Curs de Legislatie Rutiera Actualizat

7/29/2019 Curs de Legislatie Rutiera Actualizat'
CURS LEGISLATIE
RUTIERA

-1-
CURS LEGISLATIE RUTIERA
http://slidepdf.com/reader/full/curs-de-legislatie-rutiera-actualizat 1/42
.CURS DE LEGISLATIE RUTIERA
CAPITOLUL I
NOŢIUNI ELEMENTARE ÎN LEGISLAŢIA RUTIERĂ
Drumul – elemente, clasificare
În acest subcapitol vom defini noţiunea de drum public, precum şi elementele de bază din legislaţia
rutieră referitoare la drumul public.
drum public - orice cale de comunicaţie terestră, cu excepţia căilor ferate, special amenajată pentru traficul
pietonal sau rutier, deschisă circulaţiei publice; drumurile care sunt închise circulaţiei publice sunt semnalizate
la intrare cu inscripţii vizibile;
localitate - cătunul, satul, comuna, oraşul şi municipiul ale căror intrări şi ieşiri sunt semnalizate în conformitate
cu prevederile legale;
zonă pietonală – perimetrul care cuprinde una sau mai multe străzi rezervate circulaţiei pietonilor, unde accesul
vehiculelor este supus unor reguli speciale de circulaţie, având intrările şi ieşirile semnalizate ca atare;
parte carosabilă – porţiunea din platforma drumului destinată circulaţiei vehiculelor. Un drum poate cuprinde
mai multe părţi carosabile complet separate una de cealaltă printr-o zonă despărţitoare sau prin diferenţă de
nivel;
acostament – fâşia laterală cuprinsă între limita părţii carosabile şi marginea platformei drumului;
bandă de circulaţie - subdiviziunea longitudinală a părţii carosabile, materializată prin marcaje rutiere sau alte
mijloace, dacă are o lăţime corespunzătoare pentru circulaţia într-un sens a unui şir de vehicule, altele decât
vehiculele care se deplasează pe două roţi;
bandă reversibilă – subdiviziunea longitudinală a părţii carosabile, situată lângă axul drumului, destinată
circulaţiei autovehiculelor într-un sens sau altul, în funcţie de intensitatea traficului;
bandă de urgenţă - subdiviziunea longitudinală suplimentară, situată la extremitatea din partea dreaptă a
autostrăzii, în sensul de circulaţie, destinată exclusiv staţionării autovehiculelor în cazuri justificate, precum şi
circulaţiei autovehiculelor cu regim prioritar care se deplasează la intervenţii sau în misiuni cu caracter de
urgenţă;
pistă pentru biciclete – una din subdiviziunile părţii carosabile sau o porţiune din trotuar ori acostament,
materializată prin marcaje rutiere şi/sau semnalizată prin indicatoare, destinată numai circulaţiei bicicletelor şi
mopedelor;
trotuar – spaţiul din partea laterală a drumului, separat în mod vizibil de partea carosabilă prin diferenţă sau fără
diferenţă de nivel, destinat circulaţiei pietonilor;
intersecţie – orice încrucişare, joncţiune sau bifurcare de drumuri, inclusiv spaţiile formate de acestea;
trecere la nivel – încrucişarea la nivel dintre un drum public şi o cale ferată sau linie de tramvai, care dispune de
o platformă independentă;
declivitate - înclinarea unui drum pe o porţiune uniformă faţă de planul orizontal;
drum în debleu – drumul public a cărui parte carosabilă şi acostament se află la un nivel mai jos faţă de
marginile lui;
drum în rambleu
marginile lui; – drumul public a cărui parte carosabilă şi acostament se află la un nivel mai ridicat faţă de

-2-
drum cu profil mixt – drumul public la care una din margini este în debleu şi cealaltă în rambleu;
autostradă - drumul naţional de mare capacitate şi viteză, semnalizat special, rezervat exclusiv circulaţiei
autovehiculelor, cu sau fără remorci, care nu serveşte proprietăţii riverane, prevăzut cu două căi unidirecţionale,
separate printr-o zonă mediană sau, în mod excepţional, prin alte modalităţi, cu excepţia unor locuri speciale
sau cu caracter temporar, având cel puţin două benzi de circulaţie pe sens şi bandă de urgenţă, intersecţii
denivelate şi accese limitate, intrarea şi ieşirea fiind permise numai prin locuri special amenajate;
drum expres – drum destinat exclusiv circulaţiei autovehiculelor;
drum naţional european – semnalizat cu panouri de culoare verde;
drum naţional - reprezentat prin borne kilometrice de culoare roşie;
drum judeţean - reprezentat prin borne kilometrice de culoare albastră;
drum comunal - reprezentat prin borne kilometrice de culoare galbenă sau albă;
drum vicinal - este cel care deserveşte numai proprietăţi alăturate drumului;
drum de exploatare - reprezintă drumul închis circulaţiei publice, fiind marcat la intrare cu inscripţii de avertizare
asupra interdicţiei accesului public pe acesta. Poate fi de mai multe tipuri: forestier, industrial, militar, agricol,
minier, petrolier, etc.
CAPITOLUL II
MIJLOACE DE SEMNALIZARE RUTIERĂ
Prin mijloace de semnalizare rutieră înţelegem toate semnalele şi elementele folosite pentru ca
circulaţia să se desfăşoare în cele mai bune condiţii, fără evenimente neplăcute. Mijloacele de semnalizare
rutieră se constituie într-un sistem unitar şi coerent, se realizează şi se instalează astfel încât să fie observate
cu uşurinţă şi din timp de către cei cărora li se adresează şi trebuie să fie în deplină concordanţă între ele şi
într-o stare tehnică de funcţionare corespunzătoare.
Tipurile de mijloace de semnalizare rutieră şi ordinea de prioritate a respectării lor, este următoarea:
a) semnalele, indicaţiile şi dispoziţiile poliţistului rutier;
b) semnalele speciale de avertizare, luminoase sau sonore ale autovehiculele cu regim de circulaţie
prioritară;
c) semnalizarea temporară care modifică regimul normal de desfăşurare a circulaţiei;
d) semnalele luminoase sau sonore;
e) indicatoarele;
f) marcajele;
g) regulile de circulaţie.
Semnalele poliţistului rutier care dirijează circulaţia
Semnalele poliţistului rutier se aplică cu precădere faţă de celelalte semne sau reguli de circulaţie
conform ordinii de respectare a mijloacelor de semnalizare.
Semnalele
- braţul ridicat poliţistului care dirijează circulaţia au următoarele semnificaţii:
vertical semnifică atenţie, oprire pentru toţi participanţii la trafic care se apropie, cu excepţia
conducătorilor de vehicule care nu ar mai putea opri în condiţii de siguranţă. Dacă semnalul este dat într-o
intersecţie, aceasta nu impune oprirea conducătorilor de vehicule care se află deja angajaţi în traversare;
- braţul sau braţele întinse orizontal semnifică oprire pentru toţi participanţii la trafic care, indiferent de sensul lor
de mers, circulă din direcţia sau direcţiile intersectate de braţul sau braţele întinse. După ce a dat acest semnal,
poliţistul poate coborâ braţul sau braţele, poziţia sa însemnând, de asemenea, oprire pentru participanţii la trafic
care vin din faţa ori din spatele lui;
- balansarea cu braţul, pe verticală, a unui dispozitiv cu lumină roşie ori a bastonului reflectorizant pe timp de
noapte semnifică oprire pentru participanţii la trafic, spre care este îndreptat;
- balansarea braţului în plan vertical, cu palma mâinii orientată către sol sau cu un mijloc de semnalizare, care
semnifică reducerea vitezei;
- rotirea vioaie a braţului semnifică mărirea vitezei şi grăbirea traversării drumului de către pietoni.
Foarte important de menţionat că oprirea conducătorilor de vehicule şi a pietonilor este obligatorie şi la
semnalele date de:
-3-
a) poliţiştii de frontieră;
b) îndrumătorii de circulaţie ai Ministerului Apărării;
c) agenţii de cale ferată, la trecerile la nivel;
d) personalul autorizat din zona lucrărilor pe drumurile publice;
e) membrii patrulelor şcolare de circulaţie, la trecerile pentru pietoni din apropierea unităţilor de învăţământ;
f) nevăzători, prin ridicarea bastonului alb, atunci când aceştia traversează strada.
Persoanele care dirijează circulaţia ori care adresează semnale de oprire participanţilor la trafic, trebuie
să fie echipate şi plasate astfel încât să poată fi observate şi recunoscute cu uşurinţă de către participanţii la
trafic.
Semnalele speciale de avertizare, luminoase şi/sau sonore
Reprezintă mijloacele de avertizare utilizate de către autovehiculele cu regim de circulaţie prioritară
atunci când conducătorii acestora se deplasează în acţiuni de intervenţie sau misiuni care au caracter de
urgenţă.
Acestea pot fi folosite şi separat în funcţie de natura misiunii.Semnalele speciale luminoase de
avertizare sunt:
- lumina roşie - poate fi folosită numai de către autovehiculele aparţinând poliţiei şi pompierilor;
- pentru lumina albastră - autovehiculele aparţinând poliţiei, jandarmeriei, poliţiei de frontieră, serviciului de
ambulanţă sau medicină legală, protecţiei civile, Ministerului Apărării care însoţesc coloane militare, unităţilor
speciale ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Protecţie şi Pază, Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei, autovehiculele de serviciu ale procurorilor criminalişti din
Ministerul Public, precum şi cele aparţinând Direcţiei Naţionale Anticorupţie, atunci când se deplasează în
acţiuni de intervenţie sau în misiuni care au caracter de urgenţă;
- pentru lumina galbenă - autovehiculele cu mase şi/sau dimensiuni de gabarit depăşite ori care însoţesc
asemenea vehicule, cele care transportă anumite mărfuri sau substanţe periculoase, cele destinate întreţinerii,
reparării ori verificării unor lucrări efectuate în partea carosabilă sau executării unor lucrări de drumuri,
curăţeniei străzilor, deszăpezirii sau tractării, transportului şi depanării autovehiculelor rămase în pană sau
avariate, precum şi tractoarele care tractează utilajele agricole şi tehnologice agabaritice. Inspectoratul General
al Poliţiei Române poate autoriza utilizarea dispozitivelor speciale luminoase de culoare galbenă pentru
autovehiculele stabilite prin prezenta ordonanţă de urgenţă.
Mijloacele speciale sonore de avertizare sunt echipamente ce se instalează numai pe autovehiculele
aparţinând serviciilor de Pompieri, Ambulanţă, Poliţie, precum şi serviciilor Ministerului de Interne, Ministerului
Apărării Naţionale, Ministerului Justiţiei, Ministerului de Externe.
Semnalele speciale de avertizare luminoase pot fi folosite şi fără cele sonore, situaţie în care
autovehiculul respectiv nu are regim de circulaţie prioritară.
Se interzice utilizarea semnalelor speciale sonore separat de cele luminoase.
Conducătorii vehiculelor cu regim de circulaţie cu excepţia celor de la trecerea la nivel cu calea ferată.
Când aceştia intră într-o intersecţie pe culoarea roşie a semaforului ori având indicatorul oprire sau
cedează trecerea vor reduce viteza şi vor circula cu atenţie sporită pentru evitarea producerii unui accident de
circulaţie, în caz contrar răspunzând conform legii.
Totodată aceste autovehicule, atunci când se deplasează în misiuni, nu se supun restricţiilor de circulaţie.
Foarte important de menţionat este modul în care trebuie să procedeze participanţii la traficul rutier în
momentul întâlnirii în circulaţie, cu astfel de autovehicule:
- la apropierea autovehiculelor cu însemnele poliţiei şi ale pompierilor, aflate în misiune, care au în
funcţiune semnalele luminoase de culoare roşie şi albastră şi, respectiv, roşie, concomitent cu cele sonore,
conducătorii celorlalte vehicule sunt obligaţi să oprească de îndată în afara părţii carosabile sau, când nu este
posibil,- la
câtapropierea
mai aproape de partea dincu
de autovehicule dreapta
regim adepărţii carosabile
circulaţie şi să care
prioritară, permită trecerea
au în acestora;
funcţiune semnalele luminoase
de culoare albastră, concomitent cu cele sonore, conducătorii celorlalte vehicule sunt obligaţi să reducă viteza,
să elibereze banda pe care se deplasează autovehiculul prioritar ori să circule cât mai aproape de bordură sau
acostament, iar la intersecţii, să le acorde prioritate de trecere;
- conducătorii de autovehicule care se apropie de o coloană cu regim de circulaţie prioritară pot depăşi
coloana dacă li se semnalizează această manevră de către conducătorul coloanei. Se interzice altor
conducători de autovehicule să se intercaleze sau să se ataşeze unei coloane cu regim de circulaţie prioritară.
Autovehiculele care formează o coloană, însoţite de un autovehicul cu regim prioritar, vor avea obligatoriu în
funcţiune luminile de întâlnire.
Semnalizarea temporară care modifică regimul normal de desfăşurare a circulaţiei
-4-

Este reprezentată de totalitatea indicatoarelor şi mijloacelor de semnalizare cu caracter temporar
amplasate în zonele de drum public pe care se execută lucrări sau modificări.
Semnalizarea sectoarelor de drum public pe care se execută lucrări este obligatorie, are semnificaţia
interzicerii circulaţiei în zona afectată de lucrări şi scopul de a asigura desfăşurarea în condiţii corespunzătoare
a circulaţiei pe sectorul de drum rămas neafectat sau devierea acesteia pe variante ocolitoare, după caz.
Limitele sectoarelor afectate de lucrări trebuie semnalizate vizibil cu panouri, bariere, stâlpi de
delimitare, conuri sau alte mijloace fluorescent-reflectorizante. Dacă aceste mijloace nu sunt reflectorizante, ele
trebuie însoţite pe timp de noapte de lumini de culoare galbenă, iar când lucrarea afectează axul drumului,
luminile pot fi de culoare albă sau galbenă. Pentru organizarea circulaţiei pe sectoarele de drum public
aflate în lucru se instalează indicatoare şi balize reflectorizante sau, după caz, amenajări rutiere tip limitatoare
de viteză şi se aplică marcaje, corespunzător situaţiei create. Dacă este cazul, dirijarea circulaţiei se realizează
prin semnale luminoase ori semnale ale lucrătorului de drumuri desemnat şi special instruit.
Persoanele care execută lucrări de orice natură pe partea carosabilă a drumului public sunt obligate să
poarte echipament de protecţie-avertizare fluorescent şi reflectorizant, de culoare galbenă sau portocalie,
pentru a fi observate cu uşurinţă de participanţii la trafic. La terminarea lucrărilor executantul trebuie să
asigure, concomitent cu repararea sectorului de drum public afectat şi refacerea semnalizării iniţiale sau
modificarea ei, potrivit noilor condiţii de circulaţie.
Semnalele luminoase
Sunt reprezentate de luminile albe sau colorate, emise succesiv, continuu sau intermitent, de unul sau
mai multe corpuri de iluminat.După numărul corpurilor de iluminat, semafoarele sunt:- cu un corp de iluminat, cu
lumină intermitentă de avertizare;- cu două corpuri de iluminat;- cu trei corpuri de iluminat;- cu patru sau mai
multe corpuri de iluminat. Semnificaţia semnalelor luminoase pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor este
valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile deschise circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează. Pe
drumurile cu două sau mai multe benzi pe sens, pentru direcţii diferite, delimitate prin marcaje longitudinale,
semafoarele se pot instala deasupra uneia sau unora dintre benzi, caz în care semnificaţia semnalelor
luminoase se limitează la banda sau benzile astfel semnalizate.
Semnalele luminoase (semafoarele) pot fi clasificate pe mai multe tipuri în funcţie de scopul amplasării
lor pe respectivele sectoare de drum, astfel:
- pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor în intersecţii;- pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor pe benzi;
- pentru dirijarea circulaţiei pietonilor şi bicicliştilor;

- pentru dirijarea circulaţiei tramvaielor;- pentru dirijarea circulaţiei la trecerea la nivel cu o cale
ferată.

Semafoarele pentru dir ijarea circulaţiei vehiculelor în intersecţii sunt alcătuite din trei culori: roşu,
galben, verde.
Semnalul verde permite trecerea.
Când semaforul este însoţit de una sau mai multe lămpi care emit lumină intermitentă de culoare verde
sub forma uneia sau unor săgeţi pe fond negru către dreapta, acestea permit trecerea numai în direcţia
indicată, oricare ar fi în acel moment semnalul în funcţiune al semaforului.
Conducătorii vehiculelor sunt obligaţi să acorde prioritate de trecere participanţilor la trafic cu care se
intersectează şi circulă conform semnificaţiei culorii semaforului care li se adresează.
Semnalul roşu interzice trecerea. La semnalul roşu vehiculul trebuie oprit înaintea marcajului pentru
oprire sau, după caz, pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului.
Semnalul
semnalizării rutieregalben intermitent
şi a regulilor obligă conducătorii
de circulaţie aplicabile însăacel
circule
loc. cu viteză redusă
Semnalul galbenşidupă
să respecte semnificaţia
verde anunţă apariţia
-5-
semnalului roşu; totodată permite vehiculelor surprinse în intersecţie şi vehiculelor care nu mai pot opri în
condiţii de siguranţă, să îşi continue deplasarea.
Atunci când semnalul roşu funcţionează concomitent cu cel galben, acesta anunţă apariţia semnalului
verde.
Semnalele roşu, galben şi verde pot fi în formă de săgeţi de aceeaşi culoare, pe fond negru. În acest
caz interdicţia sau permisiunea de trecere impusă de semnalul luminos este limitată la direcţia sau direcţiile
indicate prin aceste săgeţi. Aceeaşi semnificaţie o au şi săgeţile aplicate pe panourile adiţionale ce însoţesc, la
partea inferioară, semafoarele. Semnalul galben intermitent al unei lămpi instalate într-un loc periculos se
instalează la ieşirea din intersecţie şi este constituit dintr-un corp de iluminat cu lumină galbenă intermitentă.
Acesta poate avea în câmpul său imaginea unui pieton în mişcare, de culoare galbenă pe fond negru.
Semafoarele pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor pe benzi, reprezintă dispozitivele care emit semnale
roşii şi verzi, instalate deasupra benzilor delimitate prin marcaje longitudinale, fiind destinate semnalizării
benzilor cu circulaţie reversibilă.
Semnalul roşu, având forma a două bare înclinate şi încrucişate, interzice accesul vehiculelor pe banda
deasupra căreia se găseşte, iar semnalul verde, de forma unei săgeţi cu vârful în jos, permite intrarea
vehiculelor şi circulaţia pe acea bandă.
Semnalul luminos intermediar care anunţă schimbarea semnalului verde, în cazul benzilor cu circulaţie
reversibilă, are forma unei sau unor săgeţi de culoare galbenă ori albă cu vârful orientat în diagonală către în
jos, spre dreapta. Acest semnal anunţă că banda deasupra căreia se află este pe punctul de a fi închisă
circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează şi că aceştia sunt obligaţi să se deplaseze pe banda sau
benzile indicate de săgeţi.
Conducătorul vehiculului care intră într-o intersecţie la culoarea verde a semaforului este obligat să
respecte şi semnificaţia indicatoarelor instalate în interiorul acesteia. Semafoarele pentru dirijarea
circulaţiei pietonilor şi bicicliştilor sunt de culoare verde şi roşie. Acestea funcţionează corelat cu semnalele
pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor. Semnalul verde poate avea în câmpul său imaginea unui pieton în
mers, iar cel roşu, imaginea unui pieton oprit.
Semnalele luminoase pentru pietoni pot fi însoţite de semnale acustice pentru a asigura traversarea
drumului de către nevăzători.
Semnalul verde permite trecerea.
Semnalul roşu interzice pietonilor să se angajeze pe partea carosabilă.
Semnalul luminos destinat numai dirijării circulaţiei bicicletelor are în câmpul său, imaginea unei
biciclete de culoare roşie, respectiv verde pe fond negru.Aceeaşi destinaţie o are şi semnalul luminos al unui
semafor însoţit de un panou adiţional pe care figurează o bicicletă.
Semafoarele pentru dirijarea circulaţiei tramvaielor au forma de casetă cu patru corpuri de iluminat de
culoare albă şi trebuie însoţite de panouri cu semne adiţionale.În intersecţii dirijarea circulaţiei tramvaielor se
poate realiza şi prin semafoare având semnale luminoase de culoare albă, corelate cu semnalele luminoase
pentru dirijarea circulaţiei celorlalte vehicule.
Autovehiculele cu regim de circulaţie prioritar, când se deplasează în acţiuni de intervenţie sau în
misiuni care impun urgenţa, pot circula prin intersecţii, chiar dacă semnalele luminoase ale semaforului interzic
trecerea sau dacă indicatoarele existente obligă la acordarea priorităţii ori interzic accesul.
Semafoarele pentru dirijarea circulaţiei la trecerea la nivel cu o cale ferată sunt compuse din două
lumini roşii care funcţionează intermitent alternativ. În cazul trecerii la nivel prevăzute cu bariere sau
semibariere, acest semnal anunţă coborârea acestora.Semnalul luminos pentru anunţarea apropierii trenurilor
trebuie să fie însoţit de un semnal sonor de avertizare.
În timpul cât semnalul cu lumini roşii este stins, trebuie să funcţioneze permanent un semnal cu lumină
intermitentă de culoare albă, având cadenţă lentă, care semnifică permisiunea de a trece.Lămpile cu lumini
roşii şiaalbe
parte sunt montate
căii ferate, pe acelaşi
pe partea dreaptăsuport şi îndreptate
în sensul în aceeaşi
de mers, iar direcţie.deAcestea
când condiţiile se amplasează
vizibilitate impun, şi pe de fiecare
partea
stângă, pe un refugiu în mijlocul părţii carosabile ori deasupra acesteia.
La apropierea trenurilor semnalul luminos cu lumini roşii şi cel sonor trebuie să intre în funcţiune, în
mod automat, concomitent cu stingerea semnalului de culoare albă şi să rămână în funcţiune până la trecerea
acestora.
Indicatoareleinstalate pe drumurile publice sunt:

