PSIHOTERAPIE
Colec!ie coordonatd de
Simona Reghintovschi
Irvin D. Yalom
Molyn Leszcz
Tratat de
psihoterapie de grup
Teorie;i practicd
Edilia a cincea
A
TRCI
Editori:
S[\'IU DRAGOMIR
VASILE DEM, ZAMFIRESCU
Dircctor editorial:
MACDALENA MARCULESCU
Coperta colecfiei:
FABER STUDIO (Magda Radu)
Redactor:
BOGDAN PERDIVAM
Director producfe:
CRISTIAN CLAUDIU COBAN
DtP:
VICTORIA GARLAN
Co.ecturA:
LORINA CHT,TAN
EUGENIA URSU
lrvin D i
Anatol 3
Bibliog.
Index
tsBN 97*971707-73!2
L Leszez, Molyn
II. Reghintovschi, Simona (had.)
Itr. Reghhtovschi, Anatol (had.)
615.851
Titlu original: Tfte lheory and Practice ofGROUp pSyCHOTHERApy Fifth Edition
Autori: Irvin D. Yalom cu Molyn Leszcz
tsBN 97 8-97 3 -7 07 -7 33 -2
Cuprins
Mullumiri
1. Factorii terapeutici 22
Uniaersalitatea, 27
Transmiterea int'ormaliilor, 30
Altruismul,34
Recapitularea corectittd a grupului primar familinl,
j5
Dezzroltarea tehnicilor de socializare, 38
2. invilarea interpersonali. . .. .. . 40
3. Coeziunea grupului... .. 73
4. Factorii terapeutici:
o integrare. ... ..... ... . . .96
Valori comparatioe ale factorilor terapeutici:
punctul de aedere al clientului, 99
Valoarea compara tiod a factorilor terapeutici :
diferenle intre punctele de tsetlerc ale clienlilor gi terapeulilor, 124
Factorii terapeutici: lorle modifuatoare, 12b
5. Terapeutul:
Sarcini elementare
Crearea gi menlinerea grupului, 134
Construirea culturii de grup, 1j5
Cum modeleazd liderul normele? 139
Exemple ile norme terapeutice de grup, 145
6. Terapeutul:
Iucrul in aici-gi-acum... ...........155
Defi nil ia procesul ui, 1 56
7. Terapeutul:
transfer gi transparenfe. ...........270
Transferul in grupul de terapie, 214
Psihoterapeutul pi transparenlo, 22J
12.Grupulavansat.... 348
Subgruparea, j48
Conflict in grupul de teraPie, 366
Autodentdluirea, 375
In cheierea ter apie i, 383
Monopolistul, i92
Clientul tdcut, 398
Clientul plict isi t or, 400
Nemu\umitul care ret'uzd ajutorul, 403
7
Cu9rins
Clientul psihotic sau bipolar, 405
Clientul cu caracter dificil, 412
14. Terapeutul:
formate specializate
gi materiale procedurale .
Visele,446
Tehnol o gia au diottizuald, 449
Rezumat,554
Dincolo de tehnicd, 555
Anexd Informalii gi linii de orientare
pentru participarca la terapia de grup, 559
CAtuaa obiectiae ale psihoterapiei de grup, 559
Confidenlialit at ea, 560
Note.... .........564
Cuprins I
In memoria mamei mele gi a tatdlui meu,
RUTH YALOM pi BENJAMINYALOM
Multe capitole conlin 5G-100 de noi referinfe. in cAteva locuri din lucrare
am inserat un semn (+) pentru a indica faptul c5, pentru studenfii interesali de
acea arie specificd, existd date sau observafii coroborante. Aceastd listd de lec-
turi recomandate gi referinle bibliografce a fost plasatd pe site-ul meu, zututo.yalom.com.
(lrvin Yalom)
Sunt recunoscetor Universitifii Stanford pentm oferirea libertdfii academi-
ce, a facilitdfilor de documentare 9i personalului administrativ necesare pen-
tru a realiza aceastd lucrare. Extraordinarului mentor, Jerome Frank (care a mu-
rit chiar inainte de publicarea acestei edifii), multe mulfumiri Pentru ce m-a
introdus in terapia de grup gi mia oferit un model de integritate, curiozitate
gi dedicare. AIli ciliva m-au sprijinit in aceastd revizuire: Stephanie Brown,
doctor in gtiinte (Programele in doisprezece pagi), Morton Lieberman, (grupu-
rile pe intemet), Ruthellen Jossetsory (intervenfiile asupra grupului-ca-intreg),
David Spiegel (grupurile medicale) 9i fiul meu, Ben Yalom, care a editat cate-
va capitole.
(Molp Leszcz)
Sunt recunoscetor Departamenhrlui de Psihiatrie al Universitifii din Toron-
to pentru susrinerea acestui Proiect. Printre colegii din Toronto care au comen-
tat variantele inifiale ale acestei edifii ti au facilitat comPletarea ei sunt docto-
rii in medicind ]oel Sadavoy, Don Wasytenki, Danny Silver, Paula Ravitz, Zindel
Segal, doctor in ttiinle, doctorii in medicini Paul Westlind, Ellen Margolese,
Jan Malat gi |on Hunter, Liz Konigshaus ;i-a asumat sarcina migiloasi de pro-
cesare a textului, cu o eficienld enormd 9i mare inlelegere. Beniamin, Talia 9i
Noah Leszcz, copiii mei, 9i Bony Leszcz, sotia mea, au contribuit Permanent
cu sprijin gi incurajare.
Multumiri 2t
l. Factorii terapeutici
1. Inocularea speranlei
2. Universalitatea
3. Transmiterea informaliilor
4. Altruism
5. Recapitularea corectivd a grupului familial primar
6. Dezvoltarea tehnicilor de socializare
7. ComportamentuI imitativ
8. invi garea interpersonald
9. Coeziunea grupului
10. Catharsisul
11. Factorii existenfial
in mod
grup beneficiazd de Pe urma unei anumite gmpdri de factori terapeuhci
considerabil diferit. t
PdstrAnd in minte faptul cd factorii terapeutici sunt constructe arbitrare'
ii
putem vedea ca oferhd studentului-cititor o hartd cognidve Aceaste grupare
u fu.torilo, t".up"utici nu este bitutd in cuie, alfi clinicieni Fi cercetdtori
au de-
1. Factorli terapeutlcl
rapeutici comuni este gradul tra-
iesc un acelagi eveniment ir te fi
importantd, ii poate aiuta pe
toa_
re pentru allii.
sursd bogatd de
. numai a lor gi, ct
t sunt concluziile
noastre mai bazate p std aspecte ale procesului de
schimbare pe care un dar asta .,u implicd faptul cd
ar trebui sd ignorem
Este o artd si obfii rapoarte de la cliengi. Chestionarele de
tip creion,/hArtie
sau cele de clasificare pun cu ugurinld la dispozifie date, insd
deseori
rateazi
nuanlele gi bogilia experienfelor clienlilor. Cu c6t mai mult
poate patrunde
persoana care chestioneazi in lumea experiengialE a clienfului,
cu atAt devine
hterioard a clientului.
Inocularea speranlei
1. Factorii terapeutici
Prietxrilor vindecitoare ale grupului. (Vezi capitolul 10 pentru o discufiie com-
pleti a procedurii de pregdtire pregrup.)
Terapia de grup nu utilizeazi doar efectele ameliorative generale ale agtep-
tdrilor pozitive ale clientului, ci beneficiazd gi de o sursd de speranli ce fine ex-
clusiv de formatul psihoterapiei de grup. Invariabil, grupurile confin indivizi
care se afld in puncte diferite ale unui continuum adaptare-colaps. Astfel, fie-
care membru al grupului intrd considerabil in contact cu ceilalfl membri
seori indivizi cu probleme similare
- de-
a cdror stare s-a imbunetefit ca rezultat
-
al terapiei. Deseori, la sfArgitul terapiei de grup, am auzit clienlii remarcAnd
cat de important a fost pentru ei si observe imbunitdlirea situaliei celorlalfi.
Remarcabil, speranla poate fi o forld putemicl chiar gi in grupuri de indivizi
care se luptS cu un cancer avansat gi care pierd membri apreciali ai grupului
din cauza bolii. Speranla este flexibili
- se redefinegie pe sine pentru a se
adapta parametrilor imediali, devenind speranle pentru linipte, pentru dem-
nitate, pentru legdturi cu ceilal;i ori penku un disconfort fizic minim.l{
in nici un caz terapeufii de grup nu trebuie sd evite exploatarea acestui fac-
tor, ci sd indice periodic progresele realizate de membri. Dac6 se intample si
primesc note prin care membrii grupului care gi-au terminat de curand tera-
pia md inlormeazd cu privire la progresele lor continue, am in vedere sd im-
pertigesc aceasta cu grupul actual. Deseori membrii seniori igi asumi aceaste
funcfie, oferind mdrturii spontane membrilor noi, sceptici.
Cercetdrile au aretat ce este de o importarli vitali ca terapeulii sE creadi
in ei ingigi, precum gi in eficacitatea grupului lor.ls Eu cred cu sinceritate cd
sunt capabil sd ajut orice client motivat care este dispus sd lucreze in grup cel
pufin gase luni. in gedinlele individuale preliminare le impirtEgesc clienlilor
aceastd convingere gi incerc sd le inspir gi lor optimismul meu.
Multe dintre grupurile de autoajutorare de exemplu, Compassionate
-
Friends (pentru pdrinfi care au suferit o pierdere), Men Overcoming Violence
(birbafi cu comportament agresiv), Survivors of Incest gi Mended Heart (pa-
cienli care au suferit operafii pe cord)
- pun un accent deosebit pe inocularea
speranfei.l6 O mare parte a intahirilor din Recovery Inc. (pentru fogtii sau ac-
tualii pacienfi psihiatrici) 9i Alcoolicii Anonimi este dedicatd mdrturisirilor La
fiecare int6lnire, membrii ai Recovery Inc. relateazd despre incidentele poten-
fial stresante in care au evitat tensiunea aplicAnd metodele Recovery lnc., iar
membrii Alcoolicilor Anonirni care au avut succes igi spun istoriile pribugirii
gi salvdrii lor de cexe AA. Unul dintre punctele de mare forfd ale Alcoolicilor
Anonimi este faph cd liderii acestui grup sunt toti alcoolici
rafie pentru ceilalfi.
