Sunteți pe pagina 1din 33

RAPORTUL

Comisiei de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor


presupusei răpiri a ex-judecătorului ucrainean Mykola CHAUS.

I. TEMEIUL LEGAL ȘI SCOPUL CREĂRII COMISIEI DE


ANCHETĂ.

Comisia de anchetă a fost constituită de către Parlamentul Republicii


Moldova prin Hotărârea nr.51 din 09 aprilie 2021.
Necesitatea constituirii Comisiei de anchetă ţine de monitorizarea
acţiunilor organelor competente de soluţionarea cazului în scopul identificării
carenţelor și vulnerabilităţilor din legislaţia Republicii Moldova. Audierea si
colaborarea cu instituţiile de stat ale căror competenţe ţin de soluţionarea
situaţiilor precum cazul răpirii cetăţeanului ucrainean M.Chaus a determinat
Comisia de anchetă să vină cu propuneri:

- pentru soluţionarea eficientă și rapidă a cazului, în scopul neadmiterii


încălcării grave ale drepturilor omului, dar și a legislaţiei din domeniul penal
al Republica Moldova;

- pentru modificarea cadrului legal naţional, care ar urma să fie aplicat


în scopul neadmiterii cazurilor analogice.

Crearea Comisiei de anchetă a fost și este necesară pentru identificarea


soluţiilor în scopul asigurării drepturilor tuturor persoanelor aflate pe teritoriul
Republicii Moldova, inclusiv ale celor străine.

II. MEMBRII COMISIEI DE ANCHETA.


În componenţa Comisiei de anchetă au fost incluși 9 deputaţi, astfel:
1. NĂSTASE Vasile-Andrei – Fracţiunea parlamentară "ACUM
PLATFORMA DA" - președintele Comisiei.
1
2. LEBEDINSCHI Adrian – Fracţiunea parlamentară a Partidului
Socialiștilor din Republica Moldova – vice președintele Comisiei.
3. NOVAC Grigore – Fracţiunea parlamentară a Partidului Socialiștilor
din Republica Moldova – secretarul Comisiei.
4. GAGAUZ Fiodor – Fracţiunea parlamentară a Partidului Socialiștilor
din Republica Moldova.
5. NANTOI Oazu – Fracţiunea parlamentară "Partidul Acţiune şi
Solidaritate, Blocul ACUM".
6. JIZDAN Alexandru – Fracţiunea parlamentară a Partidului Democrat
din Moldova.
7. FOTESCU Vadim – Fracţiunea parlamentară "Partidul ŞOR".
8. CEBOTARI Vladimir – Grupul parlamentar "PRO MOLDOVA".
9. REPEŞCIUC Grigore – deputat neafiliat.

Activitatea organizatorică și de secretariat, precum și asistenţa juridică


au fost asigurate de către Secretariatul Parlamentului în persoana
c0nsultantului superior în Comisia securitate naţională, apărare şi ordine
publică - Ana Brașovan și consultantului principal în Direcţia generală juridică
- Viorica Stratiev.

III. SCOPUL COMISIE DE ANCHETĂ.

Scopul Comisiei a fost aprecierea acţiunilor/ inacţiunilor întreprinse la


data de 03.04.2021 și până la ziua întocmirii prezentului raport, în cazul răpirii
ex-judecătorului ucrainean Mykola Chaus de către Serviciul de Informaţii și
Securitate, Ministerul Afacerilor Intern și Poliţia de Frontieră, Ministerul
Afacerilor Externe și Integrării Europene, Serviciul Vamal - autorităţi abilitate
ale statului, care au obligaţia directă de a asigura securitatea statului.

2
IV. OBIECTUL EXAMINĂRII DE CĂTRE COMISIA DE
ANCHETĂ.

În conformitate cu alineatul (4) al art.36 din Regulamentul


Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996 ”Comisia de anchetă nu poate
susţine urmărirea penală efectuată în condiţiile legii de organele de urmărire
penală şi instanţele judecătorești”. În acest context, Comisia de ancheta a avut
drept temei examinarea cazului ex-judecătorului ucrainean, în special prin
prisma executării atribuţiilor de către autorităţile Republicii Moldova în
elucidarea tuturor circumstanţelor răpirii cetăţeanului ucrainean de pe
teritoriul ţării noastre de un grup de persoane organizat care a pătruns
nestingherit în Republica Moldova.
Cazul a fost reflectat foarte intens de presă și spaţiul virtual, prima
ipoteză avansată de mass-media (RISE Moldova) fiind cea a implicării unor
servicii speciale/forţe militare ale statului vecin Ucraina.
Cazul răpirii ex-judecătorului Mykola Chaus, este unul ce se află în proces
de examinare și de soluţionare de către organele de drept, lucru care a obligat
și responsabilizat Comisia de anchetă să examineze foarte atent detaliile
acestuia și a nu avansa concluzii arbitrare. Cu toate acestea, Comisia de anchetă
a luat o atitudine echidistantă în vederea examinării temeinice a cazului Chaus.
Activitatea Comisiei de anchetă s-a suprapus, timp de circa două luni de zile,
pe activitatea instituţiilor de drept și a anchetei penale iniţiate de acestea, fiind
vorba de un caz în derulare, ceea ce a constituit o particularitate mai rar
întâlnită a unor Comisii similare.

V. ȘEDINȚELE COMISIEI DE ANCHETĂ. INSTITUȚIILE


ȘI PERSOANELE FIZICE AUDIATE.
În perioada celor 60 de zile premergătoare prezentării Raportului,
Comisia a desfășurat 11 ședinţe de audieri, consemnate în procese verbale,
unde au fost audiaţi:

3
- dl Dumitru Socolan - Secretarul general al Ministerului Afacerilor
Externe și Integrării Europene (în continuare -MAEIE)
- dl Alexandr Esaulenco - Directorul Serviciului de Informaţii și
Securitate (în continuare - SIS)
- dl Radu Frija - Serviciului de Informaţii și Securitate
- dl Vitalie Ojog - Serviciului de Informaţii și Securitate
- dl Sergiu Miţelescu - Serviciului de Informaţii și Securitate
- dl Pavel Voicu - Ministrul afacerilor interne
- dl Alexandru Bejan - IGP al MAI
- dl Alexandru Ciobănaș - IGP al MAI
- dl Ion Mamaligă - Șef al Serviciului Protecţie Internă și Anticorupţie al
MAI ( în continuare – SPIA)
- dl Liviu Oboroc - Directorul Instituţiei publice ”Serviciul Naţional Unic
pentru Apelurile de Urgenţă 112” (în continuare – Serviciul 112)
- dl Petru Corduneanu, Șef interimar al Inspectoratului Poliţiei de
Frontieră;
- dl Valentin Fiodorov - Inspectoratului Poliţiei de Frontieră,
- dl Valeriu Lungu - Inspectoratului Poliţiei de Frontieră,
- dl Sergiu Burduja - Director al Serviciului Vamal
- dl Eduard Raducanu – Directorul Centrul Naţional pentru Protecţia
Datelor cu Caracter Personal
- dl Zmuncilă Vladimir- Agenţia Servicii Publice
- dl Stelian Gorincioi- Agenţia Servicii Publice
-dl Andrian Creţu- Biroul Migraţie și Azil | Ministerul Afacerilor Interne
- dl Denis Duminică Serviciul Pază și Protecţie de Stat.
- dl Radu Prodan -Serviciul Pază și Protecţie de Stat.

În cadrul acestor ședinţe au fost audiate și persoane fizice:

- Dna Svitlana Chaus – Soţia dlui Mykola Chaus


- dl Iulian Balan - avocatul domnului M. Chaus

4
- dl Alexei Chirilicenco - Paza de corp
- dl Dinu Ţurcanu - Paza de corp
- dl Vladimir Thoric -Jurnalistul Rise.md
- dl Mihail Labutin, om de afaceri ucrainean care a obţinut azil în
România după ce a fost urmărit pe teritoriul ţării noastre de către serviciile
speciale ucrainene.
- dl Rostislav Craveţ- Avocatul ucrainean
- dl Alexandr Vișnevîi - Avocatul ucrainean
- dl Mihail Zabrodski Deputat în Rada Supremă a Ucrainei
- dl Mariana Bezugla -Deputat în Rada Supremă a Ucrainei.