Indicatoarele

-6-
1) de avertizare;
Au forma triunghiulara si margine rosie
Deoarece avertizeaza in legatura cu inceputulunei zone periculoase,seimpune reducerea vitezei si
sporirea atentiei
Se monteaza de regula la 50m fata de locul la care se refera in localitati,la 100-250m in afara
localitatilor si 500-1000m pe autostrazi.
A) ZONE PERICULOASE A DRUMULUI
GEOMETRIA DRUMULUI
CURBA LA DREAPTA CURBA LA STANGA

- Instalare: pe partea dreapta sau stanga a drumului
- In curbele cu vizibilitate peste 50m depasirea se poate face numai cu prudenta maxima
- In curbele cu vizibilitate sub 50m marcajul axial este continuu.Nu sunt permise manevrele voluntare:
DEPASIREA, OPRIREA , STATIONAREA , INTOARCEREA , MERSUL INAPOI.
CURBA PERICULOASA
- Este caracteristic zonelor cu relief accidentat
- Marcajul este continuu
- Manevrele voluntare interzise

CURBA DUBLA SAU CURBA DUBLA SAU
SUCESIUNE DE CURBE SUCESIUNE DE CURBE
PRIMA LA DREAPTA PRIMA LA STANGA
-- Instalare cu 100-200m
marcajul axial inaintea
este continuu primei curbe
,manevrele voluntare sunt interzise.

- la o succesiune de mai multe curbe indicatorul este insotit de un panou aditional
ce indica lungimea sectorului la care se refera indicatorul
DRUM
- Instalare INGUSTAT
: inainte de zona ingustata (unde latimea carosabilului se reduce semnificativ sau unde
dispare o banda de circulatie , poduri etc)
- se impune reducerea vitezei iar manevrele voluntate sunt interzise cu exceptia depasirii.
PROFILUL DRUMULUI

-7-

DRUM CU DENIVELARI
- Avertizeaza ca suprafata carosabilului prezinta denivelar pe sensul de mers
- Se impune reducerea vitezei.

- Instalare :in apropierea locului in care sunt create denivelari artificiale in vederea reducerii vitezei
- Se amplaseaza pe strazi ce traverseaza zone rezidentiale sai zone de agrement.
COBORIRE PERICULOASA
(panta de 10m inaltime la 100m lungime)
- Reducerea vitezei nu este obligatorie dar se recomanda folosirea franei de motor pentru a evita
folosirea excesiva a franei de serviciu
- Este interzisa stationarea iar in virful pantei cind vizibilitatea este sub 50m sunt interzise manevrele
voluntare.
URCARE PERICULOASA
- Avertizeaza ca pe drum urmeaza o rampa periculoasa
- Este recomandata o mentinere a vitezei astfel incit sa nu fie necesara schimbarea vitezei in plina
urcare
- Este interzisa stationarea iar in virful rampei cind vizibilitatea este sub 50m sunt interzise
manevrele voluntare .
b) de reglementare, care pot fi:

1. de prioritate;
2. de interzicere sau restricţie;
3. de obligare;
c) de orientare şi informare, care pot fi:
1. de orientare;
2. de informare;
3. de informare turistică;
4. panouri adiţionale;
5. indicatoare kilometrice şi hectometrice;
d) mijloace de semnalizare
1. indicatoare a lucrărilor, care cuprind:
rutiere temporare;
2. mijloace auxiliare de semnalizare a lucrărilor.
Indicatoarele se instalează, de regulă, pe partea dreaptă a sensului de mers. În cazul în care condiţiile
locale împiedică observarea din timp a indicatoarelor de către conducătorii cărora li se adresează, ele se pot
instala ori repeta pe partea stângă, în zona mediană a drumului, pe un refugiu ori spaţiu interzis circulaţiei
vehiculelor, deasupra părţii carosabile sau de cealaltă parte a intersecţiei, în loc vizibil pentru toţi participanţii la
trafic. Indicatoarele pot fi însoţite de panouri cu semne adiţionale conţinând inscripţii sau simboluri care le
precizează, completează ori limitează semnificaţia.Semnele adiţionale se pot aplica pe panouri ce includ
indicatoare ori chiar pe indicatoare, dacă înţelegerea semnificaţiei acestora nu este afectată.
Semnificaţia unui indicator este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile deschise circulaţiei
conducătorilor cărora li se adresează.
bandaCând indicatorul
ori benzile astfeleste instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificaţia lui este valabilă numai pentru
semnalizate.

-8-
Semnificaţia indicatorului de avertizare începe din locul unde este amplasat. în cazul indicatoarelor care
avertizează sectoare periculoase, zona de acţiune a indicatoarelor este reglementată prin plăcuţe adiţionale.
Indicatoarele de avertizare se instalează înaintea locului periculos, la o distanţă de maximum 50 m în
localităţi, între 100 m şi 250 m în afara localităţilor, respectiv între 500 m şi 1.000 m pe autostrăzi şi drumuri
expres. Când condiţiile din teren impun amplasarea la o distanţă mai mare, sub indicator se instalează un
panou adiţional "Distanţa între indicator şi începutul locului periculos".
Pe autostrăzi şi drumuri expres, în toate cazurile, sub indicator este obligatoriu să se instaleze un panou
adiţional "Distanţa între indicator şi începutul locului periculos". în situaţia în care lungimea sectorului periculos
depăşeşte 1.000 m, sub indicator se montează panoul adiţional "Lungimea sectorului periculos la care se referă
indicatorul".
Semnificaţia indicatoarelor de interzicere sau de restricţie începe din dreptul acestora. în lipsa unei
semnalizări care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care
să anunţe sfârşitul interdicţiei sau al restricţiei, semnificaţia acestor indicatoare încetează în intersecţia cea mai
apropiată. Când indicatoarele de interzicere sau restricţie sunt instalate împreună cu indicatorul ce anunţă
intrarea într-o localitate, semnificaţia lor este valabilă pe drumul respectiv până la întâlnirea indicatorului "Ieşire
din localitate", cu excepţia locurilor unde alte indicatoare dispun altfel.
Marcajele
Marcajele servesc la organizarea circulaţiei, avertizarea sau îndrumarea participanţilor la trafic. Acestea
pot fi folosite singure sau împreună cu alte mijloace de semnalizare rutieră pe care le completează, le întăresc
sau le precizează semnificaţia.
Marcajele aplicate pe drumurile publice neiluminate trebuie să fie reflectorizante sau însoţite de
dispozitive reflectorizante, atunci când se adresează conducătorilor vehiculelor aflate în mişcare.
Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt:
a) longitudinale, care pot fi:
1. de separare a sensurilor de circulaţie;
2. de separare a benzilor pe acelaşi sens;
b) de delimitare a părţii carosabile;
c) transversale, care pot fi:
1. de oprire;
2. de cedare a trecerii;
3. de traversare pentru pietoni;
4. de traversare pentru biciclişti;
d) diverse, care pot fi:
1. de ghidare;
2. pentru spaţii interzise;
3. pentru interzicerea staţionării;
4. pentru staţii de autobuze, troleibuze, taximetre;
5. pentru locuri de parcare;
6. săgeţi sau inscripţii;
e) laterale aplicate pe:
1. lucrări de artă (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin);
2. parapete;
3. stâlpi şi copaci situaţi pe platforma drumului;
4. borduri.
Marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă simplă sau dublă interzice trecerea cu vehiculul peste
el. Dacă o asemenea linie separă sensurile de circulaţie, se interzice trecerea pe partea opusă sensului de
mers. Marcajul format dintr-o linie continuă aplicată pe bordura trotuarului sau la marginea părţii carosabile
interzice staţionarea vehiculelor pe acea parte a drumului. Când o asemenea linie însoţeşte un indicator de
interzicere a staţionării, aceasta precizează lungimea sectorului de drum pe care este valabilă interzicerea.
Banda delimitată printr-un marcaj longitudinal format din linii continue, pe care este aplicat şi un marcaj
simbolizând o anumită categorie sau anumite categorii de vehicule, delimitează banda rezervată circulaţiei
acelei sau acelor categorii de vehicule.
Marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinuă simplă sau dublă permite trecerea peste acesta,
dacă manevra impune acest lucru.
Linia discontinuă simplă este destinată:
a) delimitării benzilor în vederea ordonării circulaţiei, caz în care intervalul dintre segmentele de linie
este considerabil mai mare decât lungimea acestora;
b) anunţării apropierii de o linie continuă şi a interdicţiei impuse de aceasta sau apropierea de un alt loc
ce prezintălor.un risc particular, cazuri în care intervalul dintre segmentele de linie este considerabil mai mic decât
lungimea
-9-
Marcajul discontinuu delimitează benzile, putându-se trece peste el numai atunci când conducătorii de
vehicule schimbă banda de circulaţie, direcţia de deplasare ori când s-au angajat în depăşire. Aceste manevre
se vor executa numai după ce aceştia au semnalizat şi s-au asigurat că nu periclitează siguranţa celorlalţi
participanţi la trafic care îi urmează sau îi precedă sau circulă din sens opus.
Linia discontinuă dublă este destinată delimitării uneia sau mai multor benzi cu circulaţie reversibilă.
Marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă ori una discontinuă alăturate are pentru conducătorul
de vehicul semnificaţia liniei celei mai apropiate în sensul de mers. Această dispoziţie nu-l împiedică pe cel
care a efectuat o depăşire să-şi reia locul pe sensul de mers. Nu sunt considerate marcaje longitudinale liniile
continue sau discontinue care delimitează marginile părţii carosabile sau care, unite cu liniile transversale,
delimitează locurile de staţionare.
Marcajul transversal constând dintr-o linie continuă, aplicată pe lăţimea uneia sau mai multor benzi,
indică linia înaintea căreia vehiculul trebuie oprit la întâlnirea indicatorului „Oprire”. Un asemenea marcaj poate
fi folosit pentru a indica linia de oprire impusă printr-un semnal luminos, printr-o comandă a agentului care
dirijează circulaţia, de prezenţa unei treceri la nivel cu o cale ferată, cu o linie de tramvai sau a unei treceri
pentru pietoni. Marcajul transversal constând dintr-o linie discontinuă, aplicată pe lăţimea uneia sau mai
multor benzi, indică linia care nu trebuie depăşită atunci când se impune cedarea trecerii. Înaintea unei
asemenea linii se poate aplica pe partea carosabilă un marcaj sub formă de triunghi având o latură paralelă cu
linia discontinuă, iar vârful îndreptat spre vehiculul care se apropie.
Marcajul transversal constând din linii paralele cu axul drumului indică locul pe unde pietonii trebuie să
traverseze drumul. Aceste linii au lăţimea mai mare decât a oricăror alte marcaje.
Marcajul transversal constând din linii discontinue paralele, aplicate perpendicular sau oblic faţă de axul
drumului, indică locul destinat traversării părţii carosabile de către biciclişti. Marcajul sub forma unei sau
unor săgeţi, aplicat pe banda ori pe benzile delimitate prin linii continue, obligă la urmarea direcţiei sau
direcţiilor astfel indicate. Săgeata de repliere care este oblică faţă de axul drumului, aplicată pe o bandă sau
intercalată într-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizează obligaţia ca vehiculul care nu se
află pe banda indicată de săgeată să fie condus pe acea bandă.
Marcajul format dintr-o linie în zig-zag semnifică interzicerea staţionării vehiculelor pe partea drumului
pe care este aplicat. O astfel de linie completată cu înscrisul BUS sau TAXI poate fi folosită pentru
semnalizarea staţiilor de autobuze şi troleibuze, respectiv de taximetre.
Marcajul aplicat în afara benzilor, format din linii paralele, înconjurate sau nu cu o linie de contur,
delimitează spaţiul interzis circulaţiei.
Marcajele ce se aplică pe elementele laterale ale drumului sunt de culoare albă, neagră sau galbenă şi
neagră. În zonele periculoase sau unde staţionarea vehiculelor este limitată în timp marcajele pot fi şi de alte
culori.
CAPITOLUL III
VEHICULELE
Starea tehnică şi controlul acesteia
Pentru a circula pe drumurile publice, autovehiculele, remorcile şi tramvaiele trebuie să fie în bună stare
de funcţionare şi să îndeplinească condiţiile tehnice stabilite de autoritatea competentă din Ministerul Lucrărilor
Publice, Transporturilor şi Locuinţei. Pentru a putea fi menţinute în circulaţie, autovehiculele, remorcile şi
tramvaiele se inspectează periodic din punct de vedere tehnic, în condiţiile stabilite prin norme metodologice
ale Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.De reţinut că inspecţia tehnică se efectuează în
staţii autorizate de către autoritatea competentă din Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, iar
termenul până la care trebuie efectuată următoarea inspecţie tehnică se consemnează în anexa certificatului de
înmatriculare sau înregistrare, în funcţie de categoria vehiculului, potrivit legii.
tehnic, aEste
celorinterzisă
al cărorcirculaţia
termen depevalabilitate
drumurile apublice a vehiculelor
inspecţiei care nu corespund
tehnice periodice din punct
a expirat, precum şi adecelor
vedere
neasigurate pentru răspundere civilă pentru caz de pagube produse terţilor prin accidente de circulaţie.
Constatarea defecţiunilor tehnice ale vehiculelor se face de către poliţia rutieră, iar verificarea stării
tehnice a vehiculelor aflate în trafic pe drumurile publice se face de către poliţia rutieră, împreună cu instituţiile
abilitate de lege.
Autovehiculele care transportă încărcături periculoase trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice şi de
agreare, stabilite prin „Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase”
(ADR), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994.
Conducătorii acestor autovehicule trebuie să posede atestat profesional specific transportului pe care-l
efectuează.
Condiţiile minime de iluminare, semnalizare luminoasă şi avertizare sonoră Pentru a putea
circula pe drumurile publice autovehiculele, remorcile şi tramvaiele trebuie să fie dotate, prin construcţie, cu
- 10 -
instalaţii de iluminare, semnalizare şi avertizare sonoră, omologate, care să corespundă condiţiilor tehnice
stabilite de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
Este interzisă montarea la autovehicul, remorcă sau tramvai a luminilor de altă culoare sau intensitate,
a altor lumini, dispozitive ori accesorii de avertizare, altele decât cele omologate, precum şi circulaţia pe
drumurile publice atunci când acestea sunt defecte sau lipsesc.
Se interzice deţinerea la vedere, montare sau folosirea dispozitivelor speciale de avertizare luminoasă
şi sonoră precum şi deţinerea, montarea sau folosirea pe autovehicule ce perturbă buna funcţionare a
dispozitivelor de supraveghere a traficului.
Înmatricularea, înregistrarea şi radierea din circulaţie a vehiculelor
Pentru a putea circula cu un vehicul pe drumurile publice deţinătorul acestuia este obligat să îl
înmatriculeze sau să îl înregistreze, după caz.
Pentru a fi înmatriculate, înregistrate sau admise în circulaţie, autovehiculele, mopedele, remorcile şi
tramvaiele trebuie să fie omologate în condiţiile legii. Documentul care atestă omologarea este cartea de
identitate a vehiculului, eliberată în condiţiile legii.
Pentru a fi menţinute în circulaţie, vehiculele înmatriculate se supun inspecţiei tehnice periodice.
Inspecţia tehnică periodică se efectuează în staţii autorizate, conform legislaţiei în vigoare. Înmatricularea
vehiculelor are ca scop admiterea în circulaţia pe drumurile publice doar a vehiculelor omologate, potrivit legii,
care corespund normelor privind siguranţa circulaţiei şi protecţiei mediului.
Înmatricularea vehiculelor este continuă, de la admiterea în circulaţie până la scoaterea definitivă din
circulaţie a unui vehicul din categoria celor supuse acestei condiţii, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de
urgenţă, şi presupune operaţiunea de:
a) înscriere în evidenţele autorităţilor competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de
proprietate asupra unui vehicul de către primul proprietar;
b) transcriere în evidenţele autorităţilor competente, potrivit legii, a tuturor transmiterilor
ulterioare ale dreptului de proprietate asupra unui vehicul.
Se realizează pe baza datelor de identificare ale vehiculului şi ale proprietarului şi se concretizează prin
atribuirea unui număr de înmatriculare şi prin eliberarea de către autorităţile competente, potrivit legii, a unui
certificat de înmatriculare, precum şi a plăcuţelor cu numărul de înmatriculare.
În cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în
evidenţele autorităţilor competente simultan cu menţionarea încetării calităţii de titular al înmatriculării a fostului
proprietar.
Solicitanţii unei operaţiuni de înmatriculare a unui vehicul în evidenţele autorităţilor competente, potrivit
legii, trebuie să facă dovada certificării autenticităţii vehiculului de către Registrul Auto Român în cazurile şi
condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului
administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Cu ocazia realizării oricărei operaţiuni de înmatriculare a unui vehicul, verificarea efectuării inspecţiei
tehnice periodice şi a asigurării obligatorii de răspundere civilă, respectiv a valabilităţii acestora, se poate face
şi pe cale informatică, în condiţiile stabilite prin protocol încheiat între autoritatea competentă din subordinea
Ministerului Administraţiei şi Internelor cu atribuţii de organizare şi coordonare a activităţii de evidenţă şi
eliberare a certificatelor de înmatriculare şi a plăcuţelor cu numere de înmatriculare şi Registrul Auto Român,
respectiv Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.
Autorităţile competente să realizeze operaţiunile de înmatriculare a vehiculelor pot încasa toate taxele şi
tarifele stabilite potrivit legii, aferente acestor operaţiuni, cu excepţia primelor de asigurare, pe care le vor vira
ulterior persoanelor juridice în drept în baza unor protocoale încheiate cu acestea. Aceste taxe şi tarife pot fi
încasate de la solicitanţi de către persoanele juridice în drept, inclusiv prin mijloace electronice de plată în
condiţiile stabilite abilitate
Societăţile prin protocoale încheiate cuvehicule
să comercializeze acesteanoideşicătre autorităţile
societăţile competente.
de leasing din România pot solicita, pe
cale informatică, înmatricularea sau autorizarea provizorie pentru circulaţie a vehiculelor, prin intermediul unei
aplicaţii informatice puse la dispoziţie, în condiţiile stabilite prin protocol, de către autoritatea competentă din
subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor cu atribuţii de organizare şi coordonare a activităţii de
evidenţă şi eliberare a certificatelor de înmatriculare şi a plăcuţelor cu numere de înmatriculare.
Proprietarul sau deţinătorul mandatat al unui vehicul este obligat să solicite autorităţii competente
înscrierea în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare a oricărei modificări a datelor de identificare a
vehiculului respectiv.
Pentru a circula pe drumurile publice, vehiculele, cu excepţia celor trase sau împinse cu mâna şi a
bicicletelor, trebuie să fie înmatriculate ori înregistrate, după caz, şi să poarte plăcuţe cu numărul de
înmatriculare sau de înregistrare, cu forme, dimensiuni şi conţinut prevăzute de standardele în vigoare.
Autovehiculele şi remorcile se înmatriculează permanent sau temporar la autoritatea competentă în a
cărei rază teritorială proprietarii îşi au domiciliul, reşedinţa ori sediul, în condiţiile stabilite prin reglementările în
vigoare.

