.8% 93.8% 93.8%
zona urbana
Populatie conectata la - - - - - -
serviciile de canalizare –

1
() În cazul metodei ratei de cofinanțare reduse, această formulă nu este aplicabilă (rata forfetară este ref lectată de rata de cofi nanțare a axei
prioritare, ceea ce dă naștere unei finanțări FEDR/FC mai reduse) și costurile eligibile totale sunt egale cu suma menționată la punctul 1.
 Proiectia cererii 2015 2018 2023 2031 2041 2047
zona rurala
Grad conectare la
serviciile de canalizare – n/a 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%
zona rurala
Consum mediu apa
individual (lcd) – zona 149.1 146.9 143.3 149.4 157.4 162.5
urbana
Consum mediu apa
individual (lcd) – zona - - - - - -
rurala
Cantitate vanduta catre
94,180,000 93,332,112 92,552,320 98,066,740 105,424,068 110,100,830
populatie (m3/an)
Cantitate apa vanduta
catre agenti economici 51,828,100 51,054,559 49,790,895 51,920,945 54,712,103 56,458,313
(m3/an)
Total apa facturata
146,008,100 144,386,671 142,343,216 149,987,685 160,136,171 166,559,143
(m3/an)
Cantitate apa uzata
vanduta catre populatie 101,081,000 100,170,983 99,335,358 105,253,922 113,150,459 118,169,974
(m3/an)
Cantitate apa uzata
vanduta catre agenti 71,483,000 70,416,107 68,673,221 71,611,055 75,460,710 77,869,140
economici (m3/an)
Total apa uzata facturata
172,564,000 170,587,091 168,008,579 176,864,977 188,611,169 196,039,114
(m3/an)

In proiectarea cererii individuale actuale au fost luate in considerare urmatoarele 2 elemente:

• Elasticitatea cantitatii determinata de tarife (sporirea tarifelor pe termen mediu va determina o diminuare a consumului
casnic de apa). In ultimii 10 ani consumul individual de apa a inregistrat o evolutie descrescatoare care va continua si in
viitor in principal ca urmare a actiunii pretului ca factor de elasticitate. Totusi, deoarece nu exista studii relevante in
Romania privind nivelul factorului de elasticitate pret, nu am utilizat un factor de elasticitate specific insa am previzionat o
evolutie descrescatoare luand in considerare experienta si asteptarile companiei.
• Elasticitatea cantitatii determinata de bunastarea individuala (majorarea veniturilor gospodariilor pe termen lung va
conduce la sporirea cantitatii). Pentru factorul de elasticitate bunastare am utilizat ipoteze similare celor din cadrul
analizei cost-beneficiu realizate in POS I. Pentru aria de operare am luat in considerare un factor mediu de elasticitate la
bunastare de 0.15 (aplicat la cresterea PIB).
Proiectia cererii individuale a fost realizata luand in considerare situatia specifica a fiecarei localitate si pe baza discutiilor cu
operatorul. Evolutia consumului individual este prezentata in graficul urmator:

In ceea ce priveste evolutia consumului de apa al agentilor economici si institutiilor (cantitatea de apa facturata), a fost
proiectata o diminuare pe termen mediu (2016-2022) ca urmare a elasticitatii la pret (ajustarea tarifelor va conduce la o
diminuare a consumului) si apoi o evolutie ascendenta incepand cu 2023 ca urmare a cresterii economice.
Evolutia cantitatii generate de apa uzata a fost estimata pornind de la consumurile actuale, luand in considerare nivelul
 consumului de apa uzata pentru fiecare categorie de consumatori si impactul proiectului de investitii.

D.2. Analiza opțiunilor

D.2.1. Vă rugăm să descrieți pe scurt opțiunile alternative luate în considerare în studiile de fezabilitate (maximum 2-3 pagini) în
conformitate cu abordarea prevăzută în anexa III la prezentul regulament (Metodologia de realizare a analizei cost-
beneficiu). Cel puțin următoarele informații ar trebui să fie incluse:

(i) costurile de investiție totale și costurile operaționale pentru opțiunile luate în considerare;

(ii) opțiunile privind mărimea (în raport cu criterii tehnice, operaționale, economice, sociale și de mediu) și
opțiunile privind amplasarea infrastructurii propuse;

(iii) opțiuni tehnologice — pe componente și pe sistem;

(iv) riscurile pentru fiecare alternativă, inclusiv riscurile legate de efectele schimbărilor climatice și condițiile
meteorologice extreme;

(v) indicatorii economici pentru opțiunile luate în considerare, dacă este cazul (1);

(vi) tabel recapitulativ prezentând toate avantajele și dezavantajele opțiunilor luate în considerare.

În plus, în cazul investițiilor productive, oferiți detalii privind capacitatea [de exemplu, capacitatea întreprinderii
înainte de investiție (în unități pe an), data de referință, capacitatea după investiție (în unități pe an), estimare
privind rata de utilizare a capacității].

Analiza optiunilor se bazeaza pe optiunile strategice generale pregatite in Master Planul serviciului de alimentare cu apa si
canalizare pentru municipiul Bucuresti actualizat si aprobat in anul 2019. Analiza de optiuni s-a realizat pentru fiecare
zona componenta propusa a fi inclusa in proiect.
(i) costurile de investitie totale si costurile operationale pentru optiunile luate in considerare;
Intrucat lucrarile de investitie incluse in proiectul Henri Coanda sunt deja in curs de executie, analize de optiuni s-au
realizat individual doar pentru zonele Ghidigeni, Oltenitei si Cheile Turzii. In urma analizelor de optiuni realizate s-au
selectat tipurile de tuburi de canalizare si/sau tehnologia de executie si unde a fost cazul, traseul noilor lucrari.
1) Zona Ghidigeni
In zona strazii Ghidigeni sunt prezente o serie de apeducte majore care prezinta avarii frecvente si o siguranta scazuta in
exploatare si care deservesc mai mult de un 500.000 de locuitori.
Zona este caracterizata acum de lucrari cu caracter de improvizatie, in prezent pe strada Ghidigeni nu exista conducte de
serviciu pentru alimentarea cu apa potabila a riveranilor (805 locuitori), sursa de apa fiind panza freatica, captarea apei
facandu-se individual, din puturi sapate la mica adancime, ceea ce constituie un rism major pentru consumatori.
Nu exista canalizare de serviciu pentru preluarea apelor uzate menajere, evacuarea acestora din gospodarii facandu-se fie
prin descarcare directa in sol (in zona de protectie sanitara a apeductelor) fie in fose septice neetanse, cu percolare in sol
(cu contaminarea stratului acvifer). La ploi torentiale, prin saturarea solului se creeaza balti ce determina contaminarea
sanitara a zonei de protectie a apeductelor si un risc major in ceea ce priveste sanatatea consumatorilor.
Analiza optiunilor disponibile s-a facut exclusiv pentru lucrarile de canalizare, deoarece existenta in amplasament a
apeductelor, conditioneaza atat tehnologia de executie cat si materialele retelei de canalizare.
S-au analizat din punct de vedere tehnic si economic 3 optiuni:
1. Sistem unitar de canalizare functionand gravitational, cu pomparea apei uzate si meteorice in infrastructura existenta,
conducte de canalizare din beton armat, pozate prin metoda microtunelarii;
2. Sistem unitar de canalizare functionand gravitational, cu pomparea apei uzate si meteorice colectate in infrastructura
existenta, conducte din PEHD, preizolate cu spuma poliuretanica si manta din PEHD, pozate in sapatura deschisa
sprijinita, subtraversari cu foraj orizontal;
3. Sistem unitar de canalizare functionand gravitational, cu pomparea apei uzate si meteorice colectate in infrastructura
existenta, conducte PEID in tuburi de protectie din PAFSIN sau PVC (functie de diametrul colectorului), pozate in sapatura
deschisa sprijinita.
Optiunea aleasa este cea in care se utilizeaza conducte de canalizare din polietilena de inalta densitate, preizolate cu
spuma poliuretanica si manta din polietilena de inalta densitate, pozate in sapatura deschisa sprijinita.
Costurile totale de investitie sunt de 553,413 Euro, iar costurile de operare sunt de 7,537 Euro/an.

2) Zona strazii Oltenitei

Pe fondul urbanizarii excesive, a capacitatii reduse de descarcare a canalizarii, a unei functionari defectuoase a
colectorului A0 (foarte “inecat” cu apele pluviale care vin din Calea 13 Septembrie, B-dul Regina Maria, George Cosbuc
si Marasesti), colectorul A1 vine la varsare in A0 cu debite si energie mari producand un blocaj temporar si intrarea locala
sub presiune. De asemenea, datorita pantei pronuntate, colectorul A1 este construit intr-o solutie disipativa de energie care
il face extrem de fragil constructiv la debite mari tranzitate. Astfel, capacitatea redusa de descarcare a canalizarilor a
condus la situatia in care, la ploi relativ reduse ca intensitate, in zona Tineretului – Sincai (in special zona Parc Tineretului

1
() În cazul în care diferitele opțiuni prezintă realizări și externalități diferite (presupunând că toate opțiunile au același obiectiv), de exemplu, în
cazul proiectelor privind deșeurile solide, se recomandă să se efectueze o analiză cost-beneficiu simplificată pentru toate opțiunile principale,
pentru a selecta cea mai bună alternativă și parametrii economici ai unui proiect, cum ar fi valoarea actualizată netă economică ar trebui să fie
factorul decisiv în procesul de selecție.
intre Sincai si Palatul Copiilor) sa se produca inundatii severe care afecteaza cca. 33500 locuitori, desfasurarea normala
a activitatilor socioeconomica intr-o zona foarte activa a orasului si duce la poluarea majora a mediului.
Solutia pentru rezolvarea problemelor in aceasta zona este de realizare a unui canal interceptor nou (intre colectoarele A1
si A3) de diametru mare (2400 mm), care ar urma sa preia toate legaturile laterale existente pe colectoarele functionale in
prezent pe zona de proiect si mai ales sa tranziteze in perioadele de precipitatii abundente, excedentul de debit transportat
in colectorul A1 care pune probleme serioase in functionarea acestuia, urmand sa il descarce in colectorul A3 din aval, in
zona intersectiei Soseaua Oltenitei – Lunca Barzesti.
Scenariile tehnico-economice analizate au fost alese in functie de posibilitatile tehnice disponibile privind executia
canalului interceptor:
1. Realizarea canalului interceptor prin sapatura deschisa;
2. Realizarea canalului interceptor cu tehnologii fara sapatura deschisa.
Zona in care urmeaza sa fie realizate lucrarile este o zona urbana extrem de aglomerata atat la suprafata cat si din punct
de vedere al retelelor subterane. Canalul interceptor care urmeaza sa se realizeze pentru a face legatura intre colectoarele
A1 si A3 poate fi realizat cu metode clasice (sapatura deschisa) dar si cu metode fara sapatura deschisa. Avand in vedere
diametrul propus al canalului interceptor (Dn 2400 mm) pentru metoda fara sapatura deschisa se propune utilizarea
metodei de impingere cu scut (pipe-jacking).
Optiunea rezultata ca optima din punct tehnico-economic este cea in care canalul interceptor Oltenitei se realizeaza cu
tehnologia pipe-jacking utilizand tuburi din beton armat, extrem de avantajoasa in contextul zonei urbane aglomerate unde
se va executa lucrarea, si care genereaza costuri totale de investitie de 7,847,294 Euro si costuri de operare de 92,329
Euro/an.
3) Zona strazii Cheile Turzii
Scenariile tehnico-economice analizate au avut in vedere stabilirea traseului noului colector Cheile Turzii, dintre cele 4
variante posibile identificate in teren. Pentru fiecare dintre cele 4 variante de traseu propuse s-au efectuat calcule tehnico-
economice privind intregul ansamblu proiectat iar rezultatele obtinute au recomandat adoptarea unei variantei de traseu cu
itilizarea tehnologiei de executie pipe-jacking cu tuburi din beton armat. Optiunea selectata pentru realizarea colectorului
Cheile Turzii genereaza costuri totale de investitie de 7,850,473 Euro si costuri de operare de 95,563 Euro/an.

(ii) optiunile privind marimea (in raport cu criterii tehnice, operationale, economice, sociale si de mediu) si
optiunile privind amplasarea infrastructurii propuse;
Selectarea optiunilor pentru realizarea investitiilor in domeniul apei potabile a avut in vedere conformarea
cu cerintele Directivei 98/83/CE, ale Legii 458/2002 – republicare, cu modificarile si completarile ulterioare,
prin care trebuie sa se asigure atat parametrii de calitate ai apei, cu influenta directa asupra sanatatii
populatiei, cat si indicatorii de functionare a instalatiilor de distributie a apei potabile.
Selectarea optiunilor pentru investitiile de apa uzata au fost analizate din punct de vedere al protectiei
mediului si s-a urmarit identificarea variantei optime, pentru investitii care sa asigure un impact minim
asupra mediului si respectarea cerintelor conform Directivei apa uzate 91/271/EEC.
Pentru investitiile din sectorul de apa uzata in alegerea optiunilor un rol important il are eliminarea
poluarilor difuze prin construirea retelelor de canalizare.

(iii) optiuni tehnologice — pe componente si pe sistem;

Optiunile tehnologice au fost analizate atat din punct de vederea traseelor cat si a tehnologiilor de realizare
etc.Acestea sunt detaliate in SF/VOL I.SF/Parte scrisa Cap. 8 Parametri de proiectare. S-a avut in vedere modul
de asigurare a calitatii apei potabile in apeducte care deservesc aprox 500.000 locuitori, producerea inundatii in zona
centrala a Bucurestiului si eliminarea poluarilor punctiforme in zonele fara canalizare.

Optiunile analizate la nivelul studiului de fezabilitate au avut in vedere evaluarea:

a. diverselor scheme tehnologice si a amplasamentelor obiectelor, ca de exemplu:
b.diverselor tehnologii aplicabile in functie de situatia existenta.
c. solutiilor cu impactul cel mai mic asupra mediului si care sa fie reziliente la influenta schimbarilor
climatice
Bazat pe presupunerile subliniate, in cazul reabilitarilor, costul financiar unitar dinamic arata ca cea mai
buna optiune din punct de vedere financiar este reabilitarea obiectelor aductiuni/statii de pompare/retele de
distributie.

(iv) riscurile pentru fiecare alternativa, inclusiv riscurile legate de efectele schimbarilor climatice si
conditiile meteorologice extreme;
Riscurile au fost analizate pentru fiecare alternativa. Analiza de optiuni a mers in paralel cu evaluarea impactului asupra
mediului si evaluarea riscurilor la dezastre naturale si la schimbarile climatice luat in considerare inca din faza de SF / Vol
1 (detalii in Partea scrisa Cap. 8 si Cap.12), fiind luate in calcul riscuri:

1. ALIMENTARE CU APA:
Riscuri generate de cresterea temperaturii si seceta
Masuri: reabilitare retele, utilizarea eficienta a resurselor (implementarea principiului utilizatorul plateste, montare
contoare, detectare pierderi) ,reabilitarea si impermeabilizarea unor apeducte de transport apa potabila existente (prin
investitiile propuse in zona Ghidigeni);
Riscuri generate de temperaturi negative extreme
Masuri: amplasarea conductelor sub adancimea de inghet
Riscuri generate de inundatii, inundatii datorate furtunilor si viteza maxima a vantului
 Masuri: mentinerea retelelor etanse pentru a preveni infiltrarea apelor subterane si pluviale in conductele de alimentare cu
apa
Riscuri generate de modificari ale regimului ploilor extreme
Masuri: reabilitarea retelelor de alimentare cu apa, monitorizarea calitatii apei brute si a apei furnizate,
realizareaconducte de canalizare meteorica, bazine de retentie apa meteorica si conducte de descarcare apa meteorica in
emisar

2. CANALIZARE
Riscuri generate de cresterea temperaturii
Masuri: conducte rezistente la coroziune, monitorizarea calitatii si cantitatii apelor uzate descarcate in retelele de
canalizare,
Riscuri generate de modificari ale regimului ploilor extreme
Masuri: reabilitare retele, extinderi retele in sistem divizor, bazin de retentie ape pluviale descarcari de siguranta la
sistemele de tip unitar, efectuarea lucrarilor de curatare periodica a gurilor de scurgere si a sistemului de colectare in caz
de avertizare meteorologica de ploi abundente/extreme ,imbunatatirea functionarii sistemului existent de canalizare in
vederea solutionarii problemei supraincarcarii colectoarelor existente si evitarea producerii de inundatii in perioadele de
precipitatii mai abundente (prin investitiile propuse in zonele Oltenitei si Cheile Turzii)
Riscuri inundatii si viteza maxima a vantului
Masuri: extinderea sistemului de canalizare de tip divizor, pozarea conductelor de descarcare in emisar functie de nivelele
din emisar
Riscuri la seceta
Masuri: prevederea sistemului SCADA de monitorizare la statiile de pompare apa uzata in vederea inrregistrii debitului de
apa uzata
Riscuri generate de temperaturi negative extreme
Masuri: amplasarea conductelor sub adancimea de inghet
Intr-un numar de cazuri optiunea finala aleasa a dus la reducerea impactului aupra mediului si cresterea rezilientei la
schimbarile climatice.

(v) indicatorii economici pentru optiunile luate in considerare, daca este cazul 1;
Pentru analiza economica a optiunilor s-a realizat o comparatie a indicatorilor economici specifici
fiecarui scenariu studiat si anume: VAN Economica, RIR Economica si indicatorul beneficiu-cost.
Metodologia utilizata este in conformitate cu prevederile din ghidul pentru analiza cost-beneficiu emis de
Comisia Europeana si ia in considerare pentru calculul indicatorilor o perioada de analiza de 20 de ani si un
factor de actualizare de 5%.
Costurile economice pentru fiecare optiune in parte sunt calculate avand in vedere valoarea
investitiei pentru fiecare optiune si pierderile economice ca urmare a sapaturii de suprafata. Beneficiile
economice iau in considerare reducerea impactului inundatiilor, cresterea valorii proprietatilor in zona ca
urmare a rezolvarii problemei indundatiilor accidentale, crearea de noi locuri de munca, precum si valoarea
reziduala a investitiei la sfarsitul perioadei de analiza.
Astfel, valorile acestor indicatori pentru investitiile propuse in zona Cheile Turzii au fost
urmatoarele:
Optiunea Optiunea Optiunea Optiunea
Proiectia cererii 1 2 3 4
14,636,92 13,476,39 13,531,13
VAN Economic 13,267,329
7 1 9
RIR Economic 32.14% 24.37% 24.66% 23.33%
Indicator Beneficiu-
2.98 2.51 2.53 2.44
Cost

Optiunea selectata in acest caz este optiunea 1, tehnologie de executie pipe-jacking cu tuburi din
beton armat.
Pentru investitiile propuse in zona Oltenitei, indicatorii calculati au avut urmatoarele valori:
Proiectia cererii Optiunea 1 Optiunea 2
625,80 2,140,15
VAN Economic
6 8
RIR Economic 5.77% 8.97%
Indicator Beneficiu-Cost 1.07 1.29

Optiunea selectata in acest caz este optiunea 2, Realizarea canalului interceptor cu tehnologii fara
sapatura deschisa.

Pentru investitiile propuse in zona Ghidigeni, indicatorii calculati au avut urmatoarele valori:

1 În cazul în care diferitele opțiuni prezintă realizări și externalități diferite (presupunând că toate opțiunile au același obiectiv), de exemplu, în cazul proiectelor privind deșeurile solide, se recomandă să se efectueze o

analiză cost-beneficiu simplificată pentru toate opțiunile principale, pentru a selecta cea mai bună alternativă și parametrii economici ai unui proiect, cum ar fi valoarea actualizată netă economică ar trebui să fie factorul

decisiv în procesul de selecție.

 Proiectia cererii Optiunea 1 Optiunea 2 Optiunea 3
VAN Economic 572,904 932,064 1,016,502
RIR Economic 14.83% 62.48% 133.36%
Indicator Beneficiu-Cost 1.58 2.88 3.65

Optiunea aleasa este Optiunea 2, utilizand conducte de canalizare din polietilena de inalta
densitate, preizolate cu spuma poliuretanica si manta din polietilena de inalta densitate, pozate in sapatura
deschisa sprijinita. Desi din calculele economice efectuate rezulta ca Optiunea 3 ar fi cea mai favorabila, se
recomanda alegerea optiunii 2, intrucat desi are beneficii economic usor mai mici decat optiunea 3,
avantajele din punct de vedere tehnic inclina balanta net in favoarea sa.

(vi) tabel recapitulativ prezentand toate avantajele si dezavantajele optiunilor luate in considerare.

In tabelul urmator se prezinta pe scurt principalele elemente privind analizele de optiuni efectuate pentru cele trei zone de
proiect: Ghidigeni, Oltenitei si Cheile Turzii.

Deficiente Optiune Selectie Justificari pentru selectie

ZONA GHIDIGENI
Avantaje: suprafete minime de sapatura;
durata scurta executie.
Conducte de Dezavantaje: siguranta scazuta in exploatare
canalizare din prin monitorizare dificila imbinari; pozare la
Optiune
beton armat, adancimi foarte mari cu risc de afectare a
neselectat
pozate prin apeductelor in zona gropilor de lansare; statie
a
metoda pompare suplimentara; tehnologie executie
microtunelarii speciala; cost maxim de investitie si exploatare
(1,083,985 €).

Avantaje: siguranta maxima in exploatare vis-

a-vis de existenta apeductelor prin
Conducte din
posibilitatea de monitorizare de la distanta,
PEHD, preizolate
deci timp rapid de reactie in caz de avarii;
cu spuma
tehnologie clasica executie; cost mediu de
poliuretanica si
Nu exista retea de investitie (553,413 €).
manta din PEHD, Optiune
canalizare pe Dezavantaje: durata mai lunga de executie;
pozate in selectata
strada Ghidigeni suprafata afectata mai mare in perioada de
sapatura
executie;
deschisa,
Justificare pentru selectie: siguranta maxima
subtraversari cu
pentru apeducte, cost mediu de investitie.
foraj orizontal.

