Sunteți pe pagina 1din 8

- 28 Ianuarie -

Acatistul Sfântului Efrem Sirul


Condac 1
Pe gura cea de miere curgătoare a cuvintelor dumnezeieștii înțelepciuni, pe predicatorul cel
înflăcărat al pocăinței, tezaurul adâncii umilințe celei izvorâtoare de nesecate lacrimi și
surpătorul învățăturilor înșelătoare, pe sfântul Efrem să-l lăudăm și ca unui mare luminator
să-i cântăm: Bucură-te, Preacuvioase Părinte Efreme, trâmbița de foc a pocăinței!
Icos 1
Minunat și plin de strălucire s-a arătat chipul viețuirii tale, sfinte Efreme, îngerule cel
pământesc răsărit din neamul sirian și din slăvita cetate Nisibe; drept aceea, cunoscându-te ca
pe un sfințit iconom al darului, iți făurim podoabe de cântări și cu tot sufletul iți grăim unele
ca acestea:
Bucură-te, cel hrănit din pruncie și crescut în cugetarea dumnezeieștilor Scripturi,
Bucură-te, iubitorule de Dumnezeu și râvnitorule al faptelor cucernice,
Bucură-te, sârguitorule în ostenelile dobândirii virtuților,
Bucură-te, că de la deșertăciunile lumești te-ai întors și slava cea veșnică ai căutat,
Bucură-te, că priveliștea înfricoșătoarei judecăți ai avut-o de-a pururi zugrăvită înaintea
ochilor minții,
Bucură-te, că gândul acesteia ți-a deschis în suflet rănile nevindecatelor lacrimi,
Bucură-te, vlăstar înflorit din lacrimi și suspine,
Bucură-te, căci cu lacrimile pocăinței ai înecat năravurile necuvântătoarelor patimi,
Bucură-te, părinte al umilinței și smereniei,
Bucură-te, gura lui Hristos ce înmoi inimile împietrite și deștepți spre pocăință pe cei
nepăsători,
Bucură-te, cel ce cu seva cuvintelor Vieții saturi pe cei flămânzi de dreptate,
Bucură-te, veghetorule și dreptarule al monahilor,
Bucură-te, Preacuvioase Părinte Efrem, trâmbița de foc a pocăinței!
Condac 2
Copil fiind tu, fericite, părinții tăi au văzut în vedenie o viță îmbelșugată de roade ce creștea
din limba ta, umplând tot pământul; iar pasările cerului venind și îndestulându-se din fructele
sale, cu cât acelea ciuguleau, cu atât via se umplea de struguri, arătând mai dinainte darul
Sfântului Duh ce avea să țâșnească din gura ta șuvoaiele apei celei vii, mărturisind Cuvântul
Cel dintru început și cântându-i: Aliluia!
Icos 2
Cuvintele Domnului fiindu-ți mai plăcute decât toata dulceața desfătărilor lumești, te sârguiai
în toată vremea la citirea sfintelor cărți și fugind de vorbirile cele vătămătoare, te avântai în
sfinte cugetări, încât gata erai a spune cu prorocul: "în cugetul meu se va aprinde foc".
Dăruiește și nouă, prealăudate, o scânteiere de dorire sfântă, celor care îți cântăm:
Bucură-te, că frumusețea casei Domnului ai iubit,
Bucură-te, că podoaba sufletului, asemenea Mariei ai râvnit,
Bucură-te, scară a virtuții urcată prin smerenie,
Bucură-te, cununa de aur a tuturor harismelor adunate laolaltă,
Bucură-te, smirna binemirositoare aprinsă cu văpaia rugăciunii curate,
Bucură-te, că materiei nu te-ai închinat prin împătimire către ea,
Bucură-te, adiere cerească de sfințenie,
Bucură-te, veșmânt de lumină neînserată,
Bucură-te, oglindirea Raiului cea minunată,
Bucură-te, nădejdea mântuirii sufletelor noastre,
Bucură-te, ghiocel neprihănit ce privești cu gingășie spre cei te cheamă,
Bucură-te, rugătorule și izbăvitorule al nostru neînfruntat,
Bucură-te, Preacuvioase Părinte Efrem, trâmbița de foc a pocăinței!
Condac 3
Grija de întrebarea ce va să fie la judecata cea de pe urmă avându-o ca pe un bold în inima ta,
ai lepădat grijile cele deșarte și nimicind spinii păcatului, te desfătezi acum în odihna și
lumina cea neînserată a împărăției Cerurilor. Solește și nouă, prea cântate, roua pocăinței care
să stingă focul cel veșnic pregătit după faptele noastre, ca slăvindu-te să-ți strigăm: Aliluia!