- surse de inspi-
Programele de tratament ale abuzului de droguri trezesc de obicei speran-
!a in participanli folosind dependengi de droguri recuperali ca lideri ai grupu-
rilor. Prin contactul cu cei care au pegit pe acelagi drum ti s-au putut intoarce,
membrii sunt inspirali, iar agtepterile cresc. O abordare similari este folositd
in cazul persoanelor care suferd de boli cronice, cum ar fi artrita sau afecfiuni-
Universalitatea
1. F.ctorii terapeutici
oportuttate mai micd pentru validarea consensuale atunci c6nd terapeufii aleg
se-gi reshangd gradul de transparenle personalA.
in timpul propriei mele analize de 600 de ore am avut o intilnire persona-
li frapantd cu factorul terapeutic al universatitdfii. ga inLimplat cAnd md aflam
in miilocul descrierii unor sentimente extrem de ambivalente fafd de mama.
Eram foarte tulburat de faphll ci, in ciuda putemicelor sentimente pozitive pe
care le aveam pentru ea, eram asaltat de dorinla ca ea sd moari, in timp ce mi
aflam in pozilia de a mogteni o parte din averea ei. Analista mea a rAspuns sim-
plu, ,,Acesta pare a fi modul in care suntem construifi,,. Acea afirmafie direc-
td nu numai cd mi-a oferit o considerabild ugurare, dar mi-a dat posibilitatea
de a-mi explora ambivalenla in mare profunzime.
in ciuda complexitdfii problemelor umane, anumifi numitori comuni ai in-
divizilor sunt evidenfi, iar membrii unui grup terapeutic vor percepe rapid si_
milaritdfile pe care le au urul cu altul. Un exemplu ilustrativ: timp de mulfi
ani am rugat membrii gmpurilor T (aceltia nu sunt clienfi
- in primul
sunt studenli Ia medicini, rezidenfl in psihiatrie, asistente medicale,
r6nd,
personal
psihiatric ai voluntari din Peace Corps; vezi cap. 16) si se implice intr-o sarci-
ni ,,strict confidenliald" in care erau rugali si scrie, anonim, pe o bucatd de
hArtie, unul dhtre lucrurile pentru care ar avea cea mai micd tendhfe de a le
impdrtigi grupului. Secretele s-au dovedit a fi uimitor de similare, cu cdteva
teme majore predominante. Cel mai comun secret este convingerea profundi
a unei inadecvdri fundamentale
- sentimentul cd este o persoand fundamen_
tal incompetentd, cd drumul sdu in viald e o cacealma. Urmdtorul ca frecven_
te este un sentiment profund al aliendrii interpersonale
- cd, in ciuda aparen_
ielor, nu poate sd iubeasci 9i sd aibi griii cu adevdrat de o alt5 persoand. A
treia categorie de rispunsuri frecvente este reprezentati de un fel sau altul de
secret sexual. Aceste nelinigti principale ale nonclienfilor sunt calitativ identi_
ce cu ale celor care cautd aiutor profesional calificat. Aproape invariabil, clien_
1. Factodl terapeutlcl 29
Transmiterea informatiilor
Instruireo didacticd
Cei mai mulfi dintre participanfi, la terminarea cu succes a unei terapii in-
teraclionale de grup, au invdlat foarte multe lucruri despre funclionarea psi-
hicd, sensul simptomelor, dinamica interpersonald gi de grup gi despre proce-
sul psihoterapeutic. in general, procesul educativ este impliciU mulli dintre
psihoterapeulii de grup nu oferd o instrucrie didacticd expliciti in cadrul tera-
piei de grup interacfionale. insi, de-a lungul ultimului deceniu, multe abor-
diri terapeutice de grup au fdcut din instrucfia formali sau din psihoeducafie
o parte importantd a programului lor.
Unul dintre cele mai notabile precedente istorice ale psihoeduca;iei se re-
gdsegte in lucrdrile lui Maxwell Jones, care, lucrAnd cu grupuri mari in perioa-
da anilor '40, a linut pacien[ilor sdi prelegeri, trei ore pe septemAni, despre
funcfiile pi structura sistemului nervos gi relevanta lor pentru dizabilitdfile gi
simptomele psihiatrice.2a
De asemenea, Marsh, care a scris in perioada anilor ,30, credea in impor-
tanfa psihoeducafiei gi a organizat ore de curs pentru pacienlii sdi, complete
cu clase, teme pentru acasi pi evaluare finali.s -
Recovery, Inc., cel mai mare gi mai vechi program nafional american de
autoaiutor pentru fogtii gi actualii pacienli psihiatrici, este fundamental orga-
nizat de-a lungul unor linii directoare didactice.2o Fondat, in 1937 de Abraham
Low, aceastd organizafie are astizi peste 700 de grupuri active.27 Calitatea de
membru este voluntari, iar liderii se selecteazd dintre membri. Cu toate cd nu
existi o indrumare profesionald formald, desfdgurarea intdlnirilor a fost solid
structuratd de citre dr. Low; pirli din manualul sdu, Me ntal Health Through Will
Training,B sunt cltite gi discutate la fiecare intalnire. Bolile psihice sunt expli-
cate pe baza citorva principii simple, pe care membrii le memoreazd
exemplu, valoarea ,,repererii" comportamentelor probtematice, de autosubmi- - de
nare; simptomele nevrotice sunt dureroase, dar nu sunt periculoase; tensiunea
intensificd gi susline simptomul gi deci trebuie evitatd; utilizarea liberei voin-
fe este solufia dilemelor pacientului psihiatric.
Multe alte grupuri de autoajutor pun url accent deosebit pe transmiterea
informafiilor. Grupuri cum sunt Adult Survivors of Incest, parents Anony-
mous, Camblers Anonymous, Make Today Count (pentru pacien;i bolnavi
de cancer), Parents Without Partners gi Mended Hearts incurajeazd schimbul
de informalii intre membri gi deseori inviti experli pentru a se adresa gru-
in depresie.{5
de relaxarea
Iiuni detaliate legate de tehnicile de respiralie adecvate 9i
musculard progresivi.
Deseori, grupurile rePrezinte cadrul in care sunt transmise noi tehnici de
reducere a stresului bazate pe meditalie 9i infelepciune. Aplic6nd o concentra-
re disciplinatd, membrii ir:rva|i si devini observatori clari, toleranli, nepirti-
nitori aipropriilor gAnduri 9i sentimente, reducAnd astfel stresul, anxietatea 9i
1. Factorll tcraDeutlcl
malii cu privire la boala lor, la opfiunile de tratament, riscurile viitoare, pre_
cum 9i recomanddri relativ la un mod de viafi mai sinitos. Evaluarea rezul_
tatelor acestor grupuri demonstreaze ce participanfii au beneficii psihosociale
semnif icative gi durabile.+7
1. Factodi terapeutlcl
mele nevrotice, s; le tteargd ti sd retraseze, cum si repete
$i se inverseze, gi
cum sd aplice eficient puterea voinlei.
Existd sfaturi mai bune decat altele? Cercetdtorii care au studiat grupurile
de modelare a comportamenfului persoanelor care au comis un abuz sexual au
observat cd sfatul era intalnit ftecvent 9i era folositor pentru membrii diferifi in-
tr-o masurd diferite. Cea mai puFin eficientd formd de sfat era sugestia directd;
cea mai
eficienti consta dintr-o serie de sugestii alternative despre modul in
care putea fi atins un scop dorit.s3 Psihoeducafia cu privire Ia impactul depre_
siei asupra relafiilor de familie este mult mai eficienti cAnd participanlii exami_
neazd in mod direct, la nivel emofional, felul in care depresia le afectezd pro_
pria viald gi relafiile de familie. O aceeagi hformafie prezentata intr_o manierd
detatati ti intelectualizati este in mod evident mult mai pufin valoroasd.s
Altruismul
1. Facto.ll ierapeutici
Membrii neofifi ai grupului nu apreciazi de la bun inceput impactul cura-
tiv al celorlalfi membri. in fapt, mulgi candidafi ce prospecteazd intrarea in grup
rezisti propunerii terapiei de grup intrebAnd: ,,Cum il poate conduce pe un
orb un alt orb?" sau ,,Ce ag putea primi de la ceilalfi care sunt la fel de deru-
tafi ca gi mine? Vom sfirgi prin a ne trage unii p€ alFii la fund,,. Astfel de rezis-
tente sunt perlaborate cel mai bine prin explorarea autoevaluirii critice a clien-
tului. in general, un individ care depldnge perspectiva de a primi ajutor din
partea celorlal;i membri ai grupului spune, de fapt, ,,nu am nimic valoros de
oferit".
