UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE, TURISM SI SPORT

SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI IN LIMBA

ENGLEZA, ANUL II

TITLUL REFERATULUI: CENTRUL ISTORIC SIGHISOARA

DISCIPLINA: TOURISM PLANNING

CADRU DIDACTIC: LECTOR UNIV.DR. GRAMA VASILE

STUDENTI: FOGHIS IZABELA IOANA SI MALITA ANDREEA

PETRUTA

IUNIE, 2021

CUPRINS:

I. INTRODUCERE
II. PREZENTARE GENERALA; SIGHISOARA PE LISTA
PATRIMONIULUI MONDIAL UNESCO
III. OBIECTIVE TURISTICE
IV. FESTIVALUL SIGHISOARA MEDIEVALA
V. REFERINTE BIBLIOGRAFICE

I. INTRODUCERE:

Batand astazi cu pasul strazile vechii Sighisoare, te simti invaluit de

istorie. Este un loc in care cladirile de demult si-au pastrat aproape in
totalitate autenticitatea, iar interventiile de arhitectura noua lipsesc. Este
unul dintre cele mai bine conservate situri de acest fel din Europa
intreaga. Cladit in panta, pe trupul unui deal, pana in varf, acest oras-
cetate a dus o viata prospera vreme de cateva secole. Daca bisericile
fortificate depun marturie pentru viata rurala a sasilor transilvaneni,
iata ca la Sighisoara putem descoase chiar o comuninate saseasca
urbana, asa cum ea a fost. Ce ne povestesc casele, bisericile, pietele
publice, turnurile si zidurile cetatii? Vom incerca sa va trezim aceasta
curiozitate prin cuvintele pe care le vom scrie, astfel incat sa va dam un
impuls de a va lua a merge la pas pe strazile impletite cu calm si mister,
istorie si arhitectura autentica, pentru a descoperi aceasta bijuterie unica
si veritbilaa a noastra, a romanilor de ieri, de azi si de maine…

 LEGENDA DESPRE SIGHISOARA:

O cunoscuta legenda spune ca, in 1284, orasul german Hamelin fusese

napadit de soareci. In plina disperare a locuitorilor sai, aici ajunge, intr-o
zi, un om imbracat cu o manta multicolora; el le propune sa-i scape de
soareci, in schimbul unei sume de bani. Asa ca scoate un fluier si, pe
masura ce canta, soarecii vrajiti ies din case aliniindu-se pana la o apa in
care se ineaca. Misiunea fiind indeplinita, omul isi cere plata dar, scapati
de soareci, locuitorii il refuza. Un pic mai tarziu, pe 26 iunie, imbracat in
costum de vanator, omul se-ntoarce si-ncepe sa cante iarasi pe strazi. De
data aceasta, copiii, 130 la numar, il urmeaza vrajiti, pana pe muntele
Koppelberg, unde dispar, cu totii, pentru totdeauna...

Intr-adevar, acei copii au disparut, intr-adevar, la Hamelin, dar numai

ca s-apara, mai tarziu... la Sighisoara, unde-au zidit cetatea de pe deal. De
fapt, istoria ne arata ca Sighisoara medievala isi datoreaza inflorirea
sasilor veniti din Valonia, Saxonia sau Bavaria, sa apere granitele unui
regat care, daca n-ar fi fost continuu amenintat de tatari si n-ar fi avut
opozitia voievozilor romani, s-ar fi intins pana la gurile Dunarii. Feudalii
sasi descopera in secolul al XII-lea, bogatiile Transilvaniei si se stabilesc,
aici, pentru vreo opt sute de ani; pe urma, ceea ce n-au cutezat secolele, a
facut Ceausescu, alungandu-i, inapoi in Germania. Dar, asta e o alta
poveste!

Cetatea Sighisoara, oras-muzeu, parte din zestrea istoriei noastre,

conserva in linii, forme, volume, culori, ambiante şi tipologii, memoria
unui timp, care, prin mijlocele specifice arhitecturii, urbanisticii si
obiectelor vechilor mestesugari, ne vorbeste despre continuitatea şi
permanenta romanilor in Transilvania.

Foarte multi vizitatori din alte tari si din toate timpurile au remarcat
pitorescul orasului pe care l-au elogiat ca fiind „Perla Tarnavei“.

Atestat documentar, numele orasului apare in anul 1280 sub

denumirea „Castrum Sex“, iar cu numele de „Sighisoara“ in anul 1435.
Pentru a face fata pericolelor, locuitorii cetatii au ridicat ziduri puternice,
construind de asemenea si o biserica fortificata. La acestea s-au adaugat
14 turnuri ale breslelor si patru bastioane care au marit capacitatea de
aparare.

La inceputul secolului al XV-lea, Sighisoara l-a sustinut pe principele

muntean Vlad Dracul, stabilit aici între anii 1431-1435, pentru a pregati
ocuparea tronului Țãrii Româneşti. Șederea principelui in incinta cetatii
este atestata si de baterea unei monede proprii, cu intensa circulaţie în
ţinuturile transilvanene. Se cuvine a aminti şi alt eveniment important: în
anul 1431 s-a nãscut la Sighişoara Vlad Țepeş.

Dupa pierderea bataliei de la Mohacs (1526), Regatul Ungariei a

devenit in parte paşalac turcesc, iar Transilvania se transforma, mai bine
de un secol, într-un teatru de lupte dintre habsburgi, turci şi Principii
Transilvaniei. Sighişoara revine in filele de istorie, la anul 1600, cand
Mihai Viteazul a strabatut cetatea, în marşul sau victorios spre Alba Iulia,
unde proclama prima unire a celor trei principate româneşti: Țara
Româneascã, Transilvania şi Moldova.

