UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ A

BANATULUI “REGELE MIHAI I” AL ROMANIEI DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
MANAGEMENTUL ÎNREGISTRĂRII SISTEMATICE A TERENURILOR AGRICOLE
ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII RURALE

REFERAT Pădurile și Turismul

Coordonator:
Conf. Dr. Horablaga Marinel

Masterand: Stanciu Cătălin

Sem: I
Anul: I

Timișoara,
2021
  Pădurile
Pădurile ocupă aproape o treime din suprafața de uscat.Acestea cresc în mod natural oriunde
este suficentă apă pentru a permite dezvoltarea copacilor .
Pădurile din toată lumea aduc numeroase beneficii importante. Pădurile adăpostesc peste
jumătate din speciile care trăiesc pe pământ, ajută, de asemenea, la încetinirea încălzirii globale,
prin stocarea şi reţinerea carbonului, sunt surse de produse lemnoase ajută la reglarea căderilor
de precipitaţii, sunt surse esenţiale de hrană şi apă şi aduc în acelaşi timp enorme avantaje
estetice, spirituale şi de agrement pentru milioane de oameni.
Suprafaţa împădurită din România este relativ scăzută, comparativ cu alte State Membre UE
cu condiţii climatice şi de relief asemănătoare. Fondul forestier al României ocupă în anul 2006,
o suprafaţă de 6.427 mii hectare, din care 6.272 mii ha acoperite cu păduri, iar restul de 155 mii
ha reprezentând terenuri destinate culturii, producţiei şi gospodăririi silvice. Pădurile ocupă
26,7% din teritoriul ţării, cu o distribuţie neuniformă. Astfel, 60% din păduri sunt localizate în
regiunea arcului carpatic, 29% în dealurile pre- carpatice şi 11% la câmpie, zonele cele mai
despădurite fiind Câmpia de Vest (3,2%), Câmpia Bărăganului (3,5%), Câmpia Moldovei
(4,1%) şi Câmpia Olteniei (5,3%). Începând cu anul 2005 au fost demarate ample programe de
împădurire, estimându-se o majorare a suprafeţei ocupate cu vegetaţie forestieră cu circa 60.000
ha, cu prioritate în judeţele în care pădurile ocupă o suprafaţă minimă.
Pădurile joacă un rol important în regularizarea debitelor cursurilor de apă, în asigurarea
calităţii apei şi în protejarea unor surse de apă importante pentru comunităţile locale fără alte
surse alternative de asigurare a apei. Împăduririle cu specii autohtone vor viza în primul rând
terenurile agricole cu probleme de eroziune şi pericol de alunecare (de exemplu, în Moldova),
terenurile iniţial forestiere, dar care datorită tăierilor ilegale au început să se degradeze (de
exemplu, în unele zone din Maramureş), precum şi terenurile din zona de sud a României, unde
datorită înfiinţării sistemului de irigaţii şi a digurilor, solul a suferit un fenomen de deşertificare
accentuată.
Ca depozite globale importante de carbon, pădurile joacă un rol fundamental în influenţarea
climei Pământului. Plantele şi solurile din păduri conduc ciclul global al carbonului prin
reţinerea dioxidului de carbon în fotosinteza şi eliberarea lui în respiraţie. Deşi reţinerea de
carbon prin fotosinteză descreşte la un moment dat pe măsură ce copacii îmbătrânesc, multe
păduri mature continuă să reţină carbonul în sol.
Cu toate acestea, în multe părţi ale lumii, pădurile sunt defrişate rapid în scopuri agricole
sau pentru păşuni, utilizate şi exploatate în mod abuziv, şi degradate de incendiile produse de
oameni. Când pădurile sunt degradate sau defrişate, carbonul stocat de acestea este eliberat
înapoi în atmosferă prin respiraţie, ajungând astfel să contribuie în mod clar la carbonul din
atmosferă. Defrişările pădurilor tropicale sunt responsabile pentru aproximativ 20% din emisiile
totale de dioxid de carbon cauzate de om şi sunt o cauză esenţială care duce la dispariţia
speciilor care trăiesc în aceste păduri.
Pădurile şi măsurile de utilizare a solului au posibilitatea de a reduce emisiile de carbon cu
echivalentul a 10-20% din emisiile previzionate de combustibilii fosili până în 2050.

Conservarea integrităţii pădurilor mature în exploatarea cherestelei sau a biomasei