Mai existd un beneficiu, mult mai subti| inerent actului altruist. Mutfi clienfi
care se plAng de lipsa de sens sunt scufundafi inh-o autoabsorbire morbidd, ce
ia forma unei introspecgii obsesive sau a unui efort foarte mare de autoactuali-
zare. Sunt de acord cu Victor Franlcl ce sensul viefii apare, nu poate fi urmdrit
deliberat: semnificafia viefii este intotdeauna un fenomen derivat care se mate-
ializeazd doar atunci cAnd ne obiectivdm, c6nd am uitat de noi ti suntem ab-
sorbifi de cineva (sau ceva) din afara noastrd.sT Centrarea pe semnificafia viefii
gi cea pe altruism sunt componente deosebit de importante ale psihoterapiilor
de grup destinate pacienfilor care se luptd cu boli care ameninfd viafa, cum ar
fi cancerul sau SIDA.iss
1. Factodl terapeutici
cu terapeulii gi cu ceilalti membri reprezintd, de asemenea, gi perlaborarea
problemelor remase nefinalizate de mult timp. (Modul in care trebuie sd se
desfdgoare lucrul cu trecutul este o temd complexe gi controversatd, pe care
o voi aborda in capitolul 5.)
in alte grupuri, invelarea sociali este mai pulin directd. Membrii grupu-
rilor de terapie dinamici, ce au ca reguli de bazi incuraiarea unui feedback
deschis, pot obfine informalii consistente cu privire la comportamentul so_
cial neadaptativ. De exemplu, unul dintre membrii grupului poate si afle de_
spre tendinta deranjanti de a nu-l privi pe cel cu care converseazd; despre
impresiile celorlalli cu privire Ia atitudinea sa maiestuoasd, regali; sau de_
spre o multitudine de alte obignuinfe sociale care, fird gtirea sa, i-au submi_
nat relafiile sociale. Pentru indivizii cirora Ie lipsesc relaliile intime, grupul
reprezinte deseori prima oportunitate a unui feedback interpersonal acurat.
Mulfi se plang de singuritatea lor inexplicabild: terapia de grup le pune la
dispozifie o oportunitate de a hvdla cum contribuie ei ingigi la propria izo_
lare gi singurtrtate.5e
De exemplu, un bdrbat, care de ani intregi era congtient de faptul cd ceilalfi
evite contactul social cu el, a aflat in terapie ci includerea obsesivd in conver_
safiile sociale a unor detalii minulioase, irelevante era excesiv de neplAcutA.
Mulri ani mai tarziu, mi-a spus ci unul dintre cele mai importante evenimen-
te din viala sa a fost cAnd unul dintre membrii grupului (al cdrui nume l_a ui_
tat de mult) i-a spus: ,,CAnd vorbegti despre sentimentele tale, imi place de tine
gi vreau si mi apropii; dar atunci cAnd incepi si vorbepti despre fapte gi deta_
lii, vreau si ies dracului din camerd!"
Nu vreau sd simplific prea mulq terapia este un proces complex gi in mod
cert implca mult mai mult decAt simpla recunoagtere 9i modificarea delibera_
te, conttiente a comportamentului social. Dar, aga cum voi arita in capitolul 3,
aceste captiguri sunt mai mult decit beneficii marginale; ele sunt deseori in_
strumentale in fazele inifiale ale schimbirii in terapie. Ele permit ctienlilor se
Comportamentul imitativ
1. Factorll terapeutlci
2. Invifarea interpersonali
,,Nu suntem doar nigte animale gregarg pldc6ndu-ne s,i fim in vdzul celorlalfi,
dar avem o inclharie inniscute sd ne facem remarcafi, gi remarcagi in mod favora-
bil, de cdtre cei asemenea noud. Daci un asdel lucm ar fi posibil, nu ar putea fi in-
ventati o pedeapsd mai diavoleascd decAt ca un individ sd fie lasat liber in societa-
te gi sd remane absolut neobservat de caEe tofi ceilalli membri."s
2. invitarea i erpersonali
Formuldrile lui Sullivan sunt extrem de utile in inlelegerea procesului tera-
peutic de grup. Degi o discufie comprehensivi a teoriei interpersonale depi-
tette scopul acestei cirgi, voi descrie aici caeva concepte-cheie ale acesteia. Sul-
livan sus;ine ci personalitatea este aproape in intregime produsul interacfiunii
cu alte fiinle umane semnificative penku individ. Nevoia de a relaliona strAns
cu ceila\i este bazald, ca oricare nevoie biologicS, gi este, datorite perioadei
prelungite a neajutordrii infantile, la fel de necesard supraviefuirii. Copilul aflat
h dezvoltare, in cdutarea securitdfii, tinde si cultive gi sd accentueze acele trd-
seturi ti aspecte ale sinelui care sunt intamphate cu aprobare gi si le distrugd
sau sd le nege pe cele care sunt primite cu dezaprobare. in cele din urmi, in-
dividul dezvoltd un concept de sine bazat pe aceste aprecieri percepute ale ce-
lorlalfi semnif icativi.
,,Se poate spune ce sinele este construit din evaludri reflectate. Dace acestea sunt
in principal depreciative, ca in situaFia copilului nedorit, care nu a fost iubit nicio-
data, sau a copilului cEzut pe mainile unor pirinri adoptivi care nu au un interes
real in el ca gi copil; a9a cum spuneam, dacd dinamismul sinelui este format din
triiri ln pdncipal depreciative, el va lacilita evaluiri ostile, denigratoare ale celor-
lalti gi va intretine evaluirile de sine ostile gi denigratoare."l5
de atagament
ia construirea unui model intern de lucru, care d6 forma tiparelor
ale individului de-a 1
2. inYitarea lnterpcrsonal5
lnln D. Yalom (cu Motin Leszcz) - T.atat de psthoteraple de grup
cadrul teraPiei.
Afirmafiile lui Sullivan cu privire la procesul 9i scopurile globale ale terapiei
individuale sunt proftrnd compatibile cu teraPia interacfionald de grup Aceas-
tA centrare relalionald gi interpersonali este fo4a definitorie
a terapiei de grup t
2, invitarea lnterpetsonali
mai necesat nu pentru prezenrd umand. pacien_
tul are nevoie sd fie in
nerinisr,or in mod des E ffi::',11T#"i::"?il
va face grupul s5-gi intoarci atenfia citre sine.) Degi planificasem sd discutdm
aceste rezultate inaintea Fedinlei urmetoare a grupului, circumstanre neagtep_
tate- ne-au fo4at si anuldm consultafia anterioard gedin;ei.
in timpul urmitoarei gedin;e de gn-rp, terapeutul, entuziast, dar firi expe_
rienfi profesionali 9i insensibil la nevoile interpersonale, a anunlat ca va
citi
cu voce tare rezultatele clasamentului de popularitate. Auzind asta,
membrii
2. inyilarea lntetpersonali
Experienga emolionall corectivi
Astfel, atunci cind vdd doi membri ai gmpului aflagi in conflict, cred ci
existe mari ganse ca ei sE devini deosebit de importanfi unul pentru altul pe
parcursul terapiei. De fapt, in cazul in care conflictul este deosebit de incon-
fortabil, pot incerra sd ameliorez o parte din disconfort exprimand cu voce tare
aceastd presimfire.
Un al doilea tip de incident critic obignuit, pe care il descriu clienfii mei, im-
plicd, de asemenea, un afect putemic dar, in aceste cazuri, un afect pozitiv.
-
2. invalares lnte]pelsonali
De exemplu, un client schizoid a descds un incident in care alergase dupi un
membru al grupului care, supdra! se ndpustise afari din sald, IinigtinduJ; mai
tirziu el a vorbit despre cAt de profund il afectase faptul ci putea avea grijd gi
putea aiuta pe altcineva. Alfi clienfi vorbeau despre descoperirea faptului cd
sunt vii sau despre sentimentul de a fi in contact cu ei ingigi. Aceste incidente
au avut i:n comun urmitoarele caracteristici:
Cea de-a treia catetorie de incidente critice obinuite este similari celei de-a
doua categorii. Clienlii igi reamintesc un incident, de obicei implicAnd auto-
dezviluire, care i-a ficut si plonjeze intr-o mai mare implicare in grup. De
exemplu, un birbat pini atunci retras, reticent, care lipsise Ia cAteva gedinle,
a dezviluit gmpului cat de disperat igi dorea si-i audi pe membrii grupului
spun6nd cd ii simfiserd lipsa in timpul absenlei sale. De asemenea, alfi membri,
intr-un fel sau alrul, au cerut deschis ajutorul grupului.
RezumAnd, experienla emolionali corectivi in terapia de grup are cateva
componente:
alienore, apoi s-a intots cdtre Alice, care tdcea Barbaro pi Alice se ce au desmri'
in princi-
in ori-
pal deoarece Barbaro o acum pe Alice cd o ignold 9i o respinge ln aceastd inthlnire'
esfe sefintt'icolia td-
cc caz, Barbara a folosit un ton moi blAnd Fi o intrebat-o Pe Alice care
cerii sale. Alice i'a rdspuns cd ascultase cu atenlie 9i ci se ghndea la cAt de multe au ele' de
fa?t, in comun, Apoi o adlugat cd modul mutt mai blhnd in care Barbaru o chestionase i-a
permis sd dea glas ghndurilot sale, in loc sd se apere de acuzalin de o f neplsdtoare' sea'en-
gedinlele antoioare' Schimbarea aryrmt mdrun'
ld care se sfhrpise rdu pentru amindoui in
llt, dor aitdld, ?n capocitalea Barborei de o se apropia empatic de Alice a crcat o oPorlunita'
te pentru re?aralie, nu Pentru rEetilie.
2. inYitarea intGrDcrsonale
vinte, era probabil ca membrii care au rimas neschimbafi sau chiar au avut
o
experienld distructivd sd acorde o valoare inalte incidentelor emofionale din
grup, similar membrilor care au avut succes.
Ce tipuri de experienfe aa dtferenliat membrii cu succes de cei fdrd succes
:::T,",'"Tjx'
tru indivizi cu
I*j"#li"il,t;,i;,'il,l_
lryin D. Yalom (cu Motin Leszcz) - Tratat de pslhotcrapls de
6rup
Aceasti concepfie are o importanri capitali in terapia de 8ruP Fi este Pia-
tra unghiulari a inhegii abordiri de acest [p. in cele din urmd, stilul interyer-
sonal al fiecdrui membru va apdrea in tranzacriile sale din grup. Anumite sti-
luri duc la fricfiuni interpersonale care se vor manifesta in fazele timpurii ale
grupului. Indivizii care sunt, de exemplu, furiogL rdzbunetori, deosebit de cri-
tici, evitanli sau cochefi vor genera tensiuni interpersonale considerabile chiar
din primele gedinfe. Tiparele lor sociale inadaptate vor atrage atenFia truPu-
lui in foarte scurt timp. Alfi clienfi vor avea nevoie de mai mult timp de tera-
pie inainte ca dificultilile lor sd se manifeste in truP, in aici-9i-acum. Sunt in-
clugi aici acei clienfi care sunt la fel sau chiar mai grav afecta]i, dar ale cdror
dificul6}i interpersonale sr:nt mai subtile, ca in cazul indivizilor care ii exploa-
baze tacit pe ceilalfi, al celor care dobAndesc in interiorul unei relafii un anu-
me grad de intimitate, dupd care, inspiimAntindu-se, se desprind din relafie,
sau aI celor care se pseudoimplicd, menfinAnd o pozilie subordonati, docili.