Considerăm important să menţionăm că la audierile Comisiei de anchetă


a fost invitată (de 5 ori) Președinţia Republicii Moldova. Cu regret,
reprezentanţii Președinţiei nu s-au prezentat la Comisie, găsind de fiecare dată
scuze discutabile. Ultima dată, ora și ziua prezenţei la ședinţa Comisiei au fost
desemnate chiar de angajaţii instituţiei prezidenţiale, dar, cu regret, absenţa a
fost una inexplicabilă.

Nu a răspuns invitaţiei Comisie de anchetă nici Ambasada Ucrainei în


Republica Moldova.

VI. CADRUL LEGAL ÎN BAZA CĂRUIA ȘI-A DESFĂSURAT


ACTIVITATEA COMISIA DE ANCHETĂ.
În activitatea sa Comisia de anchetă s-a ghidat de următoarele acte
normative naţionale și internaţionale, și anume:

1. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994.


2. Convenţia de la Viena din 18 aprilie 1961 cu privire la relaţiile
diplomatice.
3. Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniștri
al Ucrainei privind controlul în comun al persoanelor, mijloacelor de transport,

5
mărfurilor şi obiectelor în punctele comune de trecere a frontierei de stat
moldo-ucrainene din 06.10.2017.
4. Acordul dintre părţile Convenţiei privind cooperarea poliţienească în
Europa de Sud-Est privind schimbul automatizat de date ADN, date
dactiloscopice şi date de înregistrare a autovehiculelor. Viena, 13 septembrie
2018.
5. Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996.
6. Legea cu privire la statutul misiunilor diplomatice ale statelor străine
în Republica Moldova nr.1134/1992.
7. Legea nr.753/1999 privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al
Republicii Moldova.
8.Codul vamal al Republicii Moldova nr. 1149 din 20.07.2000.
9. Legea nr. 170/2007 privind statutul ofiţerului de informaţii şi
securitate.
10. Legea nr.134/2008 cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază de
Stat.
11. Hotărîrea Parlamentului nr.153/2011 pentru aprobarea Strategiei
securităţii naţionale a Republicii Moldova.
12. Legea nr.215/2011cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova.
13. Legea nr.283/2011 cu privire la Poliţia de Frontieră.
14. Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii.
15. Hotărîrea Guvernului pentru implementarea Legii nr.215 din 4
noiembrie 2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova
nr.297/2017.

VII. LISTA ACTELOR / INFORMAȚIILOR EXAMINATE ÎN


CADRUL ȘEDINȚELOR COMISIEI DE ANCHETĂ.

În aceeași perioadă Comisia de anchetă a adresat autorităţilor de resort


în jur de 80 de adresări și interpelări, practic același număr de acte a primit
drept răspunsuri de la autorităţi. În mare parte corespondenţa a avut loc intre
6
Comisia de anchetă și Ministerul Afacerilor Interne și Poliţia de frontieră,
Serviciul de Informaţii și Securitate, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării
Europene.

Avînd în vedere caracterul cazului Chaus, actorilor implicaţi, precum și


faptul că ancheta penală este în desfășurare, multe acte poartă caracter secret,
iar Comisia va prezenta informaţiile în limita cadrului legal permisiv pentru a
nu prejudicia ancheta penală.

Ţinem să menţionăm că un aport important în examinarea cazului Chaus


au fost și informaţiile stocate din spaţiul mediatic și reţeaua informaţională
Internet. Vom evidenţia în special www.rise.md, www.slidstvo.info, postările
în reţelele sociale ale dlui Vladimir Ariev, deputat în Rada Supremă a Ucrainei
și canalul Telegram.

În realizarea scopului și sarcinilor propuse, Comisia a supus examinării


următoarele acte:

1. Documente și înregistrări audio din data de 03.04.2021 prezentate de


către Instituţia publică ”Serviciul Naţional Unic pentru Apelurile de Urgenţă
112” .
2. Procuratura Republicii Moldova nr. 7.1-16/17-866 din 10.03.2017.
3. Aparatul Președintelui Republicii Moldova nr.06/5-01-38 din
15.03.2017.
4. Biroul migraţiune și azil nr.5/4-0774 din 03.04.2017.
5. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene nr.DB/3-
220.1/6549 din 27.07.2020 (scrisoare către Ministerul Justiţiei).
6. Ministerul Justiţiei nr.07/5503 din 29.07.2020.
7. Procuratura Republicii Moldova nr.7.1-16-17-2126 din 31.07.2020
(răspuns către MAEIE).
8. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene nr.DB/3-
022/2433 din 16.03.2021.

7
9. Procuratura Republicii Moldova nr.5/1-16/17-901 din 22.03.2021
(răspuns către MAEIE).
10. Aparatul Președintelui Republicii Moldova nr.07-67r din
06.04.2021 (restricţionat).
11. Aparatul Președintelui Republicii Moldova nr.07-68r din
06.04.2021 (restricţionat).
12. Aparatul Președintelui Republicii Moldova nr.07-69r din
06.04.2021 (restricţionat).
13. Aparatul Președintelui Republicii Moldova nr.07-70r din
06.04.2021 (restricţionat).
14. Aparatul Președintelui Republicii Moldova nr.07-71r din
06.04.2021 (restricţionat).
15. Procuratura Republicii Moldova nr.1-1d/21-2267 din 09.04.2021
(răspuns către MAEIE).
16. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene
nr.PD/109/3388 din 09.04.2021.
17. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene nr.DB/3-
220.1/3398 din 09.04.2021.
18. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene nr.DB/3-
220.1/3517 din 14.04.2021.
19. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene nr.DB/3-
220.1/4498 din 14.04.2021.
20. Ministerul Afacerilor Interne nr.34/11/304r din 14.05.2021
(restricţionat).
21. Procuratura Republicii Moldova nr.17-6d/21-2448 din 16.04.2021
(răspuns către PCCOCS).
22. Inspectoratul Naţional de Investigaţii nr.34/18/1-4696 din
19.04.2021.
23. Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate și Cauze
Speciale nr.278/21-3320 din 21.04.2021 (răspuns către MAEIE).

8
24. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene nr.DB-
3/220.1/3863 din 23.04.2021 (răspuns către Procuratura Generală).
25. Ambasada Republicii Moldova în Ucraina nr.UKR/220.1/582 din
23.04.2021.
26. Serviciul Vamal nr.67-r din 23.04.2021 (restricţionat).
27. Serviciul de Informaţii și Securitate nr.24/1485r din 26.04.2021
(restricţionat).
28. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene nr.DB-
3/220.1/61r din 26.04.2021 (restricţionat).
29. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră nr.35/7-4-234r din
27.04.2021 (restricţionat).
30. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene nr.DB/3-
220.1/6549 din 27.04.2021.
31. Ministerul Afacerilor Interne nr.34/11-276r din 28.04.2021
(restricţionat).
32. Aparatul Președintelui Republicii Moldova nr.07-90r din
05.05.2021 (restricţionat).
33. Ministerul Afacerilor Interne nr.4/1-150r din 06.05.2021
(restricţionat).
34. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene nr.DB-
3/220.1/4428 din 12.05.2021.
35. Administraţia Serviciului de Stat al Poliţiei de Frontieră din
Ucraina nr.142-11058/0/6-21 din 07.05.2021 (răspuns către IGPF).
36. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră nr.35/1-2-2499 din
11.05.2021.
37. Inspectoratul General al Poliţiei nr.35/11-2574 din 13.05.2021.
38. Ministerul Afacerilor Interne nr.34/11-1902 din 13.05.2021.
39. Biroul Migraţiune și Azil nr.5/1-28r din 13.05.2021 (restricţionat).
40. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene nr.DB-
3/220.1/4498 din 14.05.2021.

9
41. Serviciul de Informaţii și Securitate nr.18/565 din 14.05.2021.
42. Ministerul Afacerilor Interne nr.34/11/304r din 14.05.2021
(restricţionat).
43. Ministerul Afacerilor Interne nr.34/11-1902 din 16.05.2021.
44. Aparatul Președintelui Republicii Moldova nr.2/2-05-37 din
17.05.2021.
45. Ministerul Afacerilor Interne nr.35/7-4-2615 din 17.05.2021.
46. Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării nr.10-05/11r din
18.05.2021 (restricţionat).
47. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene nr.DI/2/290-
4642 din 18.05.2021.
48. ÎCS OP Argus-S SRL nr.35 din 18.05.2021.
49. Procuratura Republicii Moldova nr.278/21-5860 din 20.05.2021.
50. Agenţia Servicii Publice nr.01/4511 din 20.05.2021.
51. Serviciul de Informaţii și Securitate nr.24/878 din 21.05.2021.
52. Serviciul de Informaţii și Securitate nr.12/1895r din 21.05.2021
(restricţionat).
53. Serviciul de Informaţii și Securitate nr.12/1917s din 24.05.2021
(secret).
54. Agenţia Servicii Publice nr.01/4676 din 26.05.2021.
55. Serviciul de Informaţii și Securitate nr.24/1794r din 27.05.2021
(restricţionat).
56. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră nr.35/1-329r din
28.05.2021 (restricţionat).
57. Ministerul Afacerilor Interne nr.44/30-2507 din 28.05.2021.
58. Serviciul Vamal nr.28/11-7405 din 28.05.2021.
59. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră nr.35/1-3078 din
04.06.2021.
60. Copiile înscrisurilor personale ale cet.Chaus.
61. Informaţii și înregistrări video din spaţiul public și mass media.