Conducte PEID Avantaje: tehnologie clasica executie; cost

in tuburi de minim de investitie (428,677 €).
protectie din Dezavantaje: siguranta mai redusa in
PAFSIN sau PVC exploatare prin monitorizare dificila a
Optiune
(functie de eventualelor scurgeri din conducta; durata
neselectat
diametrul mai lunga de executie; suprafata afectata mai
a
colectorului), mare in perioada de executie.
pozate in
sapatura
deschisa.
ZONA OLTENITEI
Eliminarea Avantaje: tehnologie clasica de executie.
disfunctionalitatilo Tehnologie Dezavantaje: disconfort mare pe perioada
r majore ale executie: Optiune executiei, suprafete mari de teren ocupate
retelelor de sapatura deschisa neselectat temporar, afectarea circulatiei in zona, cost
canalizare in zona sprijinita a ridicat (8,555,179 €), blocare trafic, impact
centrala a corespunzator negativ important asupra mediului.
Bucurestiului
Tehnologie Optiune Avantaje: disconfort minim pe perioada de
executie: pipe- selectata executie; cost de investitie mai redus
jacking (7,847,294 €); durata de executie mai redusa;
afectari minime de retele de utilitati publice;
devieri minime de mijloace de transport in
comun; suprafete minime de drumuri afectate
de lucrari; mentinerea circulatiei pe toata
 Deficiente Optiune Selectie Justificari pentru selectie
perioada de realizare a lucrarii; impact redus
asupra mediului.
Dezavantaje: tehnologie speciala de executie;
necesara executia unor statii de pompare
provizorii pe perioada executiei.
Justificare pentru selectie: cost minim de
investitie, durata minima executie.

ZONA CHEILE TURZII

Avantaje: nu sunt necesare exproprieri; cost
minim (7,850,473 €).
Dezavantaje: necesita sifonare la
subtraversarea galeriei de metrou.
Optiune
Traseu 1 Justificare pentru selectie: nu sunt necesar
selectata
exproprieri; cost investitie minim; genereaza
cele mai eficiente rezultate economice.

Avantaje: nu necesita sifonare la

subtraversarea galeriei de metrou.
Eliminarea Optiune
Dezavantaje: necesare exproprieri; necesita
disfunctionalitatilo Traseu 2 neselectat
constructia unui drum de protectie; cost
r majore ale a
superior variantei 1 (9,502,440 €).
retelelor de
canalizare in zona
Avantaje: nu necesita sifonare la
de sud a
subtraversarea galeriei de metrou.
Bucurestiului Optiune
Dezavantaje: traseul cel mai lung; adancime
Traseu 3 neselectat
medie sapatura cca. 15 m; cost superior
a
variantei 1 (9,424,510 €).

Avantaje: nu necesita sifonare la

subtraversarea galeriei de metrou; traseul cel
mai scurt.
Optiune
Dezavantaje: necesare exproprieri; necesar
Traseu 4 neselectat
drum de protectie; adancime medie sapatura
a
cca. 15 m; cost superior variantei 1 (9,800,031
€).

D.2.2 Vă rugăm să menționați criteriile luate în considerare pentru selectarea celei mai bune soluții [clasificându-le în funcție de
importanță și de metoda de evaluare, ținând cont de rezultatele evaluării privind vulnerabilitatea față de schimbările
climatice și ale evaluării riscurilor și de procedurile EIM/ESM, după caz (a se vedea secțiunea F de mai jos] și justificați, pe
scurt, opțiunea aleasă în conformitate cu anexa III la prezentul regulament (Metodologia de realizare a analizei cost-
beneficiu) (1)

Selectarea optiunii s-a realizat prin analiza multicriteriala(a se vedea sectiunea D.2.1. a CF).
Solutiile introduse in analiza de optiuni au fost selectate dupa aplicarea urmatoarele criterii:
- Cererea de apa
- Impactul asupra mediului Factorii de mediu (protectia ecosistemelor acvatice, având ca obiectiv principal
atingerea unei stari bune a apelor subterane, protejarea panzei de apa freatice prin eliminarea poluarii produse de
lipsa sistemelor de colectare apa uzata)
- Vulnerabilitatea fata de schimbarile climatice si riscurile naturale
- Gospodarirea echilibrata a resurselor de apa prin protejarea surselor de apa care au inregistrat
deficiente in asigurarea cantitatii necesare in exploatare
- Sanatatea populatiei
- Siguranta in functionarea sistemelor de alimentare cu apa
- Asigurarea continuitatii in functionarea sistemelor de alimentare cu apa
- Factorii sociali – creerea de noi locuri de munca atat in timpul executiei si ulterior pe timpul exploatarii
lucrarilor, asigurarea unui grad de civilizatie si confort ale zonelor rurale cu impact direct in stoparea
fenomenului de migrare ale populatiei din mediul rural in mediul urban.

Analiza de optiuni a fost realizata in paralel cu obtinerea Deciziei de incadrare de incadrare 59/25.05.2018 revizuita in

1
() În cazul unui proiect PPP, această secțiune ar trebui să includă o justificare a alegerii metodei de achiziții publice, inclusiv prin intermediul
unei analize a „raportului calitate-preț”, folosind elemente de comparație rezonabile din sectorul public.
 17.12.2018 si CCAVRA. Detaliile sunt prezentate pentru fiecare optiune in sectiunea D.2.1. din Aplicatia de finantare si
Capitolul 8 a SF-ului. Detaliile despre procedura de mediu sunt prezentate in sectiunea F3, respectiv F4 si Capitolul 12,
sub-capitolul 12.1.3. al SF
Adaptarea la schimbãrile climatice si atenuarea efectelor acestora si rezistenta în fata dezastrelor au fost evaluate si
analizate aplicand metodologia din „Non-Paper Guidelines for Project Manager: Making vulnerable Project Climate
Resilient”, dezvoltat de DG Actiunea climatica, comisia europeana. Detalii despre CCAVRA sunt prezentate in sectiunea
F8 si in capitolul 12, sub-capitol 12.5 a FS.

Astfel, masurile de investitii din optiunile analizate au luat in considerare:

- Producerea de inundatii in municipiul Bucuresti
- Capacitatea actuala a investitiilor si posibilitatea acestora de a deservi mai multi utilizatori
- Costurile de investitie si de operare generate de fiecare optiune analizata, precum si indicatorii VAN, RIR si indicatori
cost-beneficiu.
Doar optiunile viabile au fost incluse in analiza de optiuni detaliata, astfel pentru apa uzata selectarea optiunii analizate s-
a realizat prin selectarea tipurilor de tuburi de canalizare si/sau tehnologia de executie si unde a fost cazul, traseul noilor
lucrari.

D.3. Fezabilitatea opțiunii selectate

Oferiți un scurt rezumat privind fezabilitatea opțiunii selectate care să facă referire la următoarele dimensiuni
esențiale: aspectul instituțional, tehnic, de mediu, emisiile de gaze cu efect de seră, efectele și riscurile
schimbărilor climatice pentru proiect (dacă este cazul), precum și alte aspecte, ținând cont de riscurile
identificate pentru a dovedi fezabilitatea proiectului. Vă rugăm să completați tabelul făcând trimitere la
documentele relevante.

D.3.1 Aspectul instituțional

Municipiul Bucuresti este beneficiarul fondurilor UE si actioneaza ca si Autoritate Contractanta pentru achizitia de
servicii, lucrari si bunuri finantate din FC, prin POIM. Municipalitatea este de asemenea responsabila pentru punerea in
aplicare a proiectului. Prin urmare, municipalitatea a creat o Unitate de Implementare a Proiectului (UIP), cu resurse
adecvate si personal calificat si experimentat, capabil sa preia responsabilitatile pentru proiectul POIM: coordonarea si
managementul proiectului (inclusiv achizitionarea de bunuri, lucrari si servicii etc.).
Municipiul Bucuresti are o experienta bogata in implementarea proiectelor de investitii privind infrastructura de apa si
apa uzata, implementand in trecut cu succes 2 astfel de proiecte:
• Proiectul ISPA implementat in perioada 2005-2011;
• Proiectul POS Mediu implementat in perioada 2012-prezent.

D.3.2. Aspecte tehnice, în special amplasarea, capacitatea nominală a infrastructurii principale, justificarea domeniului de aplicare
și a dimensiunii proiectului în contextul cererii estimate, justificarea alegerilor făcute cu privire la evaluarea riscurilor de
dezastre naturale și climatice (după caz), estimarea costului de investiție și a costului operațional

Lucrarile care fac obiectul proiectului sunt localizate in municipiul Bucuresti, in sectoarele 1, 4 si 6.
Lucrarile de investitii in domeniul apei potabile vizeaza asigurarea furnizarii catre locuitorii din zonele Henri Coanda si
Ghidigeni a apei potabile la calitatea impusa de cerintele legislatiei in vigoare (care transpun prevederile Directivei
98/83/EC privind apa destinata consumului uman) si protectia calitatii apei transportate de la statiile de tratare.
In domeniul apei uzate, investitiile propuse prin Proiect vizeaza pe de o parte, cresterea gradului de acoperire cu servicii
de colectare a apei uzate in aria de proiect pana la finalul implementarii proiectului, a gradului de acoperire cu servicii
de epurare a apei uzate in aria de proiect conform Directivei 91/271/EC, cat si al protectiei impotriva inundatiilor
majore cu consecinte defavorabile atat activitatii umane cat si mediului incojurator.
Obiectivul proiectului il reprezinta extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare, reconfigurarea sistemului de
apa uzata din aria de proiect, iar masurile identificate ca necesare constau in principal din urmatoarele masuri:
• Reabilitarea apeductelor in zona Ghidigeni si extinderea retelei de distributie pentru alimentarea tuturor
consumatorilor din zona;
• Extinderea retelei de canalizare in zona Ghidigeni, pentru conectarea tuturor locuitorilor;
• Extinderea retelelor de distributie a apei potabile in zona noului cartier rezidential Henri Coanda;
• Extinderea retelei de canalizare in zona noului cartier rezidential Henri Coanda;
• Reconfigurarea retelelor de canalizare in zonele Oltenitei si Cheile Turzii pentru eliminarea disfunctionalitatilor
majore in functionarea acestora.

D.3.3. Aspecte de mediu și aspecte privind atenuarea schimbărilor climatice (emisii de gaze cu efect de seră) și adaptarea la acestea
(dacă este cazul)

Reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare implica inlocuirea de componente vechi cu unele
noi, pe aceleasi amplasamente, cu impact redus asupra mediului si cu imbunatatirea mediului prin extinderea unor
servicii care au in sine un efect benefic asuptam mediului.
Evaluarea impactului asupra mediului s-a realizat inca din faza de pregatire a proiectului, iar masurile de
 evitare si reducere a impactului in fazele de executie si operare au fost integrate in proiect.
Propunerea investitiilor a luat in considerare aspectele de mediu relevante si privind atenuarea
schimbarilor climatice.
Impacturile potentiale vor fi in principal locale, temporare, de scurta durata, in perioada de constructie,
nefiind estimate impacturi negative semnificative.
Impactul pozitiv va fi de lunga durata, conducand la imbunatatirea starii corpurilor de apa. Prin
asigurarea calitativa si cantitativa a apei potabile este vizat direct obiectivul de mediu privind
imbunatatirea starii de sanatate a populatiei.
Analizele efectuate pentru identificarea riscurilor asociate schimbarilor climatice estimate pentru orizontul 2050 nu au
condus la identificarea unor situatii critice privind asigurarea cu apa sau posibilitatea aparitiei unor impacturi ca
urmare a modificarii semnificative a conditiilor climatice.
Din analiza de vulnerabilitate si risc la efectele schimbarilor climatice realizata conform metodologiei CE din «Non-
paper Guidelines for Project Managers: Making vulnerable investments climate resilient» a rezultat vulnerabilitatea
proiectului la seceta prelungita, cresterea temperaturii medii, inundatii etc; masurile principale de adaptare sunt:
- reducerea pierderilor de apa din aductiuni si retelele de distributie (implicit consum de energie si) si managementul
surselor de apa;
- reducerea infiltratiilor si exfiltratiilor din reteaua de canalizare;
- imbunatatirea capacitatii hidraulice a retelei de canalizare prin utilizarea unor materiale cu rugozitati superioare;
- detensionarea colectoarelor incarcate, cu reducerea riscurilor de inundatie asociate capacitatii reduse de transport;
- eliminarea riscurilor asupra mediului si sanatatii populatiei asociate riscurilor de inundatii.
Masurile de prevenire si reducere a impactului asupra mediului, precum si masurile de adaptare la efectele schimbarilor
climatice au fost integrate in solutia tehnica finala pentru implementarea proiectului. Prin implementarea proiectului
emisiile GES vor scadea, emisiile relative fiind negative.AP4/SF/ vol 1/ cap 12/12.5.9.

D.3.4. Alte aspecte

N/A

Vă rugăm să completați tabelul de referință de mai jos

Dimensiuni esențiale ale studiilor de fezabilitate (sau Referințe (documente justificative și capitolul/secțiunea/
ale planului de afaceri în cazul investițiilor pagina la care pot fi găsite informații specifice)
productive)
Analiza cererii Apendice 4 - Studiu de fezabilitate si documente aferente,
Volumul IV. Analiza Cost-Beneficiu, Capitolul 4.1. Analiza
Cererii.
Analiza opțiunilor Apendice 4 - Studiu de fezabilitate si documente aferente, I.
Studiu de fezabilitate (parte scrisa si desenata) – Cap 1
Rezumat, Subcap 1.3
Apendice 4 - Studiu de fezabilitate si documente aferente, I.
Studiu de fezabilitate (parte scrisa si desenata) - Cap. 8
Analiza Optiunilor
Apendice 4 - Studiu de fezabilitate si documente aferente, II.
Analiza Cost-Beneficiu, Capitolul 4.2. Analiza de Optiuni
Aspecte instituționale Apendice 4 - Studiu de fezabilitate si documente aferente, I.
Studiu de fezabilitate (parte scrisa si desenata) - Capitolul 1
Rezumat, Subcapitol 1.7
Apendice 4 - Studiu de fezabilitate si documente aferente, I.
Studiu de fezabilitate (parte scrisa si desenata) - Cap. 11
Rezultatele Analizei Institutionale
Apendice 4 - Studiu de fezabilitate si documente aferente,
Columul V. Analiza Institutionala
Aspecte tehnice Apendice 4 - Studiu de fezabilitate si documente aferente, I.
Studiu de fezabilitate (parte scrisa si desenata) – Cap 1
Rezumat
Apendice 4 - Studiu de fezabilitate si documente aferente, I.
Studiu de fezabilitate (parte scrisa si desenata) - Cap. 4
Analiza situatiei existente
Apendice 4 - Studiu de fezabilitate si documente aferente, I.
Studiu de fezabilitate (parte scrisa si desenata) – Cap 7
Parametrii de Proiectare
Apendice 4 - Studiu de fezabilitate si documente aferente, I.
Studiu de fezabilitate (parte scrisa si desenata) - Cap. 9
Prezentarea Proiectului
Apendice 4 - Studiu de fezabilitate si documente aferente, I.
Studiu de fezabilitate (parte scrisa si desenata), Volumul II
Anexe
Apendice 4 - Studiu de fezabilitate si documente aferente, I.
Studiu de fezabilitate (parte scrisa si desenata), Volumul III
 Piese desenate
Aspecte de mediu, adaptarea la schimbările Apendice 4 - Studiu de fezabilitate si documente aferente, I.
climatice și atenuarea efectelor acestora și Studiu de fezabilitate (parte scrisa si desenata) – Cap 1
rezistența în fața de zastrelor (dacă este cazul) Rezumat, Subcap. 1.8
Apendice 4 - Studiu de fezabilitate si documente aferente, I.
Studiu de fezabilitate (parte scrisa si desenata) – Cap 4
Analiza Situatiei Existente, Subcap. 4.1.2, 4.1.5, 4.1.6.
Apendice 4 - Studiu de fezabilitate si documente aferente, I.
Studiu de fezabilitate (parte scrisa si desenata) - Cap. 6
Managementul namolului
Apendice 4 - Studiu de fezabilitate si documente aferente, I.
Studiu de fezabilitate (parte scrisa si desenata) - Cap. 12
Rezultatele Evaluarii Impactului asupra Mediului
Alte aspecte N/A

Pe lângă elementele sintetice care trebuie prezentate, această cerere trebuie să fie însoțită de documentul privind
studiile de fezabilitate de la apendicele 4.

E. ANALIZA COST-BENEFICIU, INCLUZÂND O ANALIZĂ FINANCIARĂ ȘI ECONOMICĂ ȘI EVALUAREA RISCURILOR

Prezenta secțiune ar trebui să se bazeze pe anexa IV la prezentul regulament (Metodologia de realizare a analizei
cost-beneficiu). Pe lângă elementele sintetice care trebuie prezentate, această cerere va fi însoțită de documentul
complet privind analiza cost-beneficiu de la apendicele 4.

E.1. Analiza financiară

E.1.1. Vă rugăm să furnizați o scurtă descriere a metodologiei (maximum 2-3 pagini) [descrierea conformității cu anexa III la
prezentul regulament (Metodologia de realizare a analizei cost-beneficiu) și cu secțiunea III (Metoda de calculare a venitului
net actualizat al operațiunilor generatoare de venituri nete) din Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei (1) și
excepții de la aplicarea acestor metodologii; toate ipotezele principale privind costurile operaționale, costurile de înlocuire a
capitalului, veniturile și valoarea reziduală, parametrii macroeconomici utilizați, etapele luate în considerare în calcule,
datele utilizate pentru a efectua analiza] și principalele constatări ale analizei financiare, inclusiv rezultatele analizei
viabilității financiare pentru a demonstra că proiectul nu va rămâne fără lichidități în viitor (vă rugăm să confirmați
angajamentul beneficiarului proiectului, al proprietarilor și/sau al autorităților publice de a finanța investiția, costurile
operaționale și costurile de înlocuire și, dacă este posibil, furnizați tabelele privind viabilitatea financiară care să prezinte
proiecțiile privind fluxurile de numerar pentru perioada de referință):

Metodologie
Analiza cost beneficiu a fost efectuata in conformitate cu prevederile stabilite in Regulamentul Consiliului 1303/2003 si urmeaza
principiile prezentate in “Ghidul pentru Analiza Cost Beneficiu al proiectelor de investitii. Instrument de analiza pentru plitica de
coeziune 2014-2020” emis de Comisia Europeana in Decembrie 2014 si cu prevederile “ Ghidului pentru Analiza Cost-Beneficiu
a proiectelor de apa si apa uzata care vor fi finantate din Fondul de Coeziune si din Fondul European de Dezvoltare Regionala in
2014-2020” pregatit de catre Ministerul Fondurilor Europene si JASPERS pentru proiectele din sectorul de apa si apa uzata din
Romania (varianta Aprilie 2016).
Analiza financiara a proiectului este realizata la nivel de operator pe o perioada de 30 de ani (2016 - 2047), pe baza a doua
scenarii:
• "Cu proiect": considerand preluarea in exploatare a intregii zone aferente proiectului si tinand cont de impactul
implementarii proiectului de investitii asupra gradului de conectare, costurilor de exploatare, veniturilor, tarifelor, etc.
• "Fara proiect”: „business as usual”, pe baza infrastructurii pe care o va opera la finalul implementarii aplicatiei pe fonduri
de coeziune aprobate anterior (POS Mediu I).

Proiectia vanzarii apei si apei uzate

Proiectia vanzarilor apei si apei uzate este realizate in acord cu ipotezele si proiectiile descrise in Sectiuna D1a prezentului
document.

Costurile de investitie
Totalul costurilor de investitie determinate in cadrul Studiului de Fezabilitate sunt formate din costuri eligibile in suma de 43.2
milioane Euro si costuri neeligibile in suma de 26.09 milioane Euro.
Costurile de inlocuire includ costuri care apar in perioada de referinta pentru a inlocui echipamentele si utilajele cu durata
scurta de viata. Costurile de inlocuire se refera la costurile de “reinvestire” asociate cu inlocuirea echipamentelor si utilajelor la
1
() Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei din 3 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al
Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social
european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și
de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul
european pentru pescuit și afaceri maritime (JO L 138, 13.5.2014, p. 5).
finalul duratei de viata de 10-15 ani. Costurile de inlocuire au fost calculate luand in considerare urmatoarele categorii de
investitii:
• Costuri de inlocuire aferente proiectului propus;
• Costuri de inlocuire aferente proiectului de investitii POS I;
• Costuri de inlocuire aferente proiectului de investitii ISPA;
Costul total de reinvestire aferent proiectului luate in considerare pentru analiza reprezinta 2.1 milioane Euro. Calculul detaliat
si esalonarea costurilor de investitii sunt prezentate in modelul financiar al ACB, foaia de calcul “Investitii”.
Valoarea reziduala reflecta capacitatea potentiala de servire a activelor fixe a caror durata de viata economica nu este complet
epuizata. Conform articolului 18 (valoarea reziduala a investitiilor) al Regulamentului Delegat al Comisiei (UE) nr. 480/2014,
pentru active a caror durata de viata economica depaseste perioada de referinta a proiectelor, valoarea reziduala a acestora va fi
determinata prin “calcularea valorii actualizate nete a numerarului generat in perioada ramasa de operare”.
In scopul acestei analize, am calculat valoarea reziduala avand in vedere fluxul de numerar actualizat pe durata de viata ramasa
a activului luand in considerare fluxul de numerar din ultimul an al prognozei (anul 2047). Valoare reziduala rezultata din
analiza este de 15,6 milioane Euro.