Secolul al XVII-lea aduce Sighişoarei numeroase nenorociri. Asediile,

foametea, jafurile şi epidemiile de ciuma, inundaţiile, cutremurele şi
incendiile pustiitoare au fãcut mii de victime şi au provocat mari
distrugeri.
 De Sighişoara se leagã şi un moment important al Revoluţiei de la 1848.
În localitatea Albeşti, nu departe de cetate, într-o sângeroasa batalie cu
trupele ţariste a cazut unul dintre cei mai de seama revoluţionari
maghiari, poetul Petöfi Sandor. Oraşul-muzeu, gazda pentru scurt timp şi
a marelui compozitor Johannes Brahms, pastreaza inca multe locuri şi
cladiri interesante pentru orice vizitator interesat sau indragostit de
arhitectura medievala.

Dintre cele 9 turnuri existente astazi, Turnul cu Ceas care strajuieşte

„Piaţa Cetãţii“ se înalţa ca un prim şi impozant edificiu. Orologiul
turnului, la fel ca modelul din Praga, a fost construit în Elveţia. Cel mai
puternic turn al cetãţii, Turnul Aurarilor (astãzi dispãrut) a dat naştere
unei legende: un bun ochitor ar fi nimerit cu un proiectil de tun pe un paşa
turc, venit calare pe un elefant, în fruntea unei oştiri ce se pregatea sa
asedieze cetatea. În amintirea întâmplãrii, un turnuleţ de lemn numit „La
chip“ poate fi vazut în extremitatea de apus a oraşului.

Unul din cele mai reprezentative monumente ale Transilvaniei se afla de

asemenea în Sighişoara. Este vorba de Biserica din Deal, zidita din piatra
(sec. XIV-XV), solid ridicata în mijlocul unui loc cu vegetaţie bogata. Întreg
ansamblul respira trainicie într-un amestec de stiluri arhitecturale din
care razbate, totuşi, vizibil stilul gotic.

II. PREZENTARE GENERALA

Oraşul Sighişoara se află situat în partea de sud a judeţului Mureş, într-

un peisaj de o frumuseţe aparte a Podişului Târnavelor, la confluenţa
pârâului Saeş cu râul Târnava Mare - poziţie geografică ce se
caracterizează printr-o depresiune triunghiulară, limitată la nord de
versantul stâng al văii Târnava Mare, la V de versantul drept al pârâului
Saeş, la E şi S de versanţii unei văi înguste (actuala stradă Ilarie Chendi) şi
vechiul curs al pârâului Saeş.

Centrul istoric Sighişoara este format din Cetate - aşezare fortificată

situată pe dealul cu versanţi relativ abrupţi ce domină valea Târnavei şi
Oraşul de Jos - situat la picioarele acestuia. Acest aspect conferă sitului o
configurare urbană de o pregnantă particularitate ce derivă din
adaptarea aşezării la formele reliefului.

Relaţia organică ce se stabileşte între habitatul uman şi cadrul natural

îşi găseşte expresia în silueta singulară de un pitoresc deosebit, ce domină
întregul peisaj de pe malul râului Târnava Mare. Pe tot parcursul istoriei
oraşului, nucleul istoric a continuat să fie centrul de greutate al aşezării
care s-a dezvoltat în jurul Oraşului de Jos.

Continuând să fie locuit şi în zilele noastre, Centrul Istoric Sighişoara se

defineşte ca cel mai reprezentativ sit urban medieval din Transilvania
datorită faptului că, în comparaţie cu celelalte oraşe istorice din România,
Centrul Istoric Sighişoara şi-a păstrat în cea mai mare parte nealterate
de-a lungul timpului organizarea spaţiului urban (reţea stradală,
parcelar) ca şi calitatea arhitecturală a construcţiilor ce o compun.

Aşezarea se caracterizează printr-o mare densitate a clădirilor cu

valoare de monument istoric ce constituie ansambluri expresive prin
relativa diversitate a tipologiei. Dispoziţia traseelor şi spaţiilor urbane
adaptate reliefului, creează prin succesiunea lor efecte de surpriză de un
pitoresc deosebit.

Istoria orașului în ordine cronologică:

 1141 - 1161 Géza al II-lea a colonizat sașii în Sighișoara

 1191 - se construiește prima cetate din lemn a sașilor
 1350 - se începe construirea zidurilor și a bisericii fortificate
 1431 - se naște Vlad Țepes
 1438 - cetatea a fost devastată de turci
 1522 - atestarea primei școli din deal
 1600 - orașul este cucerit de Mihai Viteazul mai târziu de Basta.
 1603 - Székely Mózes cu ajutorul turcilor atacă cetatea
 1605 - Bocskai a atacat cetatea
 1630 - aici a fost ales Rákóczi György I. principe de Transilvania.
 1662 - cetatea a fost atacată de Kemény János
 1646 - epidemie de ciumă
  1676 - incendiu de proporții
 1706 - curuții lui Pekry Lőrinc distrug 5 bastioane, mai rămân 9
 1709 - epidemie de ciumă
 1788 - incendiu de proporții
 1849 - oștile generalului Bem intră în oraș
 1849 - lângă oraș a fost în 1849 bătălia de la Sighișoara.
 1876 - orașul devine reședința județului Târnava Mare
 1999 - centrul istoric devine parte a patrimoniului mondial

 PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO

Centrul istoric al oraşului Sighişoara a fost inclus in Lista patrimoniului

mondial in anul 1999 în cadrul celei de-a 23 - a sesiuni a Comitetului
Patrimoniului Mondial, pe baza criteriilor (III), (V):

Criteriul (III) : Sighişoara este o mărturie remarcabilă a culturii

saşilor transilvăneni, cultură care se desăvârşeşte după o perioadă
de 850 de ani de existenţă şi care se va perpetua mai ales prin
monumentele sale arhitecturale şi urbanistice.