Icos 3
Nevrednic de cămara de nuntă socotindu-te, te-ai plâns pe tine părinte în toată ziua și noaptea
și eu nemângâiată tânguire prihănindu-te, cereai îndurarea și milostivirile divine. Cum, oare,
nu ne vom umili noi, nevrednicii, auzind plângerile tale, pe care, ca pe un dar de mare preț le-
ai lăsat nouă? Mărturisind sărăcia noastră duhovnicească, te cinstim ca pe o comoară a
pocăinței și-ți înălțăm glasuri ca acestea:
Bucură-te, porfira țesută cu lacrimile pocăinței,
Bucură-te, fagure duhovnicesc ce ne reverși mierea umilinței,
Bucură-te, că numai la sineți și la Dumnezeu ai luat aminte,
Bucură-te, că ai tăiat din rădăcină sclipirile păcatului,
Bucură-te, că prin zdrobirea inimii ai înăbușit mișcările pătimașe,
Bucură-te, lance ascuțită asupra gândurilor potrivnicului,
Bucură-te, soare luminos ce ne vestești primăvara curăției,
Bucură-te, heruvim ce prin abisul smereniei ai văzut fața lui Dumnezeu,
Bucură-te, limanul celor împovărați de păcate,
Bucură-te, biruitorul robiei morții celei sufletești,
Bucură-te, arma tare, asupra înrâuririlor diavolești,
Bucură-te, dascăle prealuminate ce ne scoți din căile pierzării,
Bucură-te, Preacuvioase Părinte Efrem, trâmbița, de foc a pocăinței!
Condac 4
Cu ce îndrăzneală ne vom apropia de tine, părinte, fiind încătușați în lanțul slavei deșarte și
alipirii de cele lumești? Tu, fericite, aveai răsuflarea unită cu sfâșierea duhului, iar noi căutăm
cu osârdie cele ce vatămă sufletul nostru. Pleacă-ne, sfinte, a urî dezmierdarea păcatelor și a
umbla în poruncile Domnului, cântându-i neîncetat: Aliluia!
Icos 4
Cercetând peșterile munților dimprejurul cetății, ai aflat, preacinstite, pe sihastrul Iacob, cel ce
avea să devină unul dintre episcopii participanți la întâiul Sinod Ecumenic de la Niceea,
căruia te-ai făcut ucenic. Statornicindu-ți acela învățăturile cele pentru dreapta credință, te-a
hirotonit diacon și te-a luat cu sine în slujba Bisericii celei încercate de învățături răstălmăcite
și de erezii, iar noi te lăudăm zicând:
Bucură-te, cel chemat de Dumnezeu la slujba Jertfei Mielului Mântuitor,
Bucură-te, cu heruvimii și serafimii împreună slujitorule,
Bucură-te, diaconie îngerească stropită cu lacrimi de zdrobire și evlavie,
Bucură-te, vas ales și piatră scumpă a temeliei Bisericii,
Bucură-te, vultur neclintit în contemplarea lucrării celei înalte,
Bucură-te, gradină înmiresmată ce ai atras bunăvoința cerului,
Bucură-te, apostol trimis la propovăduire de dreapta Celui Preaînalt,
Bucură-te, fecioară înțeleaptă ce ți-ai agonisit untdelemn în ulcior și l-ai împărtășit fiilor
duhovnicești,
Bucură-te, slugă credincioasă ce ai împrăștiat talanții împărăției pe ogorul sufletelor,
Bucură-te, pară de foc ce te-ai ridicat prin Liturghie la cer și L-ai coborât pe Dumnezeu pe
altarul inimii,
Bucură-te, troiță ce înfățișezi răstignirea de lume și urmarea Păstorului celui Bun,
Bucură-te, felinar ce luminezi până la marginile pământului,
Bucură-te, Preacuvioase Părinte Efrem, trâmbița de foc a pocăinței!
Condac 5
Vedenie cerească s-a arătat unuia dintre părinții cei îmbunătățiți, cum, mulțime de îngeri
pogorându-se din cer țineau în mâini o carte; și sfătuindu-se între dânșii cui să o încredințeze
pe aceea, mai vrednic decât toți te-au găsit pe tine, sfinte, și ți-au înmânat-o. Sfârșindu-se
vedenia și mergând cel căruia i se descoperise la biserică, te-a văzut, prealăudate vorbind
poporului cu putere multă și a cunoscut că de la Dumnezeu era plinătatea darului, întărindu-se
a-I cânta Celui ce lucrează unele ca acestea: Aliluia!