Prognoza costurilor de exploatare

Prognoza costurilor de exploatare este bazata pe costurile de exploatare reale furnizate de catre operator pentru anul 2015 (in
RON) si apoi prognozate anual, in conformitate cu programul de implementare al investitiilor si impactul acestora asupra
costurilor perioada 2016 - 2047; in EURO (preturi constante).
Costurile de operare sunt calculate cu ipoteze specifice, separat pentru scenariul "cu proiect" si "fara proiect".

Prognoza veniturilor
Veniturile sunt calculate cu ipoteze specifice, separat pentru scenariul „cu proiect” si „fara proiect”.
Estimarea veniturilor pentru scenariul „cu proiect” se bazeaza pe prognoza tarifelor considerand limitarile de suportabilitate si
prognoza cererii. Tariful aplicat este un tarif unic pentru intreaga zona de servicii a operatorului, cu tarife egale pentru toate
categoriile de consumatori.
Veniturile pentru "scenariul fara proiect" sunt definite ca fiind necesare pentru recuperarea costurilor in cazul scenariului "fara
proiect" (insemnand acoperierea pe termen mediu si lung in fiecare an a costurilor de exploatare si gradual a costurilor de
amortizare in functie de criteriile de suportabilitate. Veniturile sunt prognozate anual, in EURO (preturi constante).

Finantarea deficitului de finantare (Funding gap)

Conform Programului Operational Infrastructura Mare (POIM), mixul financiar considerat pentru finantarea “deficitului de
finantare” are urmatoarea structura:
• Grant UE pentru axa prioritara: 85%;
• Contributia bugetului de stat: 13%;
• Contributia bugetului local: 2%;

Prognoza situatiilor financiare ale Operatorului Regional

Pentru a evalua sustenabilitatea Operatorului Regional a fost realizata o prognoza si o evaluare detaliata a situatiilor financiare
(in preturi constante EURO):
• Bilant contabil;
• Contul de Profit si Pierdere;
• Fluxul de numerar.

In figura anterioara este analizata capacitatea EBITDA (Profitul din exploatare inainte de amortizare, taxe si dobanzi) de a
acoperi costurile legate de amortizarea tuturor activelor aferente infrastructurii de apa si apa uzata. Din analiza reiese foarte
 clar ca EBITDA asigura acoperirea integrala a amortizarii pana la sfarsitul perioadei de analiza. Acest lucru este o dovada clara
a aplicarii principiului “acoperirii totale a costurilor” ( full cost recovery) si a unei operari durabile.
In figura urmatoare este prezentata prognoza fluxului de numerar cumulat pentru proiect pentru intrega perioada de analiza care
arata ca proiectul genereaza suficiente resurse financiare pentru finantarea reinvestitiilor:

Figura anterioara arata clar ca in fiecare an de analiza fluxul de numerar cumulat este pozitiv, fiind o davada clara a
sustenabilitatii proiectului.

E.1.2. Principalele elemente și parametri utilizați în analiza cost-beneficiu pentru analiza financiară (toate valorile trebuie să fie
exprimate în EUR) (1)

Principalele elemente și parametri Valoare

1 Perioada de referință (ani) 30

2 Rata de actualizare
financiară (%) (1) 4.0%

Trimitere la documen
tul analizei
Valoare actualizată (va
Principalele elemente și parametri Valoare neactualizată cost-beneficiu
loare actualizată netă)
(capitol/secțiune/pa
gină)

3
Costurile de investiție totale, fără Capitol 5.2.1,
provizioanele pentru cheltuieli ne 39.054.279 47.167.926 capitol 5.10, model
prevăzute financiar excel

4 Capitol 5.2.3,
Valoarea reziduală 15.590.666 4.806.893 model financiar
excel

5 Capitol 5.10,
Venituri 24.689.858 model financiar
excel

1
()Toate cifrele trebuie să corespundă documentului privind analiza cost-beneficiu. Analiza cost-beneficiu ar trebui să fie întocmită în euro
sau în moneda locală, indicându-se în mod clar rata de schimb.
 6
Costuri de funcționare și de înlo Capitol 5.3.1,
16.459.958
cuire (2) model financiar excel

Aplicarea proporțională a veniturilor nete actualizate (3)

7 Venituri nete = venituri – costuri

de funcționare și de înlocuire + n/a
valoarea reziduală = (5) – (6) + (4)

8
Costuri de investiție totale – veni n/a
tul net = (3) – (7)

9
Aplicarea pro rata a venitului net n/a
actualizat (%) = (8)/(3)

În cazul în care TVA-ul este recuperabil, cheltuielile și veniturile ar trebui să se bazeze pe cifre fără TVA.
(1) De preferință în termeni reali.
(2) În sensul articolului 17 din Regulamentul delegat (UE) nr. 480/2014 al Comisiei.
(3) Nu se aplică: 1) în cazul proiectelor care sunt supuse normelor privind ajutoarele de stat, în sensul articolului 107 din tra
tat (a se vedea punctul G1), în temeiul articolului 61 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; 2) în cazul în
care este utilizată rata forfetară [articolul 61 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013] sau rata de cofi
nanțare redusă [articolul 61 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013]; și 3) în cazul în care suma valorilor ac
tuale ale costurilor operaționale și de înlocuire este mai mare decât valoarea actuală a veniturilor, proiectul nu este consi
derat ca generator de venituri, caz în care punctele 7 și 8 pot fi ignorate și aplicarea pro rata a venitului net actualizat ar
trebui stabilită la 100 %.

E.1.3. Principalii indicatori ai analizei financiare în conformitate cu documentul privind analiza cost-beneficiu.

Trimitere la docu
Fără sprijin din partea Cu sprijin din partea Uniu
mentul privind analiza
Uniunii nii suport
cost-beneficiu (capitol/
A B
secțiune/pagină)

1. Rata de rentabilitate finan

ciară (%) Capitol 5.5,
-1,59% RRF (C) (1) -0,52% RRF (K) (2)
pagina 40-41

2. Valoare actualizată netă

Capitol 5.5,
(euro) -25.094.117 VFNA (C) -13.113.144 VFNA (K)
pagina 40-41

(1) RRF(C) înseamnă rentabilitatea financiară a unei investiții.

(2) RRF(K) înseamnă rentabilitatea financiară a capitalului național.

În cazul în care un proiect major prezintă o rentabilitate financiară crescută, și anume RRF(C) este
considerabil mai mare decât rata de actualizare financiară, vă rugăm să justificați contribuția Uniunii în
conformitate cu anexa III la prezentul regulament.

N/A
 În cazul investițiilor productive, furnizați rezultatele calculării RRF(Kp) (1) și comparați-le cu valorile de referință
naționale privind rentabilitatea preconizată în sectorul respectiv.

N/A

E.1.4. Strategia de tarifare și accesibilitatea din punct de vedere economic (dacă este cazul)

E.1.4.1. În cazul în care se preconizează că proiectul va genera venituri prin instituirea de tarife sau de taxe suportate
de utilizatori, vă rugăm să furnizați detalii privind sistemul de taxare (tipul și nivelul taxelor, principiul sau
legislația Uniunii pe baza cărora au fost instituie taxele).

Tarifele de apa si ape uzate sunt stabilite pentru a asigura recuperarea integrala a costurilor si o dezvoltare durabila a
sistemului de apa si canalizare din municipiul Bucuresti. Strategia tarifara conceputa considera, de asemenea, limitele
puterii de cumparare pentru clientii casnici in conformitate cu principiile politicii de suportabilitate pentru sectorul de
apa si apa uzata din Romania prezentate in sectiunea E1.1.
Sistemul de taxare propus pentru acest proiect va include, in cazul in care va fi necesar pentru rambursarea
imprumuturilor de co-finantare aferente proiectelor de investitii, existenta unei Taxe Municipale de Ape Uzate (TMAU)
care este o taxa practicata de municipalitate in acest scop (este sistemul care a fost folosit pentru co-finantarea de la
proiectele ISPA si POS Mediu).

E.1.4.2 Taxele acoperă costurile operaționale, inclusiv costurile de întreținere și de înlocuire ale proiectului (2) ?

Da ☒ Nu ☐
Vă rugăm să furnizați detalii cu privire la strategia de tarifare. Dacă răspunsul este „nu”, vă rugăm să indicați
proporția în care vor fi acoperite costurile operaționale și sursele de finanțare a costurilor care nu sunt
acoperite. În cazul în care se acordă ajutor pentru operare, vă rugăm să oferiți detalii. În cazul în care nu sunt
avute în vedere taxe, explicați cum vor fi acoperite costurile operaționale.

Tarifele sunt stabilite la un nivel care sa acopere costurile de exploatare si intretinere si gradul costul anual cu
amortizarea patrimoniului public.

E.1.4.3. În cazul în care taxele variază de la un utilizator la altul, sunt ele proporționale cu utilizarea diferită a
proiectului/consumul real? (Vă rugăm să furnizați detalii în caseta pentru text)

Da ☐ Nu ☐
In prezent exista un tarif unic la apa pentru intreaga zona de servicii a operatorului, cu rate tarifare egale pentru
consumatorii casnici (populatia) si restul consumatorilor (agenti economic si institutii).
Exista, de asemenea, un tarif unic petru canalizare/epurare cu rate tarifare egale pentru consumatorii casnici (populatia)
si restul consumatorilor (agenti economic si institutii).
De asemenea, TMAU este unica pentru consumatorii casnici (populatia) si restul consumatorilor (agenti economic si
institutii).

E.1.4.4 Sunt taxele proporționale cu poluarea cauzată de utilizatori? (Vă rugăm să furnizați detalii în caseta pentru text)

Da ☒ Nu ☐
In ceea ce priveste consumul de apa nu exista nici tarife diferite pentru diferite niveluri / cantitatile de poluare generata
de consumatorii casnici (populatia) si restul consumatorilor (agenti economic si institutii). Astfel, tarifele egale de apa
aplicate sunt considerate proportionale cu generarea de poluare.
In ceea ce priveste descarcarea apelor uzate, consumatorii casnici (populatia) si restul consumatorilor (agenti economic
si institutii) trebuie sa plateasca, in principiu, tarife de apa uzata egale; restul consumatorilor (agenti economic si
institutii) trebuie, totusi, sa plateasca in plus o " taxa de poluare", in cazul in care depasesc nivelurile convenite pentru
calitatea evacuata a apelor uzate. Operatorul monitorizeaza in mod constant intreprinderile industriale si aceasta "taxa
de poluare extra" se aplica doar pentru depasirea cerintelor contractuale (in conformitate cu prevederile legale).

E.1.4.5 A fost luată în considerare accesibilitatea taxelor pentru utilizatori? (Vă rugăm să furnizați detalii în caseta
pentru text)

1
2
()RRF(Kp) înseamnă rentabilitatea financiară a capitalului inițiatorului de proiect..
()Inclusiv majorarea costurilor pe parcursul duratei de viață economică a proiectului datorită efectelor schimbărilor climatice și ale altor
dezastre naturale (dacă este cazul).
 Da ☒ Nu ☐
A fost utilizata urmatoarea abordare:
 Pe termen scurt: contributia va fi reglementata la un nivel de recuperare a costurilor de operare care sa satisfaca:
MAX ([2,5% din venitul mediu al gospodariilor]; OPEX + x% amortizare)
Unde x% = un procent din amortizare (de la 0% la 100%) - de asteptat sa creasca de la un an la altul.

 Pe termen lung: contributia va fi sporita la un nivel de recuperare care sa permita:

MAX ([2.5% din venitul mediu al gospodariilor], OPEX + 100% amortizare)
De aici poate fi dedus faptul ca [2,5% din venitul mediu al gospodariilor] reprezinta o contributie minima, dar tariful actual ar
putea depasi aceasta contributie pe termen scurt/mediu pentru a mentine sustenabilitatea fluxului de numerar. Este de inteles ca
nivelul mediu al veniturilor va fi acela al judetului in care este implementat proiectul.
Rezultatul aplicarii politicii prezentate mai sus poate fi urmatorul:
 contributie minima stabilita la [2,5% din venitul mediu al gospodariilor]
 Contributia reala va trebui sa fie mai mare, daca este necesar, pentru a acoperi atat costul operational cat si un procent din
amortizare. Pe termen scurt, este cel mai probabil caz.
 Veniturile din tarife vor trebui sa acopere nevoia de numerar, inclusiv costurile de inlocuire din orizontul de timp al
investitiei. Alternativ, costul de inlocuire poate fi partial finantat din datorie contractata, daca astfel serviciul datoriei
asociat poate fi rambursat din fluxul de numerar.
Evolutia indicelui de suportabilitate pentru scenariul “Cu proiect” care arata implementarea strategie de a avea un tarif minim la
nivelul indicelui de suportabilitate de 2.5% este prezentata in graficul urmator.

E.2. Analiza economică

E.2.1. Vă rugăm să furnizați o scurtă descriere a metodologiei (maximum 2-3 pagini) [descrierea conformității cu actul de punere
în aplicare privind metodologia analizei cost-beneficiu și excepții de la aplicarea metodologiei, principalele ipoteze formulate
cu ocazia evaluării costurilor (inclusiv elementele de cost relevante luate în considerare — costurile de investiție, costurile de
înlocuire, costurile operaționale), beneficiile economice și externalitățile, inclusiv cele legate de mediu, de atenuarea
schimbărilor climatice (inclusiv, după caz, emisiile de gaze cu efect de seră suplimentare, în echivalent CO2) și de rezistența
la schimbările climatice și la catastrofe], precum și a principalelor constatări ale analizei socioeconomice și să explicați
relația cu analiza impactului asupra mediului (a se vedea secțiunea F de mai jos), dacă este cazul:

Pentru a dovedi ca proiectul este avantajos pentru societate, a fost efectuata o analiza economica detaliata. Se bazeaza pe
urmatoarele ipoteze:
• Perioada de evaluare este 2016 - 2047:
• Anul de baza pentru evaluare este 2015;
• Toate cifrele legate de costuri si beneficii sunt in preturi economice constante;
• Rata de actualizare sociala utilizata pentru calcularea VNC este 5.0%.
Componentele costurilor economice luate in considerare la analiza sunt:
• Costul investitiei proiectului;
• Costul de reinvestitii;
• Costul operare si intretinere;
• Emisii de CO2;
Pentru analiza economica costurile financiare au fost transformate in costuri economice, prin aplicarea factorilor de
 conversie corespunzatori.
Costurile cu protectia mediului au fost evaluate si incluse in valoarea proiectului de investitii. Nu vor fi inregistrate costuri
cu probleme de mediu suplimentare celor incluse deja in valoarea proiectului.
Pentru analiza economica costurile financiare au fost transformate in costuri economice, prin aplicarea factorilor de
conversie corespunzatori.
Determinarea beneficiilor economice se bazeaza pe o comparatie a situatiei "cu proiect" si a celei "fara proiect".
Estimarea beneficiilor economice ale proiectului implica identificarea beneficiilor proiectului, care pot fi clasificate in
urmatoarele trei categorii principale:
 Beneficii din imbunatatirea accesului la apa potabila si la calitatea apei potabile;
 Beneficii din imbunatatirea apelor subterane si de suprafata prin eliminarea poluarilor punctiforme
 Economii de costuri de resurse. Acestea pot fi realizate de catre Operator prin eficientizarea operarii sau de
catre consumator.
Determinarea beneficiilor economice se bazeaza pe o comparatie a situatiei "cu proiect" si a celei "fara proiect".
Estimarea beneficiilor economice ale proiectului implica identificarea beneficiilor proiectului, care pot fi clasificate in
urmatoarele trei categorii principale:
• Beneficii din imbunatatirea accesului la apa potabila;
• Beneficii din imbunatatirea calitatii apelor menajere si de suprafata;
• Economii de costuri de resurse. Acestea pot fi realizate de catre Operator prin eficientizarea operarii sau de catre
consumator.

Beneficiile Proiectului
Tip
Acces la apa potabila
Imbunatatirea facilitatilor de apa
(valoare utilizare)
Imbunatatirea facilitatilor de apa
(valoare non-utilizare)
Economii costuri clienti– fantani
private
Economii costuri clienti –
eliminarea apelor reziduale
Economii costuri operator –
captarea apei
Economii costuri operator –
consum energie
Baza de calcul Valoare monetara Comentarii
Nr. gospodarii in aria 148 Euro/gospodarie /an Valoarea in anii urmatori este ajustata cu
proiectului (valoare 2008) cresterea PIB in termini reali.
Nr. locuitori in zona 20.4 Euro/persoana/an Valoarea in anii urmatori este ajustata cu
proiectului (valoare 2008) cresterea PIB in termini reali.
Nr. gospodarii in aria 0.004 – 0.011
proiectului Euro/gospodarie/an/km rau
Nr. gospodarii nou- 315 Euro/gospodarie/an
conectate
Nr. gospodarii nou- 348 Euro/ gospodarie/an
conectate
Economii incrementale Tarif pentru apa bruta
apa (in m3)
Economii emisii CO2 (in De la 25 Euro/tona in 2010 la 45
tone) Euro/tona in 2030

E.2.2. Precizați beneficiile economice și costurile identificate în analiză, precum și valorile care le-au fost atribuite:

Valoare totală
Beneficiu Valoare unitară (după caz) % din beneficiile totale
(în euro, actualizată) (1)
Acces la apa potabila 148 Euro/gospodarie /an 21.778.382 28,04%
(valoare 2008)

Imbunatatirea facilitatilor 20.4 Euro/persoana/an 8.455.652 10,89%

de apa (valoare utilizare) (valoare 2008)

Imbunatatirea facilitatilor 0.004 – 0.011 48.647 0,06%

de apa (valoare non- Euro/gospodarie/an/KM
utilizare) rau
Economii costuri clienti– 315 Euro/gospodarie/an 22.525.108 29,00%
fantani private

Economii costuri clienti – 348 Euro/ gospodarie/an 24.855.292 32,00%

eliminarea apelor reziduale

Economii costuri operator Tarif pentru apa bruta - 0,00%

– captarea apei

Economii costuri operator De la 25 Euro/tona in 2010 - 0,00%

– consum energie la 45 Euro/tona in 2030

Total   77.663.081 100,00%

 Valoare totală
Costuri Valoare unitară (după caz) % din costurile totale
(în euro, actualizată)

Costuri de investitii si
41,979,949 75.50%
reinvestitii
Costuri de exploatare
13,625,645 24.50%
incrementale
 De la 25 Euro/tona in 2010
Emisii de CO2 - 0.00%
la 45 Euro/tona in 2030

Total 55,605,594 100.00%

(1) Suma valorilor actualizate ale costurilor și beneficiilor prezentate în tabel trebuie să fie echivalentă cu valoarea actualizată
netă economică.

E.2.3. Principalii indicatori ai analizei economice în conformitate cu documentul privind analiza cost-beneficiu

Trimitere la documentul privind analiza cost-

Principalii parametri și indicatori Valori
beneficiu (capitol/secțiune/pagină)

1. Rata de actualizare socială (%) 5,00% Capitol 6.1, pagina 45

2. Rata de rentabilitate economică (%) 9,21% Capitol 6.4, pagina 49

3. Valoare actualizată netă economică (în

EUR) 22.057.486 Capitol 6.4, pagina 49

4. Raport cost-beneficiu 1,40 Capitol 6.4, pagina 49

E.2.4. Impactul proiectului asupra ocupării forței de muncă

Indicați numărul de locuri de muncă ce vor fi create [exprimate în echivalent normă întreagă (ENI)].

Durata medie a acestor locuri de muncă

Numărul locurilor de muncă create în mod Nr. (ENI) (A)
(luni) (1)
direct:
(B)

În timpul fazei de implementare 30 36

În timpul fazei de exploatare 0 N/A

Numărul locurilor de muncă create în mod in Nr. (ENI) (A) Durata medie a acestor locuri de muncă
direct: (numai pentru investiții productive): (luni) (B)

În timpul fazei de exploatare nu se aplică nu se aplică

Numărul locurilor de muncă menținute

(numai pentru investiții productive) nu se aplică nu se aplică

(1) În cazul locurilor de muncă permanente, indicați „permanente” în loc de durata în luni.

În plus, pentru investițiile productive, precizați impactul preconizat al proiectului asupra ocupării forței de
muncă în alte regiuni din Uniune și indicați dacă contribuția financiară a fondurilor nu determină o pierdere
substanțială de locuri de muncă în alte locații din Uniune, luând în considerare considerentul 92 din RDC,
precum și normele privind ajutoarele de stat regionale.

N/A

E.2.5. Identificați principalele beneficii și costuri care nu pot fi cuantificate/monetizate:

Principalele beneficii si costuri necuantificate/nevaloroase identificate pentru proiect sunt urmatoarele:

(1) Efecte asupra sanatatii:
Va exista un impact semnificativ asupra comunităţilor directe din nivelul redus de poluanţi în apă şi apă uzată. Acest
lucru, pe termen lung, de asemenea va îmbunătăţi acviferul apelor subterane care duc la o nouă reducere a poluanţilor
din potenţialul resurselor de apă potabilă. Estimarea efectelor asupra sănătăţii luate în considerare în analiza cantitativă
 economică acoperă doar o parte din aceste efecte.
(2) Efecte de mediu:
(i) eliminarea contaminarii apelor subterane şi a subsolului prin reabilitareaa colectorilor de apele uzate şi eliminarea
scurgerilor;
(ii) reducerea riscurilor de sănătate pentru populaţie, prin eliminarea descărcarii apei uzate neepurate sau insuficient
epurate;
(3) Efectele ocuparii fortei de munca
Proiectul va genera locuri de muncă suplimentare în zona în timpul constructiei investitiilor, cu beneficii pentru toate
grupurile sociale din zona.
(4) Impactul datorita lucrarilor de constructii:
Va exista un impact limitat asupra populaţiei şi asupra proprietarilor de terenuri din vecinatate, lucrările principale fiind
lucrari de reabilitare.
Principalul obstacol va fi impactul asupra fluxurilor de trafic locale provocate de camioane şi personalul de transport în
timpul celor 6 ani a perioadei de construcţie. În general, va exista un anumit obstacol, dar acesta va avea doar un impact
limitat asupra locuitorilor sau asupra activităţilor economice şi de agrement din zona locală; impactul va fi atenuat prin
gestionarea corespunzatoare a traficului la punctele de intersectie cheie.