Criteriul (V) : Sighişoara este un exemplu remarcabil de mic oraş

fortificat într-o zonă de frontieră între cultura latină a Europei
centrale şi cultura bizantină, ortodoxă, a Europei de sud-est.
Procesul de emigrare a saşilor, aparent imposibil de stăvilit,
dispariţia păturii sociale care a creat şi menţinut tradiţiile culturale
ale regiunii, toate acestea pun în pericol supravieţuirea
patrimoniului lor arhitectural.

III. OBIECTIVE TURISTICE IN SIGHISOARA:

In randurile urmatoare, sunt prezentate cateva dintre cele mai

importante si vizitate obiective turistice din Sighisoara.

Cele 9 turnuri:

 Turnul cu Ceas
 Turnul Tăbăcarilor
  Turnul Cositorarilor – Zinngiesserturm
 Turnul Frangherilor - Seilerturm
 Turnul Măcelarilor - Fleischerturm 
 Turnul Cojocarilor sau al Blanarilor - Kürschnerturm
 Turnul Croitorilor  - Schneiderturm
 Turnul Cizmarilor  - Schusterturm
 Turnul Fierarilor –  Schmiedturm

 Biserica din Deal

 Biserica Manastirii Dominicane
 Biserica Romano-Catolica Sfantul Iosif
 Biserica Leprosilor
 Scara acoperita
 Casa Vlad Dracul
 Casa Venetiana
 Casa cu Cerb
 Piata Herman Oberth (Markplatz)
 Piata Cetatii (Burgplatz)
 Muzeul Municipal de Istorie si Arta Feudala Sighisoara
 Monumentul “La chip”
 Cimitirul Bisericii din Deal

Elemente de cadru natural:

 Rezervatia Naturala Breitea

 Castrul Roman Stenarum din Sighisoara

 Gradina centrala
 Dealul Turcului
 Cetatea Dacica Sadova

 Padurea Stejareni

 Padurea Danes

 Turnul cu Ceas
 Simbol al autorităţii publice in trecut, iar acum al oraşului Sighişoara,
Turnul cu Ceas este unul din cele mai expresive monumente de
arhitectură militară din Transilvania. El a fost iniţial, în sec. XlI-XIV, un
simplu turn de poartă cu maximum două niveluri, şi a devenit mai târziu,
„Turnul cel mare al porţii din faţă”. în forma sa actuală atinge împreună
cu acoperişul 64 m înălţime, fiind o prismă dreptunghiulară cu ziduri
masive, cu o bază dreptunghiulară măsurând 12 x 8,66 m, având patru
niveluri şi o galerie de observaţie. De la nivelul de călcare actual până la
baza acoperişului turnul propriu-zis măsoară 30 m, iar de la baza
acoperişului până la girueta-cocoş din vârful fieşei sunt încă 34 de m, in
aşa fel încât acoperişul este mai înalt decât turnul.

Turnul poartă multe însemne ale autorităţii publice locale: cele patru
turnuleţe amplasate pe colţurile acoperişului, inalte de 12,5 m, sunt
simboluri ale autonomiei judiciare ale Sfatului care avea „dreptul spadei”
putând pronunţa şi executa condamnări la pedeapsa capitală. Orologiul şi
figurinele sale pot fi şi ele considerate, în parte, simboluri ale autorităţii
publice, iar sfera aurită de pe vârf,  ea însăşi simbol al puterii, este o cap-
sulă cu diametrul de 1 m care conţine diverse documente. Deasupra sferei
se află un alt simbol al autorităţii statale din ultimele 3 secole: pajura bi-
cefală a imperiului austriac.

Saşii sighişoreni au fost oameni orgolioşi şi au dorit să aibă cel mai

mare turn din Transilvania de sud. Poate că nu este o simplă întâmplare
faptul că la Sighişoara se menţine până astăzi in funcţiune cel mai
expresiv ceas de turn din toată Transilvania: ceasul cu figurine din Turnul
cu Ceas. In oraşul de pe Târnava Mare a existat încă din sec. al XlV-lea o
puternică tradiţie în acest domeniu, un veritabil centru al orologeriei de
turn.

Incă din timpuri foarte vechi se afirmă că ceasul din turnul cel mare
anunţa orele, iar din 1648 chiar şi sferturile de oră” Modernizarea din
1648 se datorează meşterului). Kirschel venit din Konigsberg şi stabilit la
Sighişoara. Tot el a realizat şi figurinele pictate, iar ceasul lui Kirschel era
„fără asemănare in Transilvania secolului al XVII-lea” (Schuller 1934,11).

