UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE ISTORIE ŞI GEOGRAFIE

RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI STUDII EUROPENE

DREPT INTERNAȚIONAL

GLOSAR

Autor: Ilioara Puzdre

Coordonator: Lect. dr. colab. Leonte Marie

Data: 09.11.2020

SUCEAVA
1. Autentificare notarială
Pentru autentificarea unui act, notarul public verifică și stabilește, în prealabil, identitatea
părților. Părțile pot fi reprezentate la autentificare printr-un mandatar cu procură specială
autentică. Când notarul public are îndoieli cu privire la deplinătatea facultăților mintale
ale vreuneia dintre părți, procedează la autentificare numai dacă un medic specialist atestă
în scris că partea poate să-și exprime în mod valabil consimțământul în momentul
încheierii actului. Pentru a lua consimțământul părților, după citirea actului, notarul public
le va întreba dacă au înțeles conținutul acestuia și dacă cele cuprinse în act exprimă voința
lor. Pentru motive temeinice, notarul public poate lua separat, dar în aceeași zi,
consimțământul părților care figurează în act. În acest caz, în încheierea de încuviințare a
autentificării se va menționa ora și locul luării consimțământului fiecarei părți.

2. Avocatul Poporului
Instituția Avocatul Poporului are drept scop apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor
în raporturile acestora cu autoritățile publice. În activitatea sa, avocatul poporului este
independent față de orice autoritate publică. În exercitarea atribuțiilor sale, avocatul
poporului nu se substituie autorităților publice. Avocatul poporului nu poate fi supus nici
unui mandat imperativ sau reprezentativ. Nimeni nu îl poate obliga pe avocatul poporului
să se supună instrucțiunilor sau dispozițiilor sale. Avocatul poporului este numit de Senat
pe o durată de 4 ani. Mandatul avocatului poporului poate fi reînnoit o singură dată.

3. Barou
Baroul este constituit din toți avocații înscriși pe Tabloul avocaților, care au sediul
profesional principal în localitățile de pe raza acestuia. Profesia de avocat se exercită
numai de avocații înscriși în tabloul baroului din care fac parte, barou component al
Uniunii Naționale a Barourilor din România. Baroul este constituit la nivelul fiecărui
județ al României. Constituirea și funcționarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise.
Barourile țin evidența separată a avocaților pentru fiecare formă de exercitare a profesiei.

4. Cutuma Internațională
Este un izvor nescris al dreptului internaţional, cel mai vechi izvor al dreptului
internaţional, ca şi al dreptului în general. Deşi în condiţiile vieţii contemporane marea
majoritate a reglementărilor internaţionale sunt consacrate prin tratate, cutuma continuă
să fie izvor de drept, în special în acele domenii în care interesele divergente ale statelor
nu au făcut posibilă o codificare a regulilor cutumiare, precum şi în domenii ale practicii
relaţiilor dintre state în care nu s-a ajuns la acel stadiu care să impună o reglementare pe
cale convenţională.
Cutuma internaţională este definită ca o practică generală, relativ îngustă şi uniformă,
considerată de către state ca exprimând o regulă de conduită cu forţă juridică obligatorie.

5. Domeniu privat
Domeniul privat al statului și, respectiv, al comunelor, orașelor, municipiilor și județelor
este alcătuit din terenurile dobândite de acestea prin modurile prevăzute de lege, precum
și din terenurile dezafectate, potrivit legii, din domeniul public. El este supus dispozițiilor
de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.

6. Domeniu public al statului

Aparțin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate construcții de interes public,
piețe, căi de comunicații, rețele stradale și parcuri publice, porturi și aeroporturi,
terenurile cu destinație forestieră, albiile râurilor și fluviilor, fundul apelor maritime
interioare și al mării teritoriale, țărmurile Mării Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru
rezervații naturale și parcuri naționale, monumentele, ansamblurile și siturile arheologice
și istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apărării sau pentru alte
folosințe care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz
sau interes public.