E.3. Evaluarea riscului și analiza de senzitivitate

E.3.1. Vă rugăm să furnizați o scurtă descriere a metodologiei și o sinteză a rezultatelor, incluzând principalele riscuri identificate

Analiza de senzitivitate
(i) Analiza de senzitivitate privind Analiza Financiara:
Aceasta analiza de senzitivitate arata efectele variatiilor rezonabile in costul investitiei, costul de operare si venituri:
• Valoarea Actualizata Neta Financiara pe Costuri (VAN/C);
• Valoarea Actualizata Neta Financiara pe Capitaluri (VAN/K);
“înainte de asistenţa comunitară” si “dupa asistenţa comunitară”.

(ii) Analiza de senzitivitate privind Analiza Economica:

Analiza senzitivitatii prezinta efectele variatiei in limite rezonabile a costurilor de investitii, costurilor de operare si a
veniturilor asupra valorii actualizata nete economice.

Analiza de risc
A fost realizata o analiza de risc calitativa pentru a furniza o evaluare a riscurilor ce pot aparea din implementarea
proiectului, in special privind sustenabilitatea financiara a proiectului pe termen scurt dar si pe termen lung, precum si
pentru identificarea masurilor de prevenire si atenuare a posibilelor riscuri.
O probabilitate (P) sau posibilitatea de aparitie este atribuita fiecarui eveniment advers. S-a utilizat clasificarea
recomandata in cadrul “Ghidului pentru Analiza Cost-Beneficiu a proiectelor de investitii. Instrument pentru evaluarea
economica a politicii de coeziune 2014-2020”:
• A: Foarte putin probabil (probabilitate 0–10 %)
• B: Putin probabil (probabilitate 10-33%)
• C: Mai probabil ca nu (probabilitate 33-66%)
• D: Probabil (probabilitate 66-90%)
• E: Foarte probabil (probabilitate 90-100%)
Fiecarui efect ii este asociat un impact de severitate pe o scara de la I (niciun efect) la IV (catastrofal), pe baza costurilor
sau/si a beneficiilor sociale generate de proiect.

Principale riscuri care ar putea avea un efect negativ asupra implementarii proiectului sunt:
Posibili factori de risc
Intarzieri in pregatirea
documentelor pentru licitatie
Intarzieri in procesul de licitatie
Nu se primesc oferte
Obtinerea cu intarziere a
permiselor
Intarzieri in constructie
Escaladarea costurilor proiectului
Masuri de prevenire si/sau atenuare
Consultantul pe asistenta tehnica pentru pregatirea documentelor de licitatii
sa fie in masura sa realizeze rapid documentele, ceea ce va permite lansarea
licitatiei imediat dupa aprobarea finantarii. O parte din contracte au fost deja
licitate.
Un buget adecvat de timp pentru neprevazute sa fie alocat in procedura de
licitatie.
PIU a acumulat experienta privind licitatiilor unor contracte similar de lucrari
in trecut.
Estimarile de cost pentru componentele proiectelor individuale au fost stabilite
luand in considerare situatia actuala a pietei.
Comunicare si proces de licitatie adecvat care sa atraga posibili ofertanti.
Strategia de achizitii realizata in asa fel incat sa faca contractul atractiv
Monitorizare in detaliu
Stabilirea unor manageri de proiect pentru fiecare contract de lucrari din
cadrul PIU pentru a monitoriza indeaproape activitatea constructorilor pentru
a putea preveni intarzierile.
Proiectarea trebuie revizuita.
 Posibili factori de risc
Consum de apa mai scazut decat
cel previzionat
Grad de conectare la serviciile de
canalizare mai scazut decat cel
previzionat
Nivele mai scazute ale tarifelor
Nivel de colectare mai redus
Decomiterea fondurilor UE pentru
investitii
Opozitie publica
Masuri de prevenire si/sau atenuare
Costurile proiectului au fost estimate pe baza conditiilor actuale din piata.
Campanii de constientizare pentru a convinge clientii sa se conecteze la
reteaua de apa.
Cresteri suplimentare ale tarifelor pentru a acoperi deficitul de cantitate
Campanii de sensibilizare pentru a convinge clientii sa se conecteze la reteaua
de apa uzata.
Cresteri suplimentare ale tarifelor pentru a acoperi deficitul de cantitate.
Strategia de tarifare va fi comunicata si discutata cu factorii de decizie politici
in faza de aprobare a proiectului.
Strategia de tarifare va fi inclusa ca si clauza in Contractul de Finantare si
Contractul de Delegare.
Implementarea de masuri mai stricte de colectare (ex. debransari).
Analiza posibilitatii de a acorda subventie sociala pentru consumatorii
vulnerabili
Stabilirea unor manageri de proiect pentru fiecare contract de lucrari din
cadrul PIU pentru a monitoriza indeaproape activitatea constructorilor pentru
a putea preveni intarzierile.
Activitati de constientizare si campanii care sa ridice nivelul de acceptare al
societatii.

E.3.2. Analiza de senzitivitate

Indicați modificarea procentuală aplicată variabilelor testate: +/-1%

Prezentați efectul estimat (sub formă de modificare procentuală) asupra rezultatelor indicilor de performanță
financiară și economică.

Variația valorii actualizate Variația valorii actualizate

Variația valorii actualizate
Variabilă testată nete financiare [VANF(K)] nete financiare [VANF(C)]
(%) (%) nete economice (VANE) (%)

Prognoza populatiei 0,77% 0,77% 0,08%

Gradul de conectare la servicii
63,12% 63,12% 5,71%
de apa
Gradul de conectare la servicii
18,21% 18,21% 5,22%
de apa uzata
Consum de apa pe cap de
0,30% 0,30%  
locuitor
Tarif 158,91% 158,91%  
Costuri totale de investitie 1,75% 1,75% -2,31%
Costuri de personal 46,23% 46,23% -27,09%
Costuri cu energia electrica 4,12% 4,12% -4,13%
Costuri de exploatare     -93,69%
Emisii CO2     0,00%
Acces la servicii de apa     -0,99%
Imbunatatirea resurselor de apa
    -0,38%
(valoare de folosinta)
Imbunatatirea resurselor de apa
    0,00%
(valoare de nefolosinta)
Economii la consumatori –
    -1,02%
puturi individuale
Economii la consumatori – fose     -1,13%
septice
Economii la operator cu
    n/a
reducerea costului apei brute
Economii la operator cu
    n/a
scaderea consumului de energie

Care variabile au fost identificate ca fiind critice? Precizați ce criteriu s-a aplicat și menționați impactul
variabilelor-cheie asupra principalilor indicatori — VANF, VANE.

Din analiza de senzitivitate reiese că în ceea ce priveşte analiza financiară, tarifele si costurile de investitie sunt critice,
în cazul în care este criteriul aplicabil, si că o variaţie a unei variabile cu 1% va duce la o schimbare a VAN/C cu mai
mult de 1%.
Pentru analiza economica, a fost selectata ca "variabilă critică" variabilele pentru care o variaţie de 1% conduce la o
schimbare în VAN Economic cu 1% (variabile cu impact mai mare). Ca urmare a analizei, au fost identificate
urmatoarele variabile critice:
• Gradul de conectare la servicii de apa;
 • Gradul de conectare la servicii de apa uzata;
• Costuri totale de investitie;
• Tarife;
• Cheltuieli de personal;
• Costuri cu energia electrica.

Care sunt valorile de comutare ale variabilelor critice? Vă rugăm să furnizați o modificare procentuală
estimativă pentru ca VANF sau VANE să fie egală cu zero pentru fiecare variabilă critică identificată.

Valoarea de schimbare a variabilei particulare este definita ca valoarea procentuala la care VAN/C si VAN Economic
este egala cu 0 (%).Valoarea de schimbare a variabilelor cheie sunt prezentate in tabelul urmator.

Valori de schimbare inainte ca FNPV sau ENPV sa

Variabile
devina egal cu 0
Crestere minima (FNPV) 130,9%
Crestere anuala a populatiei
Scadere maxima (ENPV) 1.417,5%
Rata de conectare la servicii de Crestere minima (FNPV) 1,6%
apa Scadere maxima (ENPV) 17,5%
Rata de conectare la servicii de Crestere minima (FNPV) 5,7%
canalizare Scadere maxima (ENPV) 19,1%
Consum individual Crestere minima (FNPV) 575,9%
Tarif Crestere minima (FNPV) 0,6%
Scadere maxima (FNPV) -57,0%
Costuri totale de investitie
Crestere minima (ENPV) 43,4%
Scadere maxima (FNPV) -2,2%
Costuri cu personalul
Crestere minima (ENPV) 3,7%
Scadere maxima (FNPV) -24,3%
Costuri cu electricitatea
Crestere minima (ENPV) 24,2%
Emisii CO2 Crestere minima (ENPV) n/a
Acces la apa potabila Scadere maxima (ENPV) -101,3%
Imbunatatirea corpurilor de apa
Scadere maxima (ENPV) -260,9%
(valoare de utilizare)
Imbunatatirea corpurilor de apa
Scadere maxima (ENPV) -45.342,0%
(valoare de neutilizare)
Economii de costuri pentru
Scadere maxima (ENPV) -97,9%
consumatori – puturi private
Economii de costuri pentru
Scadere maxima (ENPV) -88,7%
consumatori – evacuare apa uzata
Economii de costuri pentru
Scadere maxima (ENPV) n/a
operator - extragerea apei brute
Economii de costuri pentru
Scadere maxima (ENPV) n/a
operator – consum de energie

E.3.3. Evaluarea riscurilor

Vă rugăm să prezentați un scurt rezumat al evaluării riscurilor, incluzând o listă a riscurilor la care este expus
proiectul, matricea riscurilor (1) și interpretarea sa, precum și strategia de atenuare a riscurilor propusă și
organismul responsabil de atenuarea principalelor riscuri cum ar fi depășirile de costuri, întârzierile, deficitul de
cerere; ar trebui să se acorde o atenție specială riscurilor de mediu, riscurilor legate de schimbările climatice și
riscurilor legate de alte dezastre naturale.

1
() În cazul unui proiect PPP, ar trebui să fie inclusă matricea riscurilor repartizate conform dispozițiilor PPP (dacă s-a organizat licitația pentru
operațiune) sau repartizarea prevăzută a riscurilor conform dispozițiilor PPP (dacă nu s-a organizat încă o licitație pentru operațiune)..
Efecte adverse Variabile Cauze Efecte Termen Efecte asupra Probabilitate Impact Nivel de risc Măsuri de Risc rezidual după Entitatea
fluxului de (P) (S) (=P*S) prevenire și/sau măsurile de responsabilă cu
numerar atenuare prevenire/atenuare implementarea
măsurii de
prevenire a
riscurilor
Risc de cerere
Cerere de apa mai Cerere Racordari mai Venituri Lung Veniturile reduse C III Moderat Campanii de Scazut Operatorul
scazuta decat a putine reduse care diminueaza constientizare serviciilor de apa si
fost previzionat duc la posibile capacitatea de pentru a convinge canalizare si
probleme de acoperire a clientii sa se autoritatile locale
sustenabilitate costurilor de conecteze la
operare, reteaua de apa
rambursare a Cresteri
datoriei si suplimentare ale
efectuare investitii tarifelor pentru a
in infrastructura. acoperi deficitul de
cantitate
Grad de conectare Cerere Racordari mai Venituri Lung Veniturile reduse A I Scazut Campanii de Scazut Operatorul
la servicii de putine reduse care diminueaza sensibilizare serviciilor de apa si
canalizare mai duc la posibile capacitatea de pentru a convinge canalizare si
scazut decat probleme de acoperire a clientii sa se autoritatile locale
previzionat sustenabilitate costurilor de conecteze la
operare, reteaua de apa
rambursare a uzata.
datoriei si Cresteri
efectuare investitii suplimentare ale
in infrastructura. tarifelor pentru a
acoperi deficitul de
cantitate
Risc de proiectare
Analize si Costuri cu Estimari Costuri cu Scurt Costuri (sociale) B V Ridicat Au fost deja Scazut Operatorul
investigatii investitiile neadecvate ale investitiile mai mai mari in prima realizate serviciilor de apa si
necorespunzatoar costurilor de mari decat era faza a proiectului investigatii canalizare
e proiectare asteptat detaliate in cadrul
studiului de
fezabilitate
Proiectul consta in
principal din
reabilitari ale
infrastructurii
existente deci nu
exista riscul de a
gresi
dimensionarea
obiectivelor
Se pot investigatii
suplimentare
Depasirea costului Costuri cu Estimari Costuri cu Scurt Costuri (sociale) B V Ridicat Proiectul trebuie Scazut Operatorul
proiectului investitiile neadecvate ale investitiile mai mai mari in prima revizuit. serviciilor de apa si
costurilor de mari decat era faza a proiectului Costurile canalizare
proiectare asteptat proiectului au fost
Efecte adverse Variabile Cauze Efecte Termen Efecte asupra Probabilitate Impact Nivel de risc Măsuri de Risc rezidual după Entitatea
fluxului de (P) (S) (=P*S) prevenire și/sau măsurile de responsabilă cu
numerar atenuare prevenire/atenuare implementarea
măsurii de
prevenire a
riscurilor
estimate in baza
conditiilor actuale
din piata.
Contractarea de
resurse financiare
suplimentare de
catre Operatorul
Regional
Finantarea
depasirilor din
bugetele proprii ale
autoritatilor locale
Riscul achizitiei de teren (proiectul nu necesita achizitie de teren)
Intarzieri Costuri cu Estimari Costuri cu Scurt Costuri (sociale) A I Scazut Proiectul nu Scazut Operatorul
procedurale investitiile neadecvate ale investitiile mai mai mari in prima necesita achizitia serviciilor de apa si
costurilor de mari decat era faza a proiectului de teren canalizare si
proiectare asteptat In cazul in care la Autoritatile Locale
implementarea va
fi nevoie de teren
suplimentar,
procedurile vor fi
facilitate de catre
autoritatile locale
Costuri mai mari Costuri cu Estimari Costuri cu Scurt Costuri (sociale) A I Scazut Proiectul nu Scazut Operatorul
decat estimarile investitiile neadecvate ale investitiile mai mai mari in prima necesita achizitia serviciilor de apa si
initiale costurilor de mari decat era faza a proiectului de teren canalizare si
proiectare asteptat In cazul in care la Autoritatile Locale
implementarea va
fi nevoie de teren
suplimentar, acesta
va fi asigurat de
catre autoritatile
locale
Riscuri administrative si de achizitie
Nu sunt primite Nu este cazul Companiile de Intarziere in Scurt Fara impact direct B II Scazut Estimarile de cost Scazut Operatorul
oferte (Intarzieri constructii din inceperea asupra fluxului de privind serviciilor de apa si
procedurale) piata nu au lucrarilor numerar al componentele canalizare
capacitate de companiei. individuale de
lucru suficienta. Intarziere a proiect au fost
absorbtiei cu stabilitae avand in
potentiale vedere situatia
actuala din piata.
probleme in
pierderea partiala Comunicare si
a finantarii din proces de atribuire
cauza neangajarii. adecvate in vederea
atragerii posibililor
ofertanti.
Efecte adverse Variabile Cauze Efecte Termen Efecte asupra Probabilitate Impact Nivel de risc Măsuri de Risc rezidual după Entitatea
fluxului de (P) (S) (=P*S) prevenire și/sau măsurile de responsabilă cu
numerar atenuare prevenire/atenuare implementarea
măsurii de
prevenire a
riscurilor
Strategie de
achizitii proiectata
pentru a face
contractual
atractiv.
Obtinere intarziata Nu este cazul Angajament Intarziere in Scurt Intarzieri in A II Scazut Monitorizare Scazut Operatorul
a permiselor politic redus; inceperea stabilirea unui flux atenta serviciilor de apa si
(autorizatie de Gestionare lucrarilor de numerar canalizare
constructie) deficitara a pozitiv, inclusiv in
procedurii privind materializarea
procesul de beneficiilor
acordare a
autorizatiei de
constructie
Obtinere intarziata Nu este cazul Angajament Intarziere in Scurt Intarzieri in A II Scazut Monitorizare Scazut Operatorul
a permiselor politic redus; inceperea stabilirea unui flux atenta serviciilor de apa si
(aprobarea Gestionare lucrarilor de numerar canalizare
utilitatilor) deficitara a pozitiv, inclusiv in
procedurii privind materializarea
procesul de beneficiilor
acordare a
permiselor pentru
utilitati
Intarzieri in Nu este cazul Contestatii din Intarziere in Scurt Fara impact direct D III Ridicat In cadrul Mediu Operatorul
procesul de partea inceperea asupra fluxului de procedurii de serviciilor de apa si
atribuire (Intarzieri companiilor lucrarilor numerar al atribuire au fost canalizare
de procedura neselectate companiei. luate in considerare
legala) Intarziere a intarzieri
absorbtiei cu corespunzatoare de
potentiale timp.
probleme in UIP au dobandit
pierderea partiala experienta prin
a finantarii din atribuirea altor
cauza dezangajarii. contracte de lucrari
similare in trecut.
Consultantul de
asistenta tehnica
ofera sprijin in
procesul de
atribuire.
Riscul de constructie
Costuri mai mari Costuri cu Estimari Costuri cu Scurt Costuri (sociale) A I Scazut Proiectul nu Scazut Operatorul
decat estimarile investitiile neadecvate ale investitiile mai mai mari in prima necesita achizitia serviciilor de apa si
initiale costurilor de mari decat era faza a proiectului de teren canalizare si
proiectare asteptat In cazul in care la Autoritatile Locale
implementarea va
fi nevoie de teren
Efecte adverse Variabile Cauze Efecte Termen Efecte asupra Probabilitate Impact Nivel de risc Măsuri de Risc rezidual după Entitatea
fluxului de (P) (S) (=P*S) prevenire și/sau măsurile de responsabilă cu
numerar atenuare prevenire/atenuare implementarea
măsurii de
prevenire a
riscurilor
suplimentar,
acesta va fi
asigurat de catre
autoritatile locale
Intarziere a Costuri cu Capacitate redusa Intarzieri in Mediu Intarzieri in C III Moderat Desemnarea de Mediu Operatorul
constructiei investitiile a contractantului conformarea la stabilirea unui flux manageri de serviciilor de apa si
directivele UE de numerar proiect pentru canalizare
pozitiv, inclusiv in fiecare contract de
materializarea lucrari in cadrul
beneficiilor UIP pentru a
monitoriza cu
atentie activitatea
constructorilor, in
vederea prevenirii
intarzierilor.
Probleme cu Costuri cu Lipsa de resurse Intarzieri in Mediu Intarzieri in C III Moderat Desemnarea de Mediu Operatorul
contractorii investitiile Insolventa conformarea la stabilirea unui flux manageri de serviciilor de apa si
directivele UE de numerar proiect pentru canalizare
pozitiv, inclusiv in fiecare contract de
materializarea lucrari in cadrul
beneficiilor UIP pentru a
monitoriza cu
atentie activitatea
si situatia
financiara a
constructorilor
Indisponibilitatea Resurse Lipsa temporara Imposibilitatea Scurt Incetinirea si C III Moderat Contractarea unei Mediu Operatorul
(totala sau financiare de resurse la de a plati blocarea platilor linii de credit serviciilor de apa si
partiala) a surselor pentru Autoritatea de contractorii Costuri Resurse financiare canalizare
de finantare investitie Management suplimentare cu de la autoritatile
penalitati de locale
intarziere
Risc operational
Siguranta surselor Siguranta in Studii insuficiente Costuri mai Mediu Scaderea fluxului A I Scazut Infrastructura Scazut Operatorul
de apa (cantitate si exploatare mari pentru a de numeare aferenta serviciilor de apa si
calitate) Costuri de asigura investitiilor exsita canalizare
exploatare furnizarea si datele privind
serviciului cantitatea si
Probleme in calitatea sunt certe
asigurarea Sistemul este
cantitatii si interconectate deci
calitatii se pot compensa
serviciului usor problemele in
anumite sectiuni
Costuri de Costuri de Erori in estimare Costuri mai Mediu Scaderea fluxului A I Scazut Costurile de Scazut Operatorul
intretinere mai exploatare mari pentru a de numeare intretinere au fost serviciilor de apa si
mari decat cele asigura calculate pe baza canalizare
Efecte adverse Variabile Cauze Efecte Termen Efecte asupra Probabilitate Impact Nivel de risc Măsuri de Risc rezidual după Entitatea
fluxului de (P) (S) (=P*S) prevenire și/sau măsurile de responsabilă cu
numerar atenuare prevenire/atenuare implementarea
măsurii de
prevenire a
riscurilor
prognozate furnizarea celor mai une
serviciului practice
internationale
recomandate de
JASPERS
Costurile
suplimentare pot fi
incluse in tarife
daca va fi cazul
Risc financiar
Niveluri scazute Tarife Angajament Venituri Mediu Veniturile reduse D IV Foarte Strategia tarifara Mediu Operatorul
ale tarifelor politic redus in reduse care diminueaza ridicat va fi comunicata si serviciilor de apa si
vederea duc la capacitatea de discutata cu canalizare
implementarii probleme de acoperire a factorii de decizie
strategiei de durabilitate costurilor de politica in faza de
tarifare. operare, aprobare a
rambursare a proiectului.
datoriei si Strategia de
efectuare investitii tarifare va fi
in infrastructura. inclusa sub forma
de acord in cadrul
Contractului de
Finantare si
Contractului de
Delegare.
Neangajarea Nu este cazul Intarzieri in Resurse Scazut Impact A III Scazut Desemnarea de Scazut Operatorul
fondurilor UE implementare financiare semnificativ manageri de serviciilor de apa si
pentru investitii scazute pentru deoarece investitia proiect pentru canalizare
finantarea va trebui finantata fiecare contract de
investitiei. de catre OR sau de lucrari in cadrul
catre Autoritatea UIP pentru a
Locala. monitoriza cu
atentie activitatea
constructorilor, in
vederea prevenirii
intarzierilor.
Nivel de colectare Flux de Incapacitatea Flux de Mediu Flux de numerar C III Moderat Implementarea de Scazut Operatorul
mai redus numerar populatiei de a numerar din din exploatare mai masuri mai stricte serviciilor de apa si
plati facturile si exploatare mai redus de colectare (ex. canalizare si
situatia redus debransari). Autoritatile Locale
economica dificila Analiza posibilitatii
de a acorda
subventie sociala
pentru
consumatorii
vulnerabili
Risc de reglementare
Efecte adverse Variabile Cauze Efecte Termen Efecte asupra Probabilitate Impact Nivel de risc Măsuri de Risc rezidual după Entitatea
fluxului de (P) (S) (=P*S) prevenire și/sau măsurile de responsabilă cu
numerar atenuare prevenire/atenuare implementarea
măsurii de
prevenire a
riscurilor
Elemente Tariful la apa Neimplementarea Reducerea Mediu Reducerea fluxului A I Scazut Strategia de Scazut Operatorul
neprevazute de si apa uzata sau veniturilor din de numerar din tarifare a fost serviciilor de apa si
natura politica sau neconsiderarea exploatare exploatare adoptata si canalizare si
de reglementare strategiei de asumata de toate Autoritatile Locale
afectand tariful tarifare autoritatile locale
Odata aprobata
strategia de
tarifare se aproba
doar de catre
ANRSC care poate
verifica doar
corectitudinea
formulei de
aplicare
Risc social
Opozitie publica Nu este cazul Strategie de Intarzieri in Mediu Fara impact direct A II Scazut Activitati si Scazut Operatorul
comunicare implementarea asupra fluxului de campanii de serviciilor de apa si
neadecvata. investitiei. numerar al sensibilizare canalizare
Interferente companiei. pentru a creste
politice. nivelul de
Subestimarea acceptare sociala.
amenintarilor.
Risc de mediu si schimbari climatice
Temperatura - Temperatura, Modificari Distrugeri Lung Cu impact direct B IV Crescut Proiectarea a luat Mediu Operatorul
cresterea intensitate climatice materiale asupra fluxului de in calcul riscurile serviciilor de apa si
temperaturii ploi, vant, numerar pentru ca impuse de proiect. canalizare
medii, cresterea trebuie remediate Costurile
temperaturilor distrugerile. proiectului au fost
extreme, cresterea estimate pe baza
numarului de modificarilor
perioade climatice
secetoase
Reducerea Emisii de Calduri mari si Scaderea Lung Cu impact supra C III Moderat Campanie de Scazut Operatorul
stratului de ozon gaze cu efect ploi foarte cantitatii de fluxului de constientizare serviciilor de apa si
de sera intense apa numerar datorita pentru a convinge canalizare
platii penalitatilor consumatorii
Sa utilizeze apa
rational
Cutremur Nu se aplica Zona seismica cu Distrugeri Scurt/ Cu impact supra D IV Foarte Proiectarea va fi Mediu Operatorul
grad ridicat materiale mediu/lung fluxului de crescut facuta respectand serviciilor de apa si
numerar normativele canalizare
referitoare la
cutremur