Actualul mecanism produs special în Elveţia de firma „Fuchs und Sohn”

şi instalat în 1906, fiind cumpărat de oraş pentru suma de 4.000 coroane.
Pe ambele faţade ale turnului există câte un cadran uriaş de ceasornic cu
diametrul de 2,40 m, având câmpul vopsit în negru şi arătătoarele iniţial
aurite, iar în imediata apropiere se află nişele cu figurine simbolice. în
nişa de pe faţada dinspre Cetate se află, dispuse pe trei registre,
următoarele figurine: jos. in stânga zeiţa Păcii purtând în mâini o ramură
de măslin şi o trompetă, in dreapta este micul toboşar care dublează
bătaia clopotelor lovind cu ciocanul din mâna dreaptă in mica „tobă” de
bronz. în poziţie centrală se află două figurine mari cu rochii albastre în
port săsesc, care domină compoziţia: Dreptatea, cu balanţa in mână şt
justiţia, legată la ochi şi cu spada ridicată. în registrul superior se afla
fixate pe un balans de metal două figurine mici, cu aspect de îngeraşi,
reprezentând „Ziua” şi „Noaptea” Ziua are o flacăra pe cap şi o inimă
arzătoare în mâini, iar Noaptea poartă în fiecare mână câte o torţă. Ele
marcau, de fapt, prin apariţia alternativă la 6 dimineaţa şi la 6 seara,
ziua de muncă de 12 ore a meşteşugarilor din Cetate.

Nişa de pe faţada dinspre Oraşul de Jos are numai două registre: in

partea de Jos in stânga apare micul toboşar, identic cu perechea sa de pe
cealaltă faţa dâ, iar în dreapta o figurină care şi-a pierdut atributele,
reprezentând, probabil. „Călăul”, ca avertisment pentru cei certaţi cu
legea, ţinând in mâini, foarte probabil, biciul şi securea. în poziţie
centrală dominantă se află instalaţia rotativă pe care sunt montate cele 7
figurine din lemn reprezentând pentru cei mai mulţi zilele săptămânii,
dintre care numai una poate fi văzuta din Oraşul de Jos la mica fereastră
drapată, cu decor din lemn traforat. În fiecare noapte la orele 24
instalaţia se roteşte de Ia stânga spre dreapta cu câteva grade, ziua cea
veche iese din spaţiul ferestrei şi se instalează ziua cea nouă pentru a fi
văzută dimineaţa do cetăţeni, în evul mediu, intr-o vreme in care nu
existau alte mijloace de informare, această instalaţie oferea singura
posibilitate de a şti imediat in ce zi a săptămânii te afli.

 Turnul Tăbăcarilor
 Aflat pe partea de sud-est a zidului Cetăţii, acesta este un turn cu aspect
modest, o prismă de plan pătrat cu acoperiş extrem de simplu, într-o
singură apă spre interiorul Cetăţii. Forma şi poziţia sa retrasă în spatele
zidului îl recomandă ca unul dintre turnurile vechi, poate chiar din prima
incintă a oraşului din sec. XIII-XIV. Acest turn cu aspect arhaic nu a fost
atins de incendiul din 1676. Notarul J. Krempes precizează că tăbâcarii
utilizau pentru apărarea lui: „o archebuzâ dublă, una simplă, o muschetă,
o jumătate de chintal de pulbere şi câteva ghiulele”.

 Turnul Cositorarilor – Zinngiesserturm

Zidul Cetăţii începe să urce tot mai accentuat spre sud-vest, unde la
aproximativ 45 m de Turnul Tăbâcarilor se află turnul cu arhitectura cea mai
expresivă. înalt de 25 m acest turn porneşte de la o bază pătrată (turnul cel
vechi) după care trunchiul de zidărie devine pentagonal, pentru ca mai sus să se
lărgească brusc şi să devină octogonal. Acoperişul, uşor dezaxat, are un plan
hexagonal, iar partea de lemnărie din interior este o veritabilă operă de artă a
dulgherilor sighişoreni. O inscripţie (astăzi dispărută) aflată în trecut deasupra
uşii, amintea că la 1583 turnului i s-au făcut unele reparaţii şi se presupune că
tot atunci s-a construit şi micul bastion pentagonal cu deschidere către Oraşul
de Jos. Ca o curiozitate Fr. Muller notează eâ in tradiţia orală săsească acest
turn s-ar fi numit multă vreme Turnul Pantofarilor (Muller 1857, 20). Baza
pătrată a turnului şi bolta de piatră de la parter il recomandă ca un turn vechi,
dar modificările de planuri care l-au adus la forma actuală sunt ulterioare
secolului al XV-lea. Pe faţadele sale se mai pot vedea încă urmele gloanţelor din
timpul asediului kurutzilor de la 1704-1706.

 Turnul Frangherilor - Seilerturm

Acest turn este o prismă cu bază pătrată, cu formă mai simplă şi de di-
mensiuni ceva mai reduse în comparaţie cu Turnul Aurarilor. Ca şi turnul
învecinat al aurarilor el a suprapus vechea incintă de piatră de pe vârf,
întrucât la etajul inferior, in pivniţă, mai pot fi văzute şi azi crenelurile
astupate ale incintei iniţiale. În 1630 el a fost reparat de primarul M.
Eisenburger, iar mai târziu a fost transformat în locuinţă a paznicului
cimitirului. Chiar si in prezent o familie locuieste acest turn, ei fiind
totodata si ingrijitorii Cimitirului Evanghelic din Sighisoara, cel mai vechi
cimitir al orasului.
  Turnul Măcelarilor - Fleischerturm 

Turnul Măcelarilor este o construcţie realizată mai târziu, probabil spre

sfârşitul secolului al XV-lea. Iniţial el a avut forma unei prisme cu 8 laturi,
dar in sec. al XVI-lea a fost reconstruit pe un plan hexagonal şi a fost
supraînălţat cu două etaje, pentru a căpăta câmp de tragere şi de vedere
peste micul bastion de artilerie în formă de pungă, cu 12 laturi, construit
in acelaşi secol in faţa sa, către vest. Acest turn are trei etaje cu câte 5
goluri de tragere, iar accesul se făcea in trecut prin galeria zidului Cetăţii.
Incendiul din 1676 nu a afectat turnul. 