- 11 -
Autovehiculele din dotarea Ministerului Apărării, a Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi cele
ale Serviciului Român de Informaţii se înregistrează la aceste instituţii. Până la înmatriculare pot circula cu
numere provizorii, pe baza unei autorizaţii speciale eliberate de autoritatea competentă.
Evidenţa vehiculelor înmatriculate se ţine la autoritatea competentă pe raza căreia proprietarul îşi are
domiciliul, reşedinţa sau sediul.
Odată cu realizarea operaţiunilor de înmatriculare a vehiculului, autoritatea competentă eliberează
proprietarului sau mandatarului acestuia un certificat de înmatriculare conform categoriei sau subcategoriei din
care face parte vehiculul respectiv, precum şi plăcuţe cu numărul de înmatriculare.
La cererea scrisă a proprietarului unui vehicul, în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare se
poate înscrie şi o altă persoană decât proprietarul, specificându-se calitatea în care aceasta poate utiliza
vehiculul. În cazul în care proprietarul vehiculului este o societate de leasing, este obligatorie menţionarea în
certificatul de înmatriculare sau de înregistrare şi a datelor de identificare a utilizatorului.
Autovehiculele se încadrează în una dintre următoarele categorii: A, B, BE, C, CE, D, DE, Tr sau Tb ori în
una dintre subcategoriile: A1, B1, C1, C1E, D1 sau D1E, iar tramvaiele, în categoria Tv, în condiţiile stabilite în
regulament.
Este interzisă punerea în circulaţie a unui vehicul, înmatriculat sau înregistrat, care nu are montate
plăcuţe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare atribuite de autoritatea competentă ori dacă acestea nu
sunt conforme cu standardele în vigoare, precum şi în cazul în care certificatul de înmatriculare sau de
înregistrare este reţinut, iar dovada înlocuitoare a acestuia este eliberată fără drept de circulaţie sau termenul
de valabilitate a expirat.
În certificatul de înmatriculare se înscriu, obligatoriu, numărul de înmatriculare atribuit, precum şi numărul
de identificare al autovehiculului sau remorcii.
Autovehiculul, tramvaiul, remorca sau mopedul ce nu poate fi identificat din cauza lipsei, alterării sau
distrugerii elementelor de identificare poansonate sau stanţate de constructor, precum şi autovehiculul sau
remorca asamblate din piese ce nu pot fi identificate sau cele pentru care nu se poate stabili identitatea unuia
sau mai multor deţinători ori proprietari succesivi nu pot fi omologate în vederea admiterii în circulaţia pe
drumurile publice. Se exceptează autovehiculul şi remorca pentru care poliţia poate stabili provenienţa legală a
acestora.
Autovehiculele şi remorcile reclamate ca fiind furate în România sau în străinătate şi date în urmărire de
Inspectoratul General al Poliţiei Române nu se înmatriculează.
Autovehiculele şi remorcile pentru care organul de urmărire penală a emis o dispoziţie prin care se permite
înmatricularea până la finalizarea cercetărilor, caz în care în certificatul de înmatriculare şi în cartea de
identitate a vehiculului se înscrie menţiunea "Autovehicul declarat furat din (ţară) la data de.... ".
Circulaţia acestei categorii de vehicule este permisă doar pe teritoriul României.
La înregistrare, vehiculelor li se atribuie plăcuţe cu un singur număr de înregistrare, care trebuie să aibă:
a) fondul reflectorizant de culoare galbenă, iar literele şi cifrele, în relief, de culoare neagră, pentru vehiculele
înregistrate la consiliile locale;
b) fondul reflectorizant de culoare albă, iar literele şi cifrele, în relief, de culoare neagră, pentru autovehiculele
care se înregistrează la Ministerul Apărării, Ministerul Administraţiei şi Internelor sau, după caz, la Serviciul
Român de Informaţii.
Numerele de înmatriculare sau de înregistrare, cele provizorii şi de probe ale autovehiculelor
sau tramvaielor
La înmatriculare, fiecărui autovehicul şi fiecărei remorci li se atribuie câte un număr de înmatriculare
compus din indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti, numărul de ordine, format din cifre arabe, şi o
combinaţie de treidelitere
Numerele cu caractere
înmatriculare ale latine majuscule.şi remorcilor aparţinând misiunilor diplomatice, oficiilor
autovehiculelor
consulare şi membrilor acestora, precum şi altor organizaţii şi persoane străine cu statut diplomatic, care îşi
desfăşoară activitatea în România, sunt compuse din indicativul CD, CO sau TC, după caz, şi numărul de
ordine.
În cazul numărului de înmatriculare temporară, la indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti şi
numărul de ordine se adaugă luna şi anul în care expiră valabilitatea înmatriculării.
La autorizarea provizorie a circulaţiei autovehiculului sau remorcii se atribuie un număr compus din
indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti şi numărul de ordine.
La înmatricularea pentru probe a autovehiculului sau a remorcii se atribuie un număr compus din
indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti, numărul de ordine şi înscrisul "PROBE".
La data înmatriculării, înregistrării sau autorizării pentru circulaţie se eliberează şi plăcuţele cu numărul
atribuit. Numerele de înmatriculare se atribuie la rând, în ordine crescătoare.
La înmatriculare,
combinaţii preferenţiale proprietarul
a număruluivehiculului poate solicita, cu plata tarifelor în vigoare, atribuirea unei
de înmatriculare.

- 12 -
Nu pot fi atribuite combinaţiile de litere care pot avea o semnificaţie obscenă sau cele care pot conduce
la asocierea cu denumirile unor autorităţi publice, dacă acestea solicită în scris autorităţii emitente
restricţionarea atribuirii unei anumite combinaţii a numărului de înmatriculare. Persoanele care deţin deja
vehicule înmatriculate cu numere restricţionate ulterior pot utiliza în continuare numerele în cauză, dar numai
până la înstrăinarea vehiculului.
La transferul dreptului de proprietate asupra unui vehicul, numărul de înmatriculare şi plăcuţele aferente
se transferă automat fără plată noului proprietar, dacă acesta are domiciliul sau sediul în acelaşi judeţ cu fostul
proprietar şi dacă fostul proprietar nu a optat pentru păstrarea combinaţiei numărului de înmatriculare respectiv.
Noul proprietar poate solicita atribuirea unei combinaţii preferenţiale a numărului de înmatriculare, cu plata
tarifelor în vigoare.
Numărul de înregistrare al vehiculelor înregistrate la consiliile locale se compune din denumirea localităţii
şi denumirea abreviată a judeţului, scrise cu litere cu caractere latine majuscule, precum şi dintr-un număr de
ordine, format din cifre arabe.
Numărul de înregistrare al autovehiculelor înregistrate la Ministerul Apărării, Ministerul Administraţiei şi
Internelor şi, după caz, la Serviciul Român de Informaţii se compune din abrevierea denumirii instituţiei, scrisă
cu litere cu caractere latine majuscule, precum şi dintr-un număr de ordine, format din cifre arabe.
Proprietarul sau deţinătorul legal trebuie să fixeze plăcuţele cu numărul de înmatriculare ori de
înregistrare în locurile special destinate, la partea din faţă şi din spate a autovehiculului sau tramvaiului, după
caz, iar la motocicletă şi la remorcă, numai la partea din spate.
Se interzice circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor care nu au montate plăcuţele cu numărul de
înmatriculare sau, după caz, de înregistrare, în locurile stabilite.
Radierea
Radierea din evidenţă a vehiculelor se face de către autoritatea care a efectuat înmatricularea sau
înregistrarea doar în cazul scoaterii definitive din circulaţie a acestora, la cererea proprietarului, în următoarele
cazuri:
a) proprietarul doreşte retragerea definitivă din circulaţie a vehiculului şi face dovada
depozitării acestuia într-un spaţiu adecvat, deţinut în condiţiile legii;
b) proprietarul face dovada dezmembrării, casării sau predării vehiculului la unităţi
specializate în vederea dezmembrării;
c) la scoaterea definitivă din România a vehiculului respectiv;
d) în cazul furtului vehiculului.
Radierea din evidenţă a vehiculelor înregistrate, la trecerea acestora în proprietatea altei persoane, se
face de către autoritatea care a efectuat înregistrarea, la cererea proprietarului, în condiţiile legii.
Este interzisă circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor radiate din evidenţă.

Vehiculele declarate, potrivit legii, prin dispoziţie a autorităţii administraţiei publice locale, fără stăpân sau
abandonate se radiază din oficiu în termen de 30 de zile de la primirea dispoziţiei respective.
Poliţia rutieră dispune măsura reţinerii certificatului de înmatriculare sau înregistrare şi retragerea
plăcuţelor cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare a vehiculelor neasigurate, aflate în trafic, eliberând
dovadă fără drept de circulaţie. Dacă deţinătorul vehiculului nu face dovada asigurării acestuia, după 30 de zile
de la data aplicării măsurii, poliţia rutieră dispune radierea din evidenţă a vehiculului.
CAPITOLUL IV
REGULI PENTRU CIRCULAŢIA VEHICULELOR
- 13 -
În acest capitol vom stabili câteva reguli generale de circulaţie a vehiculelor pe drumurile publice, pe
care le vom structura în mai multe subcapitole: - utilizarea părţii carosabile; - poziţii în timpul mersului; -
semnalele conducătorilor de vehicule; - trecerea pe lângă vehiculele care circulă din sens opus; - viteza şi
distanţa dintre vehicule; - reguli referitoare la manevre în timpul mersului; - trecerea la nivel cu calea ferată; -
remorcarea; - zona rezidenţială şi pietonală; - circulaţia pe autostrăzi.
Utilizarea părţii carosabile
Vehiculele trebuie conduse numai pe drumurile, părţile carosabile, benzile sau pistele stabilite pentru
categoria din care fac parte. În cazul în care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale
pentru mopede, biciclete şi celelalte vehicule fără motor, acestea pot fi conduse şi pe acostament în sensul de
mers, dacă circulaţia se poate face fără pericol.
Când drumul are două sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele se conduc pe banda situată
lângă acostament sau bordură. Celelalte benzi pot fi folosite succesiv, de la dreapta spre stânga, dacă banda
de circulaţie utilizată este ocupată, cu obligaţia de a reveni pe banda din dreapta atunci când acest lucru este
posibil.
Vehiculele grele, lente sau cu mase ori gabarite depăşite sau cele care se deplasează cu viteză redusă
trebuie conduse numai pe banda de lângă acostament sau bordură, dacă în sensul de mers nu este amenajată
o bandă destinată acestora.
Pe drumul public cu cel mult două benzi pe sens şi cu o a treia bandă pe care este amplasată linia
tramvaiului lângă axa drumului, conducătorii de vehicule pot folosi această bandă, cu obligaţia să lase liberă
calea tramvaiului, la apropierea acestuia.
Vehiculele care efectuează transport public de persoane se conduc pe banda rezervată acestora, dacă o
astfel de bandă există şi este semnalizată ca atare. Pe aceeaşi bandă pot circula şi autovehiculele cu regim de
circulaţie prioritară când se deplasează în acţiuni de intervenţii sau în misiuni care au caracter de urgenţă.
Se interzice intrarea într-o intersecţie chiar dacă semnalul luminos ori un indicator de prioritate permite,
dacă din cauza aglomerării circulaţiei conducătorul de vehicul riscă să rămână imobilizat, stânjenind sau
împiedicând desfăşurarea traficului.
Poziţii în timpul mersului
Pe un drum public prevăzut cu minimum 3 benzi pe sens, când conducătorii a două autovehicule circulă
în aceeaşi direcţie, dar pe benzi diferite, şi intenţionează să se înscrie pe banda liberă dintre ei, cel care circulă
pe banda din dreapta este obligat să permită celui care vine din stânga să ocupe acea bandă.
Pe drumul public cu mai multe benzi, conducătorii de autovehicule care circulă pe o bandă care se
sfârşeşte, pentru a continua deplasarea pe banda din stânga trebuie să permită trecerea vehiculelor care
circulă pe acea bandă.
La intersecţiile prevăzute cu indicatoare şi/sau cu marcaje pentru semnalizarea direcţiei de mers,
conducătorii de vehicule trebuie să se încadreze pe benzile corespunzătoare direcţiei de mers voite cu cel puţin
50 m înainte de intersecţie şi sunt obligaţi să respecte semnificaţia indicatoarelor şi marcajelor.
La intersecţiile fără marcaje de delimitare a benzilor, conducătorii vehiculelor ocupă în mers, cu cel
puţin 50 m înainte de intersecţie, următoarele poziţii:
a) rândul de lângă bordură sau acostament, cei care vor să schimbe direcţia de mers spre dreapta;
b) rândul de lângă axa drumului sau de lângă marcajul de separare a sensurilor, cei care vor să schimbe
direcţia de mers spre stânga. Când circulaţia se desfăşoară pe drumuri cu sens unic, conducătorii de vehicule
care intenţionează să vireze la stânga sunt obligaţi să ocupe rândul de lângă bordura sau acostamentul din
partea stângă;
c) oricare dintre rânduri, cei care vor să meargă înainte.
Dacă
două sau maiîn multe
intersecţie circulă
rânduri, şi tramvaie, iar
toţi conducătorii de spaţiul dintre
vehicule, şina din
indiferent dedreapta
direcţia şidetrotuar nu permite
deplasare, circulaţia
vor circula pe unpe
singur rând, lăsând liber traseul tramvaiului.
În cazul în care tramvaiul este oprit într-o staţie fără refugiu pentru pietoni, vehiculele trebuie să oprească
în ordinea sosirii, în spatele acestuia, şi să îşi reia deplasarea numai după ce uşile tramvaiului au fost închise şi
s-au asigurat că nu pun în pericol siguranţa pietonilor angajaţi în traversarea drumului public.
Schimbarea direcţiei de mers prin virare la dreapta sau la stânga este interzisă în locurile unde sunt
instalate indicatoare cu această semnificaţie.
Dacă în apropierea unei intersecţii este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obligă să se
circule într-o anumită direcţie, vehiculele trebuie să fie conduse numai în direcţia sau direcţiile indicate.
În situaţiile în care există benzi speciale pentru executarea manevrei, schimbarea direcţiei de deplasare
se face prin stânga centrului imaginar al intersecţiei, iar dacă există un marcaj de ghidare, cu respectarea
semnificaţiei acestuia.
acelaşiSchimbarea direcţiei de
drum în aliniament, darmers spre stânga,
din sensuri opuse,însecazul vehiculelor
efectuează prin care intră
stânga într-o intersecţie
centrului circulând
intersecţiei, fără pe
- 14 -
intersectarea traiectoriei acestora.