Acumularea Deseuri Lipsa rutelor de Poluarea Lung Fara impact asupra A II Scazut Scazut Operatorul
deseurilor depozitare finala solului fluxului de serviciilor de apa si
a deseurilor numerar canalizare
E.3.4. Evaluări suplimentare efectuate, dacă este cazul

Dacă s-a efectuat distribuția probabilității variabilelor critice, analiza cantitativă a riscului sau opțiuni pentru a
evalua riscul climatic și au fost luate măsuri, vă rugăm să furnizați detalii mai jos.

N/A

F. ANALIZA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI, ȚINÂND CONT DE NEVOILE DE ADAPTARE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE ȘI
DE ATENUARE A EFECTELOR ACESTORA, PRECUM ȘI REZISTENȚA ÎN FAȚA DEZASTRELOR

F.1. Coerența proiectului cu politica de mediu

F.1.1. Descrieți modul în care proiectul contribuie la obiectivele politicii de mediu și le ia în considerare, inclusiv în ceea ce privește
schimbările climatice (ca orientare, vă rugăm să aveți în vedere următoarele aspecte: eficiența resurselor, conservarea
biodiversității și a serviciilor ecosistemice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, rezistența la efectele schimbărilor
climatice etc).

Proiectul contribuie la atingerea obiectivelor strategice care stabilesc politica de mediu, inclusiv schimbarile climatice.
Proiectul raspunde obiectivelor stabilite prin POIM, pentru AP 3 „Dezvoltarea infrastructurii de mediu in conditii de
management eficient al resurselor”, OS3.2 „Cresterea nivelului de colectare si epurare a apelor uzate urbane, precum si a
gradului de asigurare a alimentarii cu apa potabila a populatiei” si cerintelor acquis-ului comunitar in domeniul alimentarii
cu apa, colectarii si epurarii apelor uzate. prin:
- conservarea, protectia si imbunatatirea calitatii mediului
- eliminarea pierderilor, respectiv a infiltratiilor si exfiltratiilor din retele
- reabilitarea apeductelor,
- extinderea retelei de distributie si a retelei de canalizare in zona Ghidigeni ,
- extinderea retelelor de distributie a apei potabile si canalizare in zona cartierului Henri Coanda;
- reconfigurarea retelelor de canalizare in zonele Oltenitei si Cheile Turzii pentru eliminarea disfunctionalitatilor,
- rezistenta la efectele schimbarilor climatice prin reducerea pierderilor de apa si managementul corespunzator al
apelor pluviale pentru a reduce riscul de inundabilitate urbana.
Proiectul integreaza masuri care asigura mentinerea/atingerea starii bune a corpurilor de apa si conformarea cu prevederile
Directivei Cadru Apa 2000/60/CE si cu obiectivele/actiunile PMBH Arges Vedea.
Proiectul integreaza masuri care contribuie la atingerea obiectivelor Strategiei nationala a Romaniei privind schimbarile
climatice si cresterea economica bazata pe emisii reduse de carbon 2016-2030 si Strategia Europa 2020 (detalii in
sectiunile F.8.1, F.8.2), privind emisiile GES, eficienta energetica si adaptarea la schimbarile climatice.
Proiectul contribuie la indeplinirea obiectivelor de mediu astfel:
- Eficienta resurselor prin masurile pentru utilizarea eficienta a resurselor de apa prevazute in proiect: imbunatatirea
calitatii apei furnizate, cresterea sigurantei in alimentare si reducerea riscurilor de contaminare a apei potabile, reabilitarea
retelelor de apa, reducerea infiltratiilor si exfilratiilor in si din retelele de canalizare si reducerea riscului de contaminare a
apei si solului, colectarea apelor uzate, achizitia de echipamente eficiente energetic;
- Conservarea biodiversitatii si a serviciilor ecosistemelor prin masurile prevazute in proiect ce vizeaza: asigurarea
colectarii apelor uzate din zonele supuse proiectului, readucerea la starea initiala a suprafetelor ocupate temporar prin
lucrari si reducerea poluarii difuze si punctiforme datorate evacuarii de ape uzate neepurate.
- Reducerea emisiilor de GES si cresterea eficientei energetice prin utilizarea tehnologiilor /echipamentelor eficiente
energetic;
- Rezistenta la efectele schimbarilor climatice prin masurile de adaptare identificate in urma analizei riscurilor la
schimbarile climatice integrate in proiect, fapt care conduce la evitarea riscurilor legate de schimbarile climatice: vanturi
puternice si furtuni, modificarea temperaturilor medii, seceta, cresterea temperaturii medii anuale si cresterea
temperaturilor extreme, etc (detalii in F.8.3).

F.1.2. Descrieți modul în care proiectul respectă principiul precauției, al acțiunii preventive, principiul conform căruia daunele
aduse mediului trebuie remediate cu prioritate la sursă și principiul „poluatorul plătește”.

Proiectul propus respecta:

Principiului precautiei a fost respectat prin parcurgerea inca din faza de pregatire a proiectului a procedurii EIM,
inclusiv adaptarea la schimbarile climatice.
Proiectul respecta prevederile Planurilor de management ale bazinelor hidrografice (PMBH Arges Vedea 2009-2015 si
2016-2021), care au fost supuse procedurii SEA.
Pentru proiect integral a fost obtinuta Decizia etapei de incadrare 59/25.05.2018 revizuita in 17.12.2018, parte a
autorizatiei de construire.Avand in vedere ca lucrarile din Henri Coanda Lot 1 sunt deja executate pentru aceatea a fost
obtinuta o Decizie de incadrare 59/4.05.2015 AMP Bucuresti si apoi o Autorizatie de construire 385/12.10.2015.
Masurile de adaptare la schimbarile climatice incluse in proiect pot fi considerate prin prisma acestui principiu.

Principiul actiunii preventive

- integrarea in proiect a masurilor inpuse prin actele de reglementare atat in faza de construire si si in cea de
 operare,
- utilizarea eficienta a resurselor,
- reducerea emisiilor de GES si protectie a tuturor factorilor de mediu;
- folosirea tehnologiilor performante
Principiul remedierii cu prioritate la sursa a daunelor aduse mediului
- masuri de colectare a apelor uzate,
- contorizarea debitelor
- folosirea tehnologiilor performante in ceea ce priveste eficienta energetica.
- monitorizarea calitatatii apei uzate evacuate
- monitorizarea operatorilor industriali care deverseaza apa uzata in retea.

Principiului poluatorul plateste este implementat prin politica tarifara aplicata tuturor agentilor economici si
consumatorilor casnici, (detalii sunt prezentate in AP4/SF– Vol 1/ cap. 5,subcap 5.7.2. si 5.8.3.)).
Constructorul este responsabil cu remedierea daunelor si suportarea costurilor in cazul producerii unei poluari
accidentale in faza de constructie.

F.2. Aplicarea Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1) („Directiva SEA”)

F.2.1. Proiectul este pus în aplicare ca urmare a unui plan sau program, altul decât programul operațional?

Da ☒ Nu ☐
F.2.2. În cazul în care răspunsul la întrebarea F.2.1 este „da”, vă rugăm să precizați dacă planul sau programul respectiv a
făcut obiectul unei evaluări strategice de mediu, în conformitate cu Directiva SEA

Da ☒ Nu ☐
— Dacă răspunsul este „nu”, vă rugăm să furnizați o scurtă explicație:

N/A

— Dacă răspunsul este„da”, vă rugăm să furnizați un rezumat fără caracter tehnic (2) al raportului de mediu și
informațiile solicitate la articolul 9 alineatul (1) litera (b) din directiva respectivă (fie un link internet, fie o
copie electronică).

Planul in baza caruia este implementat proiectul este Planul de Management Bazinal al Spatiului Hidrografic (PMBSH)
Arges Vedea, investitiile propuse facand parte din masurile de baza ale acestuia. PMBSH Arges Vedea Ciclul al II-lea
2016-2021 este inclus in Planul National de Management aferent portiunii din Bazinul Hidrografic International al
Fluviului Dunarea care este cuprinsa in teritoriul Romaniei (PNM). Planurile au fost supuse procesului de consultare
publica, fiind publicate pe site-ul ANAR.
PNM Ciclul al II-lea, aprobat prin HG 859/2016, reprezinta o actualizare a masurilor cuprinse in PNM Ciclul I. PNM
Ciclul I, aprobat prin HG 80/2011, a fost supus procedurii SEA, fiind emis Avizul de mediu 19/12.10.2010, cu
parcurgerea tuturor etapelor de consultare publica.
Pentru PNM Ciclul al II-lea, Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, cu luarea in considerare a criteriilor relevante din
Anexa II a Directivei SEA si in urma consultarilor realizate in cadrul Comitetului Special Constituit, a luat decizia ca
planul nu are efecte semnificative asupra mediului, nu necesita evaluare de mediu si poate fi supus procedurii de
adoptare fara aviz de mediu (Decizia etapei de incadrare 13657/1.06.2016).
http://www.mmediu.ro/articol/planul-national-de-management-aferent-portiunii-din-bazinul-hidrografic-international-al-
fluviului-dunarea-care-este-cuprinsa-in-teritoriul-romanie/1530
Informatiile privind consultarea publicului si concluziile derularii procesului SEA sunt prezentate in Declaratia SEA
pentru PNM actualizat.
http://www.rowater.ro/SCAR/Planul%20de%20management.aspx?RootFolder=%2fTEST%2fDeclara%C8%9Bie
%20SEA%20pentru%20Planul%20Na%C8%9Bional%20de%20Management%20actualizat&FolderCTID=&View=
%7b09A44A07-3C1F-4CC7-B88F-9EFD9B0C4777%7d

F.3. Aplicarea Directivei 2011/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3) („Directiva EIM”)

F.3.1. În cazul neîndeplinirii condiționalității ex-ante privind legislația în domeniul mediului (Directiva 2011/92/UE și
Directiva 2001/42/CE), în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, demonstrați legătura cu
planul de acțiune convenit

Condiționalitatea ex-ante privind EIA și SEA a fost considerată parțial îndeplinită la momentul aprobării
POIM (http://www.fonduri-ue.ro/poim-2014 - Anexe POIM - Anexa 6G6). Criteriile privind implementarea
1
() Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și
programe
2
asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30).
3
()) Elaborat în temeiul articolului 5 și al anexei I la Directiva 2001/42/CE.
() Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte
publice și private asupra mediului (JO L 26, 28.1.2012, p. 1).
 Directivelor 2011/92/UE și 2001/42/CE, precum și asigurarea unei capacități administrative suficiente
pentru implementare, au fost consierate îndeplinite. Parțial îndeplinit s-a considerat criteriul privind
aranjamentele de instruire și diseminare a informațiilor pentru personalul implicat în implementarea
directivelor. Pentru îndeplinirea acestui criteriu a fost realizată o Strategie de training a personalului din
cadrul autoritățiilor competente pentru protectia mediului și din cadrul autorităților de management
relevante; ghidurile referitoare la anumite sectoare relevante pentru finanțările din FESI au fost introduse
în legislație și a fost demarat procesul de realizare a unor ghiduri pentru sectoare noi și de pregătire a
personalului privind aplicarea acestor ghiduri. Având în vedere că implementarea strategiei și a elaborării
de noi ghiduri a demarat conform planului, fiind realizate etapele prevăzute în Strategie, România a
raportat Comisiei Europene îndeplinirea condiționalității, în vedere aprobării acesteia. Romania a raportat
stadiul final al masurilor, Comisia Europeana considerand conditionalitatea indeplinita prin adresa nr
Ares(2016) 7131178-22/12/2016

F.3.2. Proiectul este inclus în anexele la Directiva EIM (1) ?

— Anexa I la Directiva EIM (treceți la întrebarea F.3.3)
— Anexa II la Directiva EIM (treceți la întrebarea F.3.4)
— Niciuna dintre cele două anexe (treceți la întrebarea F.4) — oferiți explicații mai jos.

Investitiile proiectului se incadreaza in Anexa 2 a HG 445/2009, corespunzator Anexei II a Directivei EIM,

dupa cum urmeaza:
- punctul 10 litera (b) proiecte de dezvoltare urbana, inclusiv constructia centrelor comerciale si a
parcarilor auto,
- punctul 13 litera (a). Orice modificari sau extinderi, altele decat cele prevazute la pct. 22 din anexa nr. 1,
ale proiectelor prevazute in anexa nr. 1 sau in prezenta anexa, deja autorizate, executate sau in curs de a fi
executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului

F.3.3. În cazul în care proiectul se încadrează în anexa I la Directiva EIM, includeți următoarele documente (ca apendicele 6) și
utilizați caseta pentru text de mai jos pentru informații și explicații suplimentare (2):
(a) rezumatul fără caracter tehnic al raportului EIM (3).
(b) informații privind consultările cu autoritățile de mediu, cu publicul și, dacă este cazul, cu alte state membre,
efectuate în conformitate cu articolele 6 și 7 din Directiva EIM.
(c) decizia autorității competente emise în conformitate cu articolele 8 și 9 din Directiva EIM (4), inclusiv
informații cu privire la modul în care aceasta a fost pusă la dispoziția publicului.

Nu este cazul

F.3.4. În cazul în care proiectul se încadrează în anexa II la respectiva directivă, a fost realizată o evaluare a impactului asupra
mediului?
Da X Nu
— Dacă răspunsul este „da”, vă rugăm să includeți documentele necesare enumerate la punctul F.3.3.
— Dacă răspunsul este „nu”, vă rugăm să oferiți următoarele informații:
(a) determinarea solicitată la articolul 4 alineatul (4) din Directiva EIM (cunoscută sub denumirea de
„decizia de încadrare”);
(b) pragurile, criteriile sau examinările de la caz la caz care au permis să se ajungă la concluzia că nu este
necesară o EIM (această informație nu este necesară în cazul în care este deja inclusă în decizia
menționată la punctul (a) de mai sus].
(c) argumentarea faptului că proiectul nu are efecte semnificative asupra mediului, ținându-se seama de
criteriile relevante de selecție enumerate în anexa III la Directiva EIM (această informație nu este
necesară dacă este deja inclusă în decizia menționată la punctul (a) de mai sus].

1
() Dacă proiectul constă în mai multe lucrări/activități/servicii care sunt clasificate în grupuri diferite, informațiile ar trebui să fie completate
separat
2
pentru fiecare sarcină a investiției.
() Informațiile suplimentare ar trebui să se concentreze asupra anumitor elemente ale procedurii EIM care sunt importante pentru proiect (de
exemplu, analiza datelor, studii și evaluări, consultări suplimentare cu autoritățile competente și cu publicul, stabilirea măsurilor suplimentare de
compensare/atenuare, decizia suplimentară de „încadrare” etc., atunci când ar putea fi efectuate modificări ale proiectului), procedură care trebuie să
fie
3
efectuată în special în cadrul unor procese de aprobare a dezvoltării în mai multe etape..
4
() Elaborat în temeiul articolului 5 și al anexei IV la Directiva 2011/92/UE.
() În cazurile în care procedura EIM a avut drept rezultat o decizie obligatorie din punct de vedere juridic, până la emiterea aprobării de
dezvoltare în conformitate cu articolele 8 și 9 din Directiva 2011/92/UE, statele membre se angajează în scris să acționeze în timp util
pentru a se asigura că aprobarea de dezvoltare este emisă cel târziu înainte de începerea lucrărilor.
 Proiectul a fost supus procedurii EIM si s-a finalizat cu emiterea Deciziei de incadrare nr
59/25.05.2018 revizuita in 17.12.2018.Consultarea autoritatilor publice cu atributii in domeniul
protectiei mediului a fost asigurata in sed CAT.
Publicul a fost informat prin anunturi publicate pe siteurile AMP Bucuresti, Primari Municipiului
Bucuresti, in presa si la sediul PMBucuresti in toate etapele:
- solicitarea acordului de mediu
- etapa de incadrare
- etapa de luarea deciziei
- etapa de revizuire a Deciziei de incadrare
Memoriul de prezentare a fost pus la dispozitia publicului pe site-ul APM
Informarea si consultarea autoritatilor si a publicului s-a realizat in conformitate cu art. 6 al
Directivei EIA.
Decizia etapei de incadrare revizuite precum si calendarul procedurii EIM se regasesc in SF
Volumul VI EIM/ Procedura complecta.

Diferite parti din actualul proiect au facut parte si din alte proiecte pt care au fost emise
urmatoarele acte de reglementare dupa cum urmeaza :
Titlui proiect Act de Autorizatie de
reglementare emis constructie
SF pt extinderea si Decizia etapei de -
reabilitarea incadrare
1 infrastructurii de 3/26.01.2015 APM
alimentare cu apa si Bucuresti-
canalizare zona INCADRARE
Oltenitei si zona anexa 2 pct 10b
Ghidigeni
Viabilizare drumuri Decizia etapei de Autorizatia de
interioare, sistematizare incadrare construire nr
2 verticala si utilitati apa 59/4.05.2015 APM 385/12.10.2015
canal, iluminat public Bucuresti
Ansamblu ANL Henri INCADRARE
Coanda LOT 1 anexa 2 pct 10b
Realizare drumuri in Decizia etapei de Autorizatia de
ansamblul de locuinte incadrare construire nr
3 Henri Coanda – lot 2 si 148/31.08.2016 12/17/19.12.201
retele aferente : APM Ilfov- 7
alimentare cu apa, INCADRARE
canalizare si iluminat anexa 2 pct 10b
public
Toate cele 3 proiecte din tabel au fost supuse procedurii EIM in anii 2015 si 2016. Pentru primele doua
proiecte procedura EIM a fost condusa de APM Bucuresti iar pentru proiectul nr 3 (HC-Lot 2) procedura
EIM a fost condusa de APM Ilfov.Cele 3 Decizii ale etapelor de incadrare precum si calendarul
procedurilor EIM se regasesc in AP4/SF Volumul VI EIM/ Procedura EIM HC Lot 1-2015// Procedura EIM
HC Lot 2-2016// Procedura EIM Oltenitei, Ghidigeni-2015

F.3.5. Aprobarea de dezvoltare/autorizația de construcție (după caz)

F.3.5.1. Proiectul se af lă deja în faza de construcție (există cel puțin un contract de lucrări)?

Da* ☒ Nu ☐
F.3.5.2. Aprobarea de dezvoltare/autorizația de construcție a fost deja acordată pentru acest proiect (pentru cel puțin un
contract de lucrări)?