 Turnul Cojocarilor sau al Blanarilor - Kürschnerturm

Aflat la mică distanţă spre nord de Turnul Macelarilor, acest turn are
dimensiuni mai reduse, dar este foarte bine proporţionat. De plan pătrat,
cu patru mici niveluri, ultimul nivel fiind lărgit şi prevăzut cu câte trei
guri de păcură în consolă, pe fiecare latură, a fost datat timpuriu (sec.
XIV) tocmai datorită formei sale mai simple. Registrul de socoteli din 1568
menţionează faptul că turnul a fost reconstruit în acest an, iar la
reconstrucţia lui s-a lucrat 40 de zile, in timp ce pentru acoperiş s-a lucrat
36 de zile. Lucrări de reparaţii ulterioare sunt menţionate in 1594 şi 1595.
Incendiul din 1676 l-a afectat grav, iar forma sa actuală datează dc la
marea reparaţie din 1679.

 Turnul Croitorilor - Schneiderturm

„Turnul cel mare al porţii din spate” a fost repartizat uneia dintre cele
mai vechi şi distinse bresle ale Cetăţii, breasla croitorilor. Acest turn este
considerat drept unul din cele mai frumoase turnuri ale Cetăţii şi
impresionează şi astăzi prin masivitate şi simplitate. Cele două ganguri
boltite de la bază sugerează o datare timpurie, probabil la sfârşitul sec.
XIII (Niedermaier 2000,6) sau în sec. al XlV-lea (Dubowy 1957, 50; Drăguţ
1968, 29). Deasupra celor două ganguri carosabile există astăzi încă două
niveluri, dintre care ultimul este prevăzut cu trei guri mari de păcură în
alternanţă cu patru goluri de tragere care-i conferă construcţiei un aer
impozant. Cele două porţi boltite au avut în vechime grilaje (herse,
Faligatter), care glisau vertical.

Când a izbucnit incendiul din 1676 in interiorul lui se găseau, în afară

de mari cantităţi de grâne, „multe proiectile, platoşe, halebarde,
împreună cu două tunuri şi mult praf de puşcă” (Muller 1857, 19). în urma
exploziei prafului de puşcă partea superioară a turnului împreună cu
bolta gangului de nord- est au fost distruse, aspectul său actual
datorându-se reconstruirii de după incendiu. Cu ocazia reparaţiilor
efectuate imediat după incendiu gangul de nord-est a fost zidit şi
transformat in depozit, până in 1935 când bolta a fost restaurată şi
readusă la forma iniţială, iar gangul redeschis circulaţiei.

Turnul Croitorilor, ca şi Turnul cu Ceas, a avut o construcţie de pro-

tecţie de tip barbacană realizată in faţa porţilor. Barbacana de aici era
alcătuită dintr-un zid lung de aprox. 70m ce pleca de la Turnul Croitorilor
spre sud-vest, de-a lungul trotuarului actualei şosele care urcă spre
Cetate, ajungând până Ia „Poarta cea mai din dos” şi dintr-un alt zid ce
urca de la această poartă spre est, până la Turnul Ţesătorilor, închizând
un perimetru patrulater unde inamicul, odată intrat, putea fi lovit din
toate părţile. După incendiul clin 1676 turnul va fi reconstruit in anul
1679 sub primarul Michael Helwig.

 Turnul Cizmarilor - Schusterturm

În forma actuală apare ca un turn construit mai târziu, trădând

influenţele arhitecturii baroce. Privit din interiorul Cetăţii nu este foarte
înalt, având un plan hexagonal, cu diametrul exterior de 10 m şi cu un
acoperiş prelung care domină masa de zidărie şi in care există două mici
şi elegante turnuleţe de observaţie spre sud-est şi nord-vest. Turnul este
menţionat documentar abia în 1522, în anul 1603 generalul G. Basta,
temându-se de un asediu din această parte, a construit aici un val de
pământ cu palisadâ. în 1605 în timpul asediului condus de Bocskay a fost
bombardat şi distrus zidul dintre Turnul Cizmarilor şi Turnul Lăcătuşilor.
în urma acestui fapt primarul a decis să se ridice între cele două turnuri
un zid mai avansat, care a dublat zidul cel vechi, spaţiul dintre cele două
ziduri fiind transformat în bastion de artilerie, numit fie bastionul
cizmarilor, fie bastionul călugăriţelor „Nonnenschantze”. Lucrarea de
fortificare a fost încheiată in 1658 în timpul principelui G. Râkoczi
II.  Incendiul din 1676 l-a distrus complet, datorită cantităţilor mari de
pulbere aflate acolo, astfel că acest turn a fost reconstruit „din temelii” în
1681 sub primarul Michael Helwig, iar forma sa barocă de atunci provine.

Bastionul Cizmarilor a fost parţial demolat in 1846, în vechile desene

este vizibilă o portiţă protejată de un “turnuleţ de veghe” în consolă, care
era amplasată cam pe la mijlocul distanţei actualului zid dintre Turnul
Cizmarilor şi Biserica Catolică.