Amenajările rutiere sau obstacolele din zona mediană a părţii carosabile se ocolesc prin partea dreaptă.
Vehiculele şi animalele, atunci când circulă pe drumurile publice pe care le este permis accesul, trebuie
conduse pe partea din dreapta a drumului public, în sensul de circulaţie, cât mai aproape de marginea părţii
carosabile, cu respectarea semnificaţiei semnalizării rutiere şi a regulilor de circulaţie.
Numerotarea benzilor de circulaţie pe fiecare sens se efectuează în ordine crescătoare de la marginea
din partea dreaptă a drumului către axa acestuia. În cazul autostrăzilor, banda de urgenţă nu intră în
numerotarea benzilor de circulaţie.
Dacă un drum este prevăzut cu o pistă specială destinată circulaţiei bicicletelor, acestea, precum şi
mopedele vor fi conduse numai pe pista respectivă.
Când circulaţia se desfăşoară pe două sau mai multe benzi pe sens, acestea se folosesc de către
conducătorii de vehicule în funcţie de intensitatea traficului şi viteza de deplasare, având obligaţia să revină pe
prima bandă ori de câte ori acest lucru este posibil, dacă aceasta nu este destinată vehiculelor lente sau
transportului public de persoane.
Dacă un drum este prevăzut cu o bandă destinată vehiculelor lente sau transportului public de persoane,
semnalizată ca atare, acestea vor circula numai pe banda respectivă.
Conducătorul de vehicul care circulă pe banda situată lângă marginea părţii carosabile trebuie să acorde
prioritate de trecere vehiculelor care efectuează transport public de persoane numai atunci când conducătorii
acestora semnalizează intenţia de a reintra în trafic din staţiile prevăzute cu alveole şi s-au asigurat că prin
manevra lor nu pun în pericol siguranţa celorlalţi participanţi la trafic.
Semnalele conducătorilor de vehicule

Ori de câte ori este necesar, pentru evitarea unui pericol imediat, conducătorii de vehicule
semnalizează cu: - mijloace de avertizare sonoră, - mijloace de avertizare luminoasă, - braţul.
Mijloacele de avertizare sonoră trebuie folosite de la o distanţă de cel puţin 25 m faţă de cei cărora li se
adresează, pe o durată de timp care să asigure perceperea semnalului şi fără să îi determine pe aceştia la
manevre ce pot pune în pericol siguranţa circulaţiei.
Semnalizarea cu mijloacele de avertizare sonoră nu poate fi folosită în zonele de acţiune a indicatorului
"Claxonarea interzisă".
Semnalizarea cu mijloacele de avertizare sonoră poate fi folosită în zonele de acţiune a indicatorului
"Claxonarea interzisă" numai de către:
a) conducătorii autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară când se deplasează în acţiuni de
intervenţii sau în misiuni care au caracter de urgenţă;
b) conducătorii autovehiculelor care folosesc acest semnal pentru evitarea unui pericol imediat.
Conducătorii de autovehicule, tramvaie şi mopede sunt obligaţi să folosească instalaţiile de iluminare
şi/sau semnalizare a acestora, după cum urmează:
a) luminile de poziţie sau de staţionare pe timpul imobilizării vehiculului pe partea carosabilă în afara
localităţilor, de la lăsarea serii şi până în zorii zilei, ziua când plouă torenţial, ninge abundent sau este ceaţă
densă ori în alte condiţii care reduc vizibilitatea pe drumul public;
b) luminile de întâlnire sau de drum, în mers, atât în localităţi, cât şi în afara acestora, după gradul de
iluminare a drumului public;
c) luminile de întâlnire şi cele de ceaţă pe timp de ceaţă densă;
d) luminile de întâlnire ale autovehiculelor care însoţesc coloane militare sau cortegii, transportă grupuri
organizate de persoane şi cele care tractează alte vehicule sau care transportă mărfuri ori produse periculoase,
în timpul zilei;
e) luminile de întâlnire atunci când plouă torenţial, ninge abundent ori în alte condiţii care reduc
vizibilitatea pe drum;
f) luminile pentru mersul înapoi atunci când vehiculul este manevrat către înapoi;
g) luminile indicatoare de direcţie pentru semnalizarea schimbării direcţiei de mers, inclusiv la punerea în
mişcare a vehiculului de pe loc.
Pe timpul nopţii, la apropierea a două vehicule care circulă din sensuri opuse, conducătorii acestora sunt
obligaţi ca de la o distanţă de cel puţin 200 m să folosească luminile de întâlnire concomitent cu reducerea
vitezei. Când conducătorul de autovehicul se apropie de un autovehicul care circulă în faţa sa, acesta este
obligat sa folosească luminile de întâlnire de la o distanţă de cel puţin 100 m.
Pe timpul nopţii sau în condiţii de vizibilitate redusă conducătorii de autovehicule şi tramvaie care se
apropie de o intersecţie nedirijată prin semnale luminoase sau de către poliţişti sunt obligaţi să semnalizeze prin
folosirea alternantă a luminilor de întâlnire cu cele de drum.
Pe timpul nopţii sau în condiţii de vizibilitate redusă autovehiculele sau remorcile cu defecţiuni la
sistemul de iluminare şi semnalizare luminoasă nu pot fi conduse sau remorcate fără a avea în funcţiune pe
partea stângă,
Luminileînde
faţă o lumină
avarie de întâlnire
se folosesc şi în spate situaţii:
în următoarele una de poziţie.

- 15 -
a) când vehiculul este imobilizat involuntar pe partea carosabilă;

b) când vehiculul se deplasează foarte lent şi/sau constituie el însuşi un pericol pentru ceilalţi participanţi la
trafic;
c) când autovehiculul sau tramvaiul este remorcat.
Conducătorii de autovehicule, tramvaie sau mopede trebuie să pună în funcţiune luminile de avarie, în
mod succesiv, în ordinea opririi şi în cazul în care această manevră este impusă de blocarea circulaţiei pe
sensul de mers.
Când circulă prin tunel conducătorul de vehicul este obligat să folosească luminile de întâlnire.
Un vehicul poate fi oprit sau staţionat cu toate luminile stinse, în locurile în care aceste manevre sunt
permise, atunci când se află:
a) pe un drum iluminat, astfel încât vehiculul este vizibil de la o distanţă de cel puţin 50 m;
b) în afara părţii carosabile, pe un acostament consolidat;
c) în localităţi, la marginea părţii carosabile, în cazul motocicletelor cu două roţi, fără ataş şi a mopedelor,
care nu sunt prevăzute cu sursă de energie.
Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să semnalizeze schimbarea direcţiei de deplasare, depăşirea,
oprirea şi punerea în mişcare.
Intenţia conducătorilor de autovehicule, tramvaie sau mopede de a schimba direcţia de mers, de a ieşi
dintr-un rând de vehicule staţionate sau de a intra într-un asemenea rând, de a trece pe o altă bandă de
circulaţie sau de a vira spre dreapta ori spre stânga sau care urmează să efectueze întoarcere, depăşire ori
oprire se semnalizează prin punerea în funcţiune a luminilor indicatoare de direcţie cu cel puţin 50 m în localităţi
şi 100 m în afara localităţilor, înainte de începerea efectuării manevrelor.
Reducerea vitezei de deplasare sau oprirea autovehiculelor, tramvaielor sau mopedelor pe partea
carosabilă se semnalizează cu lumina roşie din spate.
Conducătorii vehiculelor cu două roţi, precum şi ai celor cu tracţiune animală ori ai celor trase sau
împinse cu mâna sunt obligaţi să efectueze următoarele semnale:
a) braţul stâng întins orizontal atunci când intenţionează să schimbe direcţia de mers spre stânga sau de a
depăşi;
b) braţul drept întins orizontal atunci când intenţionează să schimbe direcţia de mers spre dreapta;
c) braţul drept întins orizontal balansat în plan vertical atunci când intenţionează să oprească.
Semnalele conducătorii vehiculelor cu două roţi, precum şi ai celor cu tracţiune animală ori ai celor trase
sau împinse cu mâna trebuie efectuate cu cel puţin 25 m înainte de efectuarea manevrelor.
Trecerea pe lângă vehiculele care circulă din sens opus
La întâlnirea a două vehicule care circulă din sensuri opuse, acestea sunt obligate să circule cât mai
aproape de marginea din dreapta a părţii carosabile, în sensul lor de mers. Dacă mersul înainte este obturat de
un obstacol sau de prezenţa altor participanţi la trafic, care impune trecerea pe sensul opus, conducătorul
vehiculului este obligat să reducă viteza şi, la nevoie, să oprească pentru a permite trecerea vehiculelor care
circulă din sens opus. Pe drumurile publice înguste, unde trecerea vehiculelor care circulă din sensuri opuse,
unele pe lângă altele, este imposibilă sau periculoasă, conducătorii acestora se vor conforma semnalizării
existente.
Pe drumurile publice cu declivităţi pronunţate, unde trecerea vehiculelor care circulă din sensuri opuse,
unele pe lângă altele, este imposibilă sau periculoasă, cele care coboară sunt obligate să oprească pentru a
permite trecerea vehiculelor care urcă. La vehiculele de aceeaşi categorie, obligaţia de a efectua o manevră de
mers înapoi revine conducătorului care coboară, cu excepţia cazului când este mai uşor şi există condiţii pentru
conducătorul care urcă să execute această manevră, mai ales atunci când se află aproape de un refugiu.
Viteza şi distanţa
Conducătorul întretrebuie
de vehicul vehicule
să respecte regimul legal de viteză şi să o adapteze în funcţie de
condiţiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiţii de siguranţă.
Limita maximă de viteză în localităţi este de 50 km/h. Pe anumite sectoare de drum din interiorul
localităţilor, administratorul drumului poate stabili, pentru autovehiculele din categoriile A şi B, şi limite de viteză
superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele de viteză mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul
poliţiei rutiere.
Pe anumite sectoare de drum, ţinând seama de împrejurări şi de intensitatea circulaţiei, administratorul
drumului, cu avizul poliţiei rutiere, poate stabili şi limite de viteză inferioare, dar nu mai puţin de 10 km/h pentru
tramvaie şi de 30 km/h pentru toate autovehiculele.
Limitele maxime de viteză în afara localităţilor sunt:

a) pe autostrăzi
b) - 130 km/h;
drumurile expres sau pe cele naţionale europene (E) - 100 km/h;

- 16 -
c) pe celelalte categorii de drumuri - 90 km/h.

Vitezele maxime admise în afara localităţilor sunt:
a) 130 km/h pe autostrăzi, 100 km/h pe drumurile expres sau pe cele naţionale europene (E)
şi 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoriile A, B şi
BE;
b) 110 km/h pe autostrăzi, 90 km/h pe drumurile expres sau pe cele naţionale europene (E) şi
80 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoriile C, CE, D şi
c) DE şi subcategoriile
90 km/h pe autostrăzi,D1
80 şi D1Epe; drumurile expres sau pe cele naţionale europene (E) şi
km/h
70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din subcategoriile A1,
B1, C1 şi C1E;
d) 45 km/h, pentru tractoare şi mopede.
Viteza maximă admisă în afara localităţilor pentru autovehiculele care tractează remorci sau semiremorci
este cu 10 km/h mai mică decât viteza maximă admisă pentru categoria din care face parte autovehiculul
trăgător.
Viteza maximă admisă pentru autovehicule cu mase şi/sau gabarite depăşite ori care transportă produse
periculoase este de 40 km/h în localităţi, iar în afara localităţilor de 70 km/h.
Viteza maximă admisă în afara localităţilor pentru autovehiculele ai căror conducători au mai puţin de
un an practică de conducere sau pentru persoanele care efectuează pregătirea practică în vederea obţinerii
permisului de conducere este cu 20 km/h mai mică decât viteza maximă admisă pentru categoria din care fac
parte autovehiculele conduse.
Conducătorul unui vehicul care circulă în spatele altuia are obligaţia de a păstra o distanţă suficientă faţă
de acesta, pentru evitarea coliziunii.
Este interzisă desfăşurarea de concursuri, antrenamente ori întreceri cu vehicule sau cu animale pe
drumurile publice, cu excepţia celor autorizate de administratorul drumului respectiv şi avizate de poliţia rutieră.
Organizatorii întrecerilor autorizate sunt obligaţi să ia toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în
siguranţă a acestora, precum şi pentru protecţia celorlalţi participanţi la trafic.
În caz de producere a unui eveniment rutier, ca urmare a neîndeplinirii atribuţiilor, organizatorii acestora
răspund administrativ, contravenţional, civil sau penal, după caz.
Autorităţile publice locale, cu autorizaţia administratorului drumului public şi cu avizul poliţiei rutiere sau la
solicitarea acesteia, sunt obligate să ia măsuri pentru realizarea de amenajări rutiere destinate circulaţiei
pietonilor, bicicliştilor, vehiculelor cu tracţiune animală şi calmării traficului, semnalizate corespunzător, în
apropierea unităţilor de învăţământ, pieţelor, târgurilor, spitalelor, precum şi în zonele cu risc sporit de
accidente.
Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care
circulă şi pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum şi cea impusă prin mijloacele de
semnalizare.
Nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de către poliţiştii rutieri, cu mijloace
tehnice omologate şi verificate metrologic.
Administratorul drumului public este obligat să instaleze indicatoare pentru reglementarea regimului de
viteză.
În afara localităţilor, înaintea staţiilor mijloacelor de transport public de persoane şi/sau a trecerilor pentru
pietoni, la o distanţă de 100 m faţă de acestea, administratorul drumului este obligat să realizeze amenajări
rutiere pentru reducerea vitezei de deplasare a vehiculelor.
Se interzice conducătorilor de vehicule să reducă brusc viteza ori să efectueze o oprire neaşteptată, fără
motiv întemeiat.
Conducătorul de vehicul este obligat să circule cu o viteză care să nu depăşească 30 km/h în localităţi
sau 50 km/h în afara localităţilor, în următoarele situaţii:
a) la trecerea prin intersecţiile cu circulaţie nedirijată;
b) în curbe deosebit de periculoase semnalizate ca atare sau în care vizibilitatea este mai mică de 50 m;
c) la trecerea pe lângă grupuri organizate, coloane militare sau cortegii, indiferent dacă acestea se află în
mers sau staţionează pe partea carosabilă a drumurilor cu o singură bandă de circulaţie pe sens;
d) la trecerea pe lângă animale care sunt conduse pe partea carosabilă sau pe acostament;
e) când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheaţă, zăpadă bătătorită, mâzgă sau piatră cubică umedă;
f) pe drumuri cu denivelări, semnalizate ca atare;
g) în zona de acţiune a indicatorului de avertizare "Copii" în intervalul orar 7,00-22,00, precum şi a
indicatorului "Accident";
h) la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare şi marcaje, când drumul public are
cel mult o bandă pe sens, iar pietonii aflaţi pe trotuar, în imediata apropiere a părţii carosabile, intenţionează să
se angajeze în traversare;

- 17 -
i) la schimbarea direcţiei de mers prin viraje;

j) când vizibilitatea este sub 100 m în condiţii de ceaţă, ploi torenţiale, ninsori abundente.
Administratorul drumului public este obligat ca în locurile mai sus enumerate să instaleze indicatoare de
avertizare şi să ia măsuri pentru realizarea de amenajări rutiere care să determine conducătorii de vehicule să
reducă viteza de deplasare.
Reguli referitoare la manevre în timpul mersului