De obicei, activitatea iniliald a unui gruP conste in Sestionarea membrilor
a ciror patologie este cea mai evidente la nivel interPersonal. Anumite stiluri
interpersonale devin clare ca un cristal dintr-o singurd trarzac|ie, altele pe par-
cursul unei singure qedinle, h timp ce altele necesiti multe gedinle de obser-
vare pentru a fi infelese. Dezvoltarea abilitdgii de a identifica gi de a transfor-
ma in
avantaj terapeutic comportamentul interpersonal inadecvat din
perspectiva microcosmosului social al grupului mic este una dintre sarcinile
principale ale programului de formare a psihoterapeulilor de grup. CAteva
exemple clinice vor putea ilustra mai bine aceste principii.*
Dioa
Valerie, o muziciani in varste de douizeci gi gapte de ani, a solicitat ince-
perea unei terapii cu mine in principal din cauza unor neinlelegeri maritale
grave, ce durau de cifiva ani. Urmase o terapie individuald nesatisficitoare gi
o terapie prin hipnozd. Declara cd soful ei era alcoolic Ai ezita si se implice so-
cial, intelectual sau sexual aldturi de ea. in acest moment, gruPul ar fi Putut,
aga cum se intimpld in unele grupuri, sd investigheze interminabil mariaiul ei.
Membrii ar fi putut solicita date despre istoria comPlete a perioadei de ince-
put, a evolufiei divergenlelor, a patologiei sofului, a motivelor pentru care s-a
casetorit cu el, a rolului ei in conflict. Acestei colectdri de informalii i-ar fi pu-
tut urma sfaturi pentru schimbarea tipului de interacfiune maritale sau poate
sugestii pentru o separare de probi sau Permanente.
Dar aceaste activitate diacronici de rezolvare de probleme ar fi fost in van:
toate aceastd linie de investigafie nu numai ci ignori potenlialul unic al gru-
purilor de terapie, dar, de asemenea, se bazeazi pe hdoielnica premisd ci re-
Iatarea clientei despre propria cisnicie este Prccisa. Grupurile care funcfioneazd
' ln urmdtoarele €xemple clinice, ca oriunde in acest text, am Protejat intimitatea clienfilor Prin
sahimbarea anumitor date, ca numele, ocupatia ti varsta. De asemenea, intelacliunile descri
se in text nu sunt reproduse verbatim, ci au fost reconstruite din note clinice detaliate scrise
dupi fie(are tedinF de teraPie.
2. inv,larea interpersonal,
in acest mod nu reugesc sdJ ajute pe protagonist ti, de asemenea, suferi o de-
moralizare din cauza ineficienlei aborddrii diacronice de rezolvare de proble-
me h terapia de gmp. Sd observim ir schimb comportamenh:l Valeriei in gmp,
in aici-giacum.
Comportamentul ir grup al Valeriei era extravagant. Mai intAi erau intrd-
rile ei grandioase, intotdeauna cu cinci sau zece minute intArziere. Cu o finu-
td eleganti, dar skidente, inha sigurd pe sine, uneori impdrgind bezele, gi ime-
diat incepea si vorbeasci, fdrd sd find seama de faptul cd un alt membru al
grupului se afla in mijlocul unei propozifii. Narcisism in stare brute! Felul in
care vedea lumea era atAt de solipsis! incdt nu putea lua in considerare posi-
bilitatea ce viala s-ar fi putut desfegura in grrp inaintea sosirii ei.
Dupe foarte puline intAlniri, Valerie a inceput si ofere cadouri: unei mem-
bre a grupului, obezi, o noui carte de dietd; unei femei cu strabism, nume-
le unui bun oftalmolog; unui membru homosexual al grupului, efeminat, un
abonament la revista Field and Stream (intenlionAnd, fdri urml de indoiali,
sd-l masculinizeze); unui taner de doudzeci gi cinci de ani, virgin, o primd in-
tahire cu o prietene a sa, divorlatd gi promiscud. Treptat, a devenit evident
cd darurile nu erau lipsite de taxe. De exemplu, s-a amestecat in relatia din-
tre tandr gi prietena sa divorlate Fi a insistat sa ioace rolul de confident pi de
intermediar al lor, exercitAnd astfel un control considerabil asupra ambelor
Persoane.
Eforturile sale de a domina au colorat curAnd toate interacliunile sale din
grup. Eu am devenit o provocare pentru ea ti a fdcut diverse eforturi pentru a
mi controla. int6mplitor, in urmi cu cateva luni, o vizusem pe sora ei intr-o
consulta;ie gi ii recomandasem un terapeut competent, psiholog clinician. in
grup, Valerie m-a felicitat pentru skilucitoarea tactici de a o trimite pe sora ei
la un psiholog; probabil ghicisem aversiunea profunde pe care o avea fale de
psihiatri. Similar, cu o alti ocazie, a rdspuns unui comentariu fdcut de mine :
,,CAt de perceptiv sunteri, afi observat ci imi tremura miinile".
Capcana era intirsd! De fapt, nici nu am ,,ghicit" aversiunea surorii sale fafd
de psihiahi (pur gi simplu, i-am recomandat cel mai bun psihoterapeut pe care il
cunogteam) gi nici nu am observat tremurul mAinilor Valeriei. Daci, in mod tacit,
ag fi acceptat tribuhrl ei nemeritat, ag fi intrat in coluziune neonestd cu Valerie; pe
de altd parte, dace ag fi admis insensibilitatea mea faF de tremuratul mAinilor
sau fard de aversiunea surorii ei, recunoscAnd lipsa mea de perceptivitate, a9 fi
fost, de asemenea, invins. M-ar fi controlat, in oricare dintre cazuri! in astfel de
situafii, terapeutul are o singuri opfiune reali: sd schimbe cadrul gi sd comenteze
procesul sd vorbeascd despre natura gi semnificalia capcanei. (Voi avea mult
-
mai multe de spus despre tehnica relevanti a terapeutului in capitolul 5.)
Valerie a intrat in competilie acerbd cu mine in multe alte moduri. Intuiti-
vd gi dotatd intelectual, ea a devenit expertul grupului in interpretarea viselor
gi a fantasmelor. La un moment dat, intre gedinlele de terapie, a trecut sd ma
vadi pentru a-mi cere permisiunea si se foloseascd de numele meu pentru a
2. invitarea lntsrpersonali
Iiberat distructiv al comportamentul ei
pentru ea ins69i.
- distructiv atat pentru grup, cAt gi
Mai important decat orice este cA Valerie a trebuit se se confrunte cu acest
fapt: ea se aldturase unui grup de indivizi cu probleme, ai cdrui membri erau
domici se se aiute unul pe celalalt gi pe care ajunsese si ii respecte sd ii pla-
9i
cd; insi, in decursul cAtorva siptimAni, gi-a otrevit atat de mult propriul me-
diu i:rcAt, impohiva doringelor ei congtiente, a devenit paria, o proscrisi in gru-
pul care i-ar fi putut fi de mare ajutor. Confruntarea cu aceste aspecte,i
perlaborarea lor in urmitorul grup de terapie i-au permis Valeriei sd {acd
schimbdri personale maiore gi sd-gi foloseascd potenfialul in mod conshuctiv
in relafiile ulterioare.
2. invitarea lnterpeEonali
Nu doar patologia intelpersonali a lui Ron a fost afigata in interiorul gru-
pului, dar gi consecinlele sale adverse, autodefensive. LuPtele sale cu ceilal;i
bdrbafi au dus la subminarea motivului carel adusese in terapie: si oblind aiu-
tor. De fapt, compeUfia a fost atat de intensi, incat orice ajutor pe careJ iniliam
nu era trdit ca aiutor, ci ca infrAngere, semn de slibiciune.
Mai mult, microcosmosul gmpului a revelat consecinfele acfiunilor sale la ni-
velul teseturii relaliilor cu colegii de gmp. in timp, ceilalfi membri ai grupului
au devenit conttienli de faptul ci Ron nu relafioneazi inh-adevir cu ei. Pirea
sd relayioneze, dar, de fapt, se folosea de ei ca modalitate de a relafiona cu mine,
masculul putemic 9i temut al grupului. Ceilalli s-au simlit repede folosifi, au
simlit repede absenla unei dorinfe autentice a lui Ron de a-i cunoaFte gi, treptat,
au inceput se se distanteze de el. Doar dupd ce Ron a reugit si inleleagi ii se
schimbe modurile intense gi distorsionate de relafionare cu mine a fost capabil
se se intoarce gi se rehgironeze onest cu ceilalfi membri ai grupului.
2. inritarca inteDeEonala
timp ce gedin;a a conthuat, Allen pdrea calm gi insensibil la durerea sa gi a ce-
lorlalfi. De exemplu, o membri a gmpului, necdsitoriti, foarte tulburatE, prin-
tre suspine, a anunlat grupul ce este insdrcinati ;i cd se gandea si facd un avort.
Pe parcursul relatirii, ea a menfionat cd a avut o experienld nepldcutd cu pCp
(fenilciclidini). A.llen, aparent neimpresionat de lacrimile ei, persista in a pune
intrebdri intelechrale despre efectele drogului gi a fost uimit cAnd gmpul a co.
mentat insensibilitatea sa.