10
VIII. OBIECTUL EXAMINĂRII DE CĂTRE COMISIA DE
ANCHETĂ.

Detașându-se de persoana controversată a ex-judecătorului M.Chaus,


Comisia de anchetă de la bun început a stabilit că examinarea cazului Chaus va
avea loc pe cîteva paliere:

- cauzele infracţiunii și cum a fost posibil ca răpirea unei persoane să


aibă loc în plină zi, în centrul capitalei, de către un grup de persoane care s-au
dovedit a fi cetăţenii statului vecin Ucraina;
- dacă această răpire a fost planificată și dacă a avut loc cu aprobarea
tacită sau complicitatea autorităţilor, inclusiv ale celor de drept din Republica
Moldova;
- măsurile întreprinse de către autorităţile/instituţiile de drept din
Republica Moldova în prevenirea și elucidarea circumstanţelor răpirii
cetăţeanului ucrainean;
- carenţele în legislaţie ce au creat condiţii favorabile răpirii.

1. Informații generale privind modalitatea de sosire a cet.


Chaus în Republica Moldova și legalitatea aflării acestuia pe
teritoriul republicii.
În urma audierilor desfășurate, Comisia de anchetă a intrat în posesia
mai multor informaţii, unele dintre ele contradictorii. Astfel, sosirea
cetăţeanului Mykola Chaus în Republica Moldova a fost acoperită de factorul
politic din 2016. Deși susţine că a intrat benevol, cu un taxi comandat de la
Odessa, care l-a adus la Chișinău prin Transnistria, fără a trece controlul legal
al frontierei de stat, există probe că acesta a fost adus cu un avion charter cu
pașaportul unei altei persoane. Din informaţiile prezentate de către avocatul
acestuia, dl Iulian Balan, cetăţeanul M. Chaus a sosit în Republica Moldova la
sfârșitul anului 2016, fiind suspus presiunilor de către NABU ( Biroul
Anticorupţie al Ucrainei) în legătura cu activitatea profesională ce o desfășura,
11
dat în căutare internaţională de către autorităţile din Ucraina, de teama că nu
va avea parte de o justiţie echitabilă în ţara sa și pericolul pentru propria viaţă.
Cu toate acestea, începând cu 28.02.2017 se atestă primele date oficiale privind
aflarea pe teritoriul Republicii Moldova a cetăţeanului Chaus și anume în
Registrul de evidenţă a sesizărilor. Faptul traversării ilegale a frontierei de stat,
eludând controlul de frontieră, de către M.Chaus în Republica Moldova a fost
consemnat de către IP Buicani mun.Chișinău, deși conform declaraţiei ex-
judecătorului acesta a fost debarcat pe bulevardul Dacia din capitală.

Ţinem să informăm că la 06.03.2017 în adresa Procuraturii Generale a


Republicii Moldova a parvenit demersul autorităţilor competente ale Ucrainei
privind extrădarea cetăţeanului ucrainean Chaus Mykola născut la 13.12.1966,
în scopul tragerii la răspundere penală pentru comiterea infracţiuni prevăzute
de art.368 alin. (4) din Codul penal al Ucrainei - pretinderea şi primirea de
către o persoană publică a unor bunuri ce nu i se cuvin, pentru îndeplinirea
unei acţiuni în exercitarea funcţiei, săvârșită în proporţii deosebit de mari, care
prevede ca pedeapsă maximă privaţiune de libertate pe un termen de până la
12 ani.

La data de 16.08.2016, Chaus Mykola a fost anunţat în căutare de către


organele de drept ale Ucrainei.

Prin încheierea judecătoriei raionului Solomeansc, orașul Kiev, din


18.01.2017, în privinţa numitului a fost aplicată măsura de reprimare - arestul.

In fapt, Chaus Mykola, este învinuit de către autorităţile ucrainene,


precum că activând în calitate de judecător la judecătoria raionului Dneprovsc
orașul Kiev, în perioada martie - august 2016, a pretins şi primit de la Polişciuc
A.A. mijloace bănești în valoare de 150000 dolari SUA, pentru luarea unei
decizii în cadrul dosarului penal de învinuire a cet. Sasevici S.A.

Acţiunile incriminate de autorităţile Ucrainei lui Chaus Nicolae, conform


legislaţiei penale a Republicii Moldova corespund art.324 alin. (3) literele a) şi
b) din Codul Penal - coruperea pasivă, adică pretinderea şi primirea de către o
12
persoană cu demnitate publică a unor bunuri ce nu i se cuvin, pentru
îndeplinirea unei acţiuni în exercitarea funcţiei, săvârșită în proporţii deosebit
de mari, infracţiune ce se pedepsește cu închisoare de la 7 la 15 ani.

La 15.03.2017, Procurorul General a înaintat demersul privind


extrădarea lui Chaus Mikolay, proces ce este pendinte în Judecătoria
municipiului Chişinău, sediul Buiucani (motivul nesoluţionării fiind depunerea
de către Chaus a cererii privind acordarea azilului politic), următoarea ședinţă
fiind stabilită pe 07.08.2020 (şedinţa din 31.01.2020 a fost amânată din
motivul că, avocatul cet. M.Chauş a contestat cu apel la Curtea de Apel
Chișinău, hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 11.10.2019,
privind respingerea cererii depuse de către M.Chaus cu privire la anularea
refuzului de acordare a azilului politic, şedinţa din 20.03.2020 a fost amânată
din motivul neexaminării apelului depus de către avocatul precum și reieșind
din prevederile Dispoziţia nr. l din 18.03.2020 a Comisiei pentru Situaţii
Excepţionale a Republicii Moldova, emisă drept urmare la faptul că, prin
Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.55 din 17.03.2020 a fost
declarat regimul stării de urgenta pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe
perioada 17 martie-15 mai 2020, ca urmare a situaţiei epidemiologice cauzate
de coronavirusul de tip nou, iar şedinţa din 12.06.2020 a fost amânată din
motivul neexaminării apelului depus de către avocatul cet. M.Chaus).

E de menţionat că, la 05.10.2017, în cadrul ședinţei Comisiei pentru


problemele cetăţeniei și acordării de azil politic de pe lângă Aparatul
Preşedintelui Republicii Moldova, ca urmare a examinării cererii lui Chaus
Mykola privind acordarea azilului politic, s-a decis asupra respingerii acesteia.

Ulterior, la 25.10.2017, refuzul în acordarea azilului politic a fost atacat


de către M.Chaus în instanţa de contencios administrativ (Judecătoria
Chișinău, sediul Centru), iar la 11.10.2019 prin hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, a fost respinsă cererea depusă de către Mykola Chaus
cu privire la anularea refuzului de acordare a azilului politic.

13
Astfel, la 06.11.2019, avocatul domnului M.Chaus a contestat cu apel
hotărârea din 11.10.2019 la Curtea de Apel Chișinău.

Concluzionând cele relatate mai sus, Chaus Mykola, a ajuns ilegal pe


teritoriul Republicii Moldova în anul 2016 cu scopul de eschivare de la
răspunderea penală în Ucraina pentru o presupusă luare de mită în sumă de
150.000 dolari SUA. Conform informaţiilor parvenite la Comisie din partea
avocaţilor, ex-judecătorul este prezentat drept o jertfă a unor intrigi politico-
juridice din Ucraina, iar episodul cu luarea de mită de 150 de mii de dolari într-
un caz subţire, cu îngroparea acestora în propria curte ar fi fost o înscenare.
Conform unor studii, mita luată de judecători în acea perioadă era de la 2000
la 10000 de dolari, cifra incriminată fiind astfel una absolut exagerată.