Icos 5
Insuflându-ți Duhul noianul cuvintelor ca niște șuvoaie prea repezi ce se rostogoleau în
priveliști și înțelegeri negrăite și neputând așterne în grai mulțimea cea covârșitoare a
înțelesurilor, ai strigat către Stăpânul: "oprește, Doamne, valurile harului Tău", de care lucru
minunându-ne, te lăudăm, zicând:
Bucură-te, că Mirele tău te-a împodobit cu coroana înțelepciunii de sus,
Bucură-te, ritor înțelepțit de Duhul Sfânt,
Bucură-te, tomos purtător al Cuvântului vieții,
Bucură-te, că Domnul ți-a dăruit cheile adâncului înțelegerilor,
Bucură-te, tâlcuitorule al Sfintei Scripturi,
Bucură-te, că adâncul minunilor celor ascunse, la lumină le-ai adus, făclie având pe Duhul,
Bucură-te, că ai scris imnuri și versuri nenumărate,
Bucură-te, că omilii și tâlcuiri ai lăsat Bisericii moștenire,
Bucură-te, că prin grai și prin scrieri ai combătut cu înverșunare rătăcirile vremii,
Bucură-te, că pe Apollinaire, pe Bardesan și pe Nuat și pe mulți alții i-ai rușinat,
Bucură-te, că prin catehezele tale ai statornicit mulțimii lumina adevărului,
Bucură-te, apărătorule înfocat al Treimii Celei de o Ființă,
Bucură-te, Preacuvioase Părinte Efrem, trâmbița de foc a pocăinței!
Condac 6
Dreasă cu sare și plină de dragoste părintească este rostirea ta, preacuvioase, aducând lui
Hristos vistierie bogată de roade, pe cei slabi nescârbind spre deznădejde și sufletele vârtoase
frângând spre pocăință. Dăruiește-ne și nouă, fericite, ocrotirea mijlocirilor tale și ne adună a
cânta în duh de iubire și umilință: Aliluia!
Icos 6
Prihănindu-te, părinte, în toată vremea vieții tale și din multa smerenie izvorând lacrimi
amare, cu acestea, ca și cu niște dulci chemări ai trezit la viață pe cei cuprinși de lenevire și
nepăsare și orbiți de ură, îngâmfare și de alte multe patimi și păcate. Toți plecându-se
propovăduirii tale, te preamăresc cu laude de acest fel:
Bucură-te, curgere neoprită de lacrimi curățitoare,
Bucură-te, curcubeu al împăcării păcătoșilor cu Creatorul,
Bucură-te, minune negrăită ce izvorăști plâns mântuitor din inimi precum piatra,
Bucură-te, tunet ce oprești lucrările patimilor,
Bucură-te, întoarcerea oilor rătăcite la pășunea dreptății,
Bucură-te, că ai deschis ușile pocăinței celor încuiați în moarte,
Bucură-te, că sălbăticia răutății ai prefăcut-o în bunătate,
Bucură-te, că nemilostivirea ai întors-o în mila și iubire,
Bucură-te, că fecioria ai însemnat-o peste cei mai înainte scăldați în mocirla desfrânării,
Bucură-te, smarald cu sclipire de evlavie și blândețe,
Bucură-te, sirena melodioasă de care cetele diavolești se îngrozesc,
Bucură-te, rugătorule cel fierbinte pentru neamul omenesc,
Bucură-te, Preacuvioase Părinte Efrem, trâmbița de foc a pocăinței!
Condac 7
Fugind de zarva lumii vremelnice, te-ai retras în sihăstriile locului, stăruind în rugăciuni
fierbinți, în aspră postire, în priveghere neîncetată și întru sărăcie desăvârșită și având
lacrimile hrană și băutură ziua și noaptea, cu care închinându-te lui Dumnezeu, cu suspine
sfâșietoare cântai: Aliluia!