Au apdrut multe incidente similare acestuia, astfel inc6t grupul a ajuns sd
nu mai attepte nici o emolie din partea lui. Atunci c6nd era direct intrebat de-
spre sentimentele sale, rdspundea de parci intrebirile i-ar fi fost adresate in
sanscrite sau aramaicd. Dupa cateva luni, grupul a formulat un rdspuns la in-
trebarea sa repetatd ,,de ce nu pot simfi o atraclie sexuali fald de o femeie?,,
I-au cerut si se intrebe de ce nu poate simfi nirnic fali de nimeni.
Tieptat, au apdrut schimbiri in comportamentul sdu. A invdlat sd localize-
ze sd identifice o emolie, urmirind semnele autonome care o trddau: imbu-
gi
jorare, hanspirafia palmelor sau crampe gastrice. La un moment dat, o femeie
foarte instabili a ameninfat cE pdrdsegte gn:pul deoarece era exasperatd de in-
cercdrile de a relagiona cu un ,,blestemat de robot mut Fi surd psihologic,,. Allen
a rimas din nou impasibil, replicAnd doar ,,nu mi voi cobori la nivelul tdu,,.
Totuti, in urmetoarea gedinld de grup, cand a fost intrebat despre ce a sim-
iit dupe gedinFa trecuti, el a spus cd, dupi intAlnire, a mers acasi gi a pl6ns ca
un copil. (Un an mar tArziu, c6nd a plecat din gmp, privind rehospectiv, a iden-
tificat acest incident ca fiind un punct de cotiturd.) in tunile care au urmat, a
devenit din ce in ce mai capabil si simti gi si-gi exprime sentimentele fafd de
ceilalli membri. Rolul sdu in interiorul grupului s-a schimbat de la mascoid to-
leratd la egal acceptat, iar stima de sine i-a crescut pe mdsurd ce-gi didea sea-
ma de respectul sporit al celorlalfi membri.
intr-un alt grup, Ed, un inginer in varsti de patruzeci gi gapte de ani, a in-
trat in terapie din cauza shgurdtifii gi inabilitdlii de a-ti gesi o pereche potri-
vitd. Tiparul lui de relagionare sociali era steril: nu avusese niciodati prieteni
apropiafi, birbati, gi intrelinuse numai relafii scurte, sexualizate gi nesatisficd-
toare cu femei care, in cele din urmd, invariabil, il respingeau. Bunele sale ab!
litefi sociale gi simful umorului deosebit de viu au ficut si fie foarte apreciat
de citre ceilalfi membri in fazele inigiale ale gmpului.
Tohrgi, cu trecerea timpului, pe misurd ce relagiile intre membrii grupului
au cdgtigat in profunzime, Ed a fost ldsat in urmd: cur6rd, experienfa sa de grup
a inceput sd semene puternic cu viafa sa sociald din afara gmpului. Cel mai evi-
dent aspect al comportamentului siiu era modul ofensiv gi limitat de a aborda
femeile. Privirea sa era indreptati in special catre sardi sau bazinul lor, atengia
ii era indreptatd voaieristic cetre viala lor sexuald; comentariile ficute erau sim-
pliste gi de naturi erotici. Ed ii considera pe birbafii din grup competitori ne-
pofti ; luni inhegi nu a iniliat nici o tranzaclie cu vreun bdrbat din grup.
2, iflilarca lnte]Dcrsonal,
de comunitatea mici in care triia. Mult timp fusese sersibilizati de disrmge-
rea unitdlilor nucleare; copil fiind, simfise cd era sarcina ei sd-9i gind laolaltd fa-
milia volatili, iar acum, ca adult, igi alimenta fantasma ci, odatd cisitoriti, di-
feritele fracgiuni ale rudelor sale vor fi permanent reconciliate.
Cum a fost evocatl gi perlaborati dinamica lui Nancy in microcosmosul
social al grupului? incet! A fost nevoie de timp pentru ca aceste nelini;ti sd se
manifeste. ta incepuL septemAni la rind, Nancy putea lucra confortabil asu-
pra unor zone de conflict importante, dar minore. Dar apoi anumite eveni-
mente din grup au stAmit nelinigtile ei malore, indbugite, in explozii de anxie-
tate. De exemplu, absenla unui membru al grupului o alarma. De fapt, mult
mai tarziu, intr-un interviu la sf6rgitul terapiei, Nancy a remarcat ci, deseori,
se simlea atat de gocati de absenla unui membru inc6t ea nu era in stare sa
participe.
Chiar 9i intArzierile o tulburau, asfel inc6t ii lua la rost pe fiecare dintre
cei care nu erau punctuali. Atunci cAnd unul dintre membrii grupului se gAn-
dea sd piriseascd grupul, Nancy devenea extrem de ingrijoratd gi chiar se
putea conta pe faptul ci va exercita o presiune maxime pentru ca acea per-
soand si continue terapia de grup, indiferent de interesele sale. Atunci cAnd
membrii grupului stabileau contacte in afara gedinfelor de grup, Nancy de-
venea anxioasi din cauza ameninldrii Ia adresa integritAlii grupului. Uneori,
membrii grupului se simleau sufocali de Nancy. Se indepdrtau gi i9i expri-
mau obieqiile cu privire la telefoanele pe care le primeau de la ea, pentru a-i
verifica cu privire la absenle sau int6rzieri. Insistenla lor ca ea sd-gi slibeas-
ci cererile pur 9i simplu i-a agravat anxietatea, determinind o cregtere a efor-
turilor protective.
Degi igi dorise confort gi siguranli tn grup, tocmai aparigia acestor vicisitu-
dini destabilizatoare a ficut posibil ca ariile sale conllictuale majore si fie des-
coperite gi si intre in fluxul activitiFii terapeutice.
2. invitarea lnteDersonala
ahrnci c6nd toate celelalte rezistenle nu aveau succes. C6nd membrii grupului
lucrau din greu cu Leonard 9i pdrea c; acea Pade nevroticd a caracterului siu
era gata se fie dezriddcinatl, el gisea modalitdfi de a intArzia activitatea 8ru-
pului. Putea spune: ,,Astezi nu vreau si fiu supdrat de gnrp" sau ,,Acest nou
serviciu e decisiv pentru mine"; ,,Sunt suspendat de un fir de pir" sau ,,Li-
safi-me in pace nu clithafi barca"; ,,Nu am bdut trei luni pAni cAnd ultima
-
gedinle m-a fAcut se me oPresc intr-un bar in drum spre casa". Au existat mul-
te variafii, dar tema era constanti.
intr-o zi, lronard a anuntat o realizare maiore, Pentru care depusese efor-
turi mari: renuntase la vechiul serviciu gi obfinuse un post de profesor. Mai ri-
mtrsese un singur pas de fecut: si igi ia un atestat de profesor,
ceea ce Presu-
punea sd completeze un formular necesitAnd aproximativ doud ore de lucru.
Numai doui ore gi totugi nu putea face asta! A intarziat Pane cAnd timpul
alocat practic expirase 9i, in ultima zi rtrmase, a informat 8ruPul desPre limita
de timp lamentAndu-se de cruzimea demonului seu Personal, am6narea. To;i
cei din grup, inclusiv teraPeufii, au triit o Putemice dorinfd de a-l aieza Pe
[,eonard, eventual pe genunchi, de a-i pune un stilou intre degete 9i de a-i ghi-
da mAna de-a lungul formularului. O clienti, cea mai matemi membrd a gru-
pului, chiar asta a ficut: l-a luat acasi, I-a hrdnit 9i l-a ghidat ca pe un copil de
gcoalS in completarea formularului.
CAnd am inceput si revizuim ce s-a intamPlat, am Putut sd vedem exact ce
era tendinla de a amina: o cAutare jalnice, anacronictr a unei mame Pierdute.
Multe s-au agezat atunci la locul lor, inclusiv dinamica din sPatele dePresiilor
lui Leonard (care erau, de asemenea, cereri disperate de iubire), alcoolismului
gi mAncatului compulsiv in exces.
Cred ci ideea microcosmosului social este suficimt de clatd: dacd grupul este
condus astt'el incit membrii se pot cofiWtl nestingherifi, intr-o manierd nedefensi-
ad, ei i9i uor recrea pi tgi aor afiga patologia in grup, in cel mai aiu mod. Astfel, in
aceaste dramaturgie vie a intilnirilor de gmp, observatorul antrenat arc o oPor-
tunitate unici de a infelege dinamica fiecerui client.
ploatafi sau extenuali, presafi sau intimidafi, pot fi plictisifi sau induioqali sau
le poate sim;i
pot trii oricare din inJinita varietate de emofri pe care o persoand
fate de alte Persoand.
Aceste sentimente reprezinte date - o firAmd din
adevdrul despre cealaltd
teraPeut' Dacd sentimentele trezite in
persoand 9i trebuie luate in serios de
- care clientul ar dori si le
ceilalgi sunt in mare discordanle cu sentirnentele pe
insd inhibi dezvol-
hezeasci in ei, sau dacd sentimentele trezite sunt cele dorite
cruciald a problemei
tarea (ca in cazul lui Leonard), atunci acolo se afli o parte
in aceastA teze' Unii cri-
clientului. Bheinfeles, existi multe complica[i inerente
patologiei
tici ar Putea spune ci un resPuns emorional putemic se datoreazd
incredere in
."rpo.d".tt lrri,.,u a subiechrlui Daci, de exemplu' un bdrbat cu
2, invatarea lnteoersonala
gruD.
2. inYitarea interDersonal,
petrec impreune infinit mai mult timp decat una sau doud intahiri pe sdptd-
m6nd cind ocupd fizic acelagi cabinet.