Da* ☒ Nu ☐
(*) Proiectele aflate în faza de construcție (răspuns „da” la întrebarea F.3.5.1.) și fără aprobare de dezvoltare/autorizație de
construcție pentru cel puțin un contract de lucrări la momentul prezentării cererii Comisiei Europene nu pot fi acceptate
de către Comisie

F.3.5.3. În cazul unui răspuns afirmativ (la întrebarea de la punctul F 3.5.2), la ce dată?

Pentru parte din proiect din zona Henri Coanda 1 a fost emisa Autorizatia de Construire Lot 1 HC nr. 385/9533 din
12.10.2015 (HC Lot 1- aceasta parte din proiect este finalizata). Pentru zona de proiect Henri Coanda Lot 2 a fost emisa
Autorizatia de Construire Lot 2 HC nr. 12/17/19.12.2017 din 19.12.2017. AC se afla in AP4/SF Volumul VI EIM/
Procedura EIM

F.3.5.4. În cazul unui răspuns negativ (la întrebarea de la punctul F 3.5.2), când a fost introdusă cererea oficială pentru
 aprobarea de dezvoltare?

Nu este cazul

F.3.5.5. În cazul unui răspuns negativ ((la întrebarea de la punctul F 3.5.2), indicați etapele administrative parcurse până
în prezent și descrieți etapele rămase:

Pentru obtinerea aprobarilor de dezvoltare pentru proiect (exceptie facand HC Lot 1), au fost realizati
urmatorii pasi:
Pentru obtinerea aprobarilor de dezvoltare (Autorizatii de construire pentru intreg proiectul exceptie
facand Henri Coanda Lot 1) au fost parcurse urmatoarele etape:
 Obtinerea Certificatelor de Urbanism CU 154/12.03.2018 , CU 160/23.03.2018, CU 60/74 din
17.07.2015 si CU 74/92 din 26.08.2015 emis de Primaria Bucuresti
 Obtinerea avizelor si acordurilor solicitate prin CU;
 Obtinerea Decizia de incadrare 59/ 25.05.2018 revizuita 17.12.2018, emisa de APM Bucuresti
 Obtinerea Avizului de gospodarire a apelor 123/11.06.2018
Etapele viitoare pentru obtinerea Autorizatiilor de construire constau in finalizarea/elaborarea
documentatiilor tehnice pentru autorizarea lucrarilor, in functie de impartirea lucrarilor pe tipuri de
contracte, si depunerea acestora la autoritatile competente .

F.3.5.6. La ce dată este așteptată ultima decizie (sau decizii)?

F.3.5.7. Menționați autoritatea sau autoritățile competente care au acordat sau vor acorda aprobarea de dezvoltare:

Primaria Municipiului Bucuresti

F.4. Aplicarea Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și f loră
sălbatică (1) (Directiva privind habitatele); evaluarea efectelor asupra siturilor Natura 2000

F.4.1. Este posibil ca proiectul să aibă efecte negative semnificative, fie individual, fie în combinație cu alte proiecte, asupra
siturilor incluse sau care urmează să fie incluse în rețeaua Natura 2000?

Da ☐ Nu ☒
F.4.2. Dacă răspunsul la întrebarea F.4.1. este „Da”, vă rugăm să furnizați:

1. decizia autorității competente și evaluarea corespunzătoare realizată în conformitate cu articolul 6

alineatul (3) din Directiva privind habitatele;

2. dacă autoritatea competentă a stabilit că proiectul are efecte negative semnificative asupra unuia sau mai
multor situri incluse sau care urmează să fie incluse în rețeaua Natura 2000, vă rugăm să furnizați
următoarele informații:

(a) o copie a formularului standard de notificare „Informații către Comisia Europeană în conformitate cu
articolul 6 alineatul (4) din Directiva privind habitatele” (2), astfel cum a fost notificat Comisiei (DG
Mediu); și/sau

(b) un aviz al Comisiei conform articolului 6 alineatul (4) din Directiva privind habitatele în cazul
proiectelor care au efecte semnificative asupra habitatelor și/sau speciilor prioritare și care sunt justificate
de motive cruciale de interes public major, altele decât sănătatea umană și siguranța publică sau de
consecințe benefice primordiale pentru mediu.

F.4.3. În cazul în care răspunsul la întrebarea F.4.1 este „nu”, vă rugăm să anexați declarația prevăzută la apendicele 1,
completată de către autoritatea competentă, și o hartă indicând amplasarea proiectului și a siturilor Natura 2000. În cazul
unui proiect major care nu se referă la infrastructură (de exemplu, achiziționarea de echipamente), acest lucru ar trebui
explicat în mod corespunzător în continuare și, în acest caz, nu este obligatoriu să anexați o astfel de declarație.

Pentru evaluarea efectelor asupra siturilor Natura 2000 aferenta investitiilor din proiect , APM Bucuresti
a decis ca nu se supun evaluarii adecvate.Declaratia Natura 2000 a fost emisa de catre APM Bucuresti
Declaratia autoritatii responsabile de monitorizarea Siturilor Natura 2000 pentru Municipiul Bucuresti este
1
() Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică
(JO
2
L 206, 22.7.1992, p. 7.).
() Versiune revizuită adoptată de comitetul „Habitate” la 26.4.2012. http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/
guidance_en.htm#art6
 prezentata in CF/AP 1/ Declaratia Natura 2000, alaturi de Harta Natura 2000.

F.5. Aplicarea Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1) („Directiva-cadru privind
apa”); evaluarea efectelor asupra corpurilor de apă

F.5.1. În cazul neîndeplinirii condiționalității ex-ante corespunzătoare, în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE)
nr. 1303/2013, demonstrați legătura cu planul de acțiune convenit.

Condiționalitatea privind sectorul de apă a fost considerată ca fiind parțial îndeplinită la momentul
aprobării POIM (http://www.fonduri-ue.ro/poim-2014 - Anexe POIM - Anexa 6.6.1). Criteriul îndeplinit
parțial a vizat asigurarea contribuției diferiților utilizatori la recuperarea costurilor, conform Art. 9 (1) din
Directiva 2000/60/EC, având în vedere faptul că a doua generație a PMBH care conțineau analiza
economică conform Anexei III a Directivei (similar cu cea aferentă PMBH I), nu erau finalizate la acea
dată, precum si faptul ca s-a solicitat suplimentar din parteaComisiei și o analiză a modului în care este
reflectată poluarea difuză în calitatea apelor de suprafață și subterane. Analiza modului de recuperare a
costurilor pentru serviciile de apă se regăsește și în a doua generație a PMBH. Modul de stabilire a
tarifelor este deja reglementat în legislație, în acord cu prevederile Directivei.
În vederea îndeplinirii condiționalității, autoritățile române au elaborat totodata metodologia de evaluare a
impactului poluării difuze si au aprobat PMBH in data de 16.11.2016, prin HG 859/2016. Astfel, România a
raportat Comisiei Europene îndeplinirea condiționalității, în vedere aprobării acesteia. Totodată, conform
analizei de la sectiunea F.5.3, proiectul este considerat ca fiind compatibil cu PMBH actualizat pentru
perioada 2016-2021.

F.5.2. Proiectul implică o nouă modificare a caracteristicilor fizice ale unui corp de apă de suprafață sau modificări ale nivelului
corpurilor de apă subterane care deteriorează starea unui corp de apă sau care împiedică atingerea unei stări bune a
apei/unui potențial bun al apei? <type='C' input='M'>

Da ☐ Nu ☒

F.5.2.1. Dacă răspunsul este „da”, vă rugăm să furnizați evaluarea impacturilor asupra corpului de apă, precum și o
explicație detaliată a modului în care toate condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (7) din Directiva-cadru
privind apa au fost/vor fi îndeplinite.

Proiectul este rezultatul unei strategii naționale/regionale privind sectorul relevant și/sau al unui plan de
management al bazinului hidrografic care ține seama de toți factorii relevanți (de exemplu, o opțiune mai bună
din punct de vedere al mediului, efectele cumulative, etc.)? Dacă răspunsul este „da”, vă rugăm să furnizați
detalii complete.

Nu este cazul

F.5.2.2. Dacă răspunsul este „nu”, vă rugăm să anexați declarația prevăzută la apendicele 2, completată de autoritatea
competentă. În cazul unui proiect major care nu se referă la infrastructură (de exemplu, achiziționarea de
echipamente), acest lucru ar trebui explicat în mod corespunzător în continuare și, în acest caz, nu este
obligatoriu să anexați o astfel de declarație.

Declaratia autoritatii responsabile cu gestionarea apelor nr 11710/21.06.2019 este anexata Cererii de

finantare in Apendicele 2 (CF\AP 2\ DECLARATIE APELE ROMANE).
Declaratia Autoritatii Competente a fost emisa de ANAR in data de 21.06.2019, concluzia fiind ca
„realizarea proiectului nu are legatura cu corpurile de apa de suprafata si subterane„.

F.5.3. Vă rugăm să explicați coerența proiectului cu obiectivele planului de management al bazinului hidrografic care au fost
stabilite pentru corpurile de apă relevante.

Proiectul este amplasat in aria Bazinului Hidrografic Arges - Vedea. Proiectul s-a realizat in conformitate cu respectarea
obiectivelor de mediu prevazute de PMBH Arges - Vedea 2016-2021 si cerintele Directivei Cadru Apa:
- corpuri de apa de suprafata: atingerea starii ecologice bune si starii chimice bune, respectiv a potentialului
ecologic bun si starii chimice bune pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale
- corpuri de apa subterane: atingerea starii chimice bune si starii cantitative bune
- nedeteriorarea starii apelor de suprafata si subterane
Pentru atingerea acestor obiective, PMBH Arges Vedea prevede o serie de masuri de baza, care includ masuri pentru
asigurarea infrastructurii de apa potabila si a infrastructurii de apa uzata, proiectul contribuind direct la implementarea
acestor masuri.
Proiectul nu va conduce la deteriorarea starii acestor corpuri de apa. Prin reducerea poluarii difuze si punctiforme
datorate evacuarii apelor uzate neepurate, proiectul contribuie direct la imbunatatirea starii chimice si
starii/potentialului ecologic al corpurilor de apa de suprafata si a starii chimice a corpurilor de apa subterane freatice,

1
() Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară
în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).
 astfel proiectul contribuie la indeplinirea obiectivelor PMBH Arges Vedea.

F.6. Dacă este cazul, informații privind respectarea altor directive privind mediul

F.6.1. Aplicarea Directivei 91/271/CEE a Consiliului (1) (directiva privind tratarea apelor urbane reziduale) — proiecte în
sectorul apei urbane reziduale

1. Vă rugăm să completați apendicele 3 din formularul de cerere (tabel privind conformitatea cu directiva
privind tratarea apelor urbane reziduale).
2. Vă rugăm să explicați modul în care proiectul este coerent cu planul sau cu programul asociat cu punerea în
aplicare a directivei privind tratarea apelor urbane reziduale.

Prin îndeplinirea obiectivelor şi obligaţiilor incluse în POIM şi Tratatul de Aderare, proiectul ajută la atingerea
obiectivelor impuse de Directiva privind Tratarea Apelor Uzate Urbane (Directiva 91/271 CEE).Proiectul a fost
dezvoltat conform obiectivelor Planului de actiune privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate
urbane, prevazut in Anexa nr 1 Norme tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate
urbane (NTPA 011) la HG nr 188/2002, cu modificarile ulterioare, prin care se stabilesc masurile si
termenele de implementare ale Directivei 91/271/CEE.
Investitiile propuse prin proiect contribuie la realizarea obiectivelor stabilite prin Plan, avand in vedere
termenele de conformare stabilite prin Tratatul de Aderare, astfel:
- extinderea sistemelor de canalizare in zonele propuse
- eliminarea deversarilor punctuale de ape uzate neepurate
- monitorizarea calitatii apelor uzate industriale evacuate in retele.

F.6.2. Aplicarea Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2) („directiva-cadru privind gestionarea
deșeurilor”) — proiecte în sectorul gestionării deșeurilor

F.6.2.1. În cazul neîndeplinirii condiționalității ex-ante corespunzătoare, în conformitate cu articolul 19 din

Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, demonstrați legătura cu planul de acțiune convenit.
Strategia de gestionare a namolului este in conformitate cu Planul de gestionare a Deseurilor 2018-2025. Planul
National de Gestionare a Deseurilor (PNDG) a fost elaborat si aprobat prin HG 942/2017. Prin adresa Ares
(2018)4528824 - 04/09/2018, CE considera ca au fost facute progrese in indeplinirea conditionalitatii ex-ante pentru
sectorul deseurilor si va monitoriza in continuare implementarea masurilor propuse.

F.6.2.2. Vă rugăm să explicați modul în care proiectul îndeplinește obiectivele stabilite la articolul 1 din directiva-cadru
privind deșeurile. În special, arătați modul în care proiectul este coerent cu planul relevant de gestionare a
deșeurilor (articolul 28), ierarhia deșeurilor (articolul 4) și modul în care proiectul contribuie la realizarea
obiectivelor de reciclare pentru 2020 [articolul 11 alineatul (2)].

Nu este cazul

F.6.3. Aplicarea Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (3) („directiva privind emisiile industriale”) —
Proiecte care necesită acordarea unei autorizații în temeiul directivei respective

Vă rugăm să explicați modul în care proiectul respectă cerințele Directivei 2010/75/UE, în special obligația de a
opera în conformitate cu o autorizație integrată pe baza celor mai bune tehnici disponibile (BAT) și, dacă este
cazul, cu valorile-limită pentru emisii stabilite în directiva respectivă.

Proiectul propus nu intra sub incidenta Directivei 2010/75/UE si nu necesita obtinerea unei autorizatii integrate de
mediu.

F.6.4. Orice alte directive relevante privind protecția mediului (vă rugăm să oferiți explicații mai jos)

Proiectul se conformeaza cerintelor Directivei 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman
(transpusa in legislatia Romaniei prin Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile – republicare, cu
modificarile si completarile ulterioare) astfel:
- Extinderea retelelor de alimentare cu apa, permitand astfel unui procent cat mai ridicat al
populatiei sa aiba acces la apa potabila curenta.
- Reabilitarea si impermeabilizarea apeductelor pentru asigurarea unei ape potabile de calitate
consumatorilor, respectand parametrii microbiologici si chimici prevazuti in Anexa I la directiva;
- Monitorizarea calitatii apei potabile distribuita consumatorilor se va face cu echipamente de
1
2
() Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40).
() Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor
directive
3
(JO L 312, 22.11.2008, p. 3)
() Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul
integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).
 masurare online, respectand astfel cerintele art. 7;
Pentru reteaua de distributie se vor folosi materiale moderne pentru diminuarea riscului de deteriorare si
implicit de infiltratii.

F.7. Costul măsurilor luate pentru a atenua și/sau a compensa efectele negative asupra mediului, în special
ca urmare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului sau a altor proceduri de evaluare
(cum ar fi directiva privind habitatele, directiva-cadru privind apa, directiva privind emisiile
industriale) sau ca urmare a cerințelor naționale/regionale

F.7.1. În cazul unor astfel de costuri, au fost ele incluse în analiza cost-beneficiu?

Da ☒ Nu ☐
F.7.2. În cazul în care aceste costuri sunt incluse în costurile totale, vă rugăm să estimați proporția costului măsurilor luate
pentru a reduce și/sau a compensa efectele negative asupra mediului.

% 0.264

Vă rugăm să explicați pe scurt măsurile

Masurile integrate in proiect in scopul reducerii impactului potential negativ asupra mediului generat de implementarea
proiectului includ masurile care se regasesc in Decizia etapei de incadrare:
 refacerea zonelor afectat de lucrari in scopul aducerii acestora la starea initiala;
 asigurarea dotarilor pentru interventie in caz de poluare accidentala;
 asigurarea dotarilor pentru interventie in caz de urgenta privind intreruperea temporara a alimentarii cu
energie electrica;
 colectarea selectiva a deseurilor, stocarea temporara si eliminarea deseurilor;
 amplasamentele organizarilor de santier in interiorul terenurilor puse la dispozitie de PMB;
 asigurarea utilitatilor pentru amplasamentele organizarilor de santier;
 conductele de canalizare din zona Oltenitei si Turzii se vor realiza prin tehnologia de microtunelare;
 masuri de informare si publicitate a proiectului.
Costul total al masurilor de mediu este de 113,975 euro (fara TVA) si reprezinta aprox. 0,264% din costul total eligibil al
proiectului (43.177.253 euro x 0,264%). Calculat la costul total al proiectului (58,413,524 euro), costul masurilor de
mediu este de 154,194 euro (fara TVA).

Costurile sunt incluse in costurile proiectului si in ACB (AP4/SF/Vol 4) .

F.8. Adaptarea la schimbãrile climatice și atenuarea efectelor acestora și rezistența în fața dezastrelor

F.8.1. Explicați modul în care proiectul contribuie la obiectivele legate de schimbările climatice, în conformitate cu Strategia UE
2020, incluzând informații privind cheltuielile legate de schimbările climatice, în conformitate cu anexa I la Regulamentul
de punere în aplicare (UE) nr. 215/2014 al Comisiei

Lucrarile propuse se inscriu in masurile incluse in domeniul resurselor de apa din Strategia Nationala
privind Schimbarile Climatice 2016-2020 si in Planul national de actiune 2016-2020, aprobate prin HG
739/2106 si vor contribui la atingerea tintei de reducere cu 20% a emisiilor GES fata de nivelul din 1990.
Masurile care contribuie la atingerea obiectivelor identificate au fost integrate in proiect:
 Reducere emisii GES si cresterea eficientei energetice
- Reabilitare retele de canalizare si construirea de retele de canalizare noi
- Reabilitare statii de pompare si realizarea de noi statii de pompare prevazute cu echipamente
eficiente dpdv al consumului de energie electrica
- Utilizare tehnologii eficiente energetic, cu consum redus de energie pentru toate obiectivele
prevazute in proiect
 Adaptare la efectele schimbarilor climatice- Reducerea riscului de deficit de apa
- Reabilitare retele de alimentare cu apa pentru reducerea pierderilor
- Reabilitarea apeductelor pentru reducerea pierderilor de apa
- Masuri de adaptare identificate in AVRSC
Detalii sunt prezentate in SF\Vol I\cap12 si 7
Calculul sprijinului pentru obiectivele legate de schimbarile climatice s-a realizat avand in vedere
coeficientul de 40% aplicabil codului domeniului de interventie nr. 21 “Gestionarea apei si conservarea
apei potabile”.Cheltuielile legate de schimbarile climatice sunt estimate la 4.591.086 euro.
F.8.2. Explicați modul în care au fost luate în considerare riscurile legate de schimbările climatice, aspectele privind adaptarea și
atenuarea, precum și rezistența în fața dezastrelor.

[Pentru orientare, vă rugăm să luați în considerare următoarele întrebări: Cum s-a evaluat volumul externalității
gazelor cu efect de seră (GES) și costul extern al CO2? Care este costul ascuns al gazelor cu efect de seră și cum
a fost integrat în analiza economică? A fost luată în considerare o alternativă cu mai puține emisii de dioxid de
carbon sau bazată pe surse regenerabile de energie? S-a realizat o evaluare a riscurilor sau o analiză a vulnerabi
lității în etapa de pregătire a proiectului? Aspectele legate de schimbările climatice au fost luate în considerare
în cadrul evaluării strategice de mediu și al evaluării impactului asupra mediului și au fost verificate de către
autoritățile naționale competente? Cum au fost luate în considerare aspectele climatice în analiza și ierarhizarea
opțiunilor relevante? Cum ține seama proiectul de strategia națională și/sau regională de adaptare la schimbările
climatice? Proiectul, în combinație cu schimbările climatice, va avea efecte pozitive și/sau negative pentru
mediul înconjurător? Schimbările climatice au inf luențat locația proiectului?] (1)

Evaluarea riscurilor climatice s-a efectuat in toate fazele de dezvoltare a proiectului pentru fiecare optiune analizata in
cadrul analizei de optiuni conform metodologiei de evaluare a riscurilor „Non-paper Guidelines for Project Managers:
Making vulnerable investments climate resilient” si Ghidul DG clima „Schimbari Climatice si Proiectele Majore”
In cadrul analizei CCVRA s-au avut in vedere schimbarile climatice curente si prognozate, conform Studiului “Scenarii de
schimbare a regimului climatic in Romania in perioada 2001-2030”, intocmit de Administratia Nationala de Meteorologie,
European Climate Adaptation Platform (2050) si Climate Change Knowledge Portal (2020-2099).
In analiza de optiuni (AO) au fost considerate alternative cu emisii reduse de CO 2, iar unde a fost tehnic
fezabil acestea au fost incluse in proiect.
Identificarea masurilor pentru atenuarea influentelor negative asupra sistemelor de alimentare cu apa si apa
uzata ca urmare a schimbarilor climatice a fost realizata pe baza cerintelor „Guidelines for PM”, „Climate
change and MP” si „Understanding CCVRA, Romania WP” (AP4\SF\Vol I\cap12.5.).
Din analiza datelor existente privind schimbarile climatice a rezultat ca expunerea municipiului Bucuresti
este mai redusa comparativ cu alte zone ale tarii.
Analiza vulnerabilitatii a relevat faptul ca variabilele climatice care ar putea genera o vulnerabilitate
ridicata a proiectului in conditiile actuale si viitoare sunt: cresterea temperaturii medii, cresterea
temperaturilor extreme, modificari ale cantitatilor medii de precipitatii, modificari ale cantitatilor de
precipitatii extreme, cresterea numarului de perioade secetoase, disponibilitatea resurselor de apa, inundatii.
Evaluarea riscului pentru componentele proiectului cu vulnerabilitate ridicată a indicat:
 Riscuri ridicate pentru sistemele de alimentare cu apa si de canalizare: cresterea frecventei si a
intensitatii precipitatiilor extreme
 Riscuri moderate pentru sistemele de apa: temperatura, scaderea precipitatiilor anuale, cresterea
frecventei si intensitatii precipitatiilor extreme, disponibilitatea resurselor de apa, inundatii,
incendii de vegetatie
 Riscuri moderate pentru sistemele de canalizare: inundatii
Pentru riscurile identificate au fost propuse masuri de adaptare, evaluate ulterior dpdv al costurilor de
implementare. O parte a masurilor propuse sunt incluse in lucrarile prevazute in proiect, nefiind necesare
costuri suplimentare. Pentru alte tipuri de masuri este necesara identificarea de surse suplimentare de
finantare.
Aspectele legate de schimbarile climatice au fost luate in considerare in procedura EIM, fiind prezentate in
MP si au fost verificate de autoritatile competente.
Fiecare optiune analizata in cadrul proiectului a inclus criterii pentru schimbari climatice, care au contribuit
la alegerea solutiilor proiectate (detalii in AP4\SF\Vol I\cap8).
Proiectul contribuie la implementarea actiunilor Planului national de actiune 2016-2020 privind schimbarile
climatice pentru sectorul Apa potabila si resursele de apa, prin: modernizarea sistemelor de alimentare cu
apa, de distributie a apei si de epurare a apelor uzate pentru a asigura conformarea cu cerintele UE privind
calitatea apei si acoperirea serviciilor si a reduce emisiile GES; achizitionarea pompelor de mare eficienta,
pentru a reduce emisiile GES; reducerea pierderilor din sistemele de distributie a apei.
Proiectul, in combinatie cu schimbarile climatice, va avea efecte pozitive asupra mediului.