În acest subcapitol vom sublinia câteva reguli generale privind modul de executare a câtorva dintre
manevrele folosite în circulaţia pe drumurile publice.
Conducătorul de vehicul care execută o manevră de schimbare a direcţiei de mers, de ieşire dintr-un
rând de vehicule staţionate sau de intrare într-un asemenea rând, de trecere pe o altă bandă de circulaţie sau
de virare spre dreapta ori spre stânga sau care urmează să efectueze o întoarcere ori să meargă cu spatele
este obligat să semnalizeze din timp şi să se asigure că o poate face fără să perturbe circulaţia sau să pună în
pericol siguranţa celorlalţi participanţi la trafic.
Semnalizarea schimbării direcţiei de mers trebuie să fie menţinută pe întreaga durată a manevrei.
Pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de mers pe celălalt prin manevrare înainte şi înapoi sau
prin viraj, conducătorul acestuia este obligat să semnalizeze şi să se asigure că din faţă, din spate sau din
lateral nu circulă în acel moment niciun vehicul.
Pe drumurile publice înguste şi/sau cu declivitate, unde trecerea vehiculelor care circulă din sensuri
opuse, unele pe lângă altele, este imposibilă sau periculoasă, se procedează după cum urmează:
a) la întâlnirea unui ansamblu de vehicule cu un vehicul conducătorul acestuia din urmă trebuie să
manevreze cu spatele;
b) la întâlnirea unui vehicul greu cu un vehicul uşor, conducătorul acestuia din urmă trebuie să manevreze cu
spatele;
c) la întâlnirea unui vehicul care efectuează transport public de persoane cu un vehicul de transport mărfuri
conducătorul acestuia din urmă trebuie să manevreze cu spatele.
În cazul vehiculelor de aceeaşi categorie, obligaţia de a efectua o manevră de mers înapoi revine
conducătorului care urcă, cu excepţia cazului când este mai uşor şi există condiţii pentru conducătorul care
coboară să execute această manevră, mai ales atunci când se află aproape de un refugiu.
În locurile în care mersul înapoi este permis, dar vizibilitatea în spate este împiedicată, vehiculul poate fi
manevrat înapoi numai atunci când conducătorul acestuia este dirijat de cel puţin o persoană aflată în afara
vehiculului.
Persoana care dirijează manevrarea cu spatele a unui vehicul este obligată să se asigure că manevra se
efectuează fără a pune în pericol siguranţa participanţilor la trafic.
Mersul înapoi cu autovehiculul trebuie semnalizat cu lumina sau luminile speciale din dotare. Se
recomandă dotarea autovehiculelor şi cu dispozitive sonore pentru semnalizarea acestei manevre.
Trecerea la nivel cu calea ferată
La trecerea la nivel cu calea ferată curentă, conducătorul de vehicul este obligat să circule cu viteză
redusă şi să se asigure că din stânga sau din dreapta nu se apropie un vehicul feroviar.
Conducătorul de vehicul poate traversa calea ferată curentă prevazută cu bariere sau semibariere,
dacă acestea sunt ridicate şi semnalele luminoase şi sonore nu funcţionează, iar semnalul cu lumină albă
intermitentă cu cadenţă lentă este în funcţiune.
Când circulaţia la trecerea la nivel cu calea ferată curentă este dirijată de agenţi de cale ferată,
conducătorul de vehicul
Conducătorul detrebuie
vehiculsă respecte
este obligatsemnalele acestora.
să oprească atunci când:a) barierele sau semibarierele sunt
coborâte, în curs de coborâre sau ridicare;b) semnalul cu lumini roşii şi/sau semnalul sonor sunt în funcţiune;c)
întâlneşte indicatorul „Trecerea la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere”, „Trecerea la nivel cu calea ferată
dublă, fără bariere” sau „Oprire”.
Vehiculele trebuie să oprească, în ordinea sosirii, în dreptul indicatoarelor menţionate sau, după caz,
înaintea marcajului pentru oprire, în locul în care există vizibilitate maximă asupra căii ferate ori înaintea
barierelor sau semibarierelor, când acestea sunt închise, în curs de coborâre sau ridicare.
În cazul imobilizării unui vehicul pe calea ferată, conducătorul acestuia este obligat să scoată imediat
pasagerii din vehicul şi să elibereze platforma căii ferate, iar când nu este posibil, să semnalizeze prezenţa
vehiculului cu orice mijloc adecvat. Participanţii la trafic, care se găsesc în apropierea locului unde un vehicul a
rămas imobilizat pe caleaferată, sunt obligaţi să acorde sprijin pentru scoaterea acestuia sau, când nu este
posibil, pentru semnalizarea prezenţei lui.
Este dacă
electrificate, interzis vehiculelor
înălţimea să treacă sau
sau încărcătura să ocolească
vehiculului atingeporţile de gabaritpartea
ori depăşeşte instalate înainteaacăilor
superioară porţii.ferate
- 18 -
Important de reţinut este şi faptul că la intersectarea unui drum public cu o cale ferată industrială,
conducătorii de vehicule sunt obligaţi să se conformeze numai semnificaţiei semnalelor agenţilor de cale ferată.
Menţionăm că la trecerea la nivel cu o cale ferată toate manevrele sunt interzise.
Remorcarea
Un autovehicul poate tracta pe drumul public o singură remorcă, cu excepţia autotractorului care poate
tracta două remorci, precum şi autovehiculelor amenajate pentru formarea unui autotren de transport persoane
în localităţile turistice, cu condiţia ca acesta să nu fie mai lung de 25 m şi să nu circule cu viteză mai mare de
25 km/h.
Autobuzul poate tracta numai o remorcă pentru bagaje. Motocicleta fără ataş, precum şi bicicleta pot
tracta o remorcă uşoară având o singură axă.
Puteţi cupla unui vehicul una sau două remorci pentru formarea unui ansamblu de vehicule, numai
dacă:
a) elementele care compun dispozitivul de cuplare sunt omologate şi compatibile;
b) ansamblul de vehicule poate realiza raza minimă de virare a autovehiculului trăgător;
c) dimensiunile ansamblului de vehicule nu depăşesc limitele prevăzute de lege;
d) elementele de cuplare ale echipamentelor de frânare, de iluminare şi semnalizare luminoasă sunt
compatibile;
e) caroseriile vehiculelor care compun ansamblul de vehicule nu se ating la trecerea peste denivelări, la
efectuarea virajelor sau la schimbarea direcţiei de mers. Autovehiculele sau remorcile cu defecţiuni la
sistemul de iluminare şi semnalizare luminoasă nu pot fi conduse sau remorcate, pe timpul nopţii sau în condiţii
de vizibilitate redusă, fără să aibă în funcţiune, obligatoriu pe partea stângă, în faţă, o lumină de întâlnire şi, în
spate, una de poziţie.
Dacă autovehiculele ori remorcile imobilizate pe partea carosabilă a drumului nu pot fi deplasate,
conducătorii acestora sunt obligaţi să pună în funcţiune luminile de avarie şi să instaleze triunghiul de
presemnalizare.
Triunghiurile reflectorizante se instalează în faţa şi în spatele vehiculului, pe aceeaşi bandă de circulaţie,
la o distanţă de cel puţin 30 m de acesta, astfel încât să poată fi observate din timp de către participanţii la trafic
care se apropie. în localităţi, atunci când circulaţia este intensă, triunghiurile reflectorizante pot fi aşezate la o
distanţă mai mică sau chiar pe vehicul, astfel încât să poată fi observate din timp de ceilalţi conducători de
vehicule.Remorcarea unui autovehicul se face cu respectarea următoarelor reguli:
a) conducătorii autovehiculelor trăgător şi respectiv remorcat, trebuie să posede permise de conducere
valabile pentrucategoriile din care face parte fiecare dintre autovehicule;
b) autovehiculul trăgător să nu remorcheze un autovehicul mai greu decât masa lui proprie, cu excepţia
cazului când remorcarea se efectuează de către un autovehicul destinat special depanării;
c) remorcarea trebuie să se realizeze prin intermediul unei bare metalice în lungime de cel mult 4 m.
Autoturismul al cărui echipament de frânare nu este defect poate fi remorcat cu o legătură flexibilă omologată,
în lungime de 3-5 m. Bara sau legătura flexibilă trebuie fixată la elementul de remorcare cu care este prevăzut
autovehiculul trăgător;d) conducătorul autovehiculului remorcat este obligat să semnalizeze corespunzător
semnalelor efectuate de conducătorul autovehiculului trăgător. Atunci când sistemul de iluminare şi semnalizare
nu funcţionează, este interzisă remorcarea acestuia pe timpul nopţii şi în condiţii de vizibilitate redusă, iar ziua
poate fi remorcat dacă pe partea din spate are aplicată inscripţia „Fără semnalizare”, precum şi indicatorul „Alte
pericole”.
Foarte important de reţinut este şi faptul că, remorcarea unui autovehicul cu două roţi cu sau fără ataş,
a autovehiculului al cărui sistem de direcţie nu funcţionează sau care nu este înmatriculat ori înregistrat sau
când drumul este acoperit cu polei, gheaţă sau zăpadă este interzisă. Se interzice şi remorcarea a două sau
mai multeagricole.
utilajelor autovehicule, Conducătorul
a căruţelor, a poate
vehiculelor caresau
împinge în mod normal
tracta, sunt trase
cu propriul sau împinse
autovehicul, cu mâna
în situaţii ori a pe
deosebite,
distanţe scurte, un alt automobil pentru a-i pune motorul în funcţiune sau pentru a efectua scurte manevre, fără
a pune în pericol siguranţa deplasării celorlalţi participanţi la trafic.
Zona rezidenţială şi pietonală
În interiorul acestor zone de drum public, conducătorii de vehicule sunt obligaţi să circule cu o viteză
maximă de 20 km/h, să nu staţioneze sau să parcheze vehiculul în afara spaţiilor anume destinate şi
semnalizate ca atare, să nu stânjenească sau să împiedice circulaţia pietonilor chiar dacă, în acest scop,
trebuie să oprească.
Înprestează
zonă sau servicii, semnalizată
zona pietonală ca atare,
publice „din poartă conducătorul
în poartă” de vehicul
şi nu are poate intra
altă posibilitate numai dacă
de acces. locuieşte
Acesta în
este obligat
- 19 -
să circule cu viteză maximă de 5 km/h, să nu stânjenească sau să împiedice circulaţia pietonilor şi, dacă este
necesar, să oprească. Foarte important de reţinut este şi situaţia în care la ieşirea din zona
rezidenţială şi pietonală, conducătorii de vehicule sunt obligaţi să acorde prioritate de trecere tuturor
vehiculelor cu care se intersectează.
Circulaţia pe autostrăzi
În acest subcapitol vom sublinia câteva reguli generale, mai importante, privind deplasarea
autovehiculelor pe autostrăzi.
Conducătorii de autovehicule care intră pe autostrăzi folosind banda de intrare (de accelerare) trebuie
să cedeze trecerea autovehiculelor care circulă pe prima bandă a autostrăzilor şi să nu stânjenească în niciun
fel circulaţia acestora.
Conducătorii de autovehicule care urmează să părăsească autostrada sunt obligaţi să semnalizeze din
timp şi să se angajeze pe banda de ieşire (de decelerare).
Pe autostrăzi este interzisă circulaţia pietonilor, a autovehiculelor cu gabarite sau mase depăşite, fără
autorizaţie specială de transport eliberată de administratorul drumului public, conform reglementărilor în
vigoare, a vehiculelor cu tracţiune animală, a animalelor, a vehiculelor trase sau împinse cu mâna, a bicicletelor
şi mopedelor, a tractoarelor şi maşinilor autopropulsate pentru lucrări agricole, precum şi a vehiculelor care,
prin construcţie sau din alte cauze, nu pot depăşi viteza de 50 km/h.
De asemenea, pe autostrăzi sunt interzise învăţarea conducerii unui vehicul, încercările prototipurilor de
şasiuri şi de autovehicule, manifestaţiile, defilările, caravanele publicitare, antrenamentele şi competiţiile
sportive de orice fel, precum şi cortegiile.
Se interzice circulaţia, oprirea sau staţionarea autovehiculelor pe banda de urgenţă, cu excepţia cazurilor
justificate, precum şi a autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritar.
Circulaţia autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de mărfuri se efectuează, de
regulă, numai pe banda marginală din partea dreaptă a autostrăzii, în sensul de mers.
Pe autostrăzi se interzice:
a) circulaţia pe banda de urgenţă;
b) abandonarea autovehiculelor;
c) remorcarea autovehiculelor rămase în pană dincolo de cea mai apropiată ieşire de pe autostradă ori
intrarea pe autostradă cu un autovehicul remorcat;
d) efectuarea manevrei de întoarcere sau mers înapoi ori intrarea în zona mediană, inclusiv pe racordurile
dintre cele două părţi carosabile;
e) staţionarea ori parcarea autovehiculelor în alte locuri decât cele special amenajate şi semnalizate prin
indicatoare.
În cazul imobilizării fortuite, conducătorii sunt obligaţi să scoată autovehiculele pe banda de urgenţă, iar
dacă nu o pot face, să le semnalizeze imediat prezenţa.
Deplasarea şi imobilizarea voluntară pe banda de urgenţă sunt permise doar autovehiculelor cu regim de
circulaţie prioritară, numai în cazurile când circulaţia pe celelalte benzi este blocată.
CAPITOLULŞIVEXECUTAREA MANEVRELOR
MANEVRELE
- 20 -
Manevrele executate de către conducătorii de vehicule pe drumurile publice sunt: - depăşirea, - oprirea,
- staţionarea, - mersul înapoi, - întoarcerea.
În acest capitol vom evidenţia modul de executare a acestor manevre precum şi situaţiile în care
acestea sunt interzise.
Depăşirea
Depăşirea este manevra prin care un vehicul trece înaintea altui vehicul ori pe lângă un obstacol, aflat
pe acelaşi sens de circulaţie, prin schimbarea direcţiei de mers şi ieşirea de pe banda de circulaţie sau din şirul
de vehicule în care s-a aflat iniţial.
Conducătorul vehiculului care se angajează în depăşire trebuie să se asigure că vehiculul care circulă în
faţa sau în spatele lui nu a iniţiat o asemenea manevră.
Conducătorul de vehicul care efectuează depăşirea este obligat:
a) să se asigure că acela care îl urmează sau îl precedă nu a semnalizat intenţia începerii unei manevre
similare şi că poate depăşi fără a pune în pericol sau fără a stânjeni circulaţia din sens opus;
b) să semnalizeze intenţia de efectuare a depăşirii;
c) să păstreze în timpul depăşirii o distanţă laterală suficientă faţă de vehiculul depăşit;
d) să reintre pe banda sau în şirul de circulaţie iniţial după ce a semnalizat şi s-a asigurat că poate efectua
această manevră în condiţii de siguranţă pentru vehiculul depăşit şi pentru ceilalţi participanţi la trafic.
Conducătorul de vehicul care urmează să fie depăşit este obligat:
a) să nu mărească viteza de deplasare;
b) să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a părţii carosabile sau a benzii pe care se deplasează.
Se interzice depăşirea vehiculelor :
a) în intersecţii cu circulaţia nedirijată;
b) în apropierea vârfurilor de rampă, când vizibilitatea este redusă sub 50 m;
c) în curbe şi în orice alte locuri unde vizibilitatea este redusă sub 50 m;
d) pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri şi în tuneluri. Prin excepţie, pot fi depăşite în aceste locuri
vehiculele cu tracţiune animală, motocicletele fără ataş, mopedele şi bicicletele, dacă vizibilitatea asupra
drumului este asigurată pe o distanţă mai mare de 20 m, iar lăţimea drumului este de cel puţin 7 m;
e) pe trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare şi marcaje;
f) pe trecerile la nivel cu calea ferată curentă şi la mai puţin de 50 m înainte de acestea;
g) în dreptul staţiei pentru tramvai, atunci când acesta este oprit, iar staţia nu este prevăzută cu refugiu pentru
pietoni;
h) în zona de acţiune a indicatorului "Depăşirea interzisă";
i) când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de
mers, iar autovehiculul circulă, chiar şi parţial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spaţiul
de interzicere;
j) când din sens opus se apropie un alt vehicul, iar conducătorul acestuia este obligat să efectueze manevre de
evitare a coliziunii;
k) pe sectorul de drum unde s-a format o coloană de vehicule în aşteptare, dacă prin aceasta se intră pe sensul
opus de circulaţie.
Totodată este interzisă depăşirea coloanei oficiale.
Oprirea
Se consideră oprire imobilizarea voluntară a unui vehicul pe drumul public, pe o durată de cel mult 5
minute.
Nu se considerăa)oprire :
imobilizarea vehiculului atât timp cât este necesară pentru îmbarcarea sau debarcarea
unor persoane, dacă prin această manevră nu a fost perturbată circulaţia pe drumul public
respectiv;
b) imobilizarea autovehiculului având o masă totală maximă autorizată de până la 3,5 tone,
atât timp cât este necesar pentru operaţiunea de distribuire a mărfurilor alimentare la
unităţile comerciale.
În funcţie de locaţia unde se execută această manevră, putem clasifica oprirea în două categorii:
- oprirea în interiorul localităţii
- oprirea în afara localităţii.
În localităţi vehiculele oprite voluntar pe partea carosabilă trebuie aşezate cât mai aproape de
marginea din dreapta a sensului de mers, paralel cu trotuarul sau cu axul drumului, pe un singur rând, dacă
printr-un mijloc de semnalizare nu se dispune altfel.
Pe puţin
liberă cel drumurile cu sens
o bandă unic, oprirea voluntară a vehiculelor este permisă şi pe partea stângă, dacă rămâne
de circulaţie.
- 21 -
În afara localităţilor, oprirea voluntară a vehiculelor se face în afara părţii carosabile, iar atunci când nu
este posibil, cât mai aproape de marginea din dreapta drumului, paralel cu axul acestuia.
Se interzice oprirea voluntară a vehiculelor:
a) în zona de acţiune a indicatorului „Oprirea interzisă” şi a marcajului cu semnificaţia de interzicere a
opririi;
b) la o distanţă mai mică de 50 m de o trecere la nivel cu calea ferată;
c) pe poduri, pe şi sub pasaje denivelate, pe viaducte şi în tuneluri;
d) în curbe şi în alte locuri cu vizibilitate redusă sub 50 m;
e) în locul unde este instalat indicatorul „Trecere pentru pietoni” sau pe marcajele de traversare pentru
pietoni ori la mai puţin de 25 m înainte şi după acestea;
f) în intersecţii, inclusiv cele cu sens giratoriu, precum şi în zona de preselecţie unde sunt aplicate
marcaje continue, iar în lipsa acestora, la o distanţă mai mică de 5 m de colţul intersecţiei;
g) la mai puţin de 25 m de indicatorul staţiei pentru mijloacele de transport public de persoane;
h) în dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabilă, dacă prin aceasta se stânjeneşte circulaţia a două
vehicule venind din sensuri opuse, precum şi în dreptul marcajului continuu, în cazul în care conducătorii
celorlalte vehicule care circulă în acelaşi sens ar fi obligaţi, din această cauză, să treacă peste acest marcaj;
i) pe sectoarele de drum unde este instalat indicatorul cu semnificaţia „Depăşirea interzisă”;
j) în dreptul unui indicator sau semnal luminos, dacă prin aceasta se împiedică observarea lor;
k) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnificaţia „Drum îngustat”, „Prioritate
pentru circulaţia din sens invers” sau „Prioritate faţă de circulaţia din sens invers”;
l) pe pistele obligatorii pentru pietoni şi/sau biciclişti ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de
vehicule, semnalizate ca atare;
m) pe platforma căii ferate sau de tramvai ori în apropierea acestora, dacă circulaţia vehiculelor pe şine
ar putea fi stânjenită sau împiedicată;
n) pe autostrăzi, pe drumurile expres şi pe cele naţionale europene.
Se interzice oprirea pe trotuare, cu excepţia cazului în care poate fi permisă parţial sau total, cu
respectarea marcajului, iar în lipsa acestuia, numai dacă rămâne liber cel puţin un culoar de minimum 1,5 m
lăţime înspre marginea opusă părţii carosabile, pentru circulaţia pietonilor.
Se interzice conducătorului de autovehicul şi pasagerilor ca în timpul opririi să deschidă sau să lase
deschise uşile acestuia ori să coboare fără să se asigure că nu creează un pericol pentru circulaţie.
Staţionarea
Conducătorul care staţionează cu autovehiculul trebuie să oprească motorul, să introducă maneta într-o
treaptă de viteză ori în treapta de parcare, să pună în funcţiune dispozitivele de frânare, de staţionare şi antifurt
şi să încuie uşile.
Conducătorul care staţionează cu autovehiculul în pantă sau în rampă, trebuie să bracheze roţile spre
trotuar sau spre un obstacol aflat la marginea drumului.
Orice vehicul care staţionează pe timp de noapte pe partea carosabilă a unui drum public, acolo unde
staţionarea este permisă, trebuie să fie semnalizat cu lanterne de poziţie, dacă locul de staţionare nu este
iluminat.
Se interzice staţionarea pe drumurile publice în timpul nopţii a tractoarelor, maşinilor şi utilajelor agricole,
remorcilor, vehiculelor cu tracţiune animală ori a celor trase sau împinse cu mâna.
Se interzice staţionarea pe trotuare, cu excepţia cazului în care poate fi permisă parţial sau total, cu
respectarea marcajului, iar în lipsa acestuia, numai dacă rămâne liber cel puţin un culoar de minimum 1,5 m
lăţime înspre marginea opusă părţii carosabile, pentru circulaţia pietonilor.
Se interzice conducătorului de autovehicul şi pasagerilor ca în timpul staţionării să deschidă sau să lase
deschiseSeuşile acestuia
interzice ori să coboare
staţionarea fără săa se
voluntară asigure că: nu creează un pericol pentru circulaţie.
vehiculelor
a) în toate cazurile în care este interzisă oprirea voluntară;
b) în zona de acţiune a indicatorului cu semnificaţia „Staţionarea interzisă” şi a marcajului cu
semnificaţia de interzicere a staţionării;
c) pe drumurile publice cu o lăţime mai mică de 6 m;
d) în dreptul căilor de acces care deservesc proprietăţile alăturate drumurilor publice;
e) pe partea carosabilă a drumurilor naţionale. În cazul în care nu este posibilă scoaterea vehiculelor în
afara părţii carosabile, acestea vor staţiona cât mai aproape de marginea drumului;
f) în pante şi în rampe;
g) în locul unde este instalat indicatorul cu semnificaţia „Staţionare alternantă”, în altă zi sau perioadă
decât cea permisă, sau indicatorul cu semnificaţia „Zonă de staţionare cu durată limitată” peste durata stabilită.
Parcarea vehiculelor este permisă numai în locurile special destinate acestui scop, semnalizate prin
indicatoare
obligaţia să sau marcaje.
respecte În aceste
şi celelalte locuri
reguli vehiculele
stabilite vorstaţionare.
pentru trebui aşezate unul lângă altul, conducătorii lor având

- 22 -
Mersul înapoi
Este manevra de deplasare cu spatele a unui vehicul pe contrasens.
Se interzice mersul înapoi cu vehiculul:
a) în locul unde este instalat indicatorul cu semnificaţia „Întoarcerea interzisă”;
b) pe trecerile pentru pietoni;
c) în curbe şi alte locuri unde vizibilitatea este redusă sub 50 m;
d) în apropierea vârfurilor de rampă sau la mai puţin de 50 m de o parte şi de alta a acesteia;
e) în locurile unde soliditatea drumului nu permite;
f) pe poduri, sub poduri, în tuneluri, pe viaducte şi pasaje denivelate;
g) pe trecerile la nivel cu calea ferată sau la mai puţin de 50 m de acestea;
h) în locurile unde oprirea este interzisă, cu excepţia intersecţiilor.
i) pe o distanţă mai mare de 50 m;
j) la ieşirea de pe proprietăţi alăturate drumurilor publice.
În cazul în care vizibilitatea în spate este împiedicată, vehiculul poate fi manevrat înapoi numai atunci
când conducătorul acestuia este dirijat de persoane aflate în afara vehiculului.
Mersul înapoi cu autovehiculul trebuie semnalizat cu lumina sau luminile speciale din dotare. Se
recomandă dotarea autovehiculelor şi cu dispozitive sonore pentru semnalizarea acestei manevre.
Întoarcerea
Pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de mers pe celălalt prin manevra înainte şi înapoi sau
prin viraj, conducătorul acestuia este obligat să semnalizeze şi să se asigure că din faţă, din spate sau din
lateral nu circulă în acel moment nici un vehicul.
Se interzice întoarcerea vehiculului:
a) în locul unde este instalat indicatorul cu semnificaţia „Întoarcerea interzisă”;
b) pe trecerile pentru pietoni;
c) în curbe şi alte locuri unde vizibilitatea este redusă sub 50 m;
d) în apropierea vârfurilor de rampă sau la mai puţin de 50 m de o parte şi de alta a acesteia;
e) în locurile unde soliditatea drumului nu permite;
f) pe poduri, sub poduri, în tuneluri, pe viaducte şi pasaje denivelate;
g) pe trecerile la nivel cu calea ferată sau la mai puţin de 50 m de acestea;
h) pe drumurile cu sens unic;
i) în locurile unde oprirea este interzisă, cu excepţia intersecţiilor.
CAPITOLUL VI
REGULI DE REGLEMENTARE A PRIORITĂŢII
Acest capitol este foarte important pentru desfăşurarea în condiţii normale a traficului rutier pe drumurile
publice, nerespectarea regulilor subliniate în cadrul său fiind una din cele mai importante cauze pentru
producerea accidentelor de circulaţie.
Prioritatea de trecere a vehiculelor, în circulaţia pe drumurile publice, poate fi conferită de semnificaţia
mai multor elemente şi anume: indicatoare, marcaje, semnalele luminoase, semnalele poliţiştilor şi altor
participanţi la trafic, precum şi prin intermediul regulii priorităţii de dreapta.
Astfel,
semnificaţia are prioritate
„Drum vehiculul
cu prioritate” care circulă
ori „Prioritate faţăpe
deun drum public
circulaţia pe care
din sens estesau
invers” instalat indicatorul
care se cu o
apropie de
intersecţie unde este instalat indicatorul cu semnificaţia „Intersecţie cu un drum fără prioritate”.
Conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate pietonilor angajaţi în traversarea drumurilor
publice, pe trecerile marcate sau semnalizate cu indicator. Atunci când drumul este prevăzut cu cel puţin două
benzi de circulaţie pe sens, conducătorul de autovehicul sau tramvaie trebuie să acorde prioritate de trecere
pietonilor angajaţi în traversare pe sensul lui de mers.
Au prioritate de trecere autovehiculele cu regim de circulaţie prioritară atunci când se deplasează în
acţiuni de intervenţie; precum şi tramvaiele în mişcare, atunci când se deplasează prin intersecţii nedirijate.
În ceea ce priveşte regula priorităţii de dreapta şi modul de aplicare al acesteia menţionăm că atunci
când două vehicule urmează să se întâlnească într-o intersecţie dirijată prin indicatoare, venind de pe două
drumuri publice unde sunt instalate indicatoare cu aceeaşi semnificaţie, vehiculul care vine din dreapta are
prioritate de trecere.
Când
instalate două vehicule
indicatoare se apropie
de prioritate, simultan
vehiculele devin
care o intersecţie,
din partea venind
dreaptade
aupe drumuride
prioritate publice pe care nu sunt
trecere.