Începând cu 14 noiembrie 2016 Chaus se află în căutare internaţională.


La începutul anului 2017 acesta a fost reţinut în mun. Chișinău după ce s-a
predat poliţiei. Ulterior, dosarul a fost preluat de Procuratura Anticorupţie care
avea în procedură cererea comisiei rogatorii pentru identificarea și reţinerea
ex-judecătorului. La 28 februarie 2017, la Aparatul Președintelui RM a fost
depusă și înregistrată cererea 06/5-324 cu privire la acordarea azilului politic
cetăţeanului Ucrainei Mykola Chaus însă solicitarea a fost respinsă la 12
octombrie 2017. Ulterior, la 25 octombrie 2017 ex-judecătorul ucrainean a
iniţiat o cauză civilă împotriva Președintelui RM în care solicita anularea
refuzului în acordarea azilului politic. Până la momentul răpirii o decizie finală
pe caz nu a fost luată, iar la ora redactării Raportului, CSJ a anunţat ridicarea
excepţiei de neconstituţionalitate la CC privind mai multe prevederi ale
Codului administrativ. Astfel, reieșind din profilul lui Chaus Mykola, ex-
judecător, învinuit de autorităţile ucrainene pentru infracţiune de corupţie,
autorităţile/instituţiile de drept ale Republicii Moldova – conform declaraţiilor
făcute la audieri, sub proprie răspundere, - nu îl aveau în vizor ca persoană de
interes investigativ și nu a constituit obiect de investigaţie, nu a fost intentat
niciun dosar special și nu au fost efectuate măsuri speciale de investigaţie în
raport cu această persoană.
14
2. Informații privind crima ce a avut loc la 03.04.2021
La etapa iniţială au fost cîteva versiuni privind cazul din 03.04.2021:
1 -pe termen scurt – reţinerea cetăţeanului ucrainean de către instituţiile
statului – dar timp de 2o min această versiune a fost eliminată; 2- înscenarea
răpirii proprii de către însuși Chaus; 3 - răpirea de către serviciile speciale din
Ucraina; 4 - răpirea de către persoanele care l-au ajutat să ajungă în Republica
Moldova; 5- răpirea de către infractori cu scop de șantaj.
Astfel, analizând toate ipotezele, pe cazul cetăţeanului Chaus, răpit în
data de 03 aprilie 2021, a fost pornită o cauza penală de către organul de
urmărire penală al IGP în temeiul bănuielii rezonabile de comitere a
infracţiunii prevăzute de alin.(2) lit. b), e) art.164 ”Răpirea unei persoane” din
Codul penal al Republicii Moldova.
În cadrul urmăririi penale s-a stabilit că un grup pe persoane, la
03.04.2021, aproximativ la ora 12.10, aflîndu-se pe str. N.Testimiţeanu 24/5,
mun. Chișinău, dând-și seama de caracterul prejudiciabil al acţiunilor sale,
prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea acestora, având
scopul săvârșirii răpirii persoanei, aplicând violenţa, manifestată prin aplicarea
loviturilor peste diferite părţi ale corpului, i-au capturat și răpit pe cetăţeanul
ucrainean Mykola Chaus, în prezenţa fiului minor, și pe agentul său de pază
Chirilicenco Alexei, ultimul fiind deposedat de telefonul mobil model Iphone
11 și de arma de foc de model CZ P10 cu 14 cartușe. Au fost forţaţi să intre în
microbuzul de marca Ford Transit cu numărul de înmatriculare CR AS 927, au
fost imobilizaţi cu banda adezivă, apoi au fost transportaţi pe o stradelă
alăturată străzii Trandafirilor din mun. Chișinău, microbuzul cu cetăţeanul
Chirilicenco imobilizat în interior a fost abandonat, iar Chaus Mykola a fost
transferat forţat în automobilul de model Mercedes E 240 cu numerele de
înmatriculare WSS 885 cu care a fost transportat într-o direcţie necunoscută,
la acel moment, de către organul de urmărire penală. Informaţia dată a fost
transmisă imediat în toate direcţiile regionale și a fost înștiinţat întreg efectivul
Poliţiei de frontieră. La -3.04.2021, ora 21.49 în cadrul IGPF, prin intermediul

15
poștei electronice, de la IP Centru al IGP MAI a parvenit a treia orientare cu
privire la reţinerea automobilului de model Renault Megane de culoare
albastră cu numărul de înmatriculare SSO 323, al doilea automobil Toyota
Corolla culoare albă cu numerele UGH 534. Informaţia dată a fost remisă în
direcţiile regionale și orientat întreg efectivul. La toate aceste puncte de trecere
a frontierei a fost remisă informaţia dată, și a fost orientat întreg efectivul
poliţiei de frontieră. În baza ordonanţei a DGUP a IGP al MAI a fost instituit
consemnul la frontieră în privinţa cetăţeanului Chaus Mykola Alexei, a. n.
13.12.1966 în privinţa mijloacelor de transport consemne la frontiera de stat a
Republicii Moldova. Conform informaţiilor apărute în presă, s-a presupus că
cetăţeanul M. Chaus a trecut frontiera de stat în automobil Toyota Rav 4, de
culoare neagră, cu numere diplomatice aparţinând Ambasadei Ucrainei în
Republica Moldova prin punctul de trecere Otaci-Moghileov-Podolsk la ora
15.40, la bord fiind doar șoferul, dl Smetaniuk, la acel moment atașat militar al
ambasadei Ucrainei în RM.

3. Referitor la persoanele implicate în răpirea cetățeanului


Chaus.
- În presă au circulat numele a 5 persoane, cetăţeni ai Ucrainei, care ar fi
implicaţi în răpirea cetăţeanului Chaus, însă datorită investigaţiilor operative
ale MAI s-a constatat că au fost de fapt 10 persoane, una dintre ele a fost ultima
dată în 2012 în Republica Moldova, apoi a revenit în 2021, celelalte au intrat
câte 2 pe teritoriul Republicii Moldova prin vama Otaci, 2 persoane prin
segmentul transnistrean, de pe 23 până pe 30 aprilie. Au fost stabilite toate
circumstanţele aflării acestora pe teritoriul Republicii Moldova - unde au fost
cazaţi, automobilele închiriate, numerele de telefoane utilizate. Organele de
drept a Republicii Moldova au reţinut 2 persoane, cetăţeni ai Republicii
Moldova, care au acordat ajutor persoanelor care au efectuat răpirea. Aceștia
au dat declaraţii cu privire la implicarea serviciilor speciale ale unui stat străin
(Ucraina) în răpirea lui Chaus.

16
- Dacă e să excludem mediatizarea cazului controversatului ex-judecător
M.Chaus autorităţile de drept au recunoscut că cazul Chaus urma să fie
examinat în mod ordinar, or acţiuni de răpire au loc frecvent în Republica
Moldova. Atenţia insistentă asupra acestui caz a luat amploare datorită faptului
că în această acţiune au fost implicate servicii secrete străine, care cu o
deosebită nonșalanţă au intrat pe teritoriul RM, cazându-se chiar și în preajma
unor instituţii de drept (de exemplu, vis-a-vis de sediul municipal al SIS) un
timp îndelungat au organizat nestingherit toate acţiunile ce au dus direct la
răpirea cetăţeanului Chaus.
- În lumina evenimentelor politice petrecute în ambele state, despre care
se discută în spaţiul public ucrainean, (aici avem în vedere venirea lui
Volodimyr Zelenski la conducerea Ucrainei a oponentului politic al ex-
președintelui dl Poroșenko, care are interes direct în atragerea la răspundere a
ex președintelui Ucrainei precum și a aliaţilor săi, printre care se regăsește și
ex-judecătorul ucrainean), cazul Chaus a căpătat o actualitate stringentă, acest
fapt a readus pe agenda autorităţilor Ucrainei și Republicii Moldova
posibilitatea extrădării acestuia.
- Decizia instanţei de judecată din 21.03.2021 prin care s-a refuzat
măsura de asigurare și s-a amânat ședinţa privind acordarea azilului politic
cetăţeanului Chaus a fost interpretată eronat de către mass media, inclusiv de
către mass media ucraineană, iar acest fapt a fost înţeles de autorităţile
ucrainene că există riscul ca cetăţeanul Chaus să părăsească teritoriul
Republicii Moldova. Conform informaţiilor oferite de către reprezentanţii
MAI, astfel de acţiuni pot fi realizate doar cu pregătiri speciale, cu implicarea
persoanelor profesioniste și doar cu permisiunea sau complicitatea
autorităţilor naţionale. În spaţiul public au apărut informaţii că aceste acţiuni
au fost desfășurate cu permisiunea Președinţiei Republicii Moldova sub
paravanul direct al SIS.