F.8.3. Explicați ce măsuri au fost adoptate în cadrul proiectului pentru a asigura rezistența la variabilitatea climatică actuală și la
schimbările climatice viitoare

[Pentru orientare, vă rugăm să luați în considerare următoarele întrebări: în ce mod au fost luate în considerare
schimbările climatice la elaborarea proiectului și a componentelor acestuia, de exemplu cu privire la forțele
externe (și anume vânt, zăpadă, diferențele de temperatură) și efectele acestora (de exemplu, valurile de căldură,
scurgeri, riscul de inundații precum și perioadele de secetă prelungită care afectează, de exemplu,
caracteristicile solului)]

1
() Pentru orientări suplimentare privind adaptarea/rezistența la schimbările climatice, vă rugăm să consultați orientările DG CLIMA pentru
managerii de proiect: http://ec.europa.eu/clima/policies/ada ptation/what/docs/non_paper_guidelines_project_managers_en.pdf și
documentele de orientare EIM/SEA: http://ec.europa.eu/environment/eia/home.htm
 In cadrul CCVRA au fost identificate masurile de adaptare investitionale, operationale si strategice, corespunzatoare
riscurilor identificate, care sa asigure rezilienta climatica a proiectului la schimbarile climatice, prezentate sumarizat
mai jos.
1. ALIMENTARE CU APA:
Riscuri generate de cresterea temperaturii si seceta
Masuri: reabilitare retele, utilizarea eficienta a resurselor (implementarea principiului utilizatorul plateste, montare
contoare, detectare pierderi) ,reabilitarea si impermeabilizarea unor apeducte de transport apa potabila existente (prin
investitiile propuse in zona Ghidigeni);
Riscuri generate de temperaturi negative extreme
Masuri: amplasarea conductelor sub adancimea de inghet
Riscuri generate de inundatii, inundatii datorate furtunilor si viteza maxima a vantului
Masuri: mentinerea retelelor etanse pentru a preveni infiltrarea apelor subterane si pluviale in conductele de alimentare
cu apa
Riscuri generate de modificari ale regimului ploilor extreme
Masuri: reabilitarea retelelor de alimentare cu apa, monitorizarea calitatii apei brute si a apei furnizate,
realizareaconducte de canalizare meteorica, bazine de retentie apa meteorica si conducte de descarcare apa meteorica
in emisar
2. CANALIZARE
Riscuri generate de cresterea temperaturii
Masuri: conducte rezistente la coroziune, monitorizarea calitatii si cantitatii apelor uzate descarcate in retelele de
canalizare,
Riscuri generate de modificari ale regimului ploilor extreme
Masuri: reabilitare retele, extinderi retele in sistem divizor, bazin de retentie ape pluviale descarcari de siguranta la
sistemele de tip unitar, efectuarea lucrarilor de curatare periodica a gurilor de scurgere si a sistemului de colectare in
caz de avertizare meteorologica de ploi abundente/extreme ,imbunatatirea functionarii sistemului existent de canalizare
in vederea solutionarii problemei supraincarcarii colectoarelor existente si evitarea producerii de inundatii in perioadele
de precipitatii mai abundente (prin investitiile propuse in zonele Oltenitei si Cheile Turzii)
Riscuri inundatii si viteza maxima a vantului
Masuri: extinderea sistemului de canalizare de tip divizor, pozarea conductelor de descarcare in emisar functie de
nivelele din emisar
Riscuri la seceta
Masuri: prevederea sistemului SCADA de monitorizare la statiile de pompare apa uzata in vederea inrregistrii debitului
de apa uzata
Riscuri generate de temperaturi negative extreme
Masuri: amplasarea conductelor sub adancimea de inghet
Detalierea masurilor de adaptare aferente CCVRA se regaseste in AP4/SF/Vol 1/ cap 12, sectiunea 12.5.
Costurile masurilor sunt incluse in costurile proiectului, fiind integrate in Deviz si in ACB.
Responsabili pentru implementarea masurilor sunt: proiectantul, constructorul si operatorul regional.

G. PLAN DE FINANȚARE PREZENTÂND SUMA TOTALĂ A RESURSELOR FINANCIARE PREVĂZUTE ȘI SUMA PREVĂZUTĂ
PENTRU CONTRIBUȚIA DIN PARTEA FONDURILOR, A BEI ȘI A TUTUROR CELORLALTE SURSE DE FINANȚARE,
PRECUM ȘI INDICATORII FIZICI ȘI FINANCIARI PENTRU MONITORIZAREA PROGRESELOR, LUÂND ÎN CONSIDERARE
RISCURILE IDENTIFICATE

G.1. Suma totală a resurselor financiare prevăzute și suma prevăzută pentru contribuția din partea
fondurilor, a BEI și a tuturor celorlalte surse de finanțare

G.1.1. Surse de cofinanțare

Costurile de investiție totale ale proiectului sunt suportate din următoarele surse:

dintre care
Sursa de finanțare a costurilor de investiție totale (EUR) (pentru infor
mare)

Contribuție
Costuri totale Sprijin din partea Contribuție Alte surse (a se Împrumuturi din
publică națională
[C.1.12.(A)] Uniunii (1) privată națională preciza) partea BEI/FEI:
(sau echivalent)

(a) = (b) + (c) +

(b) (c) (d) (e) (f)
(d) + (e)

69,272,181 34,498,625 34,773,556 0 0 0

(1) Sprijinul din partea Uniunii ar trebui să corespundă sumei specificate în acordul menționat la articolul 125 alineatul (3) li
tera (c).
G.1.2. Planul anual de cheltuieli eligibile totale care trebuie declarate Comisiei (indicator financiar pentru monitorizarea
progresului)

Cheltuielile eligibile totale care trebuie să fie declarate Comisiei sunt prezentate mai jos sub formă de procent
anual în EUR (cu titlu indicativ). În cazul unui proiect major cofinanțat de mai multe programe operaționale,
planul anual de finanțare este prezentat separat pentru fiecare program operațional. În cazul unui proiect major
cofinanțat din mai multe axe prioritare, planul anual de finanțare este prezentat separat pentru fiecare axă
prioritară.

Cheltuieli
(În EUR) 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 eligibile totale

Axa priori
tară a POIM - - 0 0 0 19,350,679 9,047,601 8,751,850 3,360,411 76,076 40,586,618

Axa priori
n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a
tară a PO1

Axa priori
n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a
tară a PO2

Axa priori
n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a
tară a PO2

G.1.3. Alte surse de finanțare la nivelul Uniunii

G.1.3.1. Acest proiect a făcut obiectul unei cereri de sprijin din partea Uniunii din orice altă sursă (buget TEN-T, MIE,
LIFE+, Orizont 2020, alte surse de finanțare din partea Uniunii)?

Da ☐ Nu ☒
Dacă da, vă rugăm să oferiți detalii (programul UE în cauză, numărul de referință, data, suma solicitată, suma
acordată etc.):

N/A

G.1.3.2. Este acest proiect complementar oricărui proiect deja finanțat sau care urmează să fie finanțat de FEDR, FSE,
Fondul de coeziune, MIE sau o altă sursă de finanțare din Uniune?

Da ☒ Nu ☐
Dacă da, vă rugăm să oferiți detalii (sursa contribuției UE, numărul de referință, data, suma solicitată, suma
acordată etc.):

Proiect „Extinderea și reabilitarea infrastructurii de alimentare cu apă și de canalizare în zonele Apărătorii Patriei, Ion
Creangă și Petricani”, contract de finantare nr. 54745/29.06.2016 in valoare totala de 20.300.028 lei din care
11.027.027 lei valoare eligibila nerambursabile ( Fond de Coeziune 9.819.626 lei si buget de stat 1.207.401 lei),
rambursare efectiva 9.790.201,5 lei.

Proiect Finalizarea Stației de Epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare și a canalului colector
Dâmbovița (Caseta) în Municipiul București-etapa II”, contract de finantare nr 12/21.12.2016 in valoare totala de
1.448.498.700 lei din care valoare eligibila nerambursabila 1.008.472.953 lei (Fond de Coeziune 874.695.929 lei si
buget de stat 133.777.024, contract in curs de implementare.

G.1.3.3. Acest proiect a făcut obiectul unei cereri de împrumut sau de atragere de capital din partea BEI/FEI?

Da ☐ Nu ☒
Dacă da, vă rugăm să oferiți detalii (instrumentul financiar în cauză, numărul de referință, data, suma solicitată,
suma acordată etc.):

N/A

G.1.3.4. S-a depus o cerere de sprijin din orice altă sursă la nivelul Uniunii (inclusiv FEDR, FSE, Fondul de coeziune, BEI,
FEI sau alte surse de finanțare din Uniune) pentru o etapă anterioară a acestui proiect (inclusiv etapele de
fezabilitate și de pregătire)?
 Da ☐ Nu ☒
Dacă da, vă rugăm să oferiți detalii (sursa contribuției UE, numărul de referință, data, suma solicitată, suma
acordată etc.):

N/A

G.1.4. Realizarea infrastructurilor va fi asigurată printr-un parteneriat public-privat (PPP) (1) ?

Da ☐ Nu ☒
Dacă da, vă rugăm să descrieți forma parteneriatului public-privat (și anume, procesul de selectare a
partenerului privat, structura PPP-ului, dispoziții privind proprietatea asupra infrastructurii, inclusiv la încetarea
PPP-ului, la termenul prevăzut sau altfel, modalitățile de repartizare a riscurilor etc.). În plus, furnizați
rezultatele calculării RRF (Kp) și comparați-le cu valorile de referință naționale privind rentabilitatea preconizată
în sectorul respectiv.

N/A

G.1.5. În cazul în care vor fi folosite instrumente financiare (2) pentru finanțarea proiectului, vă rugăm să descrieți forma instru
mentelor financiare (instrumente de capitaluri proprii sau de datorie):

N/A

G.1.6. Impactul sprijinului din partea Uniunii asupra implementării proiectului

Sprijinul din partea Uniunii:

(a) va accelera implementarea proiectului?

Da ☒ Nu ☐

Dacă da, vă rugăm să indicați cum și în ce măsură va accelera implementarea. Dacă nu, vă rugam să oferiți
explicații.

Tinand cont ca rezultatele analize cost beneficiu au evidentiat ca structura de finantare a proiectului este asigurata din
granturi si subventii 94% din punctul de vedere al beneficiarului, asigurarea finantarii UE (care reprezinta 85% din
valoarea proiectului) va duce la accelerarea implementarii. In cazul in care sursele UE nu ar fi disponibile, probabil ca
implementarea proiectului va fi amanata cu ceva timp pana aceste resurse ar fi disponibile de la bugetul de stat si
bugetele locale.

(b) va fi esențial pentru implementarea proiectului?

Da ☒ Nu ☐
Dacă da, vă rugăm să precizați în ce măsură va contribui la implementare. Dacă nu, vă rugăm să justificați
necesitatea sprijinului din partea Uniunii.

Tinand cont ca rezultatele analize cost beneficiu au evidentiat ca structura de finantare a proiectului este asigurata din
granturi si subventii 94% din punctul de vedere al beneficiarului, asigurarea finantarii UE este esentiala pentru
implementare (este principala sursa de finantare reprezentand 85% din valoarea proiectului). In prezent, resursele
financiare la nivelul bugetului de stat si al bugetelor locale sunt limitate, si, in cazul in care sursele UE nu ar fi
disponibile, probabil ca implementarea proiectului va fi amanata cu cativa ani.

G.2. Indicatori de realizare (3) și indicatori fizici pentru monitorizarea progreselor

Vă rugăm să enumerați în tabelul furnizat indicatorii de realizare, inclusiv indicatorii comuni, astfel cum se
specifică în programul (programele) operațional(e) și alți indicatori fizici pentru monitorizarea progreselor.
Volumul de informații va depinde de complexitatea proiectelor, dar ar trebui să fie prezentați doar indicatorii
1
2
()) În sensul articolului 62 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.
3
() În sensul articolului 37 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.
() În conformitate cu articolul 101 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.
 principali.

PO (CCI) Axă prioritară Denumire indicator Unitate de măsură Valoarea-țintă Anul-țintă

CO18 Distribuția apei; Populație
POIM AP 3.2 suplimentară care beneficiază de o persoane 18,030 2023
mai bună alimentare cu apă
CO19 Epurarea apelor uzate:
Populație suplimentară care Echivalent
POIM AP 3.2 53,230 2023
beneficiază de o mai bună tratare a populație
apelor uzate
2S70 Rețea de distribuție apă
POIM AP 3.2 Km 23.9 2023
potabilă (nouă)
POIM AP 3.2 2S73 Aducțiune (reabilitare) Km 3.3 2023
POIM AP 3.2 2S74 Rețea canalizare (noua) Km 40.72 2023
POIM AP 3.2 2S76 Colector Km 8.33 2023

G.3. Evaluarea riscurilor

Vă rugăm să prezentați un scurt rezumat al principalelor riscuri care pun în pericol reușita implementării fizice
și financiare a proiectului și măsurile propuse de atenuare a riscurilor

Principale riscuri care ar putea avea un efect negativ asupra implementarii proiectului sunt:
Posibili factori de risc
Intarzieri in pregatirea
documentelor pentru licitatie
Intarzieri in procesul de licitatie
Nu se primesc oferte
Obtinerea cu intarziere a
permiselor
Intarzieri in constructie
Escaladarea costurilor proiectului
Consum de apa mai scazut decat
cel previzionat
Grad de conectare la serviciile de
canalizare mai scazut decat cel
previzionat
Nivel de colectare mai redus
Decomiterea fondurilor UE pentru
investitii
Opozitie publica
Riscuri legate de schimbarile
climatice si de alte dezastre
naturale identificate
Masuri de prevenire si/sau atenuare
Consultantul pe asistenta tehnica pentru pregatirea documentelor de licitatii
sa fie in masura sa realizeze rapid documentele, ceea ce va permite lansarea
licitatiei imediat dupa aprobarea finantarii. O parte din contracte au fost deja
licitate.
Un buget adecvat de timp pentru neprevazute sa fie alocat in procedura de
licitatie.
PIU a acumulat experienta privind licitatiilor unor contracte similar de lucrari
in trecut.
Estimarile de cost pentru componentele proiectelor individuale au fost stabilite
luand in considerare situatia actuala a pietei.
Comunicare si proces de licitatie adecvat care sa atraga posibili ofertanti.
Strategia de achizitii realizata in asa fel incat sa faca contractul atractiv
Monitorizare in detaliu
Stabilirea unor manageri de proiect pentru fiecare contract de lucrari din
cadrul UIP pentru a monitoriza indeaproape activitatea constructorilor pentru
a putea preveni intarzierile.
Proiectarea trebuie revizuita.
Costurile proiectului au fost estimate pe baza conditiilor actuale din piata.
Campanii de constientizare pentru a convinge clientii sa se conecteze la
reteaua de apa.
Cresteri suplimentare ale tarifelor pentru a acoperi deficitul de cantitate
Campanii de sensibilizare pentru a convinge clientii sa se conecteze la reteaua
de apa uzata.
Cresteri suplimentare ale tarifelor pentru a acoperi deficitul de cantitate.
Implementarea de masuri mai stricte de colectare (ex. debransari).
Analiza posibilitatii de a acorda subventie sociala pentru consumatorii
vulnerabili
Stabilirea unor manageri de proiect pentru fiecare contract de lucrari din
cadrul PIU pentru a monitoriza indeaproape activitatea constructorilor pentru
a putea preveni intarzierile.
Activitati de constientizare si campanii care sa ridice nivelul de acceptare al
societatii.
Riscuri legate de schimbarile climatice si de alte dezastre naturale
identificate (cresterea frecventei si a intensitatii precipitatiilor
extreme; cresterea temperaturii medii, cresterea temperaturilor
extreme, cresterea numarului de perioade secetoase; inundatii;
cutremure) - Masura: Proiectarea sistemelor de apa si canalizare
tinand cont de riscurile schimbarilor climatice; Reabilitatea
apeductelor pentru a distribui o apa potabila de calitate;Reabilitarea
 Posibili factori de risc Masuri de prevenire si/sau atenuare
retelor existente pentru diminuarea pierderilor din sistemele de
alimentare cu apa; Reabilitarea/ inlocuirea retelelor de canalizare
existente, in special a celor ce au inregistrat deja probleme la ploi cu
intensitate mare; Realizarea unor campanii de constientizare a
populatiei pentru utilizarea rationala a apei in special in perioada de
seceta; SF/ Vol 1/ cap 12/ 12.5

H. CALENDARUL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI MAJOR

În cazul în care se preconizează că perioada de implementare va fi mai mare decât perioada de

programare, trebuie să fie furnizat calendarul etapelor pentru care se solicită sprijin din fonduri
pentru perioada 2014-2020

H.1. Calendarul proiectului

Vă rugăm să oferiți mai jos calendarul pentru dezvoltarea și implementarea proiectului de ansamblu și să
anexați un calendar rezumativ al principalelor categorii de lucrări (de exemplu, un grafic Gantt, dacă este
disponibil). În cazul în care cererea se referă la o etapă a proiectului, indicați în mod clar în tabel elementele
proiectului de ansamblu pentru care se solicită sprijin prin prezenta cerere:

Data de începere Data de finalizare

(A) (1) (B) (1)
1. Studii de fezabilitate (sau planul de afaceri în cazul in
vestițiilor productive): 04/2016 09/2018

2. Analiză cost-beneficiu:
04/2016 09/2018
3. Evaluarea impactului asupra mediului:
11/2016 03/2018
4. Studii de proiectare:
06/2016 11/2016
5. Elaborarea documentației (documentațiilor) de lici
tație: 12/2016 02/2020

6. Procedura (procedurile) de ofertare:

11/2012 06/2020

7. Achiziția de terenuri:
N/A N/A

8. Aprobarea de dezvoltare:
02/2015 11/2018

9. Etapa/contractul de construcție:
12/2013 12/2023

10. Etapa de exploatare:

12/2023 -

(1) Dacă proiectul a fost deja finalizat, indicați data exactă, dacă proiectul se află doar în faza de planificare, indicați cel puțin
luna și anul.

H.2. Maturitatea proiectului

Vă rugăm să descrieți calendarul proiectului (J.1) în ceea ce privește progresul tehnic și financiar și nivelul
actual de maturitate a proiectului, în cadrul următoarelor rubrici:

H.2.1. Aspecte tehnice (studii de fezabilitate, conceperea proiectului etc.):

Studiul de fezabilitate a fost fundamentat de inregistrarile obtinute de la operator, de rezultatele studiilor de teren, a
masuratorilor de debit si presiune (pentru apa) si debit si nivel (pentru canalizare), modelarea hidraulica calibrata pe
masuratori, balanta apei, studii de calitate a apei potabile si apei uzate.
 In urma analizei concluziilor studiilor de mai sus s-a stabilit modul prin care obiectivele proiectului ( retele de
alimentare cu apa si canalizare) pot fi aduse la nivelul de conformare agreat cu Comisia Europeana.
Solutiile tehnice la care s-a apelat, au tinut cont de natura terenului, de regimul juridic al terenului, de proiectele din
imediata vecinatate aflate in faza de proiectare, executie sau sunt finalizate (finantate din fonduri europene sau alte
surse), precum si de reducerea impactului pe care lucrarile propuse il vor avea asupra mediului.
Stadiul elaborarii Aplicatiei pentru obtinerea finantarii din POIM (incluzand componentele acesteia), respectiv
documentatiilor de atribuire, proiect tehnic, detalii de executie este descris in paragrafele de mai jos:
- Studiu de fezabilitate – finalizat in 09.2018
- Cererea de finantare – finalizata in 09.2018
Urmatoarele etape se vor desfasura in perspectiva:
- pregatirea documentelor de licitatie in conformitate cu Legea nr. 99/2016, a achizitiilor sectoriale si a normelor de
aplicare ale legii
- faza de constructie: a inceput esalonat si va fi finalizata in 11.2023. Contractele au perioade diferite de implementare in
functie de volumul si complexitatea investitiilor.
Perioada de Notificare a defectelor (36 luni sau 60 luni, dupa caz) este inclusa in clauzele Contractelor de Lucrari.
Faza de exploatare va incepe dupa finalizarea primului contract de lucrari.
Procedurile de licitatie vor fi in conformitate cu legea nationala de achizitii si procedurile aferente si vor fi „licitatie
deschisa”.