- 23 -
Nu are prioritate de trecere:

a) la intersecţia nedirijată atunci când pătrunde pe un drum naţional venind de pe un drum judeţean,
comunal sau local;
b) la intersecţia nedirijată atunci când pătrunde pe un drum judeţean venind de pe un drum comunal sau
local;
c) la intersecţia nedirijată atunci când pătrunde pe un drum comunal venind de pe un drum local;
d) când urmează să pătrundă într-o intersecţie cu circulaţie în sens giratoriu faţă de cel care circulă în
interiorul acesteia;
e) când circulă în pantă faţă de cel care urcă, dacă pe sensul de mers al celui care urcă se află un
obstacol imobil
f) când se pune în mişcare sau la pătrunderea pe drumul public venind de pe o proprietate alăturată
acestuia faţă de vehiculul care circulă pe drumul public, indiferent de direcţia de deplasare;
g) când efectuează un viraj spre stânga sau spre dreapta şi se intersectează cu un biciclist care circulă
pe o pistă pentru biciclete, semnalizată ca atare;
h) pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat şi semnalizat
corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al
vehiculului.
Pe un drum public prevăzut cu minimum trei benzi pe sens, când două autovehicule circulă în aceeaşi
direcţie, dar pe benzi diferite şi intenţionează să se înscrie pe banda liberă dintre ele, cel care circulă pe banda
din dreapta este obligat să permită celui care vine din stânga să ocupe acea bandă. Pe drumul public cu mai
multe benzi pe sensul de mers, vehiculele care circulă pe o bandă care se sfârşeşte, pentru a continua
deplasarea pe banda din stânga trebuie să permită trecerea vehiculelor care circulă pe acea bandă.
CAPITOLUL VII
OBLIGAŢIILE DEŢINĂTORILOR, CONDUCĂTORILOR DE VEHICULE ŞI AUTOVEHICULE
Acest capitol este structurat pe trei subcapitole şi anume: - obligaţiile deţinătorilor de vehicule; - obligaţiile
conducătorilor de vehicule şi autovehicule; - obligaţiile conducătorilor de vehicule şi autovehicule în caz de
accident rutier.
Obligaţiile deţinătorilor de vehicule
Deţinătorii de vehicule sunt obligaţi să comunice, la cererea poliţiei, identitatea persoanelor cărora le-au
încredinţat vehiculele pentru a fi conduse pe drumurile publice, în cazul în care aceste persoane au săvârşit
infracţiuni sau au comis contravenţii. Proprietarul de autovehicul sau remorcă, cu domiciliul, sediul sau
reşedinţa în România, este obligat:
a) să declare autorităţii emitente pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de înmatriculare, în cel mult 48
de ore de la constatare;
b) să solicite Regiei Autonome Monitorul Oficial publicarea pierderii, furtului sau distrugerii certificatului de
înmatriculare;
c) să solicite eliberarea unui nou document în locul celui furat, pierdut sau distrus;
d) să depună imediat, la autoritatea emitentă, originalul certificatului de înmatriculare, dacă, după obţinerea
duplicatului, a reintrat în posesia acestuia;
e) să prezinte vehiculul pentru a fi supus inspecţiei tehnice la termenul şi în condiţiile prevăzute de lege.
Persoanele juridice deţinătoare de vehicule au, pe lângă cele menţionate mai sus, şi următoarele
obligaţii:
a) să verifice starea tehnică a vehiculelor, să facă menţiuni despre aceasta în foaia de parcurs sau
ordinul deb) serviciu şi săfoaie
să elibereze nu permită ieşirea
de parcurs sauînordin
circulaţie a celorpentru
de serviciu care nuvehiculele
îndeplinesc condiţiile
care pleacă întehnice;
cursă;
c) să nu permită conducerea vehiculului de către persoane care nu posedă permis de conducere
corespunzător sau atestat profesional;
d) să nu permită conducătorilor de vehicule să plece în cursă sub influenţa băuturilor alcoolice, a
substanţelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora ori într-o stare
accentuată de oboseală;
e) să ţină seama de observaţiile făcute de poliţişti sau de conducătorii de vehicule în foaia de parcurs;
f) să anunţe imediat poliţia despre orice accident săvârşit de conducătorii de vehicule proprii;
g) să instaleze la intrările şi ieşirile din garaje şi depouri indicatoare de prevenire;
h) să verifice respectarea timpilor de repaus şi de odihnă, precum şi a regimului legal de viteză, prin
citirea înregistrărilor aparatelor de control al timpilor de odihnă şi a vitezei de deplasare, omologate conform
legii;

- 24 -
i) să asigure prin mijloace proprii testarea anuală a calificării conducătorilor de autovehicule în scopul
însuşirii corecte şi al respectării de către aceştia a dispoziţiilor legale ce reglementează circulaţia pe drumurile
publice.
Se interzice deţinătorilor de autovehicule, să monteze pe acestea sisteme antifurt sonore care se
declanşează la trecerea, în imediata apropiere, a altui vehicul. Durata semnalului nu trebuie să fie mai mare de
un minut, iar intensitatea acestuia nu trebuie să depăşească pragul fonic prevăzut în reglementările legale în
vigoare.
Obligaţiile conducătorilor de vehicule şi autovehicule

Se interzic participanţilor la trafic aruncarea, lăsarea şi abandonarea de obiecte, materiale sau
substanţe, precum şi crearea de obstacole pe drumul public.
Persoana care nu a putut evita crearea unui obstacol pe drumul public este obligată să îl înlăture şi,
dacă nu este posibil, să îi semnalizeze prezenţa şi să anunţe imediat administratorul drumului public şi cea mai
apropiată unitate de poliţie ori primul poliţist întâlnit.
Obligaţia de anunţare a poliţiei revine şi participanţilor la trafic care au sesizat existenţa pe drum a unui
obstacol sau a oricărei alte situaţii periculoase pentru fluenţa şi siguranţa circulaţiei.
Conducătorii şi pasagerii autovehiculelor, care ocupă locuri prevăzute prin construcţie cu centuri de
siguranţă, sunt obligaţi să le poarte în timpul circulaţiei pe drumurile publice, atât în localităţi, cât şi în afara
acestora.
Se exceptează de la obligaţia de a purta centură de siguranţă, în interiorul localităţilor:
a) conducătorii autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară;
b) conducătorii de autoturisme pe timpul executării manevrei de mers înapoi;
c) femeile în stare vizibilă de graviditate;
d) conducătorii de autoturisme care execută servicii de transport public de persoane, în regim de taxi;
e) instructorii auto în timpul orelor de pregătire a cursanţilor.
În cazul în care în autovehicul există atât locuri dotate cu centuri de siguranţă, cât şi locuri fără astfel de
dispozitive, se ocupă de preferinţă locurile dotate cu centuri de siguranţă. Se interzice transportul pe
autovehicul a mai multor persoane decât locurile stabilite prin construcţie şi al obiectelor voluminoase.
Conducătorii şi pasagerii motocicletelor şi ciclomotoarelor sunt obligaţi să poarte în timpul circulaţiei pe
drumurile publice căşti de protecţie omologate.
Conducătorilor de autovehicule, ciclomotoare şi tramvaie le este interzisă folosirea telefoanelor mobile
atunci când aceştia se află în timpul mersului, cu excepţia celor prevăzute cu dispozitive de tip mâini libere.
Conducătorul de autovehicul sau tramvai este obligat:
- să aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de
înregistrare şi, după caz, atestatul profesional, precum şi celelalte documente prevăzute de legislaţia în vigoare;
- să circule numai pe sectoarele de drum pe care îi este permis accesul şi să respecte normele
referitoare la masele totale maxime autorizate admise de autoritatea competentă pentru autovehiculele
conduse;
- să verifice funcţionarea sistemului de lumini şi semnalizare, a instalaţiei de climatizare, să menţină
permanent curate parbrizul, luneta şi geamurile laterale ale autovehiculului, precum şi plăcuţele cu numărul de
înmatriculare sau înregistrare ale autovehiculului şi remorcii;
- să aibă în autovehicul trusa medicală de prim ajutor, triunghiuri reflectorizante şi stingător de incendiu
omologate;
- să oprească imediat autovehiculul la semnalele regulamentare ale poliţiştilor de frontieră, aflaţi în zona
de competenţă;
- să sesizeze cea mai apropiată unitate de poliţie imediat ce ia cunoştinţă despre existenţa, pe drumul
public pe- să
care a circulat,laacerere,
înmâneze, obstacolelor sau surpărilor
poliţistului de natură
documentele a pune
personale, în pericol siguranţa
documentele circulaţiei;
autovehiculului, precum şi
cele referitoare la bunurile transportate;
- să se prezinte în termen la unitatea de poliţie care l-a invitat, pentru soluţionarea oricărei probleme
legate de calitatea de conducător de autovehicul sau de deţinător de vehicul înmatriculat sau înregistrat;- să
permită controlul stării tehnice a vehiculului, precum şi al bunurilor transportate, în condiţiile legii;
- să conducă în aşa fel încât să nu stropească pe ceilalţi participanţi la trafic;
- să oprească motorul şi să semnalizeze autovehiculul imobilizat în pasaje subterane sau tuneluri;
- să ia toate măsurile pentru înlăturarea defecţiunilor survenite pe parcursul deplasării, atunci când
autovehiculul nu mai îndeplineşte condiţiile tehnice, iar dacă nu le poate remedia pe loc, să se deplaseze la cea
mai apropiată unitate de depanare, cu o viteză care să îi asigure evitarea oricărui accident;
- să ajute la scoaterea de pe partea carosabilă sau la deplasarea lângă bordură sau acostament a
autovehiculului rămas în pană sau avariat într-un accident;
- să se prezinte la verificarea medicală sau psihologică la solicitarea poliţiei ori periodic, potrivit legii;

- 25 -
- să aplice pe parbrizul şi pe luneta autovehiculului semnul distinctiv stabilit pentru conducătorii de

autovehicule începători, dacă are o vechime în conducere sub 1 an.
Se interzice conducătorului de autovehicul sau tramvai:
- să conducă autovehiculul sau tramvaiul după ce a consumat băuturi alcoolice, produse sau substanţe
stupefiante ori medicamente cu efecte similare acestora, precum şi în cazul în care este bolnav, rănit sau într-o
stare avansată de oboseală, de natură a pune în pericol siguranţa circulaţiei;
- să transporte în autovehicul sau tramvai mai multe persoane decât numărul de locuri stabilite în
certificatul de înmatriculare sau înregistrare;
- să transporte persoane în stare de ebrietate pe motocicletă sau în cabină ori în caroseria
autovehiculului destinat transportului de mărfuri;
- să transporte persoane în caroseria autobasculantei, pe autocisternă, pe platformă, deasupra
încărcăturii, pe părţile laterale ale caroseriei, sau persoane care stau în picioare în caroseria autocamionului, pe
scări şi în remorcă, cu excepţia celei special amenajate pentru transportul persoanelor;
- să transporte copii în vârstă de până la 12 ani pe scaunul din faţă al autovehiculului, chiar dacă sunt
ţinuţi în braţe de persoane majore;
- să transporte în şi pe autoturism obiecte a căror lungime sau lăţime depăşeşte, împreună cu
încărcătura, dimensiunile acestuia;
- să deschidă uşile autovehiculului sau tramvaiului în timpul mersului, să pornească de pe loc cu uşile
deschise;
- să aibă în timpul mersului preocupări de natură a-i distrage în mod periculos atenţia ori să folosească
instalaţii de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea în siguranţă, a lui şi a celorlalţi
participanţi la trafic;
- să intre pe drumurile modernizate cu autovehiculul care are pe roţi sau pe caroserie noroi ce se
depune pe partea carosabilă ori din care cad sau se scurg produse, substanţe sau materiale ce pot pune în
pericol siguranţa circulaţiei;
- să aplice pe parbriz, lunetă sau pe geamurile laterale afişe, reclame publicitare sau înscrisuri de
natură a conferi libera trecere, acces sau prioritate în circulaţia pe drumurile publice, cu excepţia
autovehiculelor aparţinând medicilor avizaţi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi a celor destinate transportului
copiilor şi persoanelor cu handicap, care vor avea aplicate în colţul din stânga jos al parbrizului semnul
distinctiv stabilit de acest minister;
- să aibă aplicate folii sau accesorii pe parbrize, lunetă ori pe geamurile laterale ce restrâng sau
estompează vizibilitatea în timpul mersului, atât din interior, cât şi din exterior, ori să împiedice sau să
diminueze eficacitatea dispozitivelor de iluminare şi semnalizare luminoasă ori citirea numărului de
înmatriculare;
- să lase liber în timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comandă;
- să folosească în mod abuziv mijloacele de avertizare sonoră;
- să circule cu autovehiculul cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone pe drumurile
acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei, fără a avea montate pe roţi lanţuri sau alte echipamente antiderapante
omologate;
- să circule având montate pe autovehicul anvelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decât cele
prevăzute în certificatul de înmatriculare ori care prezintă tăieturi sau rupturi ale cordului sau sunt uzate peste
limita admisă;
- să folosească un autovehicul care emană noxe peste limita legală admisă ori al cărui zgomot în mers
sau staţionare depăşeşte pragul fonic prevăzut de lege;
- să circule cu autovehiculul având plăcuţele cu numerele de înmatriculare deteriorate ori neconforme
cu standardul;
vulgare,-să
săameninţe
săvârşească actede
cu acte sau gesturipeobscene,
violenţă să profereze
ceilalţi participanţi injurii,de
la trafic, să natură
adreseze expresii jignitoare
să provoace sauori să
indignarea
lezeze demnitatea şi onoarea acestora;
- să circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei.
Obligaţiile conducătorilor de vehicule şi autovehicule în caz de accident rutier
Accidentul de circulaţie este evenimentul care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) s-a produs pe un drum deschis circulaţiei publice ori şi-a avut originea într-un asemenea loc;
b) a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau a mai multor persoane ori cel puţin un vehicul a fost
avariat sau au rezultat alte pagube materiale;
c) în eveniment a fost implicat cel puţin un vehicul în mişcare.
Conducătorul vehiculului implicat într-un accident de circulaţie de pe urma căruia a rezultat moartea sau
vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei persoane sau în orice alt accident de circulaţie care, prin
urmări, constituie o faptă prevăzută de legea penală este obligat:

- 26 -
a) să oprească, să anunţe imediat poliţia, să nu modifice sau să şteargă urmele accidentului şi să nu

părăsească locul faptei;
b) să nu schimbe poziţia vehiculelor ori a obiectelor rămase la locul faptei şi care provin din accident
decât atât cât se impune pentru evitarea agravării consecinţelor accidentului;
c) să transporte răniţii la cea mai apropiată unitate sanitară, în lipsa altor mijloace de transport, după
care să revină imediat la locul accidentului. Conducătorul care a transportat răniţii trebuie să se legitimeze şi să
comunice numărul de înmatriculare al vehiculului unităţii sanitare;
d) să nu consume băuturi alcoolice, substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte
similare acestora, după producerea evenimentului, până la testarea concentraţiei alcoolului în aerul expirat
şi/sau recoltarea probelor biologice. Conducătorilor de vehicule implicaţi în accidente de circulaţie li se
recoltează în mod obligatoriu probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau consumului de substanţe ori
produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare şi acestea se trimit pentru examinare medicală la o
unitate sanitară autorizată. Victimelor accidentelor de circulaţie li se recoltează în mod obligatoriu probe
biologice în vederea stabilirii alcoolemiei sau consumului de substanţe ori produse stupefiante sau
medicamente cu efecte similare acestora. Dacă în accident a fost angajat un autovehicul cu regim de
circulaţie prioritară, conducătorul acestuia este obligat să anunţe de îndată unitatea de poliţie pe raza căreia s-a
produs accidentul, urmând ca după terminarea misiunii să se prezinte la sediul acesteia în vederea întocmirii
actelor de constatare.
Orice persoană care este implicată sau are cunoştinţă despre producerea unui accident de circulaţie
soldat cu moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, precum şi
atunci când în eveniment este implicat un vehicul care transportă mărfuri sau produse periculoase, este
obligată să anunţe de îndată poliţia şi să transporte persoanele accidentate la cea mai apropiată unitate
sanitară, numai dacă prin aceasta nu se agravează starea de sănătate a victimelor.
Conducătorii implicaţi în accidente în urma cărora au rezultat numai pagube materiale şi care nu
constituie fapte prevăzute de legea penală sunt obligaţi:
a) să scoată imediat vehiculele în afara părţii carosabile ori, dacă nu este posibil şi nici nu pot să îşi
continue circulaţia, să le deplaseze cât mai aproape de bordură sau acostament, semnalizându-le prezenţa;
b) să anunţe imediat unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs evenimentul;
c) să se prezinte la unitatea de poliţie competentă pe raza careia s-a produs accidentul, în termenul
comunicat de aceasta, care nu poate depăşi 48 de ore de la producerea accidentului, pentru întocmirea
documentelor de constatare, care se eliberează numai în baza declaraţiilor scrise ale celor implicaţi;
d) să solicite unităţii de poliţie competente eliberarea autorizaţiei de reparaţie.
CAPITOLUL VIII
REGULI PRIVIND CIRCULAŢIA VEHICULELOR CARE EFECTUEAZĂ TRANSPORT PUBLIC DE
PERSOANE ŞI MĂRFURI
Vom structura acest capitol pe trei subcapitole în funcţie de obiectul transportului şi anume: 1. Reguli generale
privind transportul de mărfuri şi persoane;
2. Reguli privind circulaţia autovehiculelor cu mase şi gabarite depăşite;
3. Reguli privind transportul mărfurilor periculoase.
Reguli generale
Conducătorii privind transportul
de tramvaie sau vehiculede mărfuri
care şi persoane
efectuează public de persoane, precum şi cei
transport
care conduc autovehicule cu masa maximă autorizată mai mare de 7,5 tone sau cu gabarite depăşite ori care
transportă produse sau substanţe periculoase trebuie să aibă vârsta minimă de 21 de ani împliniţi.
Conducătorul autovehiculului şi tramvaiului care efectuează transport public de persoane este obligat:
a) să oprească pentru urcarea sau coborârea pasagerilor numai în staţiile semnalizate ca atare, cu
excepţia transportului public de persoane în regim de taxi;
b) să deschidă uşile numai după ce autovehiculul a fost oprit în staţie;
c) să închidă uşile numai după ce pasagerii au coborât ori au urcat;
d) să repună în mişcare autovehiculul sau tramvaiul din staţie după ce a semnalizat intenţia şi s-a
asigurat că poate efectua, în siguranţă, această manevră.
Încărcătura unui autovehicul trebuie să fie aşezată şi, la nevoie, astfel fixată încât:
a) să nu pună în pericol persoane ori să nu cauzeze daune proprietăţii publice sau private;
b) să nu stânjenească vizibilitatea conducătorului sau să pericliteze stabilitatea ori conducerea
vehiculului;