17
4.Conlucrarea autorităților/instituțiilor de drept naționale pe
cazul Chaus.
Atât reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne și Poliţiei de
Frontieră, Serviciului Vamal cît și reprezentanţii Serviciului de Informaţii și
Securitate, recunosc la unison, că în cazul răpirii cetăţeanului ucrainean Chaus
toate autorităţile au acţionat în conformitate cu cadrul legal existent și în limita
atribuţiilor de serviciu prevăzute de lege. Ţinând cont de stringenta situaţie
creată măsurile au fost întreprinse corect, conlucrarea a fost atât oficială cît și
neoficială, ţinând cont de colaborarea profesională și colegială pe cazuri
similare. Cu toate acestea, Comisia notează faptul că anume lipsa unei
coordonări depline și a unui centru unic de comandă, a dus la posibilitatea
transferului lui Chaus pe teritoriul Ucrainei.
Comisia de anchetă a intrat în posesia unor informaţii cu caracter
restricţionat și poate confirma că acţiunile au fost corecte atâta timp cît ele au
fost desfășurate în conformitate cu instrucţiunile și actele interne existente la
ora actuală, de care se conduc autorităţile.
Ţinem să informăm că Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul de
Informaţii și Securitate au prezentat Comisiei de anchetă Rapoartele privind
rezultatele anchetei interne pe cazul Chaus.

5. Conlucrarea Comisiei de anchetă cu autoritățile/instituțiile


de stat și de drept naționale. Conlucrarea și comunicarea cu
autoritățile ucrainene pe cazul Chaus.
- Cu regret, Comisia de anchetă a depistat lipsa de conlucrare a
autorităților ucrainene și tărăgănarea procesului de soluționare a cazului
Chaus. Acest fapt a fost confirmat și de către Ministerul Afacerilor Interne și
Serviciul de Informaţii și Securitate. Aici vom menţiona lipsa de colaborare pe
filiera parlamentară și pe cea a relaţiilor externe.
Intenţia deschisă a Republicii Moldova de a soluţiona cazul Chaus o
putem considera ignorată, întrucât toate adresările și interpelările Comisiei de

18
anchetă adresate Radei Supreme a Ucrainei au rămas fără răspuns. Întrebările
către partea ucraineană au fost formulate corect și obiectiv, iar răspunsurile
aveau să faciliteze clarificarea situaţie și întreprinderea unor măsuri
corespunzătoare în viitor. În scopul elucidării unor circumstanţe aferente
cazului, Comisia de anchetă a formulat întrebările de mai jos către colegii
ucraineni, dar nici la această oră nu există răspunsurile mult așteptate:
1. Existau anumite informaţii privind desfășurarea unei operaţiuni
speciale de către autorităţile ucrainene în raport cu cetăţeanul M. Chaus până
la răpirea acestuia la data de 03.04.2021, așa cum notifică presa ucraineană?
2. Au intentat organele de drept ucrainene o cauză penală pe cazul
răpirii cetăţeanului M. Chaus?
3. Conform investigaţiilor portalului www.rise.md și
www.slidstvo.info, în răpirea ex-judecătorului M. Chaus ar fi implicate
persoane cu cetăţenie ucraineană care ar avea atribuţii directe în cadrul
organelor de stat și de forţă ale Ucrainei, lucru confirmat de organele de drept
ale Republicii Moldova. Ce cunoaște partea ucraineană despre aceștia?
4. Este posibil ca operaţiunea de răpire să fi fost desfășurată cu
implicarea unor instituţii de forţă ucrainene?
5. Este posibil ca o astfel de operaţiune să fi fost efectuată de o grupare
criminală, angajată de persoane private?
6. Cui i-ar fi fost convenabilă răpirea și aducerea lui M. Chaus pe
teritoriul Ucrainei?
7. Care este probabilitatea implicării unor angajaţi ai Ambasadei
Ucrainei în Republica Moldova, pe cont propriu, în operaţiunea de răpire a lui
Mykola Chaus?
8. Care este poziţia părţii ucrainene faţă de solicitarea Procuraturii
Generale a Republicii Moldova de ridicare a imunităţii diplomatice a ex-
atașatului militar al Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova și faţă de
acceptul de percheziţionare a automobilului care se presupune că a fost folosit

19
în operaţiunea de transportare a lui M. Chaus în Ucraina prin punctul de
trecere a frontierei Otaci?
9. Care sunt cauzele inactivităţii Grupului mixt de investigaţii moldo-
ucrainean până la această oră?
10. Se cunosc și alte circumstanţe despre răpirea cetăţeanului M. Chaus
decât cele reflectate în presă sau cele expuse de către organele de drept ale
Republicii Moldova?
11. Conform ultimelor informaţii, cetăţeanul M. Chaus s-ar afla pe
teritoriul Ucrainei. Ce poate comunica partea ucraineană referitor la aceste
informaţii și dacă a fost luată legătura cu Mykola Chaus?
Cu regret, reiterăm că interpelările Comisiei de anchetă către Rada
Supremă a Ucrainei au rămas fără atenţie și răspuns.
Inactivitatea Grupul mixt moldo-ucrainean creat pe cazul Chaus,
invitaţiile privind organizarea unor ședinţe online cu partea ucraineană care,
cu regret, au rămas și ele ignorate, doar au fortificat poziţia Comisie de anchetă
că unele instituţii ucrainene sunt interesate în nesoluţionarea cazului Chaus,
fapt confirmat și de către avocaţii ucraineni ai dlui Chaus.
Atitudinea Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova, în special a
atașatului militar dlui Serghei Smetaniuk este un caz ieșit din comun care nu
poate fi trecut cu vederea. Nici până în prezent nu știm din iniţiativă cui a
acţionat atașatul militar (proprie sau la indicaţia cuiva), însă cu siguranţă
putem afirma că acesta are toata susţinerea misiunii diplomatice și
autorităţilor ucrainene, altfel nu putem explica refuzul Ambasadei Ucrainei de
a permite interogarea atașatului militar de către Procuratura Generală a
Republicii Moldova, refuzul de a percheziţiona automobilul implicat în aşa zisa
răpire a cet.Chaus, nici comportamentul arogant și felul în care acest atașat a
părăsit teritoriul Republicii Moldova. Un moment foarte interesant este
plecarea atașatului militar Smetaniuk din Republica Moldova la expirarea
mandatului. Acesta a ales punctul de trecere a frontierei de stat Briceni-
Rossoșanî (punct de trece amplasat pe teritoriul Ucrainei) pentru plecarea sa

20
din Republica Moldova. Ajuns la PTF atașatul militar Smetaniuk (persoană
plasată la consemn nominal la traversarea frontierei de stat de către SIS) fiind
stopat, a refuzat controlul poliţiștilor de frontieră și ieșirea din mijlocul de
transport invocând prevederile tratatelor internaţionale. În final a fost permisă
trecerea frontierei, nu înaintea sosirii unui mijloc de transport cu soldaţi
ucraineni înarmaţi, sosiţi la faţa locului pentru a soluţiona situaţia. Ţinem să
remarcăm că împreună cu atașatul militar a plecat din Republica Moldova și
familia acestuia. Așa s-a întâmplat și cu fiul minor al dlui Smetaniuk, Kiril, elev
la I.P. Liceul Teoretic ”M.Koţiubinski” din anul 2019, care a fost exmatriculat
la 26 aprilie a.c. în baza cererii depuse de către mama acestuia, fără a finaliza
anul de învăţământ 2020-2021, deși practica arată că de obicei copiii
angajaţilor și diplomaţilor care și-au încheiat misiunea rămân să-și finalizeze
anul de studii, pentru a nu fi exmatriculaţi.