Rezumat
2. inYitarea lnterpersonali
Fiecare dinhe pagii acestei secvenfe necesitri facfitdri difente 9i specifice din
partea terapeutului. De exemplu, in diferite puncte, terapeutul trebuie sd ofere
un feedback specific, sd incurajeze autoobservarea, si clarifice conceptul de res-
ponsabilitate, sd indemne clientr:l in direcfia asumdrii riscurilor, sI infirme con-
secinlele catastrofale fantasmate, se intereascA transferarea invelSrii 9i apa mai
departe. Aceste sarcini gi tehnici vor fi discutate in intregime in capitolele 5 9i 6
Transfer;i inlelegere
2. inYilarca lnterDersonali 7L
Fiecare terapeut a intahit clienli care au obrinut o infelegere tenetice re-
marcabild, bazatd pe o anumitd teorie accePtate a dezvoltirii copilului sau a
psihopatologiei fie ea formulatd de Freud, Klein, Winnicott, Kemberg sau
- nu au flcut nici un Pro8res terapeutic. Pe de alta Parte, este
Kohut ti totuFi
-,
obipnuit ca o schimbare clinici semnificativi se aPare ir1 absenfa inlelegerii ge-
netice. Nu a fost demonstrate nici o schimbare intre achizilionarea unei infele-
geri genetice ti persistenta schimbirii. De faPt, existe multe motive Pentru a
pune la indoiald validitatea celor mai respectate Presupozilii cu Privire Ia re-
lafia dintre tipurile de experienle timPurii, comPortamentul adultului ti struc-
tura caracterului.s2
Trebuie si ludm in considerare cercetirile neurobiologice recente cu privi-
re la stocarea memoriei. in prezent, memoria este infeleasd ca fiind alcituitd
din cel pulin doui forme, cu doui cdi cerebrale distincte.s3 Suntem mai fami-
liarizafi cu forma de memorie cunoscute drept ,,memorie expliciti". Aceastd
memorie constE in detalii, evenimente reamintite ti reactualiziri autobiografi-
ce ale propriei viefi ti, istoric, a fost in cenkul explordrilor gi interpretirilor din
terapiile psihodinamice. O a doua formd de memorie, ,,memoria impliciti", i;i
are originea in cele mai timpurii exPerienfe de viafi, multe dintre acestea pre-
ced6nd folosirea tirnbajului sau simbolurilor. Aceasti memorie (numitd 9i ,,me-
morie procedurald") modeleazi credinlele cu privire Ia modul in care proce-
ddm in lumea relafionald. Spre deosebire de memoria explicitd, la memoria
implicitd nu se ajunge in intregime prin dialogul PsihoteraPeutic obignuit, ci
prin componenta relafionali 9i emofionald a terapiei.
Teoria psihanalitici se schimbe datorite acestei noi inlelegeri a memoriei-
Fonagy, un cercetator gi teoretician analitic Proeminent, a condus o revizuire
exhaustivd a literaturii despre procesul psihanalitic ai rezultatele psihanalizei.
Concluzia sa: ,,Recuperarea experienlei tlecute poate fi de ajutor, dar cheia schimbd-
rii este inlelegerca modurilor curente de a f cu celdktlt. Pentru osta, e posibil ca atit
reprezentare| de sine, c Fi reprezentarea celuilalt pot oaea neaoie sd trebuiascd mo-
aici-gi-acum." Cu alte cuvinte,
dit'icate, ceea ce se poate realiza et'icient numai'in
motorul schimbdrii este experienla actuald din fiecare moment dintre client gi
terapeut, in relafia terapeutice.
O discufie mai complete a cauzalitilii ne-ar putea duce mult prea departe
de invi;area interpersonali, dar md voi intoarce Ia aceste chestiuni tn capito-
lele 5 9i 5. Pentru moment, este suficient sd subliniez ci existi Puline indoieli
cu privire la faptul ce inlelegerea intelectuald este un Iubrifiant Pentru mati
ndria schimbdrii. Este important ca infelegerea induntru" si
-,,Privirea -
apard., dar tn sensul sdu generic, nu Senetic.Iar psihoterapeufii trebuie si desprin-
dI concephrl de inlelegere intelectuald ,,profundd" sau ,,semnificativi" de con-
siderafii temporale. Ceva ce este adanc simiit sau are semnificalii adAnci pen-
tru un client poate si fie sau aga cum este cazul de obicei Poate se nu fie
relarionat cu clarificarea
-
genezei timpurii a comPortamentului.
-
73
3. co6zlunsa gruPulul
terapiei? Degi sunt
o condirie sine qu, :":H::l.ij.t,.Jj,:i;t:
ternic concluzia cd ,l hatamentului medica_
caracterizatd de incredere,
alianfd terapeuticd poziti_
nu se stabilegte cu uFurin-
,e, din rutind. cercetiri extins
leiterapeuticeu,o",",".""ifi i;%::1i1'"T::,','.:'Hll,r;::mffi ;
mentinerea ei.6
Are legiturd calitatea relaliei cu gcoala
la care aderi terapeutul? Dovezile
pi eficiengi din pcoli diferite (freudiani,
cognitiv_comportamentali, psiho_
de ne-expergii din propria gcoali)
ideali gi in relaliile pe care ei ingipi le
3. Coezlunea grupului 75
Importan ga coe ziunii gr u pului
Degi am discutat factorii de grup separat, ei sunt, intr-o mare mesure, in-
terdependenfi. De exemplu, catharsisul gi universalitatea nu sunt procese com-
plete. Nu este important numai procesul de ventilare; nu este importantd nu-
mai descoperirea faptului cd gi alfii au probleme similare cu cele proprii,
urmati de infirmarea unicitdfii nefericirii. Pare a fi de o importanle cruciali
impdrtdgirea afectivd a propriei lumi interioare urmatd de acceptarea ei de cdtre
ceilalli. Faptd de a fi acceptat de cdtre ceilalfi zguduie credinfa clientului cd,
fundamental, este respingdtor, inacceptabil, de neiubit. Dorinra de apartenen-
|d este inndscuti in noi. Atdt afilierea la Brup, cat gi atagamentul din formatul
individual se adreseazi acestei nevoi.22 Grupurile de terapie genereazi o bu-
cli pozitivi, care se autointeregte: incredere autodezvdluire empatie
incredere.23 Grupul va accepta un
- individ cu condilia
- -
acceptare ca indivi-
-
dul si adere la normele sale procedurale, indiferent de experienfa trecutE de
vial6, transgresiuni sau egecuri sociale. Stilurile de viafi deviante, istoric de
Dooezi
Dovezile empirice ale impactului coeziunii gmpului nu sunt atat de extin-
se sau sistematice precum cercetirile ce dovedesc importanla relafiei in tera-
pia individuald. Studierea efectului coeziunii este mult mai complexd,2T deoa-
rece implicd investigarea unor variabile strdns legate de coeziune, cum ar fi
climatul grupului (gradul de antaiare, evitare ti conflict din gmp)28 9i alian]a
(relafia membru-terapeut).2e Totugi, rezultatele cerceterilor din toate aceste per-
spective indicd aceeagi concluzie: relagia se afli in inima oricdrei terapii bune.
Acest fapt nu e mai pulin important in era sistemului de asistenfi a sinltdfii
gi a supravegherii de cetre o terle parte decat era in trecut. De fapt, terapeutul
contemporan de grup are chiar o responsabilitate mai mare de a proteja rela-
|ia terapeutice impotriva controlului 9i intruziunii exteme.30
3. Coezlunea Srupului
in continuare voi trece in revistd cercetirile relevante despre coeziune. (Ci-
titorii mai pufin interesafi de metodologia cercetdrii Pot sa continue direct cu
rezumatul.)
o intr-unul dintre primele studii asupra unor fogti clienfi care au urmat o
terapie de grup, explicafiile membrilor cu privire la factorii terapeutici au fost
transcrise gi clasificate, cercetetorii descoperind cd mai mult de rumatate con-
siderau suportul muhral ca modalitate fundamentali de ajutor in terapia de
grup. Clienlii care au perceput grupul ca fiind coeziv avuseserd o frecvenfd
mai mare, expe mentasera un contact social mai intens cu ceilalli membri ti
simleau ci grupul a avut efect terapeutic. Cdnd erau intrebafi despre experien-
fa lor de grup, clienfii a cdror stare se imbunitefise erau semnificativ mai in-
clinafi si spund ci s-au simfit acceptafi de ceilalfi membri decAt si menfione-
ze anumifi indivizi.3l
. in 1970 am prezentat un studiu in care clienfilor cu o terapie de grup re-
ugiti li se cerea si priveascd retrospectiv la experienla lor gi sd coteze, in ordi-
nea eficienfei, seria de factori terapeutici pe care ii descriu in aceastd carte.32
De atunci, urr vast numer de studii, utilizind un model experimental analog,
au Benerat date importante despre viziunea clienfilor asupra celor mai utile
aspecte ale terapiei de grup. Voi examina aceste rezultate in profunzime in ur-
mitorul capitol; pentru moment este suficient sd notez cd existE un consens
putemic cu privire la faptul cd membrii privesc coeziunea gmpului ca fiind un
determinant extrem de important al terapiei de grup reugite.