7. Drept Internațional
Dreptul internațional este un set de norme recunoscute de state sau națiuni ca având un
caracter obligatoriu în ceea ce privește relațiile lor reciproce, inclusiv relațiile lor cu
organizații internaționale. De obicei, dreptul internațional este încorporat în acorduri
încheiate între state suverane și/sau derivă din astfel de acorduri.

Termenul „drept internațional” se poate referi la două discipline juridice:

- dreptul internațional public: acesta reglementează relațiile dintre state și organizații

internaționale, în domenii cum ar fi drepturile omului, dreptul tratatelor, dreptul mării,
dreptul penal internațional și dreptul umanitar internațional;

- dreptul internațional privat - sau conflictul de legi – este un set de norme de drept
procedural care stabilesc sistemul juridic și dreptul național care se aplică într-un anumit
litigiu. Aceste norme se aplică atunci când un litigiu conține un element transfrontalier,
cum ar fi un contract încheiat între părți care se află în state diferite, sau atunci când
elementul transfrontalier se datorează coexistenței mai multor jurisdicții în aceeași țară.
8. Exportul ilegal de bunuri culturale
Infracţiune prevăzută de Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural
mobil, care constă în efectuarea fără certificat de export a unor operaţiuni de export de
bunuri culturale mobile; bunurile culturale mobile care au făcut obiectul exportului ilegal
se confiscă şi sunt transmise în administrarea instituţiilor publice specializate, cu avizul
Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor. Dacă o asemenea faptă a avut ca urmare
pierderea unui bun cultural mobil clasat, pedeapsa este mai gravă. Constituie, de
asemenea, infracţiune efectuarea oricăror operaţiuni în vederea exportului de bunuri
culturale mobile clasate, aflate în proprietatea publică sau de bunuri culturale mobile
clasate în tezaur, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, iar
bunurile se confiscă şi se transmit în administrarea instituţiilor publice specializate, cu
avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor.

9. Extinderea cercetării penale

Act procesual prin care procurorul extinde cercetarea penală asupra unor fapte noi sau
asupra altor participanţi la săvârşirea faptei. Organul de cercetare penală dacă constată
fapte noi în sarcina inculpatului ori împrejurări noi care pot duce la schimbarea încadrării
juridice a faptei pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală sau date cu privire la
participarea şi a unei alte persoane la săvârşirea acelei fapte, face propuneri în acest sens,
pe care le înaintează procurorului, pentru ca acesta să decidă în privinţa extinderii
cercetării penale sau schimbării încadrării juridice (art. 238, C.p.p.)

10. Extrateritorialitate
Teorie potrivit căreia localul reprezentanţelor diplomatice străine este inviolabil, deoarece
reprezintă o porţiune din teritoriul statului căruia îi aparţine reprezentanţa diplomatică. Ca
urmare, orice infracţiune săvârşită în localul unei reprezentanţe străine ar trebui
considerată ca fiind comisă în străinătate, infractorul refugiat într-un asemenea local ar
trebui extrădat etc. Teoria este respinsă de doctrină, inviolabilitatea localului
reprezentanţelor diplomatice fiind fundamentată pe regulile reciprocităţii între state.

11.Extrădare
Actul bilateral, politic şi juridic de asistenţă juridică internaţională în materie penală prin
care statul, pe al cărui teritoriu se află un infractor străin, predă pe acesta statului unde s-a
săvârşit infracţiunea, ori statului ale cărui interese au fost afectate prin comiterea faptei
sau al cărui cetăţean este, în vederea tragerii la răspundere penală ori a executării
pedepsei la care a fost condamnat printr-o hotărâre definitivă. Sub raportul finalităţii sale,
extrădarea este un act de reciprocă asistenţă juridică internaţională şi se acordă numai pe
bază de convenţie internaţională sau pe bază de reciprocitate şi, în lipsa acestora, în
temeiul legii.