- Trezesc semne de întrebare refuzul repetat al Președinției Republicii


Moldova de a participa la ședințele Comisiei de anchetă, colaborarea
reducându-se la transmiterea unei informații scrise incomplete pe cazul
Chaus, Comisia neavând posibilitatea de a adresa întrebări directe
reprezentanţilor Președinției și de a verifica autenticitatea datelor
prezentate.
Comisia de anchetă urma să ceară informaţii despre discuţiile purtate de
președinţii celor două ţări privind procesul de extrădare a ex-judecătorului,
cerut cu atâta insistenţă de partea ucraineană, or, în urma întrevederilor
Președintelui Ucrainei și dnei Maia Sandu, primul a solicitat implicarea
președinţiei în extrădarea cet.Chaus, iar aceasta din urmă a dat asigurări că
vor fi întreprinse toate masurile necesare în acest sens. De asemenea, Comisia
a intrat în posesia unor informaţii conform cărora șeful administraţiei
prezidenţiale de la Chișinău a purtat discuţii telefonice cu omologul său
ucrainean, în cadrul cărora s-a convenit că o delegaţie a statului vecin va
efectua o deplasare la Chișinău pentru a elucida cazul în chestiune. Cu regret,
absenţa repetată de la ședinţe a făcut ca Comisia să fie în imposibilitatea de a
21
afla cu ce s-a soldat vizita oficialilor ucraineni, dacă aceasta s-a produs sau
urmează a se produce.
Mai multe semne de întrebare au apărut atunci când după cazul răpirii
cetăţeanului Chaus, calificat drept atentat direct la securitatea statului, acesta
nu a fost supus discuţiilor la ședinţele Consiliului Suprem de Securitate. Cu
regret, atât Secretarul general al Aparatului Președintelui Republicii, cât și
Secretarul general al Consiliului Suprem de Securitate, nu au onorat cu
prezenţa Comisia de anchetă, iar acest fapt trezește suspiciuni și aprinde
spiritele conspiraţiei.
- Comisia de anchetă nu a identificat argumente pentru a justifica faptul
că Serviciul de Informaţii și Securitate nu a intervenit la timp, în perioada
2016–2021, cu măsurile ce se impuneau în vederea identificării cazului Chaus
drept unul extraordinar care trebuia monitorizat în deplină măsură. Comisia a
constatat și neconcordanţe în oferirea informaţiilor de către conducerea SIS la
începutul audierilor din aprilie și sfârșitul acestora în mai a.c., ţinem să
menţionăm despre întrunirile oficiale și neoficiale ale reprezentaţilor SIS cu
reprezentanţii organelor de securitate din Ucraina cu 3-4 luni înainte de răpire,
fapt la început negat de SIS, iar apoi după insistenţa Comisiei de ancheta și
prezentarea unor argumente confirmative la subiect, instituţia a recunoscut că
au avut loc asemenea întâlniri. Astfel, reprezentanţii SIS la prima etapă de
audieri au asigurat Comisa de anchetă că Chaus nu a fost în vizorul SIS, or în
opinia acestora ex-judecătorul nu reprezenta un anume pericol pentru
Republica Moldova și nu intră în categoria persoanelor ce urmează a fi supuse
monitorizării de către SIS. Urmare informaţiilor și actelor parvenite în adresa
Comisiei de anchetă s-a observat că, de fapt, că din anul 2017 și până în prezent
SIS a instituit un control riguros asupra cazului Chaus. Prezenta personală a
Directorului SIS la locul săvârșirii infracţiunii a fost catalogat drept o situaţie
excepţională, întrucât din practică, nu sunt cunoscute cazuri când Directorul
SIS se deplasează personal la locul săvârșirii faptei. Efectuarea unei anchete
paralele celei pornite de către organul de urmărire penală, care în opinia

22
Comisiei de anchetă pare iraţională și lipsită de logică juridică, a ridicat semne
de întrebare și la MAI, or în componenţa grupului comun de urmărire penală
a fost detașat și reprezentantul SIS-ului. Fiind întrebat despre activitatea
separată a SIS, dacă această activitate este în favoarea organului de urmărire
penală sau împiedică activitatea acestuia, reprezentantul MAI a răspuns că
MAI nu cunoaște cu ce scop SIS activează paralel, întrucât probe suplimentare
nu au fost prezentate de către instituţie.
SIS neagă orice implicare a sa în organizarea răpirii cetăţeanului Chaus,
însă Comisia de anchetă consideră că măsurile întreprinse la data de
03.04.2021 de către Serviciul de Informaţii și Securitate precum: - prezenţa
imediată la faţa locului a Directorului SIS până la venirea reprezentanţilor
MAI, - redirecţionarea tuturor mijloacelor și acţiunilor doar pe segmentul
transnistrean (segment care nu este monitorizat de către autorităţile RM),
- solicitarea întârziată, neoficială, către Serviciul Vamal de a lua la control
punctul de trecere a frontierei Otaci, deja după trecerea mijlocului de transport
cu numere diplomatice, - ridicarea înregistrărilor video înaintea MAI și
neprezentarea dovezilor organelor de anchetă (o chestie inexplicabilă și total
ilegală) sunt marcate de suspiciuni și dubii. Astfel, la unii membri ai Comisiei
au apărut bănuielii bazate pe acţiunile/inacţiunile SIS-ului, că această
autoritate ar fi implicată în facilitarea sechestrării cetăţeanului Chaus.

Examinând acţiunile și inacţiunile Serviciul de Informaţii și Securitate


prin prisma prevederilor Legii nr.753/1999 privind Serviciul de Informaţii şi
Securitate al Republicii Moldova și Legii nr.170/2007 privind statutul
ofiţerului de informaţii şi securitate Comisia de anchetă a concluzionat că SIS
nu și-a exercitat atribuţiile prevăzute de legislaţie, încălcând vădit cadrul legal
existent ce prevede că ”Serviciul de Informaţii şi Securitate este organul de stat
specializat în domeniul asigurării securităţii naţionale prin exercitarea tuturor
măsurilor adecvate de informaţii şi contrainformaţii, de culegere, prelucrare,
verificare şi valorificare a informaţiilor necesare cunoașterii, prevenirii şi
contracarării oricăror acţiuni care constituie, potrivit legii, amenințare
23
internă sau externă pentru independenţa, suveranitatea, unitatea, integritatea
teritorială, ordinea constituţională, dezvoltarea democratică, securitatea
internă a statului, societăţii şi cetăţenilor, statalitatea Republicii Moldova,
funcţionarea stabilă a ramurilor economiei naţionale de importanţă vitală, atât
pe teritoriul Republicii Moldova, cât şi peste hotare” (art.7 din Legea
nr.753/1999 privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii
Moldova).

6. Opinia soției ex-judecătorului M. Chaus și avocaților


ucraineni asupra cazului cetățeanului Mykola Chaus.

În opinia doamnei Svitlana Chaus și avocaţilor ucraineni Kraveţ Rostislav


și Vișnevîi Alexandr statul ucrainean lansează în spaţiul public doar iluzii
privind dorinţa de a examina și soluţiona cazul ex-judecătorului Chaus, însă
într-adevăr nu își doresc acest lucru. Prezentăm în prezentul Raport ipotezele
înaintate de către avocaţi și soţia dlui Chaus:
- Motivul răpirii ar fi deţinerea de către cet. Chaus a unor informaţii
despre Poroșenko și dorinţa de a pune presiune pe fostul președinte.
- A fost pornit un dosar penal, la o lună de la săvârșirea răpirii,
împotriva SBU în baza a două articole, trecerea ilegală a frontierei și furtul unei
persoane deschis.
- Avocaţii confirmă implicarea forţelor speciale ale Ucrainei în răpirea
cet. Chaus. Se vehiculează că Chaus este deţinut pe teritoriul unei unităţi
militare, iar această ipoteză a devenit să mai reală or postările video pe
Telegram de la finele lunii mai în care apare cetăţeanul Chaus se dovedesc a fi
înregistrate de tehnologii informaţionale, program achiziţionat de către
această unitate militară. Avocaţii au toate motivele să creadă că serviciile
speciale ucrainene au fost implicate în răpire, deoarece Mykola Chaus nu știe
cum se creează un canal Telegram și nu știe cum să îl folosească; acest canal de
telegram a fost creat pentru furnizarea sistemică de informaţii; acest fișier

24
video a fost produs folosind un software scump pe care dl Chaus nu și-l putea
permite financiar.
- Au fost perfectate cerere către unitatea militară și în instanţa de
judecîată privind eliberarea lui Chaus.
- Declaraţiile ministrului de externe al Ucrainei privind implicarea
Federaţiei Ruse în cazul Chaus nu sunt susţinute, fiind declarate absurde, iar
autorităţile ucrainene nu au o versiune mai plauzibilă de revenire a lui Chaus
- Nu există îndoială că cet.Chaus că se află pe teritoriu Ucrainei și sub
controlul serviciilor speciale ucrainene.
- Avocaţii delui Chaus au întocmit și transmis cereri către SBU pe cazul
Chaus, în răspunsul acestei entităţi se neagă implicarea SBU în răpirea
cetăţeanului ucrainean.
- Urmare cercetărilor facute de către avocaţi, s-a ajuns la concluzia că
acșiunea de răpirea a ex-judecătorului Chaus a fost o operaţiune comună și
coordonată a serviciilor speciale a ambelor state.
Cu regret, actualmente nu au apărut informaţii noi despre M.Chaus, însă
urmare video-urilor de la sfârșitul lunii mai în care apare acesta soţia și avocaţii
ucraineni sunt ferm convinși că acesta este ţinut cu forţa, starea psihologică și
morală sunt instabile, în opinia lor acest fapt poate fi datorită influenţei
substanţelor psihotrope, traumele de pe corp sunt dovadă că asupra acestuia
sunt aplicare măsuri de restrângere și forţa fizică.