Icos 7
Arzând de dragoste dumnezeiască, ai dorit, cuvioase Efrem, a cerceta cetatea Edessa pentru a
săruta sfintele moaște cele de acolo și a câștiga folos de la părinții cei înțelepți; și rugând pe
Dumnezeu să-ți împlinească dorirea, Acela ți-a vorbit prin gura unei desfrânate, iar noi,
cutremurându-ne, îți zicem:
Bucură-te, îngerescule Efreme, cel mistuit de doruri îngerești,
Bucură-te, stea preafrumoasă ce strălucești prin iubire,
Bucură-te, că, în chip tainic, Domnul ți-a răspuns prin desfrânata,
Bucură-te, că, privindu-te ea cu ochi necuvioși, ai mustrat-o,
Bucură-te, că întrebându-o de ce nu se rușinează a te privi, ea ți-a spus că este femeie și coastă
din bărbat luată,
Bucură-te, că ți-a mai zis că bărbatului se cade a privi spre pământ, ca unul ce e din acela
întocmit,
Bucură-te, că mult te-ai minunat auzind spusele ei,
Bucură-te, că slăvind pe Stăpânul, I-ai înălțat fierbinte mulțumire,
Bucură-te, că poruncindu-i Domnul, unealta satanei a rostit cuvânt de mântuire,
Bucură-te, și ne întărește a căpăta folos din toate cele rânduite de Sus în viața noastră,
Bucură-te, și ne ușurează cuptorul patimilor ce ne tulbură,
Bucură-te, mijlocitorul nostru cel tare, ce ne acoperi la judecata cea înfricoșătoare,
Bucură-te, Preacuvioase Părinte Efrem, trâmbița de foc a pocăinței!
Condac 8
Pe altă femeie desfrânată care se silea, prin cuvinte lingușitoare să te ademenească în pofta
păcatului ei, luminându-o cu înțelepciunea sfintelor tale graiuri, ai întors-o, părinte cuvioase,
la calea pocăinței; și ducându-o într-o mănăstire, aceea și-a plâns faptele ei cele
necuviincioase, cântând: Aliluia!
Icos 8
Făcându-se ție descoperire de la Dumnezeu despre sfântul Vasile, preacinstite, că asemenea
este unui stâlp de foc ce se înălța până la cer, ai luat cu tine un tălmaci iscusit în limba greacă
și ai pornit spre Cezareea Capadociei ca să-l întâlnești, iar noi, slăvind râvna ta cea mare, îți
cântăm:
Bucură-te, cerb însetat de apele virtuții,
Bucură-te, că, ajungând în catedrala Capadociei, te-ai dosit într-un colț al bisericii,
Bucură-te, că de acolo admirai pe plăcutul lui Dumnezeu rob,
Bucură-te, că, prin Duhul, ai văzut o porumbiță asemenea razelor soarelui șezând pe umărul
sfântului Vasile, ce îi insufla cuvintele ce le spunea,
Bucură-te, că aceeași porumbiță i-a vestit arhiepiscopului despre venirea ta,
Bucură-te, că acela și-a trimis arhidiaconul să te cheme în sfântul altar,
Bucură-te, că, înștiințându-te prin tălmaci, i-ai răspuns că ești străin și neștiut și că te
confundă cu un altul,
Bucură-te, că venind a doua oară, trimisul pe nume te-a chemat,
Bucură-te, că te-ai spăimântat auzindu-ți numele rostit,
Bucură-te, că v-ați îmbrățișat în: Domnul, știind prin descoperire unul despre celălalt,
Bucură-te, că darul vorbirii grecești, pe sfântul Vasile l-ai rugat a-ți mijloci,
Bucură-te, că de dar învrednicindu-te, ectenia în limba greacă ai cântat,
Bucură-te, Preacuvioase Părinte Efrem, trâmbița de foc a pocăinței!
Condac 9
Mare mâhnire, cuprinde sufletele noastre, părinte, văzând vremea vieții trecând, și aflându-ne
fără chip de îndreptare. Voința ne e slăbită din pricina lucrării păcatelor și neputincioși suntem
în fața propriilor noastre răutăți. Tinde-ne, o, sfinte, mâna ta folositoare și ne izbăvește de
chinul cel nesuferit, ca izbăviți prin tine să glăsuim cântarea cea veselitoare: Aliluia!