. intr-un studiu cu durata de gase luni, la care au participat doud grupuri
de terapie de lungi duratd,33 observatorii au cotat procesul fiecdrei gedinle de
grup, scorAndu-o pentru fiecare membru in funcfie de cinci variabile: accepta-
re, activitate, desensibilizare, abreactie gi imbuneteflre. De asemenea, autoeva-
ludri sdptimdnale au fost obfinute de la fiecare membru. Atat evaluatorii, cat
gi membrii grupului au considerat ,,acceptarea" ca fiind variabila cea mai pu-
temic legata de progresele in terapie.
o La concluzii similare s-a ajuns intr-un studiu realizat cu patruzeci
Fi tap-
te de ctienli din doudsprezece grupuri de terapie. Schimbarea de personalita-
te autopercepute a corelat semnificativ atat cu sentimentele de implicare in
grup, cat ti cu evaluarea pe care au fdcut-o coeziunii totale a grupului.x
. impreund cu colegii mei am evaluat dupi un an rezultatele tuturor celor
patruzeci de clienfi din cinci grupuri de terapie pentru pacienli nespitalizati.3s
Apoi, rezultatele au fost corelate cu variabile misurate in primele trei Iuni de te-
rapie. Rezultatele pozitive ale terapiei au corelat semnificativ numai cu doud va-
riabile predictive: coeziunea gmpului* gi popularitatea generald clien;ii care,
-
in partea de inceput a terapiei au fost cel mai mult atragi de gmp (coeziune hal-
te) ii care au fost cotali drept cei mai populari de ceilal;i membri ai grupului in
a pasea gi a doudsprezecea septemand au avut un rezultat al terapiei mai bun in
a cincizecea siptdmane. Rezultatul popularitdfii, care, in acest studiu, coreleazd
3. Coezlunea grupulul
mai mari diminueri ale unor simptome psihiatrice gi cele mai semnificative im-
bunititiriale stimei de sine in grupurile la care coeziunea era ridicatd. Coe-
ziunea care se manifesta in mod evident devreme pe parcursul primelor
treizeci de minute ale fiecirei gedinfe
-
evidenfia o gansd crescute pentru re-
zultate mai bure.al
-
. Alte sh,rdii au examinat rolul relaliei dintre client gi liderul grupului. Mar-
ziali 9i colegii seia5 au examinat coeziunea grupului gi rela;ia client-lider in-
tr-un grup de terapie interpersonali de treizeci de gedinle, desfdguratd dupd
manual, pentru clien;i cu tulburare de personalitate borderline. Coeziunea gi
relafia membru-lider au cor€lat putemic, susfinAnd descoperirile lui Budman46
9i ambele au corelat pozitiv cu rezultatele terapiei. Totugi, misura relafiei Ii-
der-membru a fost un predictor mai putemic al rezultatelor terapiei. Relalia
dintre client gi terapeut poate fi importante mai ales pentru clienfi care au re-
lafii interpersonale volatile gi pentru care terapeutul indeplinette o importan-
td funcfie de confinere.
. intr-un studiu asupra unui grup de terapie cognitiv-comportamentalA
structurat, de scurtd duratd, pentru fobie sociali,lT relafia cu terapeutul s-a
aprofundat in cele doudsprezece siptimani de hatament 9i a corelat pozitiv cu
rezultatele terapiei, dar coeziunea a fost statice gi nu a avut o leteturA cu re-
zultatele terapiei. in acest studiu, grupul a fost un cadru pentru terapie, gi nu
un aSent al terapiei. t egdturile dintre membri nu au fost cultivate de terape-
ufi, conducAnd autorii la concluzia cd, in grupurile inalt structurate, ceea ce
conteazd cel mai mult este colaborarea terapeut-{lient cu privire la sarcinile te-
rapiei.s
. Un studiu la care au participat treizeci gi patru de clienli cu depresie gi
izolare sociali, tratali intr-un grup interacfional de rezolvare de probleme, cu
durata de doudsprezece gedinge, a aretat ca clienlii care descriau trdiri poziti-
ve, calde fald de liderul gmpului au avut rezultate ale terapiei mai bune. in si-
tuafia contrare, opusul s-a dovedit valabil. Rezultatele negative ale terapiei au
fost asociate cu relafii negative lider-dient. Totuti, acest studiu de corelafie nu
se adreseaztr cauzei 9i efectului: clienfii sunt mai simpatizali de terapeufii lor
pentru cd avanseazi bine in terapie, sau simpatia promoveaze o stare de bine
mai mare gi mai mult efort?ae
. Rezultatele din grupurile de formare intensive, de scurtd duratd, din Ame-
rican Group Psychotherapy Association Institute, au fost influeniate de nive-
luri ridicate ale implicirii.$ Rezultatele pozitive pot fi bine mediate de impli-
carea in grup, care promoveaze o mai mare comunicare interpersonali gi
autodezviluire.sl
Rezumat
Am citat doaezi cd membrii grupului ualorizeazd profund acceptarea Fi suportul
pe care le primesc de la grupul de terapie. Rezultatul autoperceput al terapiei corelea-
zd pozitia cu atraclia fald de grup. Grupurile tnalt coeziae au un rezultat global mai
re a membrilor, o mni mare influmlnbilitate a lor gi multe alte efecte. Voi analiza aceste
descopuiri in detaliu in scurt timp, cind aoi discula mecanismele pin carc coeziunea
promoueazd schimbarea terl peuticd.
Mecanismul de aqiune
3. Coezlunea grupului
1. Clientul este din in ce mai liber tn exprimarea sentimentelor sale.
ce
2. Incepe se testeze realitatea gi si discrimineze mai mult intre perceperea
$i sentimentele fald de mediul seu, propriul sine, celelalte persoane gi expe-
rienfele proprii.
3. Devine din ce in ce mai congtient de incongruenla dintre experienlele sale
gi conceplia sa despre sine.
4. De asemenea, devine congtient de senhmente care, anterior, au fost ne-
gate sau percepute distorsionat.
5. Concepfia despre sine, care acum include aspecte anterior negate sau dis-
torsionate, devine mai congmentd cu experienla.
6. Devine din ce in ce mai capabil se trdiasci, fdrd ameninfare, experienla
interesului pozitiv necondigionat al terapeuhrlui gi si simte un autointeres po-
zitiv necondi;ionat.
7. Se simte din ce in ce mai mult pe sine insugi drept centrul de evaluare a
naturii ti meritelor unui obiect sau al unei experienle.
8. Reacfioneazi la experienle mai pufin in termenii modului in care perce-
pe evaluarea fdcutd de ceilalfi gi mai mult tn termenii eficienlei acelei experien-
fe in amplificarea propriei dezvolteri.s3
3. Coezlunea gruDulul
se pierzi timpul udAnd un pilc de copaci uscali metafora lui pentru ceilalfi
bdrbali din sanatoriu.55
-
in experienla mea, tofi indivizii care cer asistenld dh partea unui specialist
in senetate mintald au in comun doud dificultifi majore: (1) stabilirea gi men-
,inerea unor relafii interpersonale semnificative Fi (2) menlinerea unui senti-
ment al valorii personale (stima de sine). Este greu sA discuti aceste arii inter-
dependente ca entiteF separate, insd, penhu ci in capitolul anterior am steruit
asupra stabilirii relaliilor interpersonale, md voi orienta pentru scurt timp cd-
tre stima de sine.
Stima de sine (autoestimarea) ti stima publicd sunt putemic interdependen-
te.67 Stima de sine se referE la evaluarea de cdtre individ a ceea ce valoreazd el
cu adevirat gi este indisolubil legatd de experienfele acelei persoane in relafi-
ile sociale anterioare. Amintifi-vd afirmalia lui Sullivan: ,,Se poate spune cd si-
nele este format dinevaluiri reflectate".68 Cu alte cuvinte, in timpul dezvolt5-
rii timpurii,
perceperea atitudinilor celorlalfi fafe de sine aiunte s; reflecte
modul in care cineva se prive9te gi se valorizeazd pe she insupi. tndividul in-
temalizeazi multe dintre aceste perceplii gi, daci sunt persistente gi congru-
ente, se bazeazd pe aceste evaluari intemalizate pentru o anumitd mesure sta-
bili a valorii de sine.
Dar, pe ldngi acest rezervor al propriei valori, oamenii, intr-o mdsurd mai
mare sau mai mici, sunt preocupali intotdeauna gi influenlafi de evaludrile cu-
rente ale celorlalfi
- mai ales evaluarea oferitd de grupurile cdrora le apar[in.
Cercetdrile din psihologia sociali susfin aceaste inlelegere clinici: grupurile 9i
relafiile la care luim parte devin incolporate in sine.6e AtaFamentul cuiva fala
de un grup este multidimensional. Este modelat atat de gradul de incredere a
membrului in atractivitatea sa pentru grup
- sunt undoresc
cat ti de aspirafia relativd a membrului la afiliere
membru dezirabil?
-,
sd aparfin grupu-
lui?
-
Influenla stimei publice adicd evaluarea ficutd de grup asupra unui
- -
individ depinde de cativa factori: cat de important simte respectiva persoand
ci este grupul; frecvenfa gi specificitatea comunicdrilor grupului in raport cu
acea persoane, cu privire la acea stime publicd; importanla tresiturii discuta-
te pentru persoana respective. (E de presupus, luAnd in considerare autodez-
vdluirea onestd gi intensi din grupul de terapie, ca importanta este, intr-ade-
vdr, foarte mare, din moment ce aceste trdseturi sunt foarte aproape de nucleul
identitdtii personale.) Cu alte cuvinte, cu cAt grupul conteazd mai mult pentru
o persoane, cu cat subscrie mai mult acea persoand Ia valorile grupului, cu atAt
mai mult va fi inclinati sd valorizeze gi si fie de acord cu pdrerea grupului.7o
Acest ultim punct are mare relevanfd clinici. Cu cat un individ este mai atras
de grup, cu atat mai mult va respecta pirerea grupului, il va frecventa 9i va
lua in serios orice discrepante dintre stima publici gi stima de sine. O discre-
pante intre cele doud va duce [a o stare de disonanfd pe care individul va in-
cerca si o corecteze.
sdrac, d solicitat o terupie d.in cauzo anxietdlii si uinoTJdliej ce deriulu dintr_o serie de legd_
twi extraconjugoLe. Stima ei de sine era excesb de scdzutd; nimic nu scdpa autocriticii se_
Ttere: aspectul fzic, inteligenta, lipso de inagindlie, ca mamd pi solie. Degi ua
funclionqteo
consolofd in comunitatea sa religioasd, era o binecuaintare cu doud tdiFuri, deoarcce se sim_
lei mult pre7 lipsitd de oeloare pentru a socializa cu credinciosii din comunitqtea ei. Se cd_
sdtorise cu un bdrbot pe ctre il considera respingdtot, dlt, cu toote acestea, un bdrbat bun _
cu siguranld sulicient de bun pentru ea.. Numai in apenturile sale sexuale, mai ales atunci
cdnd eru cu cilioa bdrblli ?n ocelaFi timp, pdrea sd deuind uie sd se simtd atrdgdtoare, de_
zirabild gi capabild sd olere ceoa din ea ce
-
pdru ualoros pentru ceilaryi. Totu1i, acest compor_
tament se ciocneo de conuingerile sale religioase
Fi ducea la o anxietate ridicatd si la o con_
tinud autodeoalo mre.