Rolul extrădării este de a evita sustragerea infractorilor de la urmărirea penală, judecată

ori de la executarea unor pedepse prin părăsirea teritoriului statului unde au comis
infracțiunea sau unde au fost condamnați.

12. Echitatea
Art. 38 menţionat din Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie prevede în paragraful 2 că,
în anumite cazuri concrete, dacă părţile în litigiu sunt de acord cu aceasta, Curtea poate
să-şi bazeze hotărârile şi pe principiile echităţii.

Din modul cum este formulat, rezultă că, în lipsa unei norme de drept, instanţa poate să-şi
întemeieze hotărârea pe principii de echitate.Folosite în acest mod, normele echităţii nu
devin ele însele norme de drept, deci echitatea nu capătă caracter de izvor al dreptului, ci
doar pe acela de temei al unei hotărâri judecătoreşti în lipsa unei norme de drept.

Ea poate îndeplini, însă, un anumit rol în evitarea aplicării formale a unor principii sau
norme de drept internaţional care ar duce la rezultate contrare justiţiei.

Echitatea are, de aceea, dacă nu valoarea unui izvor de drept, cel puţin un important rol în
crearea şi aplicarea normelor de drept, care trebuie să se bazeze întotdeauna pe principiile
echităţii.

13. Executor judecătoresc

Executarea silită a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii se efectuează de
către executorii judecătorești, dacă legea nu prevede altfel. Executorii judecătorești
îndeplinesc și alte atribuții date prin lege în competența lor. Executorii judecătorești sunt
investiți să îndeplinească un serviciu de interes public. Actul îndeplinit de executorul
judecătoresc, în limitele competențelor legale, purtând ștampila și semnatura acestuia,
precum și numărul de înregistrare și data, este act de autoritate publică și are forța
probantă prevazută de lege.

14. Garda Financiară

Garda Financiară se organizează ca instituție publică de control, cu personalitate juridică,
în subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală din cadrul Ministerului
Finanțelor Publice, finanțată de la bugetul de stat. Garda Financiară exercită controlul
operativ și inopinat privind prevenirea, descoperirea și combaterea oricăror acte și fapte
care au ca efect frauda și evaziunea fiscală, precum și alte fapte date prin lege în
competența sa. Garda Financiară, în exercitarea atribuțiilor proprii, încheie, ca urmare a
controalelor executate, acte de control pentru stabilirea stării de fapt fiscale, pentru
constatarea și sancționarea contravențiilor, precum și pentru constatarea împrejurărilor
privind săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală, sesizând, după caz, organele de
urmărire penală competente.

15. Institutul Notarial Român

Entitate cu personalitate juridică, în condițiile stabilite prin statutul propriu, aprobat de
Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România. Institutul Notarial Român
asigură perfecționarea activității notariale, pregătirea notarilor stagiari, precum și
pregătirea profesională continuă a notarilor publici și a altor specialiști licențiați în drept,
având dreptul de a elibera diplome recunoscute de instituțiile abilitate. Institutul Notarial
Român are ștampilă și siglă proprii și se înființează, se organizează și funcționează fără
îndeplinirea altor formalități.

16. Jurisprudența
Constituie un mijloc auxiliar de determinare a normelor dreptului internaţional. De
principiu, instanţele de judecată nu sunt creatoare de norme juridice, rolul lor fiind acela
de a aplica la cazuri concrete prevederile actelor normative, dar hotărârile date de acestea
pot avea un rol important în stabilirea existenţei şi a conţinutului unei norme de drept, ca
şi în interpretarea acestora, iar prin argumentele pe care le aduc în motivarea hotărârilor
lor pot juca un rol important atât în determinarea, cât şi în dezvoltarea dreptului
internaţional.