 Turnul Fierarilor - Schmiedturm

Având un plan dreptunghiular, acest turn domină cu masivitatea sa

toată latura de nord-est a fortificaţiilor Cetăţii, protejând în acelaşi timp
corul Bisericii Mănăstirii. Este un turn de flancare, adosat sau lipit de
vechiul zid al Cetăţii. în trecut turnul avea trei niveluri marcate Ia exterior
prin goluri de tragere. La nivelul superior sub cornişă, pe faţada
principală, există o frumoasă alternanţă de cinci guri de păcură şi patru
goluri de tragere care-i conferă turnului un aer de eleganţă robustă.
Turnul Fierarilor este opera vrednicului primar M. Eisenburger care l-a
zidit „din temelii”. O inscripţie pictată pe faţada dinspre Oraşul de jos, din
care nu se mai văd decât câteva pasaje, arată că amintirea lui
Eisenburger s-a păstrat printre urmaşi.

 Turnuri care au fost distruse:

 Turnul Țesătorilor: dărâmat în 1858, când pietrele sale s-au

transformat în pavaj pentru Cetate.

 Turnul Giuvaergiilor/Aurarilor: prin 1809 a fost incendiat de un

trăsnet, resturile arse au fost dărâmate complet; pe fundația lui s-a
 construit o sală de gimnastică, iar în 1936 s-a transformat în capelă
pentru cimitir.

 Turnul Pescarilor: se afla pe malul Târnavei, astăzi există doar pe

macheta din Muzeul Turnului cu Ceas.

 Turnul Lăcătușilor și Dogarilor : situate cândva între Turnurile

Cizmarilor și Fierarilor.

 Biserica din Deal

„Bergkirche” este fara indoiala cel mai important monument de

arhitectura religioasa din Sighisoara, ea fiind a treia catedrala gotica ca
marime intre Viena si Istanbul si singura din Transilvania care are in
componenta ei o cripta cu 60 morminte apartinand secolelor XVI – XVIII.

Asezata la altitudinea de 429 m pe cel mai inalt punct al Dealului Scolii,

acolo unde in vechime se afla vechea citadela de refugiu, biserica domina
cu masivitatea sa intregul oras, ea fiind vizibila de la distanta, aproape
din toate directiile. Lucrarile de constructie au inceput in anul 1345 avand
la baza o capala romanica datand din jurul anului 1200.  Monumentala
catedrala in stil gotic inchinata Sf. Nicolae avea sa fie terminata 180 de
ani mai tarziu, in anul 1525. Ea inglobeaza in constructie doua cladiri mai
vechi preexistente pe platoul superior al Dealului Cetatii, un donjon
patrulater ce facea parte din vechiul sistem defensiv al cetatii si o capela
romanica. De-a lungul secolelor ea a suportat mai multe restaurari
importante, ultima desfasurandu-se pe perioada a 11 ani timp in care
biserica a fost inchisa publicului, intre 1992 – 2003. Aceasta ultima
restaurare a fost incununata cu premiul Europa Nostra in anul 2004,
premiu cu atat mai valoros cu cat a fost castigat intr-o competitie la care
au fost nominalizate peste 100 de alte catedrale, castele si cladiri istorice
de pe cuprinsul Europei restaurate in acea perioada de timp.

 Biserica Manastirii Dominicane

Din anul 1298 dateaza prima mentiune documentara a Bisericii

Manastirii, la data mentionata considerandu-se ca ridicarea complexului,
inceputa in a doua jumatate a secolului al XIII-lea, nu era inca terminata.
Documentul este o “scrisoare de indulgenta” din 20 Martie 1298, in timpul
papei Bonifacius XVIII, prevazuta cu sigiliile a zece episcopi de la Roma. In
evolutia constructiva a bisericii exista patru faze. Intre 1250 – 1300 o faza
gotica timpurie cand este ridicat primul edificiu apartinand stilistic de
goticul timpuriu, probabil o biserica sala de dimensiuni reduse din care
nu s-a pastrat aproape nimic. Intre 1483 – 1515 ofaza gotica tarzie cand
are loc refacerea vechii biserici pe baza unui program amplu care a dus la
transformarea vechiului edificiu intr-o biserica hala cu trei nave fara turn
clopotnita si cu acoperis foarte inalt. Intre 1677 – 1682 o faza baroca,
survenita dupa marele incendiu din 1676 care a distrus acoperisul si
boltile navelor, cand s-au intreprins modificari ce au afectat mai mult
interiorul bisericii. Intre 1928 – 1929 o faza finala, cand au fost
desfiintate vechile balcoane de lemn care erau suprapuse cate trei pe
zidurile navelor laterale.Biserica adaposteste aztazi o frumoasa colectie
de 39 de covoare anatoliene datand din secolul al XVII-lea care
impodobesc stalpii si balustradele balconului dinspre N.

 Biserica Romano-Catolica Sfantul Iosif

Catedrala romano-catolică Sfântul Iosif este una dintre renumitele

biserici vechi ale oraşului medieval.
Această construcţie este caracterizată printr-un stil eclectic, la care
predomină elementele arhitecturale neogotice şi neoromanice. Biserica
are o navă cu lungimea de 30 m, cu absida semicirculară, un transept şi
un turn-clopotniţă foarte înalt.
Construcţia bisericii a fost începută în anul 1895, în timpul preotului
paroh Josef Weiss şi s-a ridicat pe locul în care a existat o biserică veche,
din Evul Mediu, aparţinând, înainte de Reformă, surorilor dominicane, iar
dupa Reforma din anul 1723, fraţilor franciscani. Sfinţirea ei s-a făcut de
către episcopul Transilvaniei Franz Lonhart, în data de 4 octombrie 1896.