H.2.2. Aspecte administrative, oferind detalii cel puțin privind autorizațiile necesare, cum ar fi EIM, aprobarea de dezvoltare,
deciziile privind amenajarea teritoriului, achiziția de terenuri (dacă este cazul), achizițiile publice etc.:

Pentru gestionarea serviciilor de apa si canalizare in municipiul Bucuresti, Veolia Water a infiintat o filiala romaneasca
a companiei - SC APA NOVA Bucuresti SA (ANB), constituită ca și persoană juridică ce funcționează în conformitate cu
prevederile Legii nr.31/1990.
La nivelul fiecarui contract de lucrari se vor depune documentatii pentru obtinerea autorizatiei de construire, astfel incat
executia lucrarilor sa nu fie influentata.
Au fost eliberate toate documentele urmatoare:
- Certificate de urbanism pentru aria proiectului
- Situatia juridica a terenurilor
- Avize si acorduri in conformitate cu certificatul de urbanism
- Aviz de gospodarirea apelor de la Administratia Nationala Apele Romane
-Declaratia Autoritatii Competente responsabile cu gestionarea apelor
-Decizia etapei de incadrare 59/ 25.05.2018 revizuita in 17.12.2018 pentru investitiile propuse prin proiect
-Declaratia Autoritatii Competente responsabile cu monitorizarea siturilor Natura 2000
- Pentru zona Henri Conda Lot 1 a fost emisa autorizatia de construire 385/12.10.2015 in baza Deciziei de incadrare
59/04.05.2015
- Pentru zona Henri Conda Lot 2 a fost emisa autorizatia de construire 12/17/19.12.2017 in baza Deciziei etapei de
incadrare 148/31.08.2016
Autorizatiile de constructie trebuie obtinute de antreprenori dupa semnarea contractelor de lucrari.
Achizitionarea terenului – toate zonele necesare pentru lucrarile propuse sunt in proprietatea autoritatii locale si au fost
declarate disponibile exclusiv pentru acest proiect. Nu este necesara achizitia de terenuri.
Procedura de achizii propusa pentru desemnarea Contractorului pentru contractele de lucrari este licitatiea deschisa.
Data inceperii procedurii de achzitie previzionata pentru 3 contracte de lucrari (Ghidigeni, Cheile Turzii si Oltenitei)
este martie 2020, iar data de finalizare a procedurii este previzionata in septembrie
2020. De asemenea, pentru contractele de servicii de asistenta tehnica si supervizare in cele 3 zone perioadele de
incepere si finalizare ale procedurilor de achizitie sunt martie 2020, respectiv iulie 2020.
Pentru contractele de lucrari si contractul de servicii din zona Coanda, procedurile s-au desfasurat anterior, contractele
fiind in faza finala de executie.
 H.2.3. Achiziții publice:

Completați tabelul de mai jos.

Data finalizării Data semnării Trimitere la
Tipul de Valoare (reală Organism Data publicării
Denumirea contractului evaluării ofer contractului Jurnalul Oficial
contract (lucrări/ sau preconi responsabil ofertei (reală au
telor (reală sau (reală sau preco al UE etc.), dacă
produse/servicii) zată pentru contract preconizată)
preconizată) nizată) este cazul
CL-01 - Proiectare si executie pentru "Realizarea retelelor publice de alimentare cu apa, canalizare, iluminat public, precum si a drumurilor aferente ansambului de locuinte Henri Coanda, sector 1"
"CL-01 LOT 1 Componenta infrastructura de apa si apa uzata din cadrul Lucrari 7,680,640 PMB Contract semnat, Contract semnat, 12/2013
contractului 731/30.12.2013 - realizarea retelelor publice de alimentare in implementare in implementare
cu apa, canalizare, iluminat public, precum si a drumurilor aferente
ansamblului de locuinte Henri Coanda, Sector 1 - LOT 1"
"CL-01 LOT 2 Componenta infrastructura de apa si apa uzata din cadrul Lucrari 4,035,533 PMB Contract semnat, Contract semnat, 12/2013
contractului 731/30.12.2013 - realizarea retelelor publice de alimentare in implementare in implementare
cu apa, canalizare, iluminat public, precum si a drumurilor aferente
ansamblului de locuinte Henri Coanda, Sector 1 - LOT 2"
CL-02 - Proiectare si executie pentru "Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in zonele Ghidigeni, Oltenitei si Cheile Turzii, Municipiul Bucuresti"
CL-02 LOT 1"Extinderea retelelor de apa potabila si canalizare si Lucrari 9,359,219 PMB 03/2020 09/2020 11/2020
reabilitarea apeducte din zona Sud-Vest a Municipiului Bucuresti (strada
Ghidigeni)"
CL-02 LOT 2 "Construire canal interceptor nou pe Soseaua Oltenitei, Lucrari 8,210,262 PMB 03/2020 09/2020 11/2020
intre Colectoarele A1-A3, in Municipiul Bucuresti"
CL-02 LOT 3 "Construire canal Cheile Turzii, in Municipiul Bucuresti" Lucrari 8,196,920 PMB 03/2020 09/2020 09/2020
"CS-1 - Servicii de supervizare a lucrarilor pentru ""Extinderea si Servicii 946,559 PMB 03/2020 06/2020 07/2020
reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in zonele Ghidigeni,
Oltenitei si Cheile Turzii din Municipiul Bucuresti"
"CS-2 Servicii de informare si publicitate pentru ""Extinderea si Servicii 16,305 PMB 03/2020 06/2020 07/2020
reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in zonele Ghidigeni,
Oltenitei, Cheile Turzii si Henri Coanda, Municipiul Bucuresti"
"CS-3 Servicii pentru auditul proiectului Extinderea si reabilitarea Servicii 71,710 PMB 03/2020 06/2020 07/2020
infrastructurii de apa si apa uzata in zonele Ghidigeni, Oltenitei, Cheile
Turzii si Henri Coanda, Municipiul Bucuresti"
"CONTRACT DE SERVICII NR 15/18.01.2016 Componenta privind Servicii 0 PMB Contract semnat, Contract semnat, 01/2016
infrastructura de apa si apa uzata din cadrul contractului Asistenta in implementare in implementare
tehnica pentru managementul si supervizarea lucrarilor din cadrul
proiectului "Realizarea retelelor publice de alimentare cu apa,
canalizare, iluminat public, precum si a drumurilor aferente
ansamblului de locuinte Henri Coanda, sect. 1 - Lot 1 si Lot II"

Nota:
1) Valorile prezentate in tabel sunt numai cheltuieli eligibile, exprimate in euro, preturi curente.
2) Detalierea tipurilor de cheltuieli pentru fiecare contract, exprimate atat in euro preturi constante si curente, cat si in lei preturi constante si curente sunt este prezentata in Anexa 1.4 - Defalcare
costuri Contracte atasata la SF.
H.2.4. Aspecte financiare (decizii de angajament în ceea ce privește cheltuielile publice naționale, împrumuturi solicitate sau
acordate, etc. — a se furniza referințe):

`Primaria Generala a Municipiului Bucuresti va emite hotarare de consiliu general privind asigurarea cofinantarii locale
de 2% din valoarea eligibila a proiectului de investitii, precum si pentru toate cheltuielile neeligibile ale proiectului.

H.2.5. În cazul în care proiectul a început deja, indicați starea de evoluție a lucrărilor:

Pentru cartierul Henri Coanda contractul de executie a fost au demarat, iar lucrarile executate sunt realizate in diferite
proportii.
Pentru Lotul 1 - lucrările sunt realizate în medie de 73.4%, dar există lucrări realizate în proporție de 100%. Astfel, la
capitolul alimentare cu apă și canalizare: reţelele de alimentare cu apă din interiorul ansamblului sunt executate în
proporție de aproximativ 94,28%, iar reţeaua de canalizare menajeră a ajuns la 97,37% grad de realizare. Lucrările
civile aferente stației de pompare a apelor uzate sunt executate integral, următoarea etapă fiind procurarea și montarea
echipamentelor și conectarea acestora la rețea și, în paralel, finalizarea canalului colector.
La capitolul canalizare pluvială pe rețeaua stradală din interiorul ansamblului, gradul de realizare este între 96 și 99%,
pentru diversele componente ale sistemului (rețeaua de canalizare pluviala, conducte între bazinele de retenție și
cămine).
Lotul 2 curpinde 23 de străzi (respectiv porțiuni de străzi). În prima parte a anului 2018, după încheierea sezonului rece,
s-a executat organizarea de șantier. În prezent se lucrează la rețeaua de canalizare menajeră, la rețeaua de canalizare
pluviala și la rețeaua de alimentare cu apă în interiorul ansamblului.
S-au realizat până în prezent rețele de canalizare pluvială și menajeră în procente cuprinse între 80% și 90% și au
început lucrările de alimentare cu apă pe 6 străzi. Se estimeaza că finalizarea lucrărilor pentru cartierul Henri Coanda
se va realiza până la sfarsitul anului 2019.

I. PROIECTUL FACE OBIECTUL UNEI PROCEDURI JURIDICE PENTRU NERESPECTAREA LEGISLAȚIEI UNIUNII?

Da ☐ Nu ☒
Dacă da, vă rugăm să furnizați detalii și să justificați contribuția propusă din bugetul Uniunii în această
privință:

N/A

J. ÎNTREPRINDEREA A FOST ÎN TRECUT SUPUSĂ SAU ESTE ÎN PREZENT SUPUSĂ UNEI PROCEDURI (1) DE RECUPERARE
A SPRIJINULUI UNIUNII CA URMARE A DELOCALIZĂRII UNEI ACTIVITĂȚI DE PRODUCȚIE ÎN AFARA ZONEI VIZATE
DE PROGRAM? <type='c' input='m'>

Da ☐ Nu ☒
Dacă da, vă rugăm să furnizați detalii și să justificați contribuția propusă din bugetul Uniunii în această
privință:

N/A

K. ROLUL JASPERS ÎN PREGĂTIREA PROIECTULUI

K.1. A contribuit Jaspers la pregătirea oricărei părți a acestui proiect?

Da ☐ Nu ☒

K.2. Descrieți elementele proiectului care au beneficiat de intervenția JASPERS (de exemplu, conformitatea
privind aspectele legate de mediu, contractele de achiziții publice, examinarea descrierii tehnice,
analiza cost-beneficiu).

N/A pentru moment

L. STATUTUL PROIECTULUI ÎN RAPORT CU ARTICOLUL 102 DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 1303/2013

L.1. În cazul în care proiectul este prezentat în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 102
1
() În temeiul articolului 71 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1303/2013.
 alineatul (2), a fost proiectul supus unei analize a calității efectuată de experți independenți?

Da ☐ Nu ☒
Dacă da, vă rugăm să furnizați detalii și să justificați modificarea procedurii de transmitere a proiectului către CE:

N/A pentru moment

M. REZUMATUL REVIZUIRILOR FORMULARULUI DE CERERE ÎN CAZUL ÎN CARE PROIECTUL MAJOR FACE OBIECTUL
UNEI MODIFICĂRI

N/A pentru moment

N. AVIZUL AUTORITĂȚII NAȚIONALE COMPETENTE

Confirm că informațiile menționate în prezentul formular sunt precise și corecte.

Denumire

Semnătură (semnătură electronică prin intermediul

SFC2014)

Organizație (Autoritatea/autoritățile de management)

Data
 Apendicele 1 (1)

DECLARAȚIA AUTORITĂȚII RESPONSABILE CU MONITORIZAREA SITURILOR NATURA 2000

Autoritatea responsabilă . . .. .. .. .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . .

după examinarea cererii de proiect. .. .. . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. .

pentru proiectul care va fi situat la . .. .. .. . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . .. . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . .

declară că proiectul nu este de natură să aibă efecte semnificative asupra unui sit NATURA 2000, din următoarele
motive:

Prin urmare, evaluarea corespunzătoare în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva 92/43/CEE a
Consiliului (2) nu a fost considerată necesară.

Se anexează o hartă la scara 1:100 000 (sau la scara cea mai apropiată), care indică localizarea proiectului, precum și,
dacă este cazul, siturile NATURA 2000 vizate.

Dată (zz/ll/aaaa): .. .. .. . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . .

Semnătură: .. .. .. .. .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. .

Nume: .. .. . . .. .. . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .

Funcție: . . . .. .. .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . .

Organism: .. .. .. . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .
(Autoritatea responsabilă pentru monitorizarea siturilor NATURA 2000)
Ștampilă oficială:

1
() Declarația din apendicele 1 trebuie să includă numele sitului (siturilor) în cauză, numărul de referință, distanța la care este situat proiectul
față de cel mai apropiat sit (cele mai apropiate situri) Natura 2000, obiectivele de conservare și justificarea faptului că proiectul (fie individual,
fie în combinație cu alte proiecte) nu este de natură să aibă efecte negative semnificative asupra sitului (siturilor) Natura 2000 incluse sau care
urmează
2
să fie incluse în rețeaua Natura 2000, și, dacă este cazul, o decizie administrativă.
() Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și f loră sălbatică (JO L
206, 22.7.1992, p. 7)..
 Apendicele 2

DECLARAȚIA AUTORITĂȚII COMPENTENTE RESPONSABILE CU GESTIONAREA APELOR (1)

Autoritatea responsabilă . . .. .. .. .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . .

după examinarea cererii de proiect. .. .. . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. .

pentru proiectul care va fi situat la . .. .. .. . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . .. . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . .

declară că proiectul nu deteriorează starea corpului de apă și nu împiedică atingerea unei stări bune a apei/unui potențial
bun al apei din următoarele motive:

Dată (zz/ll/aaaa): .. .. .. . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . .

Semnătură: .. .. .. .. .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. .

Nume: .. .. . . .. .. . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .

Funcție: . . . .. .. .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . .

Organism: .. .. .. . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . .. . . . . . . . . . . .. . .
[Autoritate competentă identificată în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din directiva-cadru privind apa]
Ștampilă oficială:

1
() În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de
stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul strategiei apelor (JO L 327, 22.12.2000, p. 1)..
 13.
2.2
01
Apendicele 3 5

RO

Jur
nal
ul
Ofi
cial
al
Un
iun
ii
Eu
rop
en
e

L
38/
41
 Capacitatea stației sau stațiilor de tratare a

Capacitatea stației sau stațiilor de tratare a

apelor urbane reziduale care deservesc

apelor urbane reziduale care deservesc

TABEL PRIVIND CONFORMITATEA AGLOMERĂRILOR VIZATE DE FORMULARUL DE CERERE CU DIRECTIVA PRIVIND TRATAREA APELOR URBANE REZIDUALE (1)*

Statut înainte de implementare (pe baza formularului de cerere) Statut după implementare (pe baza formularului de cerere)

Debitul de apă reziduală al aglomerării

Debitul de apă reziduală al aglomerării

Performanța tratării

Rata de conectare
Rata de conectare

Rata de colectare
Rata de colectare
Termene-limită
Data prevă
și perioade de
Denumirea Ape zută pentru
tranziție în
aglomerării receptoare finalizarea
Tratatul de
proiectului

aglomerarea

aglomerarea
aderare

(în % (în % (în % (în % (în % (în %

din din din din din din
ZS/ZN/ debitul debitul debitul debitul debitul debitul
(ll/aaaa) (ll/aaaa) (în EL) de apă de apă de apă (în EL) (în EL) de apă de apă de apă (în EL)
ZMS/AS/
rezi rezi rezi rezi rezi rezi
duală) duală) duală) duală) duală) duală)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
-
București ZS 12/2023 1,736,345 93,12 93,12 0 2,416,000 Avansat 61,11% 1,748,075 100% 100% 0% 2,416,000 Avanst 61,12%

*Nota: Aceasta anexa nu se aplica proiectului actual.

1
() Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40).
13.2.2015 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 38/42

Note explicative (numărul corespunde numărului coloanei):

1. Denumirea aglomerării (aglomerărilor) incluse în cererea de cofinanțare de către UE. Este de remarcat faptul că
indicatorii și calculele legate de apele reziduale ar trebui să se refere la aglomerări, nu la municipalități, dat fiind că
o aglomerare poate include mai multe municipalități administrative sau că o municipalitate ar putea fi împărțită în
mai multe aglomerări. Atunci când o aglomerare este doar parțial acoperită de un proiect, și anume, dacă debitul
de apă reziduală este tratat doar parțial, solicitați informații privind planurile viitoare de tratare a apelor rămase
netratate (lucru necesar pentru ca întreaga aglomerare să fie conformă cu directiva).
2. Informații privind apele receptoare și bazinele lor hidrografice: „zonă normală” sau „sensibilă” (articolul 5 din
directiva privind tratarea apelor urbane reziduale), „captarea apei potabile”, „ape pentru scăldat”, „ape conchilicole”.
Vă rugăm să indicați criteriul (a se vedea anexa II la directivă), utilizând următorii termeni: ZS zonă sensibilă, ZN
zonă normală, ZMS zonă mai puțin sensibilă, AS ape pentru scăldat desemnate, A alte directive care trebuie să fie
îndeplinite (SA).
3. Numai dacă este cazul — termenele de punere în conformitate prevăzute în Tratatul de aderare pentru fiecare
aglomerare inclusă în proiectul pentru colectarea și tratarea apelor reziduale (indicați atât obiectivele intermediare,
cât și cele finale, dacă este cazul). Vă rugăm să indicați data și articolele relevante din directivă.
4. Data prevăzută de implementare și finalizare a proiectului inclus în cererea de cofinanțare de către UE.
Coloanele 5-11 se referă la descrierea aglomerării în etapa în care este prezentată cererea de cofinanțare de către UE.
5. Debitul de apă reziduală al aglomerării exprimat în EL (echivalent-locuitor).
6. Rata de colectare — acoperirea sistemelor de colectare a apelor reziduale (SIA nu sunt incluse), adică debitul de apă
reziduală colectat de sistemul de colectare în relație cu debitul total de apă reziduală al aglomerării în cauză, în %.
7. Rata de conectare — debitul de apă reziduală colectat prin sistemul de colectare care este conectat la stațiile de
tratare a apelor urbane reziduale care deservesc aglomerarea, în %.
8. SIA — raportul dintre debitul de apă reziduală colectat/tratat de sisteme individuale adecvate în conformitate cu
articolul 3 alineatul (1) din directivă, în % din debitul de apă reziduală (sistem care asigură un nivel identic de
protecție a mediului și este instalat în cazul în care sistemul de colectare nu se justifică, fie pentru că nu ar
prezenta interes pentru mediu, fie pentru că instalarea sa ar presupune un cost excesiv). În cazul în care se are în
vedere instalarea unui SIA, ar trebui să se ofere o scurtă descriere a tipului (tipurilor) de SIA și a nivelului de tratare
care este atins. NB: obiectivul directivei pentru aglomerările care depășesc 2 000 EL: rata de colectare plus SIA ar
trebui să acopere 100 % din debitul de apă reziduală al aglomerării.
9. Capacitatea stației (stațiilor) de tratare a apelor urbane reziduale în EL
10. Nivelul de tratare — tratarea furnizată de stația (stațiile) de tratare a apelor reziduale urbane pentru evacuările care
provin din aglomerare (aglomerări) și anume nivel primar, secundar, mai strict (eliminarea fosforului, eliminarea
azotului, dezinfectare etc).
11. Performanța tratării — respectarea cerințelor privind tratarea stabilite în anexa I, tabelul 1 și 2 (dacă este cazul).
Coloanele 12-18 se referă la descrierea aglomerării în cauză după implementarea proiectului inclus în cererea de
cofinanțare. Coloanele 13 și 14 — În plus față de ratele totale, vă rugăm să precizați ratele care corespund reabilitării
sistemului de colectare existent și rata care corespunde sistemului de colectare construit recent. În cazul în care rata de
conectare va fi mai mică decât rata de colectare după implementarea proiectului, ar trebui să se ofere o explicație pentru
această diferență și să se indice planurile de investiții pentru viitor pentru a reduce diferența (inclusiv cazurile în care
utilizatorii nu doresc să se conecteze la sistemul de colectare).
15. Dacă este cazul, indicați eventualele ameliorări (reabilitare, construcție nouă, modernizare) aduse SIA inclus în
proiect.
16. De asemenea, vă rugăm să indicați dacă stația sau stațiile sunt complet noi, reabilitate sau modernizate. Capacitatea
instalațiilor ar trebui să fie suficientă pentru a trata întregul debit de apă reziduală generat de aglomerare. În cazul
în care capacitatea totală a stației (stațiilor) de tratare a apelor urbane reziduale este mai mică decât debitul total de
apă reziduală al aglomerării, ar trebui să se ofere o explicație a acestui fapt (de exemplu, creșterea prevăzută etc.) În
plus, ar trebui să se explice cum va fi asigurată buna funcționare a stațiilor pentru a evita supraîncărcarea. În cazul
în care stația sau stațiile sunt supradimensionate, ar trebui să se ofere o explicație a acestui fapt (de exemplu, o
creștere prevăzută a debitului de intrare, extinderea sistemelor de colectare, conectarea altor aglomerări etc).
 Apendicele 4

STUDII DE FEZABILITATE (SAU PLANUL DE AFACERI ÎN CAZUL INVESTIȚIILOR PRODUCTIVE) ȘI

ANALIZA COST-BENEFICIU (CONFORM CERINȚELOR DE LA PUNCTELE D ȘI E)

Apendicele 5

HARTĂ INDICÂND ZONA PROIECTULUI ȘI DATE DE GEOLOCALIZARE (ASTFEL CUM SE PREVEDE ÎN

SECȚIUNEA B.3.1)

Apendicele 6

DOCUMENTAȚIA SOLICITATĂ LA PUNCTUL F.3.3

Celelalte Anexe conform Ghidului Solicitantului și

Fișei de control 2A
În MySMIS 2014 suplimentar față de Formatul de proiect major se vor regăsii următoarele câmpuri, ce vor fi
completate conform informațiilor de completare din sistem și în corelare cu cerințele Ghidului Solicitantului:

 Rezultate așteptate (NA)

 Grup țintă
 Principii orizontale
 Resurse umane implicate
 Resurse materiale implicate
 Activități previzionate
 Buget - Activități și cheltuieli