- 27 -
c) să nu fie târâtă, să nu se scurgă ori să nu cadă pe drum;

d) să nu mascheze dispozitivele de semnalizare, catadioptrii şi plăcuţele cu numerele de înmatriculare
sau înregistrare, iar în cazul vehiculelor fără motor, semnalele făcute cu braţele de conducătorul acestora;
e) să nu provoace zgomot care să jeneze conducătorul, participanţii la trafic ori să sperie animalele şi
să nu producă praf sau mirosuri pestilenţiale.
Lanţurile, cablurile, prelatele şi alte accesorii ce servesc la asigurarea sau protecţia încărcăturii trebuie
să o fixeze cât mai bine de vehicul şi să nu constituie, ele însele, un pericol pentru siguranţa circulaţiei.
Încărcătura care constă în materiale sau produse ce se pot împrăştia în timpul mersului trebuie
acoperită cu o prelată.
Când încărcătura constă în obiecte mari ori grele, aceasta trebuie fixată pentru a nu se deplasa, pe
timpul transportului şi a nu depăşi gabaritul vehiculului.
Reguli privind circulaţia autovehiculelor cu mase şi gabarite depăşite
Autovehiculul care, prin construcţie sau datorită încărcăturii transportate, depăşeşte masa şi/sau gabaritul
prevăzute de normele legale, poate circula pe drumul public numai în baza autorizaţiei speciale emise de
administratorul acestuia.
Autovehiculul care depăşeşte masa şi/sau gabaritul trebuie echipat cu următoarele dispozitive
suplimentare de semnalizare:
a) o plăcuţă de identificare reflectorizantă, având fondul alb şi chenarul roşu, montată la partea din
stânga faţă;
b) un marcaj reflectorizant aplicat la partea din spate a autovehiculului sau încărcăturii, cât mai aproape
de marginile laterale, format din benzi alternante albe şi roşii, descendente către exterior, dacă lăţimea
autovehiculului depăşeşte 2,5 m;
c) unul sau mai multe dispozitive speciale de avertizare luminoasă de culoare galbenă, montate astfel
încât lumina emisă de acestea să fie vizibilă din faţă, din spate şi din ambele părţi laterale, precum şi
catadioptrii de culoare galbenă montaţi pe părţile laterale la distanţa de 1,5 m între ei;
d) lumini montate pe părţile laterale extreme ale încărcăturii ori vehiculului care depăşeşte lăţimea de
2,5 m, care trebuie să funcţioneze concomitent cu luminile de poziţie, precum şi un catadioptru.
Pe autostrăzi autovehiculul care, cu sau fără încărcătură, depăşeşte lăţimea de 3,5 m trebuie urmat de
un autovehicul de însoţire. Pe celelalte drumuri publice autovehiculul cu lăţimea între 3,5 m şi 5 m trebuie
însoţit în faţă de un autovehicul, iar cel cu lăţimea mai mare de 5 m, de două autovehicule care să circule unul
în faţă şi celălalt în spate. Autovehiculul de însoţire trebuie să fie echipat cu un dispozitiv special de avertizare
şi să aibă montată, în funcţie de locul ocupat la însoţire, la partea din faţă sau din spate, o plăcuţă de
identificare. Conducătorul autovehiculului cu masa şi/sau gabaritul depăşite, precum şi conducătorii
autovehiculelor de însoţire sunt obligaţi să pună şi să menţină în funcţiune semnalele speciale de avertizare cu
lumină galbenă, pe toată perioada deplasării pe drumul public.
Este interzisă circulaţia autovehiculelor cu mase şi/sau gabarite depăşite:
a) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoare de interzicere, restricţie sau limitare a
accesului acestora, dacă vehiculul sau ansamblul de vehicule atinge ori depăşeşte lăţimea, înălţimea, lungimea
sau masa în sarcină admise;
b) când vizibilitatea este redusă sau partea carosabilă este acoperită cu polei, gheaţă sau zăpadă.
Reguli privind transportul mărfurilor periculoase
Transportul mărfurilor sau produselor periculoase se efectuează numai pe traseele stabilite de
autoritatea competentă şi se comunică poliţiei din localităţile pe raza cărora se derulează transportul.
Mărfurile şi produsele periculoase se transportă numai cu autovehicule special amenajate, purtând
semne distinctive de identificare
Conducătorul şi în condiţiile
trebuie să aibă asupra sastabilite prin normele
documentele legaleprevăzute
de transport în vigoare.de lege şi să cunoască
normele referitoare la transportul şi la manipularea încărcăturii.
În cabina autovehiculului care transportă mărfuri sau produse periculoase pot fi transportate numai
persoanele autorizate.
Dacă din cauza deteriorării ambalajului sau din alte cauze marfa ori produsul periculos se împrăştie pe
drum, conducătorul este obligat să oprească imediat, să ia măsuri de avertizare a celorlalţi conducători care
circulă pe drumul public şi a persoanelor din jur, să semnalizeze pericolul cu mijloacele pe care le are la
îndemână şi să anunţe administratorul drumului sau cea mai apropiată unitate de poliţie.
Se interzice conducătorului de autovehicul care transportă mărfuri sau produse periculoase:
a) să provoace şocuri autovehiculului în mers;
b) să fumeze în timpul mersului ori să aprindă foc la oprire sau staţionare, la o distanţă mai mică de 50
m de autovehicul;
c) să lase autovehiculul şi încărcătura fără supravegherea sa, a însoţitorului ori a unei alte persoane
calificate;

- 28 -
d) să remorcheze un vehicul rămas în pană;

e) să urmeze alte trasee sau să staţioneze în alte locuri decât cele stabilite, precum şi pe partea
carosabilă a drumului pe timp de noapte;
f) să transporte alte încărcături care, prin natura lor, ar putea determina o sporire a pericolului;
g) să permită prezenţa în autovehicul a altor persoane, cu excepţia celuilalt conducător, a însoţitorilor
sau a celor care încarcă ori descarcă mărfurile sau produsele transportate;
h) să intre pe sectoarele de drum pe care îi este interzis accesul;
i) să păstreze în autovehicul rezerve de combustibil în ambalaje care nu sunt special confecţionate în
acest scop.
CAPITOLUL IX
CIRCULAŢIA ÎN TRAFIC INTERNAŢIONAL
Autovehiculele şi remorcile înmatriculate în România pot trece frontiera de stat pe drumurile publice,
dacă îndeplinesc condiţiile cerute pentru a fi admise în circulaţia internaţională, iar conducătorii lor posedă
permis de conducere valabil în condiţiile stabilite prin tratatele la care România este parte sau care este eliberat
de autorităţile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene ori Spaţiului Economic European sau a
cărui valabilitate este recunoscută în aceste state pe bază de reciprocitate.
Autovehiculele şi remorcile înmatriculate în alte state pot trece frontiera de stat şi pot circula pe drumurile
publice din România, dacă îndeplinesc condiţiile tehnice prevăzute în Convenţia asupra circulaţiei rutiere,
încheiată la Viena la 8 noiembrie 1968 şi ratificată de România prin Decretul nr. 318/1980, dar numai pe
perioada cât sunt asigurate pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a prejudiciilor produse prin
accidente de autovehicule.
Pentru a conduce un autovehicul pe teritoriul României, persoanele care sunt titulare ale unui permis de
conducere eliberat într-un stat care nu este membru al Convenţiei asupra circulaţiei rutiere, trebuie să posede
şi permis de conducere internaţional.
Autovehiculele şi remorcile înmatriculate în alte state, deţinute de persoane care au sediul sau domiciliul
în România, pot fi conduse pe drumurile publice pe o perioadă de maximum 90 de zile de la introducerea
acestora în ţară, dacă sunt asigurate pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a pagubelor produse prin
accidente de circulaţie.
Persoanele care şi-au stabilit reşedinţa în România pot să îşi înmatriculeze autovehiculele sau remorcile
la autoritatea competentă din zona de reşedinţă.
Autovehiculele înmatriculate în statele care nu sunt semnatare ale Convenţiei asupra circulaţiei rutiere,
sunt obligate să poarte în partea din spate semnul distinctiv al statului care a efectuat înmatricularea.
Persoanele care domiciliază în alte state, aflate temporar în România, pot conduce autovehicule pe
drumurile publice dacă posedă permis de conducere valabil, conform modelelor stabilite în Convenţia asupra
circulaţiei rutiere, sau a cărui valabilitate este recunoscută pe bază de reciprocitate.
Persoanele cu domiciliul în România care posedă permise de conducere naţionale eliberate de
autorităţile statelor membre ale Convenţiei asupra circulaţiei rutiere au dreptul să conducă autovehicule pe
drumurile publice cel mult 90 de zile de la intrarea lor în ţară.
Persoanele care şi-au stabilit reşedinţa în România pot să îşi preschimbe permisul de conducere obţinut
în alt stat semnatar al Convenţiei asupra circulaţiei rutiere într-unul românesc, la autoritatea competentă din
zona de reşedinţă.
CAPITOLUL X
INSTRUIREA PRACTICA
- 29 -
Pentru a obtine permisul de conducere dupa cum se stie trebuie sa sustineti un examen
care consta in doua probe dupa cum urmeaza :
PROBA TEORETICA pentru care va pregatiti in cadrul scolii de soferi in sala de legislatie
alaturi de profesorul de legislatie si unde trebuie sa rezolvati un chestionar format din 26 de intrebari ,
scopul fiind de a obtine un punctaj cit mai mare .Sunteti declarati admisi la proba teoretica daca ati
obtinut un punctaj in intervalul 21-26 raspunsuri corecte.Aceasta proba se face in sistem computerizat
sistem care da rezultatele examenului in momentul terminarii chestionarului.Cei declarati admisi sunt
programati pentru proba a doua :
PROBA PRACTICA unde trebuie sa va demonstrati aptitudinile si indemanarea in a
conduce un automobil pe drumurile publice.La aceasta proba scopul este de a realiza cit mai PUTINE
PUNCTE deoarece acestea sunt puncte de penalizare .Punctajul maxim de penalizare acceptat pentru
a fi declarat admis si la cea de a doua proba si de a intra in posesia permisului de conducere este de
20 puncte .Toti cei care acumuleaza un punctaj mai mare sunt declarati respinsi si trebuie sa se
reprogrameze pentru examen numai dupa 15 zile si sa reia examenul incepind din nou cu proba teretica.
Toate greselile au alocate un numar de puncte in functie de gravitatea lor iar greseala cu punctajul cel
mai mare se numeste :
PRODUCEREA UNUI ACCIDENT SAU INTERVENTIA POLITISTULUI PENTRU EVITAREA UNUI
ACCIDENT sau altfel spus interventia politistului la dubla comanda (franeaza in locul dvs) sau trage de volan
pentru a evita un obstacol. Aceasta se penalizeaza cu 21 puncte si implica respingerea candidatului.
Pe parcursul probei mai sunt citeva greseli care determina interventia politistului si anume :
1 - NEACORDAREA DE PRIORITATE celorlalte autovehicule care au acest drept sau pietonilor la trecerile
de pietoni
2 - NERESPECTAREA CULORII ROSII A SEMAFORULUI RUTIER
- daca nu observati culoarea rosie a semaforului si patrundeti in intersectie
- daca fortati intrarea in intersectii in momentul schimbarii culorii semaforului din verde in rosu
3 - NERESPECTAREA REGULILOR SPECIFICE LA DEPASIRE
- daca va angajati intr-o depasire in situatii in care legislatia interzice aceasta manevra
( linie continua,indicator Depasirea Interzisa, zone cu vizibilitate redusa ,stinjeniti circulatia din sens opus etc)
- daca va angajati in depasire intr-un mod periculos fara sa semnalizati intentia si fara sa va
asigurati din fata si din spate in oglinda retrovizoare
Depasirea este considerata cea mai periculoasa manevra si produce cele mai grave accidente !
De aceea trebuie sa priviti aceasta manevra cu maxima seriozitate si sa va asigurati ca o faceti

in4 siguranta.
- NERESPECTAREA REGULILOR SPECIFICE LA TRAVERSAREA LA NIVEL CU CALEA FERATA
a) Traversarea de cale ferata CURENTA
Travesarile de cale ferata curenta sunt de doua tipuri :
- PAZITE unde intilnim instalatii care ne semnalizeaza daca putem sau nu traversa
( bariere , semibariere , semafor ) semnalizare care trebuie respectata cu strictete
- NEPAZITE unde intilnim indicatoare specifice si unde avem obligatia de a OPRI fara a depasi
indicatorul si a ne asigura daca se apropie trenul (CU MASINA OPRITA PE LOC )
Mai sunt citeva reguli care se aplica ambelor tipuri de traversari si anume la mai putin de 50 m de
traversare nu avem voie sa facem manevrele voluntare ( depasirea , oprirea-stationarea , mersul
cu spatele , intoarcerea )
b) Traversare de cale ferata industriala unde semnalizarea apropierii unui tren se face de catre un agent
de cale ferata iar la semnalul acestuia suntem obligati sa oprim.
5 - NECUNOASTEREA
Pentru APARATURII
a conduce in siguranta SI COMENZILOR
un autovehicul DEsa
este obligatoriu BORD
cunoasteti absolut toate comenzile si
aparatura de la bord si sa stiti sa le actionati in functie de necesitati.
( aprinderea farurilor ,aprinderea luminilor de ceata ,activarea dezaburirii lunetei ,deblocarea volanului etc)
Necunoasterea oricarei comenzi si actionarea ei de catre politist se penalizeaza cu 21 puncte si respingerea
de la examen si e pacat sa risipiti atita munca pentru un buton . De aceea insistati sa invatati toate comenzile
masinii pentru a fi pregatit sa le folositi in orice conditii de drum (ploaie.ceata,ninsoare etc)
Aceste greseli sunt cele mai grave si trebuie sa invatati se le evitati nu numai in examen ci si mai departe
cind veti fi posesor de permis de conducere.

PROBA
In timpul PRACTICA
examenului care dureaza 30 min trebuie sa va demonstrati aptitudinile si indemanarea in a
- 30 -
conduce un autovehicul in asa fel incit politistul care va examineaza sa se simta in siguranta cu dvs la
volan. Pentru a realiza aceasta dvs trebuie sa stiti doua lucruri :
- CONTROL FOARTE BUN ASUPRA AUTOVEHICULULUI
- sa nu pierdeti in nici un moment controlul masinii,sa stiti sa mentineti corect directia de mers
atit in linie dreapta cit si in curbe , sa stiti sa schimbati la timp si corespunzator treptele de viteza,
sa stiti sa porniti de pe loc lin si la timp ,sa executati opririle lin etc.
- RECUNOASTEREA SI RESPECTAREA SEMNALIZARII RUTIERE IN TRAFIC ,CUNOASTEREA
REGULILOR PRIORITATII
- sa observati in trafic semnalizarea rutiera si s-o respectati (semafoare,indicatoare, marcaje etc)
- sa stiti exact ce aveti de facut cind patrundeti intr-o intersectie
( cum va incadrati corespunzator directiei de deplasare ,daca trebuie sau nu trebuie sa acordati
prioritate de trecere celorlalte autovehicule cu care va intersectati )
- sa reusiti sa anticipati pe cit posibil pericolele in trafic ( traversari neregulamentare, neacordari de
prioritate etc)

NOTIUNI DE INSTRUIRE PRACTICA
Pentru a reusi sa conduceti un autovehicul corect este necesar sa cunoasteti notiuni elementare despre
componentele principale care fac ca masina sa se deplaseze.Toate componentele principale care formeaza
sistemul de propulsie au in interior la postul de conducere un sistem de comanda ( maneta,pedala,buton etc)
cu care sa le putem controla .
Cea mai importanta componenta a sistemului de propulsie a masinii este
MOTORUL
ROL - dezvolta o miscare de rotatie care transmisa la roti face ca masina sa se deplaseze
CONTROL - pedala din dreapta (cea mai mica) PEDALA DE ACCELERATIE ,se actioneaza cu
PICIORUL DREPT la apasare turatia creste,la ridicare turatia scade.
Acest lucru este indicat in interior la bord de un instrument numit TUROMETRU
care masoara si arata turatia motorului in mii de rotatii pe minut.
LIMITE DE TURATII
REGIMUL MINIM DE TURATIE este turatia cea mai mica la care motorul functioneaza corect
de aprox 900 rotatii/min ,mai este cunoscuta sub denumirea de RALANTI
Aceasta se realizeaza in momentul cind motorul este pornit si nu apasam pe pedala de acceleratie.
REGIMUL MAXIM DE TURATIE difera de la un tip de motor la altul si este recomandat sa
nu depaseasca 3000 rotatii/min.
O alta componenta importanta pe linga motor este SISTEMUL DE TRANSMISIE
ROL - transmite miscarea de rotatie generata de motor spre roti
Este formata din mai multe componente dar doua sunt mai importante si care au in interior sistem de
comanda si anume : 1) AMBREIAJUL
2) CUTIA DE VITEZE
1) AMBREIAJUL
ROL – face legatura intre motor si roti prin intermediul cutiei de viteze ( cupleaza sau decupleaza motorul
de roti )
CONTROL -numai cu PICIORUL STANG la apasare se realizeaza decuplarea iar la ridicare se realizeaza
cuplarea
( nu
ex.exista
daca in timpul mersului
tractiune apasam
, iar masina pedala
va rula de ambreiaj
din propria inertie,in acel
pina la moment
oprire) se decupleaza motorul de roti ,
REGULA GENERALA DE CONTROL AL AMBREIAJULUI
APASARE – pedala se apasa pina la podea dintr-o singura miscare rapida si continua
RIDICARE - pedala se ridica pina la punctul in care ambreiajul cupleaza (se pune masina in miscare )care de
obicei se afla la jumatatea cursei pedalei de la podea la punctul superior cu pedala neatinsa , si se mentine in
acea pozitie ! fara a se continua ridicarea pedalei. Daca se continua ridicarea,motorul se opreste .
CIND FOLOSIM AMBREIAJUL