7. Impedimente întimpinate de către organele de drept în


procesul examinării cazului Chaus.

Comisia de anchetă a identificat câteva obstacole majore în cadrul


examinării cazului Chaus:
- Refuzul conlucrări și colaborării parţii ucrainene cu organele de drept
ale Republicii Moldova pe cazul răpirii cetăţeanului ucrainean, printre care
organele de drept, Rada supremă, Ambasada Ucrainei în Republica Moldova,
etc.
25
- Imposibilitatea supunerii efectuării controlului la frontieră a
mijloacelor de transport cu numere diplomatice, chiar dacă tratatele
internaţionale permit acest lucru.
- Lipsa unor protocoale comune de cooperare între organele de drept pe
cazuri excepţionale și deosebit de grave.
- Planurile situaţionale pe cazuri de răpiri de persoane sunt învechite și
nu mai corespund realităţilor.
- Lipsa unor instrucţiuni clare privind interacţiunea organelor de drept
cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și Politia de Frontieră
în cazul când sunt vizaţi cetăţeni străini și segmentul frontierei de stat.
- Refuzul persoanelor fizice și juridice de a oferi înregistrările audio și
video la solicitarea organului de urmărire penală.

8. Vulnerabilitățile depistate de către Comisia de anchetă în


procesul examinării cazului Chaus.

1. Nu a fost creata CELULA DE CRIZA sau grupul comun al MAI, Politia


de frontieră, SIS și MAEIE pe cazul Chaus.
2. Comunicarea oficiala intre autorităţi s-a redus la informaţia parvenita
de la serviciul 112, constatând astfel doar comunicare neoficiala, cea oficiala
fiind evitata
3. Aplicarea neconformă a Convenţiei de la Viena din 1961 privind
controlul serviciilor diplomatice
4. Legislaţia aferentă controlului frontierei și autorizarea trecerii
frontierei de stat de către persoane nu este aplicabilă organului vamal, or
conform art.9 alin(1) din Legea nr.215/2011 stabilește expres că ”controlul la
trecerea frontierei reprezintă un complex de măsuri efectuate de către Poliţia
de Frontieră – pentru a autoriza trecerea frontierei de stat de persoane și
mijloace de transport, de către Serviciul Vamal – pentru a autoriza trecerea
peste frontiera de stat a mărfurilor și a altor bunuri și de către alte organe de
control stabilite de lege.” În aceeași ordine de idei , conform art.185 Codul
26
Vamal, controlul vamal este efectuat de funcţionarii vamali și constă în
controlul mărfurilor care presupune orice bun mobil: obiecte și alte valori,
inclusiv valori valutare.
5. Nu au loc înregistrările video la punctele de trecere ale frontierei de
stat localizate pe teritoriu Ucrainei (de exemplu PT Briceni-Rossoșanî).
6. Lipsa unor protocoale comune între organele de drept pe platforma de
preîntâmpinare și combatere a infracţiunilor de tip cazul Chaus.
7. Lipsa unei platforme electronice guvernamentale ce ar permite
comunicarea în siguranţă (cu capacităţi de transmitere a fișierelor video, foto,
audio) între autorităţile de drept pe cazurile infracţiunilor flagrante sau în
cazurile ce nu suferă amânare și necesită măsuri speciale de investigaţie.
8. Din 1992 km de frontieră, Republica Moldova are 81 puncte de trecere
a frontierei; actualmente activează 33 puncte de trecere. Sectorul necontrolat
de către autorităţile neconstituţionale ale RM constituie în jur de 454 km: zona
transnistreană.
9. Mijloacele de supraveghere video:
- cele plasate pe traseele municipale, naţionale și internaţionale – in
mare parte nefuncţionale și nu pot fi monitorizate.
- cele plasate de persoanele fizice și juridice întru supravegherea
teritoriul aferent – eliberarea înregistrărilor sunt tergiversate de către
deţinătorii acestor mijloace. Cadrul legal existent nu prevede prezentarea
obligatorie a înregistrărilor și nici nu stabilește răspunderea pentru refuzul
neîntemeiat de ale prezenta.
10. Procesul de accesare a datelor cu caracter personal este unul
compromis, întrucât în multe cazuri s-a observat că accesarea datelor are loc
fără motive cunoscute (date oferite de Serviciul probleme speciale ale MAI).
11. Transmiterea tardiva a datelor de către autorităţi in registrele ASP
lipsa datelor privind membrii familiei Chaus.
12. Lipsa de conlucrare cu organele de drept ucrainene (aici vom
menţiona refuzul Procuraturii generale a Ucrainei de a prezenta informaţii

27
privind persoanele suspectate de organizarea și răpirea cet.Chaus, la solicitarea
Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate și Cauze Speciale,
invocând protecţia datelor cu caracter personal, încălcând vădit prevederile
Acordului dintre părţile Convenţiei de Cooperare Poliţienească în Europa de
Sud-Est privind schimbul automatizat de date ADN, date dactiloscopice și date
de înregistrare a autovehiculelor).

IX. CONCLUZII:
Conform informaţiilor parvenite la Comisia de anchetă din partea
instituţiilor statului, răpirea ex-judecătorului Chaus a fost comisă de către un
grup de persoane organizat, constituit din cetăţeni ucraineni identificaţi, care
au pătruns pe teritoriul Republicii Moldova prin puncte de trece ale frontierei
cu câteva săptămâni înainte de răpite, dar au părăsit ţara noastră prin punctul
de ieșire Otaci, la o oră distanţă de plecarea ex-atașatului militar al Ucrainei cu
automobilul de model RAV4 cu numere diplomatice, în portbagajul căruia s-ar
fi aflat cetăţeanul Chaus. Conform organelor de drept, la această operaţiune au
participat angajaţi ai Direcţiei principale de cercetare a armatei ucrainene.
În urma lucrărilor Comisiei, a analizei exhaustive a cazului Chaus, putem
trage următoarele concluzii preliminare, dat fiind faptul că urmărirea penală
este încă în derulare, iar în următoarea perioadă ar putea surveni alte
circumstanţe de fapt și de drept:
1. Protecţia insuficientă, lipsa de siguranţă atât a cetăţenilor Republicii
Moldova, cât și a altor persoane, ce se află pe teritoriul RM.
2. Lipsa unei coordonări clare a acţiunilor tuturor instituţiilor
competente, inclusiv lipsa mecanismului de creare imediată a celulei de criză
în situaţii de urgenţă.
3. Inactivarea protocoalelor ce se impun în asemenea situaţii.
4. Imperfecţiunea legislaţiei în domeniul protecţiei hotarului de stat și
atribuţiilor poliţiei de frontieră.

28
5. Lipsa mecanismului/instrucţiunilor de efectuare a acţiunilor,
prevăzute de tratatele internaţionale.
6. Activitatea nesatisfăcătoare a Serviciului de contraspionaj al
Republicii Moldova, în partea ce ţine de identificarea și supravegherea
ulterioară a colaboratorilor serviciilor speciale ale altor state pe teritoriul
Republicii Moldova.
7. Lipsa bazei legale pentru pedepsirea persoanelor, inclusiv
funcţionarilor publici de orice rang/nivel ce refuză să se prezente la ședinţele
Comisiei de anchetă și/sau oferă informaţii eronate sau false.
8. Lipsa colaborării corespunzătoare la nivel interstatal, în ceea ce
privește cazul investigat.