Icos 9
Neînrobit de nimic din cele trecătoare, ca o pasare a cerului fiind, prealăudate, nu ai purtat în
lumea aceasta nici toiag, nici traistă și nici altă bogăție, ci doar pe Domnul l-ai căutat și l-ai
iubit și de acela lăsându-te purtat acolo unde El rânduia a sluji oilor sale, cu smerenie te
plecai, pentru care primește de la noi:
Bucură-te, astru strălucitor răsărit pe bolta bisericii,
Bucură-te, munte al sfințeniei și al dragostei de Dumnezeu,
Bucură-te, pană a Duhului Sfânt spre îndreptarea multora,
Bucură-te, conducătorul școlii teologice din Edessa,
Bucură-te, că turma lui Hristos ai ferit-o de lupii răpitori,
Bucură-te, sprijinitorul poporului la vreme de foamete,
Bucură-te, că bogaților le-ai deschis brațele îndurării,
Bucură-te, că, prin rugăciunea ta, un nor de insecte s-a năpustit asupra armatei lui Sapor și a
împrăștiat-o,
Bucură-te, că darul facerii de minuni și al înainte vederii ai primit,
Bucură-te, că, prin punerea mâinilor, pe neascultătorul îndrăcit l-ai slobozit de demon,
Bucură-te, că pe Efrem, strigându-te în rugăciune, din robia barbarilor l-ai izbăvit,
Bucură-te, ajutorul nostru în vâltoarea primejdiilor și a ispitelor,
Bucură-te, Preacuvioase Părinte Efrem, trâmbița de foc a pocăinței!

Condac10
Sosind vremea ieșirii tale din trup, mărturisit-ai, fericite, celor ce te înconjurau, că, nicicând
nu ai grăit cuvânt nebunesc cu buzele tale, pe nimeni nu ai blestemat și asupra niciunui
credincios nu te-ai luptat. Auzind unele ca acestea noi, nevrednicii, muți de uimire și
umilindu-ne cu sufletul, îți cântăm: Aliluia!
Icos 10
Cum te vom lauda pe tine, părinte preaiubite? Sau, cu ce mărgăritare de cinstiri vom împodobi
după vrednicie pomenirea ta cea de peste an? Măcar că departe sunt aceste smerite cântări de
mărimea minunilor tale, nu trece cu vederea pe cei ce din suflet îți grăiesc:
Bucură-te, râu de cuvioșie revărsat în toată lumea cea de sub soare,
Bucură-te, mucenice, al nesângeroasei mucenicii,
Bucură-te, apostol al iubirii dumnezeiești,
Bucură-te, Samuile, cel ce din pruncie te-ai dăruit lui Dumnezeu,
Bucură-te, alt Moise, cela ce te-ai sălășluit în pustie, râzând de faraonul cel gândit,
Bucură-te, al lui Iosif frate întru curăție,
Bucură-te, Preacuvioase Părinte Efrem, trâmbița de foc a pocăinței!
Condac11
Lăsat-ai poruncă fiilor tăi, preacuvioase, să-ți îngroape mult truditul trup în cimitirul
străinilor, ceremonii fastuoase și omagii să nu aducă, iar, în loc de flori și miresme, cerut-ai
să îi ajute pe sărmani; drept aceea, adunându-se sobor de pustnici și călugări, te-au îngropat
după poruncă, lăcrimând și cântând în cugetele lor: Aliluia!
Icos 11
Făclie purtătoare de lumină fiind, ai răspândit razele strălucirii tale până la marginile
pământului, adăpând cu prisosință cu băutura scrierilor tale, mărite, pe cei însetați de
mântuire, care împreună cu noi, te laudă zicând:
Bucură-te, balsam de mângâiere sufletelor îndurerate,
Bucură-te, licoare răcoritoare a celor cuprinși de arșița pătimirii,
Bucură-te, trandafir ce dăruiești mireasma nădejdii și a răbdării,
Bucură-te, mir ce reverși har și binecuvântare,
Bucură-te, ploaie caldă ce așterni pacea în inimi,
Bucură-te, ancoră și zid în lupta nevăzută,
Bucură-te, văpaie ce ne aprinzi de râvnă,
Bucură-te, tăria neputincioșilor împovărați de suferință,
Bucură-te, lauda celor ce în tine află scăpare,
Bucură-te, biruința celor ce te cheamă în ajutor,
Bucură-te, bucuria celor ce se roagă ție,
Bucură-te, folositorul cel mare al tuturor,
Bucură-te, Preacuvioase Părinte Efrem, trâmbița de foc a pocăinței!
Condac12
Rugăciunile robilor tăi, nu le trece cu vederea, preacuvioase Efreme, măcar că, departe de
lucrarea faptelor bune aflându-ne, nevrednici suntem a fi ascultați; însă, către tine singură
nădejde având, solește-ne nouă harul cel dumnezeiesc și ne pune pe buze cântarea: Aliluia!