 Biserica Leprosilor
Biserica din fostul cartier Siechhof al orașului Sighișoara a fost
construită probabil în secolul al XVI-lea. Amplasată în orasul de jos, în
afara zidului de apărare, pe malul Târnavei, a făcut parte dintr-un
complex format din școală, casa învățătorului și spital pentru leproși,
motiv pentru care a fost cunoscută sub denumirea Biserica Leproșilor.
Bolnavii nu aveau acces în biserică, preoții catolici oficiau slujba pentru ei
de la amvonul exterior, amplasat pe latura vestică. Amvonul a fost folosit
până în anul 1684. La sfârșitul secolului XIX, o dată cu construirea liniei
ferate, spitalul a fost demolat. Ușa amvonului a fost zidită, a fost construit
corul, iar biserica a devenit luterană. Orga a fost construită în 1865 de
Samuel Friedrich Binder. Acum biserica e folosită de comunitatea greco-
catolică.

 Scara acoperita

Daca te aflii în Sighişoara şi urmezi strada Scolii sau linia fortificatiilor,

pornind de la stanga sau dreapta, drumul parca te conduce spre un singur
loc: Scara Scolarilor. Aceasta scara a fost construita in anul 1654, prin
iniţiativa primarului Johann Both, pentru a uşura accesul elevilor, în
timpul iernilor grele sau ploii, la şcoala situată lângă biserica din deal.

Iniţial, Scară Şcolarilor constrită din lemn şi acoperită  avea 300 de

trepte. După o modificare în anul 1849, ea a mai păstrat 175 de trepte,
întrerupte de mai multe platforme late. Această scară superbă,
asemănatoare unui tunel, prin ale carei şipci de lemn patrund razele
soarelui, duce în vârful dealului, unde există o veche biserică gotică şi
şcoala evanghelică.

Una dintre  legendele scării spune ca un baiat trebuie să sărute o fata pe

care o iubeşte pe fiecare treaptă a scării şi să-i rostească numele fără să
greşească. Dacă reuşeşte înseamnă că este băiatul potrivit pentru fată.

 Casa Vlad Dracul

În Piața Turnului Sfatului se află Casa Vlad Dracul, în care se presupune

ca s-a născut Vlad Țepes, numit Dracula. Fiul voievodului Țării Românești
Vlad Dracu a fost renumit pentru pedepsele exemplare aplicate
adversarilor săi, de unde s-a născut și legenda Dracula. Vlad Țepeș zis
Dracula s-a născut în anul 1431. După toate probabilitățile Vlad aici a
trăit până la vârsta de 4 ani, fiindcă tatăl său a locuit între anii 1431-
1436 în orașul-cetate Sighișoara. În prezent în casă funcționează un bar și
un restaurant.

 Casa Venetiana

Ironia face ca una dintre casele din Piata Cetatii sa poarte amprenta

arhitecturala a celui mai important centru comercial european din Evul
Mediu, Venetia. Casa Venetiana poate fi recunoscuta, astfel, dupa stilul
ferestrelor pe care le putem admira fie plimbandu-ne cu gondola pe Canal,
fie luand la pas centrul istoric al Sighisoarei.

Denumita si Casa Mann, aceasta a fost resedinta primarului Stephanus

Mann. In secolul XVIII a fost renovata, etapa in care i s-au adaugat
ancadramentele din piatra ale ferestrelor, inspirate din stilul gotic
venetian. Intre timp, casa a fost supusa mai multor reparatii, insa ramane
o poarta catre o alta lume in mijlocul unei cetati fortificate.

 Casa cu Cerb

Casa cu Cerb este situate in centrul Cetatii medievale Sighisoara. Este un

monument istoric catalogat. Denumirea se datoreaza picturii murale
exterioare, reprezentand un cerb in marime naturala, cu capul si trofeul
montate pe zid. Casa cu Cerb este una dintre cele mai vechi cladiri din
Cetate si cea mai interesanta din punct de vedere arhitectonic. In decursul
timpului a suferit numeroase si profunde schimbari, de la locuinta
rudimenatra din lemn (sec. XIII) la forma complexa definitivata in sec.
XVII si pastrata pana astazi. In tot acest timp, Casa cu Cerb a avut
destinatia de locuinta. A fost locuita de persoane cu inalte functii
administrative, judecatoresti sau clerical/bisericesti. Intre anii 1997-
2001, Casa cu Cerb a fost restaurata complet si competent prin grija
fundatiei Messerchmitt din Munchen, primind destinatia de centru
cultural romano-german.

 Casa Memoriala a scriitorului N. D. Cocea 

 Casa Memoriala a criticului literar Ilarie Chendi

  Piata Hermann Oberth

In Orasul de jos, elementul urbanistic cel mai important il reprezinta

Piata Hermann Oberth (Marktplatz), vechea piata comerciala, care este
un spatiu triunghiular fiind dezvoltat in panta spre Dealul Cetatii. Casele
care formeaza fronturile pietei creeaza ansambluri unitare, iar pornirile
strazilor in panta ofera perspective interesante spre Cetate. Dupa 1950,
piata a fost amenajata ca spatiu verde – parcul orasului.

 Piata Cetatii

Piata Cetatii are o forma patrata (40x40 m) si este traversata in sens

longitudinal de o strada mai larga, strada Scolii – ce leaga piata cu
elementul dominant al Cetatii si un ax transversal, bine marcat ce face
corespondenta intre piata si cele doua porti principale: Turnul cu Ceas si
intrarea de sub Turnul Croitorilor.