In timpul
pentru deplasarii
a realiza cu autovehiculul
anumite avem :nevoie de aceasta functie de a cupla sau a decupla motorul de roti
manevre si anume

- 31 -
- PORNIREA DE PE LOC este manevra cea mai ‘’delicata’’ a masinii si se controleaza cu ambreiajul .
RIDICAND PEDALA DE AMBREIAJ CUPLAM MOTORUL CARE ARE O ANUMITA TURATIE LA ROTI
CARE AU TURATIA ZERO
- OPRIREA PE LOC se realizeaza apasind pedala de ambreiaj pentru a decupla motorul de roti si a putea
frina pina la oprirea rotilor pe loc Cu alte cuvinte OPRIREA PE LOC SE FACE CU AMBELE PICIOARE
Cu piciorul stang apasam padala de ambreiaj la podea
Cu piciorul drept apasam usor pedala de frana de serviciu (pozitionata in mijloc)
- SCHIMBAREA TREPTELOR DE VITEZA Pentru a putea schimba dintr-o treapta de viteza in alta
este obligatoriu sa apasam pedala de ambreiaj si doar in momentul cind aceasta se afla la podea
se poate actiona maneta schimbatorului treptelor de viteze.
Se mai recomanda apasarea pedalei de ambreiaj la intrarea in curbe foarte strinse in intersectii deoarece
masina rulind din inertie cu viteza redusa in viraje foarte strinse este mai usor de controlat si mai usor de oprit
in situatii de obstacol aparut dupa curba.
2) CUTIA DE VITEZE
ROL – de a face posibila deplasarea si cu viteza foarte redusa si cu viteza mare a automobilului
CONTROL-- maneta schimbatorului treptelor de viteza situata in mijloc in fata scaunelor
Cutiile de viteza au pentru mersul inainte 5 trepte de viteza si una pentru mersul cu spatele
Exista cutii
Fiecare si cude
treapta 4 trepte
viteza pe modelele
este maipentru
conceputa vechi si
a fi6 folosita
trepte intre anumite limite de viteza si anume :
TREAPTA I se foloseste pentru pornirea de pe loc , in intervalul de viteza 0-20 km/h
TREAPTA II se foloseste in intervalul de viteza 20-40 km/h
TREAPTA III se folseste in intervalul de viteza 40-60 km/h
TREAPTA IV se foloseste in intervalul de viteza 60-80 km/h
TREAPTA V se foloseste in intervalul de viteza peste 80km/h
Pentru a introduce corect si la timp in treptele de viteza la maneta schimbatorului treptelor trebuie sa respectam
doua reguli :
1) Maneta se poate deplasa numai pe directii inainte-inapoi ,stanga-dreapta sau combinatii
intre aceste doua directii.Cu alte cuvinte este interzis sa miscam maneta in diagonale sau miscari circulare.
Pe maciulia din capul manetei sunt inscriptionate traseele corecte pe care trebuie sa miscam maneta
2) Identificarea punctului neutru sau pozitia manetei la liber Este o pozitie importanta deoarece
estetraseul
pe un punct de in
corect reper .Cunoscind
oricare treapta depozitiile fiecareiuntrepte
viteza.Este lucrude viteza fata
important de punctul
sa stim mort introducem
daca maneta mai usor
se afla cuplata intr-osi
treapta sau este la liber iar acest lucru se verifica deplasind maneta pe directia stanga-dreapta .Daca maneta
are o cursa mai lunga si are tendinta de a se centra singura inseamna ca este la liber ,daca maneta are o cursa
scurta pe directia stinga-dreapta inseamna ca este cuplata intr-o treapta de viteza.
IMPORTANT Pe timpul deplasarii nu este permis sa ne uitam la maneta in timp ce executam schimbarea
treptelor. Privirea trebuie sa fie tot timpul indreptata inainte spre directia de mers.
SEMNALIZAREA RUTIERA
Tot in timpul examinarii la proba practica se urmareste de catre examinator daca daca in timp ce va deplasati
observati la timp, intelegeti si respectati semnalizarea rutiera intilnita.
siPrin
caresemnalizare rutiera seAceste
trebuie respectate. intelege totalitatea
semnale pot semnalelor intilnite
vizuale,acustice saupeluminoase.
traseu ce va sunt adresate dumneavoasta
Foarte important este faptul ca trebuie sa stiti ordinea in care sa respectati aceste semnale pentru ca exista o
ordine in functie de importanta lor,care trebuie respectata.
Semnalizarea rutiera se imparte in 6 categorii si se respecta in aceasta ordine :
1) Prima categorie si cea mai importanta,care trebuie respectata intotdeauna peste toate celelalte categorii este
SEMNALUL AGENTULUI DE CIRCULATIE
Semnalul politistului de circulatie cind dirijeaza circulatia in intersectii ,cind opreste un autovehicul in trafic
2) SEMNALELE LUMINOASE SI ACUSTICE A AUTOVEHICULELOR CU REGIM PRIORITAR AFLATE IN
MISIUNE
Acestea pot avea semnale luminoase (girofar) de culoare rosie sau albastra
La semnalul de culoare rosie avem obligatia de a OPRI imediat cit mai pe dreapta (POLITIA POMPIERII)
La semnalul de culoare albastra avem obligatia de a acorda prioritate de trecere prin reducerea vitezei si
tragerea pe dreapta sau chiar oprireaSRI,DNA
( AMBULANTA,JANDARMERIA, pe dreapta
etc)daca conditiile de trafic impun acest lucru

- 32 -
3) SEMNALIZAREA TEMPORARA Totalitatea indicatoarelor si marcajelor pe fond GALBEN au caracter

temporar si se instaleaza pe sectoare de drum unde sunt lucrari care impun restrictionari sau devieri a traficului
si modifică regimul normal de desfăşurare a circulaţiei.
4) SEMNALIZAREA LUMINOASA ( SEMAFORUL RUTIER )
5) INDICATOARELE RUTIERE PERMANENTE Toate indicatoarele care sunt montate permanent si anume :
- de reglementare a prioritatii
- triunghiulare ...............................de avertizare
- rotunde cu margine rosie ............de interzicere
- rotunde pe fond albastru .............de obligare
- patrate..........................................de informare
6) MARCAJELE RUTIERE
Marcajele longitudinale
Marcajele transversale
Marcajele de preselectie la intersectii
Marcajele de interzicere
Cind nu exista nici una din aceste semnalizari se respecta regula prioritatii de dreapta.
REGULILE PRIORITATII IN INTERSECTII

A acorda prioritate inseamna a nu stinjeni in deplasare vehiculele sau pietonii care au acest drept fata de noi
si a nu-i obliga sa franeze respectiv sa opreasca sau sa ocoleasca pentru a evita o coliziune.
Intersectiile sunt de doua tipuri :
A) INTERSECTII NEDIRIJATE unde nu exista semnalizare rutiera care sa reglementeze prioritatea si unde
se aplica regula prioritatii de dreapta.
O intersectie o putem traversa in trei directii : la dreapta, la stanga sau inainte si in functie de directia
dorita trebuie sa stim cum trebuie procedat. Avem sau nu prioritate ? Si daca nu avem CUI trebuie sa
acord prioritate ?
In urmatoarele schite vom invata cum trebuie sa procedam in fiecare varianta de directie (dreapta,stanga
inainte),cui trebuie sa acordam prioritate si cind ni se acorda noua prioritate.
VARIANTA 1 INTERSECTIE NEDIRIJATA VIRAJUL LA DREAPTA

In aceasta situatie avem prioritate de trecere
VARIANTA 2 INTERSECTIE NEDIRIJATA DIRECTIA INAINTE
- 33 -
In aceaste situatie trebuie sa acordam prioritate de dreapta vehiculelor ce patrund in intersectie din
partea dreapta. (regula prioritatii de dreapta)
VARIANTA 3 INTERSECTIE NEDIRIJATA VIRAJUL LA STANGA
In aceasta situatie trebuie sa acordam prioritate atit din dreapta cit si vehiculelor ce vin din fata.
Aceste reguli se aplica din orice parte a intersectiei nedirijate ne-am apropia.
B) INTERSECTII DIRIJATE unde exista semnalizare rutiera prin indicatoare care reglementeaza prioritatea
INTRAM IN INTERSECTIE DE PE DRUMUL PRIORITAR
VARIANTA 1 –Suntem pe drumul prioritar si urmeaza sa executam un viraj la dreapta
AVEM PRIORITATE DE TRECERE (NU TREBUIE SA ACORDAM PRIORITATE
NICI UNUI AUTOVEHICUL)

- 34 -
VARIANTA 2 – Suntem pe drumul prioritar si traversam intersectia pe directia inainte

AVEM PRIORITATE DE TRECERE (NU TREBUIE SA ACORDAM PRIORITATE
NICI UNUI AUTOVEHICUL)

VARIANTA 3 - Suntem pe drumul prioritar si facem un viraj la stanga

IN ACEASTA SITUATIE TREBUIE SA ACORDAM PRIORITATE DE TRECERE
AUTOVEHICULELOR CE VIN DIN FATA
INTRAM IN INTERSECTIE DE PE DRUMUL FARA PRIORITATE

VARIANTA 1 – Suntem pe drumul fara prioritate (CEDEAZA TRECEREA) SI FACEM UN VIRAJ LA
DREAPTA : ACORDAM PRIORITATE VEHICULELOR CARE CIRCULA PE DRUMUL PRIORITAR
( DIN STANGA)
VARIANTA 2
– Suntem pe drumul fara prioritate (CEDEAZA TRECEREA) si traversam intersectia
- 35 -
pe directia INAINTE : ACORDAM PRIORITATE CELOR DE PE DRUMUL PRIORITAR (STANGA-

DREAPTA)
VARIANTA 3 - Suntem pe drumul fara prioritate (CEDEAZA TRECEREA) si facem un viraj la

stanga : TREBUIE SA ACORDAM PRIORITATE TUTUROR AUTOVEHICULELOR
( STANGA,DREAPTA,FATA) TRAVERSAM INTERSECTIA ULTIMII !
La intilnirea indicatorului CEDEAZA TRECEREA la apropierea de intersectie acordam prioritate reducind

viteza ,ne asiguram din mers iar daca nu se apropie nici un vehicul putem sa ne continuam deplasarea,
daca se apropie oprim si acordam prioritate de trecere.
La intilnirea indicatorului
trebuie sa respectam aceleasi reguli ca si la CEDEAZA TRECEREA cu mentiunea ca
trebuie sa OPRIM
la limita vizibilitatii si sa ne asiguram din directiile in care trebuie sa acordam prioritate CU
MASINA OPRITA.
In acest tip de intersectie dirijata nu exista „egalitate de sanse” deoarece cei care patrund de pe drumul prioritar
si traverseaza intersectia pe directia inainte vor fi tot timpul primii iar cei care vin de pe drumul fara prioritate si
vireaza la stanga vor fi tot timpul ultimii iar in conditii de trafic intens vor traversa foarte greu intersectia.
De aceea intersectiile intre doua artere importante de circulatie ,cu trafic intens SE SEMAFORIZEAZA.pentru a
acorda sanse egale la traversare.
O regula importanta a prioritatii este ca la un viraj stanga trebuie sa acordam prioritate vehiculelor ce vin din
sens opus indiferent daca suntem in intersectii sau pe drum in aliniament.
oUn alt tipparte

ia intr-o de intersectie pe care
,stanga sau il intilnim
dreapta . Acestintip
trafic este INTERSECTIA
de intersectie COMPLEXA,aceea
este marcata unde drumul
specific cu indicatoare prioritar
aditionale

- 36 -
care arata directia drumului prioritar.

Panourile aditionale reprezinta de fapt schita intesectiei prin care urmeaza sa trecem unde linia groasa
reprezinta drumul prioritar iar linia subtire reprezinta drumul fara prioritate. Daca din partea de jos a panoului
urca linie groasa inseamna ca patrundem in intersectie de pe drumul prioritar fig 1
fig 1

Daca din partea de jos a panoului urca linie subtire inseamna ca patrundem in intersectie de pe drumul fara
prioritate fig 2
fig 2
Acest tip de intersectie are reguli specifice care depind de directia din care ne apropiem de intersectie dupa
cum urmeaza:
VARIANTA 1 DRUM CU PRIORITATE LA STANGA
- 37 -
DIRECTIA : LA STANGA
In aceasta situatie avem prioritate
VARIANTA 2 : DRUM CU PRIORITATE LA STANGA

DIRECTIA : INAINTE
VARIANTA 3 : DRUM CU PRIORITATE LA STANGA

DIRECTIA : LA DREAPTA
Dupa cum se observa indiferent in ce directie traversam intersectia avem prioritate
VARIANTA 4 : DRUM CU PRIORITATE LA DREAPTA

DIRECTIA : LA DREAPTA

- 38 -
VARIANTA 5: DRUM CU PRIORITATE LA DREAPTA

DIRECTIA : INAINTE
In aceasta situatie acordam proiritate de dreapta

autovehiculelor care vin din partea dreapta.
VARIANTA 6: DRUM CU PRIORITATE LA DREAPTA

DIRECTIA LA STANGA
In aceasta situatie acordam proiritate de dreapta

autovehiculelor care vin din partea dreapta.
VARIANTA 7 : DRUM FARA PRIORITATE

DIRECTIA DRUMULUI PRIORITAR DE LA DREAPTA SPRE INAINTE
- 39 -
INDIFERENT IN CE DIRECTIE DORIM SA TRAVERSAM INTERSECTIA TREBUIE SA
ACORDAM PRIORITATE
( Prioritate pentru CELOR
autovehiculele careCARE
vin dinCIRCULA
dreapta si PE
din DRUMUL
fata) PRIORITAR
Fata de autovehiculele care vin din stanga avem prioritate (ne acorda prioritate de dreapta)
VARIANTA 8 DRUM FARA PRIORITATE

DIRECTIA DRUMULUI PRIORITAR DE LA STANGA SPRE INAINTE

- 40 -
IN ACEASTA SITUATIE TREBUIE SA

ACORDAM PRIORITATE TUTUROR AUTOVEHICULELOR CU CARE NE INTERSECTAM
INDIFERENT DE DIRECTIA IN CARE DORIM SA TRAVERSAM INTERSECTIAPrioritate
(prioritate pentru cei care circula pe drumul prioritar din stanga si din fata si prioritate de dreapta
pentru cei care vin din partea dreapta )
Un alt tip de intersectie dirijata intilnita in trafic este INTERSECTIA IN SENS GIRATORIU

- 41 -
Trebuie respectate 2 reguli la apropierea de acest tip de intersectie „

REGULA 1 : insula din interiorul intersectiei de ocoleste intotdeauna numai prin dreapta
REGULA 2 : se acorda prioritate autovehiculelor care circula in interiorul intersectiei adica vin din partea
dreapta . Dupa ce ati patruns in interiorul intersectiei aveti prioritate fata de vehiculele care se vor sa intre.

Curs de Legislatie Rutiera Actualizat

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs de Legislatie Rutiera Actualizat

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7/29/2019 Curs de Legislatie Rutiera Actualizat'

.CURS DE LEGISLATIE RUTIERA

drum naţional european – semnalizat cu panouri de culoare verde;

drum naţional - reprezentat prin borne kilometrice de culoare roşie;

drum judeţean - reprezentat prin borne kilometrice de culoare albastră;

Semnalizarea temporară care modifică regimul normal de desfăşurare a circulaţiei

- pentru dirijarea circulaţiei pietonilor şi bicicliştilor;

Indicatoareleinstalate pe drumurile publice sunt:

CURBA LA DREAPTA CURBA LA STANGA

b) de reglementare, care pot fi:

intersectarea traiectoriei acestora.

Semnalele conducătorilor de vehicule

a) când vehiculul este imobilizat involuntar pe partea carosabilă;

Limitele maxime de viteză în afara localităţilor sunt:

c) pe celelalte categorii de drumuri - 90 km/h.

i) la schimbarea direcţiei de mers prin viraje;

Reguli referitoare la manevre în timpul mersului

Nu are prioritate de trecere:

Obligaţiile conducătorilor de vehicule şi autovehicule

- să aplice pe parbrizul şi pe luneta autovehiculului semnul distinctiv stabilit pentru conducătorii de

a) să oprească, să anunţe imediat poliţia, să nu modifice sau să şteargă urmele accidentului şi să nu

c) să nu fie târâtă, să nu se scurgă ori să nu cadă pe drum;

d) să remorcheze un vehicul rămas în pană;

CIND FOLOSIM AMBREIAJUL

3) SEMNALIZAREA TEMPORARA Totalitatea indicatoarelor si marcajelor pe fond GALBEN au caracter

REGULILE PRIORITATII IN INTERSECTII

VARIANTA 2 INTERSECTIE NEDIRIJATA DIRECTIA INAINTE

VARIANTA 3 INTERSECTIE NEDIRIJATA VIRAJUL LA STANGA

VARIANTA 2 – Suntem pe drumul prioritar si traversam intersectia pe directia inainte

VARIANTA 3 - Suntem pe drumul prioritar si facem un viraj la stanga

INTRAM IN INTERSECTIE DE PE DRUMUL FARA PRIORITATE

pe directia INAINTE : ACORDAM PRIORITATE CELOR DE PE DRUMUL PRIORITAR (STANGA-

VARIANTA 3 - Suntem pe drumul fara prioritate (CEDEAZA TRECEREA) si facem un viraj la

La intilnirea indicatorului CEDEAZA TRECEREA la apropierea de intersectie acordam prioritate reducind

oUn alt tipparte

care arata directia drumului prioritar.

In aceasta situatie avem prioritate

VARIANTA 2 : DRUM CU PRIORITATE LA STANGA

In aceasta situatie avem prioritate

VARIANTA 3 : DRUM CU PRIORITATE LA STANGA

In aceasta situatie avem prioritate

Dupa cum se observa indiferent in ce directie traversam intersectia avem prioritate

VARIANTA 4 : DRUM CU PRIORITATE LA DREAPTA

In aceasta situatie avem prioritate

VARIANTA 5: DRUM CU PRIORITATE LA DREAPTA

In aceasta situatie acordam proiritate de dreapta

VARIANTA 6: DRUM CU PRIORITATE LA DREAPTA

In aceasta situatie acordam proiritate de dreapta

VARIANTA 7 : DRUM FARA PRIORITATE

INDIFERENT IN CE DIRECTIE DORIM SA TRAVERSAM INTERSECTIA TREBUIE SA

VARIANTA 8 DRUM FARA PRIORITATE

IN ACEASTA SITUATIE TREBUIE SA

Trebuie respectate 2 reguli la apropierea de acest tip de intersectie „

S-ar putea să vă placă și