Icos 12
Cântând laudele tale, te cinstim ca pe un mare dascăl al pocăinței și înțelept cuvântător și
închinându-ne ție, într-un glas te fericim zicând:
Bucură-te, cântare minunată a îngerilor și a oamenilor,
Bucură-te, limpezime a viețuirii scăldate în lumină,
Bucură-te, liman de bucurie și desfătare,
Bucură-te, cămară împărătească a bunătăților cerești,
Bucură-te, rază a luminii neapuse,
Bucură-te, punte ce ne treci peste furtuni și vifor,
Bucură-te, odor ce ne răscumperi din păcat,
Bucură-te, izbăvitorul nostru din ispitele vrăjmașului,
Bucură-te, mijlocitorul cel mare al păcătoșilor,
Bucură-te, tămăduitorul bolilor sufletești și trupești,
Bucură-te, că „harpă a Duhului" te-au numit creștinii siriaci,
Bucură-te, că „liră a Sfântului Duh" te cunoaștem și noi,
Bucură-te, Preacuvioase Părinte Efrem, trâmbița de foc a pocăinței!
Condac13
O, preaminunate părinte Efreme, cel ce, pentru râvna dumnezeiască, darul lacrimilor
neîncetate ai primit și ca un stâlp al pocăinței ai strălucit în lume, primește smeritele noastre
cântări, ce cu dragoste ți le aducem și ne solește milă în ziua judecății, învrednicindu-ne de
cântarea îngerească: Aliluia! (de 3 ori)
Icos 1
Minunat și plin de strălucire s-a arătat chipul viețuirii tale, sfinte Efreme, îngerule cel
pământesc răsărit din neamul sirian și din slăvita cetate Nisibe; drept aceea, cunoscându-te ca
pe un sfințit iconom al darului, iți făurim podoabe de cântări și cu tot sufletul iți grăim unele
ca acestea:
Bucură-te, cel hrănit din pruncie și crescut în cugetarea dumnezeieștilor Scripturi,
Bucură-te, iubitorule de Dumnezeu și râvnitorule al faptelor cucernice,
Bucură-te, sârguitorule în ostenelile dobândirii virtuților,
Bucură-te, că de la deșertăciunile lumești te-ai întors și slava cea veșnică ai căutat,
Bucură-te, că priveliștea înfricoșătoarei judecăți ai avut-o de-a pururi zugrăvită înaintea
ochilor minții,
Bucură-te, că gândul acesteia ți-a deschis în suflet rănile nevindecatelor lacrimi,
Bucură-te, vlăstar înflorit din lacrimi și suspine,
Bucură-te, căci cu lacrimile pocăinței ai înecat năravurile necuvântătoarelor patimi,
Bucură-te, părinte al umilinței și smereniei,
Bucură-te, gura lui Hristos ce înmoi inimile împietrite și deștepți spre pocăință pe cei
nepăsători,
Bucură-te, cel ce cu seva cuvintelor Vieții saturi pe cei flămânzi de dreptate,
Bucură-te, veghetorule și dreptarule al monahilor,
Bucură-te, Preacuvioase Părinte Efrem, trâmbița de foc a pocăinței!
Condac 1
Pe gura cea de miere curgătoare a cuvintelor dumnezeieștii înțelepciuni, pe predicatorul cel
înflăcărat al pocăinței, tezaurul adâncii umilințe celei izvorâtoare de nesecate lacrimi și
surpătorul învățăturilor înșelătoare, pe sfântul Efrem să-l lăudăm și ca unui mare luminator
să-i cântăm: Bucură-te, Preacuvioase Părinte Efreme, trâmbița de foc a pocăinței!

Rugăciune către Sfântul Efrem Sirul


O, fericite părinte Efrem, cel ce, cu botezul lacrimilor ți-ai curățit vasul sufletului, făcându-l
să strălucească de harul sfințeniei și ne-ai lăsat nouă pilda viețuirii tale plăcute lui Dumnezeu
și comoara învățăturilor insuflate din înțelepciunea Duhului Sfânt, caută cu îndurare spre
păcătoșii robii tăi. Ușurează povara păcatelor noastre și ne aprinde în suflet focul pocăinței, ca
în pace, cu toți oamenii și în liniște desăvârșită să ajungem sfârșit creștinesc, învrednicindu-ne
prin sfintele tale rugăciuni, dănțuirii și veseliei negrăite a Împărăției Cerurilor, cântând Tatălui
și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!