Piata Cetatii a adapostit pentru o vreme “stalpul infamiei” si “tribuna”

pe care se judecau in public procesele capitale. Aceasta piata era si un
puternic spatiu comercial medieval. Statutele medievale precizau locul
unde se vindeau marfurile produse in interiorul cetatii. Piata Cetatii si-a
recapatat vechea functie de desfasurare a comertului in zilele noastre,
dar sub o alta forma: aceea de a comercializa obiecte de artizanat -
suveniruri pentru cei care aleg sa viziteze cetatea.

 Muzeul Municipal de Istorie si Arta Feudala Sighisoara 

Se afla in Turnul cu Ceas. Aditional, mai pot fi vizitate Camera de

Tortura si Sala de Arme. 

 Monumentul “La chip”

Este ridicat la iesirea din Sighisoara spre Medias, pe partea stanga, in

memoria unui Pașă, inmormantat aici cu armele si elefantul sau.

 Cimitirul Bisericii din Deal

 Dacă spunem că unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din
Sighișoara este cimitirul… pare ciudat?  Nu ar avea de ce.  Este  un punct
de atractie turistică datorită pietrelor funerare vechi dar și amplasarea
în imediata apropiere a   Bisericii din Deal.

Personalitățile orasului erau înmormântate în interiorul bisericii în

criptă. Acest obicei ar fi luat sfârșit pe la mijlocul secolului al XVII-lea
când funeraliile s-au mutat în cripta  Bisericii din Deal.  Mai apoi,
împărătul Iosif al-II-lea ar fi oprit manifestarea înmormântările in
biserică iar astăzi, în cimitirul din deal se regăsesc și morminte ale
ostașilor căzuți în luptele din primele războaie mondiale.

Acest loc nu poate fi privit ca fiind unul straniu deoarece te poți bucura
de o plimbare sau chiar să te oprești pentru meditație.  Locurile de veci
sunt foarte ingrijite, copacii te feresc de soare și oferă acestui loc senzația
de parc deoarece oriunde privești cu ochii culoarea este predominant
verde.

Cimitirul din deal este format din peisaje deosebite, pădurea și iarba
verde. Contrastul cu pietrele funerare gri face să pară o festivitatea a
naturii într-un loc mai puțin așteptat. Iar dacă mai găsești și florile ce au
înflorit recent atunci poți, cu siguranță, să te bucuri de plimbare în acest
loc.

Elemente de cadru natural din Sighisoara care merita vizitate:

 Rezervatia Naturala Breitea

Este loc unicat in Europa, cu cea mai mare colectie de stejari multi-
seculari din zona. Rezervatia, cel mai bine conservat habitat de pajiste
impadurita cu goruni si stejari multiseculari din centrul si estul Europei,
se afla la 4 kilometri de Sighisoara spre Medias (drum forestier care urca
spre platou – 2km).

 Castrul Roman Stenarum din Sighisoara

 Este situat pe platoul Podmoale, unde s-au regasit 26 de monede emise
in perioada 108 – 248 dupa Christos.

 Gradina centrala

Aici se afla busturi ale precum scriitorilor N. Grigorescu, M. Eminescu,

I.L.Caragiale si George Enescu.

 Dealul Turcului - monument arheologic

 Cetatea Dacica Sadova

 Padurea Stejareni

 Padurea Danes

IV. FESTIVALUL SIGHISOARA MEDIEVALA

Importanţa acestei manifestări constă în puntea de comunicare

realizată prin intermediul artei, cu ajutorul genurilor specifice Epocii
Medievale. Astfel, pe parcursul celor trei zile, participanții se vor putea
bucura de muzică și dansuri medievale, ordine militare de reconstituire
medievală și grupuri de jonglerii medievale, spectacol de reconstituire
medievală cu cai, teatru medieval și teatru interactiv pentru copii, ateliere
de artă și manufactură medievală, jonglerii cu steaguri, tabăra
cavalerilor, curtea comedianților, conferințe, expoziții și video-mapping.
Are loc in fiecare an in luna iulie.

Puține s-au schimbat aici în ultimele 8 secole, dar totul

s-a păstrat într-o stare perfectă. O fereastră spre viața
medievală, un loc romantic, cu străzi înguste și case
fermecătoare – toate acestea fac din Sighişoara un oraș
bogat în cultură și istorie. Acest superb oras isi asteapta
vizitatorii cu drag pentru a-i descoperi minunatele
cladiri medievale, străzile înguste si calme, peisajele
deosebite si linistitoare.

V. REFERINTE BIBLIOGRAFICE:

 http://romfilatelia.ro/magazin/produs/colectii-anuale/centrul-
istoric-sighiaoara-patrimoniu-mondial-unesco/
 https://patrimoniu.ro/monumente-istorice/lista-patrimoniului-
mondial-unesco/17-monumente-istorice/unesco/93-centrul-
istoric-sighisoara
 https://www.welcometoromania.ro/Sighisoara/Sighisoara_Sighiso
ara_r.htm
 https://turismsighisoara.ro/turnurile-cetatii-sighisoara/
 http://zigzagprinromania.com/blog/cimitirul-bisericii-din-deal/
 https://360.inp.org.ro/obiective/centrul-istoric-sighisoara-tur-
virtual-video
 https://all.accor.ro/ro/casa-venetiana-din-sighisoara/
 https://www.yourguideintransylvania.com/ro/cetatea-medievala-
sighisoara/
 http://wikimapia.org/21816272/ro/Biserica-romano-catolic
%C4%83-Sf%C3%A2ntul-Iosif
 https://www.locurifaine.ro/obiective-turistice-sighisoara-locuri-
vizitat/