X. RECOMANDĂRI: Urmare concluziilor expuse supra,


Comisia de anchetă consideră necesar de a veni cu un șir de
recomandări către instituțiile statului.
1. În opinia Comisiei de anchetă cazul Chaus trebuie calificat drept
atentat la securitatea naţională a ţării noastre. Invazia impertinentă, grosolană
a unor servicii secrete ale Ucrainei pe teritoriul Republicii Moldova nu poate fi
tolerată și acceptată, evocată doar printr-un Raport al unei Comisii de anchetă.
În opinia Comisiei, cazul Chaus trebuie examinat și monitorizat în continuare,
deoarece suntem convinși că cele mai importante și pertinente detalii vor fi
developate ulterior datei de 9 iunie, zi în care Comisia își epuizează
împuternicirile acordate de Legislativ. Astfel, recomandăm viitorului
Parlament prelungirea anchetei parlamentare pe cazul respectiv și
desecretizarea tuturor materialelor anexate la prezentul Raport.
2. Vidul normativ, ce nu prevede tragerea la răspundere disciplinară,
administrativă și penală a persoanelor fizice și juridice ce refuză să se prezinte
la ședinţele Comisiilor de anchetă, nu prevede nici răspundere pentru oferirea
informaţiilor eronate și false de către acestea, îndreptăţește Comisia de anchetă

29
să atragă atenţia asupra necesităţii operării modificărilor în acest sens în
Regulamentul Parlamentului, Codul penal și Codul administrativ.
3. Lipsa conlucrării oficiale între MAI (Politia de Frontiera) și SIS pe
cazurile de răpire a persoanelor arată direct spre necesitatea stringentă de
revizuire a protocoalelor existente sau elaborarea unor protocoale noi și
comune pe acest segment, dar și a regulamentelor privind punerea lor în
aplicare.
4. Cazul Chaus a scos în evidenţă breșele și în actele normative ce ţin de
promovarea politicii externe de către MAEIE, fapt confirmat de câteva ori la
audierile din cadrul ședinţelor Comisie de anchetă. Cu regret la etapa
prezentării modificărilor la legislaţia naţională, Ministerul Afacerilor Externe
și Integrării Europene a comunicat lipsă de propuneri – fapt care în opinia
Comisie de anchetă este inacceptabil. Situaţiile tensionate ce au avut loc la
graniţa Republicii Moldova cu Ucraina au atras atenţia maximă a Comisiei de
anchetă asupra Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de
Miniștri al Ucrainei privind controlul în comun al persoanelor, mijloacelor de
transport, mărfurilor şi obiectelor în punctele comune de trecere a frontierei de
stat moldo-ucrainene din 06.10.2017. În urma examinării acestuia, Comisia de
anchetă a ajuns la concluzia că este un acord inechitabil pentru Republica
Moldova. În această ordine de idei, Comisia de anchetă atenţionează MAEIE
și MAI asupra exigenţei revizuirii Acordului nominalizat. Recomandăm
examinarea posibilităţii instalării de către instituţiile moldovenești abilitate a
mijloacelor video, de comunicare, serverului, etc., pe teritoriul punctelor de
trecere vamală comune, actualmente amplasate doasr pe teritoriul statului
vecin.
5. Se recomandă MAEIE , de comun cu MAI, SIS, PG, elaborarea unei
metodologii privind ordinea de acţiune a angajaţilor serviciilor de control în
cadrul punctelor de trecere a frontierei, dar și în zona de frontieră, la controlul
persoanelor, mijloacelor de transport, bunurilor și mărfurilor ce cad sub

30
incidenţa Convenţiei de la Viena din 18 aprilie 1961 cu privire la relaţiile
diplomatice.

6. Se recomandă Parlamentului și Guvernului modificarea cadrului


legal în vigoare, în special:
- Revizuirea Strategiei securităţii naţionale a Republicii Moldova,
aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr.153/2011;
- Legea comunicaţiilor electronice nr.241/2007 nu stabileşte un termen
exact în care operatorii de servicii sunt obligaţi să prezinte informaţiile
solicitate e către organele de anchetă. În acest sens furnizorii de servicii de
comunicaţii electronice tergiversează examinarea demersurilor organelor de
urmărire penală cu privire la colectarea informaţiilor, întocmite în
conformitate cu prevederile art. 1344 din Codul de procedură penală, fapt ce
blochează avansarea cercetărilor, inclusiv în cazul în care circumstanţele
cazului impun о intervenţie urgentă pentru a înlătura pericolul iminent pentru
viaţa unei persoane sau pentru a identifica infractorii. Astfel, modificarea Legii
nr.241/2007 comunicaţiilor electronice în acest sens, ar putea soluţiona
impedimentul expus mai sus.
- În contextul celor expuse supra vom atenţiona că tergiversarea
eliberării de către persoanele fizice/juridice a înregistrărilor video necesare
pentru descoperirea infracţiunii și urmărirea infractorilor a fost supusă
discuţiilor în cadrul ședinţelor Comisiei de anchetă. Nici un act legislativ nu
obligă persoanele vizate să elibereze imediat informaţiile deţinute și nu
stabileşte răspunderea lor pentru refuzul neîntemeiat de a satisface solicitările
în regim de urgenţă. Prin urmare, se recomandă revizuirea și examinarea de
către Parlament a proiectului de lege privind supravegherea video, înregistrat
în Secretariatul Parlamentului cu nr. 1495 din 29.06.2012 (proiect elaborat de
un grup de lucru format din deputaţi și reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei,
Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţie și Securitate,
Procuraturii Generale și Centrului pentru Protecţia Datelor cu Caracter
Personal). Proiectul respectiv reglementează clar modul de instalare și utilizare
31
a mijloacelor de supraveghere video, drepturile și obligaţiile persoanelor care
deţin aceste mijloace de supraveghere, precum și procedură și termenul de
dezvăluire a acestor informaţii.
- Modificarea Legii privind activitatea specială de investigaţii
nr.59/2012;
- Modificarea Legii nr.215/2012 cu privire la frontiera de stat a
Republicii Moldova în vederea acordării competenţelor PF pe întreg teritoriul
naţional.

7. Se recomandă Guvernului examinarea necesităţii transferării


Instituţiei publice ”Serviciul Naţional Unic pentru Apelurile de Urgenţă 112”
din subordinea Ministerului Economiei și Infrastructurii în subordinea
Ministerului Afacerilor Interne, sau transformarea acestuia într-o instituţie
autonomă.
8. Se recomandă Președinţiei Republicii Moldova eliberarea din funcţie
a Directorului Serviciului de Informaţii și Securitate domnului Alexandr
Esaulenco, a șefului serviciului de contraspionaj și a altor persoane pentru
inactivitatea în prevenirea atentatului la securitatea Republicii Moldova de
către un grup de persoane din afara ţării, care a acţionat nestingherit pe
parcursul a câteva săptămâni, fără a fi detectat de SIS, sau urmare a unei
complicităţi cu acesta.
9. Se recomandă Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene:
- examinarea minuţioasă a acţiunilor și inacţiunilor Ambasadorului
Extraordinar și Plenipotenţiar al Ucrainei în Republica Moldova, domnului
Marko Shevchenko și a ex-atașatului militar Serghei Smetaniuk sub aspectul
încălcării prevederilor Convenţiei de la Viena din 1961 privind relaţiile
diplomatice și adoptarea deciziilor în acest sens;

- întocmirea unei note de protest Ucrainei cu prezentarea poziţiei oficiale


a Republicii Moldova privind dezacordul asupra intervenţiei și implicării
serviciilor speciale/militare ale Ucrainei pe teritoriul Republicii Moldova,

32
- dezagrearea inacţiunii părţii ucrainene în soluţionarea cazului răpirii
propriului cetăţean Mykola Chaus, inclusiv eschivarea de a participa în Grupul
mixt moldo-ucrainean prin refuzul de a delega reprezentanţi ai organelor de
drept;

- transmiterea poziţiei oficiale și sensibilizarea Consiliului Europei,


Parlamentului European, OSCE, APCE privind inadmisibilitatea repetării unor
situaţii similare, calificate drept atentat la securitatea naţională a Republicii
Moldova;

Prezentul Raport a fost aprobat cu votul a ___ deputaţi, membri ai


Comisiei de anchetă.

Președintele Comisiei Vasile-Andrei NĂSTASE

Vice președintele Comisiei Adrian LEBEDINSCHI

Secretarul Comisiei Grigore NOVAC

Membrii Comisiei de anchetă:

Fiodor GAGAUZ

Oazu NANTOI

Alexandru JIZDAN

Vadim FOTESCU

Vladimir CEBOTARI

Grigore REPEŞCIUC
33