Curtea Internaţională de Justiţie, tribunalele internaţionale arbitrale sau curţile penale

internaţionale, prin autoritatea respectivelor instanţe şi prin caracterul convingător al
soluţiilor pe care le formulează, pot să confere hotărârilor pe care le dau o semnificaţie
mai mare decât aceea pe care acestea le au în mod formal. Hotărârile acestor curţi sunt
adeseori invocate în cazuri similare pentru soluţionarea altor litigii, având astfel un rol
auxiliar în determinarea normelor existente de drept internaţional şi în crearea unor noi
asemenea norme.

Pentru lămurirea conţinutului unor norme de drept internaţional sunt adesea invocate şi
hotărârile date de tribunalele interne, naţionale, atunci când acestea sunt chemate să
soluţioneze litigii în care trebuie să se întemeieze pe instituţii şi norme de drept
internaţional public din domenii cum sunt dreptul maritim, dreptul diplomatic, etc.
17. Libertate de exprimare
Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de
orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de
comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă. Libertatea
presei implică și libertatea de a înființa publicații. Nici o publicație nu poate fi suprimată.
Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligația de a face publică sursa
finanțării. Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața
particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine. Libertatea de exprimare este
garantată de Constituția României și de Dreptul Civil.

18. Partaj
În cazul procesului de divorț, cei doi soți pot solicita și efectuarea partajării bunurilor
comune din căsătorie, a partajului. Partajul se poate efectua, însă, și după ce hotărârea de
divorț rămâne definitivă, la solicitarea uneia dintre părți. Existența unor drepturi exclusive
cu privire la bunuri (imobile și mobile) reprezintă, conform Codului Civil, un scop
prioritar. Deși starea de indiviziune se poate sfârși și prin alte modalități, partajul rămâne
calea cea mai folosită pentru ieșirea din indiviziune din punctul de vedere al proprietății.

19. Posesie
Conform art. 1846 Cod Civil: "deținerea unui lucru sau folosința unui drept exercitată,
una sau alta, de noi înșine sau de altul în numele nostru". Posesia se aplică atât dreptului
de proprietate cât și celorlalte drepturi reale. Ea este prerogativă titularului dreptului de
proprietate de a stăpâni bunul direct și nemijlocit, sau indirect și mijlocit, prin intermediul
unui terș, care exercită stăpânirea în numele și interesului proprietarului.

20. Proces penal

Are ca scop constatarea la timp și în mod complet a faptelor care constituie infracțiuni,
astfel că orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției
sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală. Procesul penal
trebuie să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor și
libertăților acesteia, la prevenirea infracțiunilor, precum și la educarea cetățenilor în
spiritul respectării legilor. Procesul penal se desfășoară atât în cursul urmăririi penale cât
și în cursul judecății, potrivit dispozițiilor prevăzute de lege. Actele necesare desfășurării
procesului penal se îndeplinesc din oficiu, în afară de cazul când, prin lege se dispune
altfel.
21. Somație de plată
Legislația în vigoare din România permite posibilitatea de a obține într-un termen relativ
scurt un titlu executoriu astfel încât creditorul să treacă la executarea creanței sale. Mai
mult decât atât, formele procedurale pentru obținerea titlului executoriu sunt simplificate.

Somația de plată este necesară pentru recuperarea unor datorii, creanțe, samd... Este unul
dintre primii pați necesari în demersurile privind recuperarea unor sume, valori. Somația
de plată se realizează în cadrul unui proces în instanță, modalitatea de desfașurare fiind
una de complexitate medie.

Webografie:
 http://www.dreptonline.ro/dictionar_juridic/dictionar_juridic.php
(07.11.2020)
 https://e-justice.europa.eu/content_international_law-10-ro.do
(08.11.2020)
 https://legeaz.net/dictionar-juridic (09.11.2020)
 https://www.juridice.ro/essentials/1697/extradarea-pasiva-aspecte-
teoretice-si-practice (09.11.2020)
 https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-
international-public/izvoarele-si-codificarea-dreptului-international/
(09.11.2020)