Apele subterane

Apele subterane

Ape subterane definește ansamblul apelor care se află în golurile scoarței pământului, care se formează

sub acțiunea forței gravitaționale a planetei noastre.

O parte din precipitaţiile atmosferice se infiltrează în scoarţa terestră şi umplu golurile şi fisurile rocilor
pînă cînd ating un strat de roci impermeabile. Apele infiltrate formează scurgerea subterană. În urma
scurgerii subterane apa se întoarce din nou în Oceanul Planetar.

Formarea apei subterane

Apele subterane iau naștere din precipitațiile care se înfiltrează în pământ, sau înfiltrațiile de apă din albia
apelor curgătoare și stătătoare (râuri, fluvii, lacuri), această pătrundere a apei prin straturile permeabile va
fi oprită de o rocă impermeabilă care joacă rolul unui canal acest sistem de canale poate să fie supraetajat.

Nivelul sau oglinda apei freatice se poate observa în fântâni fiind un indicator al cantității de apă
subterană (potențialul hidrologic). Frecvent apele subterane se află sub presiune, ceea ce explică formarea
fântânilor arteziene.
Apele subterane, la fel ca cele de la suprafață, curg sub acțiunea forței gravitaționale, însă viteza de
scurgere a apelor subterane este mai redusă, fiind influențată de natura rocii (mărimea granulelor sau
porilor) care joacă și rolul de filtru, poziția apelor fiind schițată pe hărți hidrografice.
Apele subterane ies la suprafață sub formă de izvoare, a căror apă este filtrată și are o concentrație diferită
în minerale.

Formele de ape conţinute în scoarţa terestră

Menţinerea şi circulaţia apei în roci depinde de porozitate, permeabilitate, gradul de tasare şi capacitatea
de absorbţie a rocilor. Apa pătrunde în stratele scoarţei terestre pînă întîlneşte un strat de roci
impermeabil. Rocile permanent saturate cu apă, situate deasupra stratului impermeabil, formează straturi
acvifere sau pînze de apă subterană.

După modul de localizare în scoarţa terestră straturile acvifere sînt divizate în pînze acvifere libere şi
captive.

Pînzele acvifere libere.Straturile acvifere libere, în partea superioară, nu sînt acoperite cu roci
impermeabile. Acestea însă 146 se găsesc la baza lor. Apele libere, neacoperite cu roci impermeabile, sînt
numite ape freatice. Partea superioară a straturilor acvifere permanent saturate cu apă poartă denumirea de
oglinda apelor freatice.Pînzele de ape freatice se alimentează cu precipitaţiile atmosferice, cu apele
provenite din topirea zăpezilor sau prin infiltraţia apei rîurilor.

Pînzele acvifere captive sînt situate între două straturi de roci impermeabile. Ele se alimentează cu apele
atmosferice prin locurile unde lipseşte sau este erodat stratul impermeabil superior.