Există credinţa larg răspândită şi totodată greşită că tăierea trunchiurilor sau defrişarea
pădurilor mature şi înlocuirea lor cu copaci tineri, care cresc repede, va avea efecte pozitive
asupra climei prin reţinerea CO2 atmosferic. Deşi copacii mai tineri cresc şi reţin carbonul mai
uşor, trebuie văzut şi ce se întâmplă cu acest carbon stocat atunci când pădurile mature sunt
tăiate. Prin tăierea unei păduri, o parte din carbonul de acolo poate fi stocat ani de zile sau
decenii în produsele lemnoase rezultate, dar alte cantităţi însemnate de CO2 sunt eliberate în
atmosferă, imediat, prin deranjarea solului şi, de-a lungul timpului, prin descompunerea
frunzelor şi crengilor.
 Exploatarea pădurilor într-un mod durabil
o Extinderea zonelor împădurite prin promovarea regenerării copacilor, permiterea
creşterii lor cât mai mari, utilizarea de metode de recoltare care reduc pierderile şi
stabilirea de zone de conservare în interiorul pădurilor destinate producţiei pot duce la
creşterea pe termen lung a cantităţii medii de carbon stocat. Aceste opţiuni de gestionare
pot avea, de asemenea, efecte pozitive asupra biodiversităţii şi asupra altor elemente
cheie pentru ecosisteme, cum ar fi menţinerea fluxurilorhidrologice.
o Permiterea copacilor să crească mai mult înainte de a fi tăiaţi contribuie la creşterea
diversităţii structurale a pădurii şi oferă un habitat pentru o serie mai largă de specii.
Pădurile sănătoase care îşi păstrează complexitatea naturală şi diversitatea ca vârstă şi
structură a habitatului, au de obicei, maimultă
stabilitate şi putere de a face faţă tulburărilor asociate cu schimbările climatice.
o Copacii cresc repede când sunt tineri, dar creşterea încetineşte pe măsură ce ajung la
maturitate. Pentru a spori capacitatea de stocare a carbonului în timp, tăierile ar trebui să
se facă după ce rata de creştere anuală scade sub media ratei de creştere. Dar, cum
companiile de producţie a lemnului au interese economice puternice de a efectua tăierile
atunci când preţurile sunt cele mai favorabile, multe păduri sunt tăiate cu mult înainte de
această vârstă optimală. Creşterea intervalului de timp dintre tăieri sau menţinerea
copacilor mai bătrâni de-a lungul mai multor cicluri de tăiere succesive ar putea duce la
creşterea semnificativă a stocurilor de carbon. Deteriorarea copacilor netăiaţi şi a solului
în timpul operaţiunilor de deplasare a trunchiurilor tăiate poate, de asemenea, duce la o
reducere a emisiilor deCO2.

 Turismul
Turismul în Româniase concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate
traversată de apele Dunării ,România are un scenariu sensibil ,incluzând frumoșii și împădurții
Munți Carpți, Coasta Mării Negre și Delta Dunării,care este cea mai
mare deltă europeană atât de bine păstrată. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt
satele, unde oamenii de acolo trăiesc și mențin pentru sute de ani tradițile. În România este o
abundență a arhitecturii religioase și a orașelor medievale și a castelelor, ce accentuează și valorifică
potențialul turistic al României.
Protecția și conservarea mediului
Turismul este dependent de mediul înconjurător ,dezvoltarea societății predispune mediul
înconjurător la două tipuri dedegradări:
Urmare directă a exploziei demografice ,a expansiunii orașelor ,dezvoltării industriilor,
agriculturii etc ,amplificării sistemelor de transport ,comunicații ,exploatări intensive a
resurselornaturale.Aceastaareconsecințeasupracalitățiiaerului,apa,degradarea rezervațiilor și
monumentelor naturale , obiectivelor antropice.
Activități de turism și agrement cu caracter sezonier având efecte negative datorită unei
concepții greșite de valorificare a resurselor turistice ,zone ,puncte sau obiecte turistice, precum
și a activităților directe a turiștilor asupra peisajului ,florei ,faunei sau a altor obiective turistice
pe carea ceștia le pot deteriora total sau parțial.
Pentru protecția și conservarea mediului, în România este creat un cadru juridic solid,
reflectatâmd sistemul de legi ,hotărâri și alte acte normative cares tabilesc principiul ,normele
generale și speciale ,precum și răspunderile ce revin societăților ,persoanelor fizice și organelor
centrale și de control în acest domeniu.
Zonele și stațiunile turistice beneficiază de priorități pentru ameliorarea și protecția
mediului înconjurător prin măsuri și programe speciale, care vizează asigurarea și încurajarea
dezvoltării turismului.
Când turismul și mediul înconjurător coexistă în armonie, mediul beneficiază de pe urma
turismului facilitând conservarea și reabilitarea mediului.
Concluzii
Avem nevoie cu toții de păduri sănătoase. Depindem de ele pentru a supraviețui, de la aerul
pe care îl respirăm până la lemnul pe care îl folosim. Pădurile asigură habitatele necesare
oamenilor și animalelor, protejează bazinele hidrografice, previn eroziunea solului și
diminuează schimbările climatice. Cu toate acestea, în ciuda dependenței noastre de păduri,
oamenii încă permit ca ele să dispară.
În ultimii ani, România a devenit o destinație preferată pentru mulți europeni (mai mult de
60% dintre turiștii străini provin din țările membre UE), rivalizând și fiind la concurență cu țări
precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania.

Bibliografie
https://www.scribd.com/doc/192091702/Referat-paduri
https://insse.ro/cms/ro/tags/turismul-romaniei
http://www.romanianmonasteries.org/ro/romania