VdzA d gtupul ca t icrocosmos social, terapeutul a obser:olt in scutt timp trdsdturile
catucteristice ale comportamentului de grup al Mariettei. Deseori oorbea ilespre oinoodlia
ce apdrea din comportamentul sdu sexuol gi, nulte ore, grupul s-q luptat
cu rumificaliile ex_
citonte dle acestei situalii difcile. Totugi, in toate celelalte fiomente ale grupului, ea se dez_
implica Si nu oferea nimic, Relationa cu grupul aga cum
ftcea pi in med.iul ei social. Ar fi
putut sd-i apo1ind, dar nu relaliona cu odepdfttt cu ceilaLti oameni: singurul lucru de rul
interes pe carc simlea cd-l putea ofeti erau oryanele ei genitale.
De-a lungul timpului, in grup, a inceput sd tdspundd
Fi sd_i intrebe pe ceitatfi, sd ot'ere
cdldurd, supott Fi leedback. A descoperit alte aspecte din ea insdli de dezodluit
Fi a oorbit
deschis despre o largd arie de interese de oiald. Curlnd, a descoperit cd e oalorizatd din ce
de sine'
c t Fi in extetiorul gtupului, 9i acestea,lo rindul lor' i-au ridicat stimr
prin-
Cu cat teraPia infirmd mai mult imaginea de sine negativd a clienh.rlui
T3
tr-o noui experien;d relafionali, cu atAt mai eficientd va fi aceastd terapie
Autodezviluirea anterioari.T6
1.
(Poate din intamplare)
2. ComPatibilitatea interpersonali:z indivizii care
cu ale celorlalli
au nevoi interpersonale care se intAmpli si se combine bine
membri de grup devin poputari in gmp'
3. Alte valori sociometrice; membrii gn:pului care au
fost mai des alegi drept
populari in grup'
companioni in timpul liber 9i au lucrat bine cu colegii devin
membri a
Ur, studiu clinic al celor mai populari 9i celor mai pufin populari
lari tindeau afi' inteligenfi 9i in-
golul de lid tul gruPului' atunci
sd-;i asume er'74
3, Coeziunea grupului
Cercetdtorii din psihologia sociald au investigat gi atributele
care confere
3. Coezlunea grupului
-,,f**it *'r' interveniri structu'
rn*'vorffi*
rate)e2fi
r'**i'
discutate in capitolul 15.
ii
td. Susan o dispr4uia pe leon pmtru stilul ei de oiald libertin pi pmtru ceea ce ipi imagina
af lene Si promiscuitate. Iean en infuriotd de otitudiflea criticd. a lui Suxn,
fdtdrnicio ei,
amdldciunea celibolului pi pozilia inchisd fald de lume. Din faicire, ambele
femei oau mem-
bre profund dedicate grupulul (Circumstqnle Wtticulore au jucnt aici un rol.
lmn fusese o
membrd centruld a grupului timp de un an, opoi se cdsdtorise Fi plecase in stfiindtote timp
de trei luni. Chiar in acea petioodd, Susan a deoenit membrd o grupului fi, in timpul ab-
senlei lui ledn, s-o implicot putemic in grup.)
Ambele aauseserd, in trccut, considerabile difcultdli in a toleru Fi exprimd
furia. Dupd
o perioadd de pattu luni intenclionau ihtens, uneori luptAhdu-se in runile. De exemplu,
Suson o erplodat indignatd cAnd a allat cd leon oblinea ilegal tichete d.e masd; iar Jan, aJlind
de airginitalea lui Susa , o ooansat pdroea cd aceasta era o cuiozitate, o piesd de muzcu,
o rclicud pictoriand,
More Wte din bunq actioitate a grupului s-a realiznt deoorece lean Si Susan, in ciuda
conllictului lol nu au rupt niciodatd comunicareo. Au inudlat multe uno desprc cealaltd Fi,
in cele din urmd, au realizat cruzimeo criticismului lor reciproc.ln fnal, am ndoud au pu-
tut inlelege cit de nult insennau tmo pentru cealaltd, afit la ni.'el personal, c6t gi lo nioel
simbolic. lean dorea cu disperare oprobarea lui Susan; Susan o inoidia profund pe lean pen-
3. Coeziunea grupulul
norme esenfiaH de grup.104 Liderii autocrafi, inchigi 9i autoritari descuraieazi
o astfel de g6ndire. Grupurile lor sunt gata sd manifeste rezistenle in fala incer-
titudinii, si fie mai pufin reflexive 9i sd inchidd prematur exPlorarea.l0s
Rezumat
3. Coezlunea grupulul 95
4. Factorii terapeutici: o integrare
o O noud membrd, Barbaru, o femeie singufi in aArcfi de lrcizeci / gase de ani, de-
primatd, susyina in timp ce Pooeslea grupului fusese concediati DeFi oausese un
cd
acuzalii persotlole .
Dupd un scurt moment de refeclie, gi-a amintit de un episod din copildrie _ de mama
ei anxioasd gi de motoul t'amiltei: ,,Dezastrul este intotdeauno dupd col!,,. Ia oArctu de opt
ani, fusese suspectd de tuberculozd, in urma unui test cutlnqt pozitilj. Mama ii spusese:
,,Nu-!i lace gtiji te ooi aizita la sanat\riu" . Ruultotele au fost negatiue, dar ecoul cu-
-
uintelormofieiincdoumpleadespaimd.ApoiBarboraaad.dugat:,,Nupotsdoddesctiu
cum este pentru mine, acum, sd ptimesc acest tip de t'eedback gi reasigurare,,.
' Lista de gaizeci de itemi factoriali a trecut prin cateva versiuni ti a circulat printre terapeufi
de grup seniori penku sugestii, adeugdri gi elimineri. Unii itemi sunt aproape identici, dar a
fost necesar din punct de vedere metodologic se avem acelagi numer de itemi pentru fiecare
categorie. Cele douasprezece categorii sunt alkuism, coeziune de grup, universalitate, invd-
catharsjs, familiei, infele-
ti factori identice cu cele
, fdre succ rsonall in douA:
intrare gi iegire. O categorie, inlelegerea de sine, a fost inclusa pentru a permite examinarea
depresiei ti a inlelegerii genetice.
Tehnica Q sort pentru doisprczece factori utilizatS in aceasei cercetare a condus la cei unspte.
zece factori terapeutici identificali in capitolul 1. Tturlsmiterco inJonnaliei i^l<xl]uiege Chdarca.
Recapit larea co ha-
rea tehni(ilot de in-
locuiegte iruri,ia mi-
t re inlocuiette
Factorul terapeutic a fost destinat se fie un insEument explorator construit a prio , pe baza
intuiliei clinice (a mea ti a clinicienilor cu experientl); nu a existat intenlia de a fi considerat
un instnrment de cercetare fin calibrat. Dar a fost utilizat in atit de multe cerceteri ulterioare
incat au apdrut multe discufii cu privire la validitatea de construct 9i fidelitatea test-retest. in
mare, fidelitatea test-retest a fost buntr; studiile de analize factoiiale au dus la rczultate varia-
acceptat de grup.
7. Contactul strans, continuu, cu 207
alfi oameni.
8. Sd dezvdlui lucruri stanienitoare 117
2. Coeziunea
despre mine insumi gi totu9i sd fiu
de grup
acceptat de grup.
mi mai simt sinSur.
9. Sd nu 377
10. Apartenenla la un grup de 207
oameni care mi inleleg gi md
acceptd.
-l5T
11.Si invdf cI nu sunt singurul
care are acest tip de problema;
,,Suntem cu tofii in aceeagi barcd".
12. Sd vid ci eram la fel de scrAntit 257
ca allii.
13. Sd vdd cd ceilalli au acelati tip 407
de gAnduri gi sentimente ,,rele" ca
3. Universa-
9i mine.
litatea 317
14. Sd aflu ce ceilalli au pdrinti sau
experienle anterioare la fel de nefe-
ricite sau incurcate ca 9i mine.
15. Sd descopir ce nu sunt foarte 337
diferit de ceilalfi oameni i-a f5cut sa
am sentimentul de ,,bun venit in
rasa umani".
53. Sd vid
cum al;ii rezolvd Proble-
me similare cu ale mele.
54. Sd vid cd starea altor membri 27r
din gmp se imbuneteteite mia dat
curaj.
55. Sd gtiu ci grupul a aiutat alfii cu 457
probleme ca ale mele mi-a dat curaj.
Dupd Q-sort, care a luat intre treizeci 9i patruzeci de minute, fiecare subiect
a fost intervievat timp de o ori de trei cercetitori. Au fost revizuite motivele
Rezultate
Un Qsort de gaizeci de itemi, gapte gnrpiri, doudzeci de subiec$ duce la date
complexe. Poate cd cea mai ugoard cale de a lua in considerarc rezultatele este o
item din ea. Unii cercetrtori au utilizat versiuni prescurtate ale chestionamlui factorilor tera-
peutici carc cereau clienlilor s{ ordoneze categoriile dupi rang. Cele doue aborddri cer subiec-
tului sd indeplineasce sarcini diferite 9i este dificil de evaluat con8ruenla celor doue abordtrri
* ln luarea in considerare a acestor rczultate, trebuie se pfuktrm in minte faPtul ctr sarcina su-
biecfului era o sortarc fotattr, ceea ce insearnne ctr itemii cale au rangul cel mai mic nu sunt
in mod necesar cei mai neimportanfi, ci sunt doar mai pufin imPortanli decat ceilalti.
*' Analiza factoriale esE o metodi sta6sticA ce identifice cel mai mic nlrmlr de constructe iPo-
tetice necesare pentru a explica cel mai mare grad de consistenld intr-un set de date. Este o
cale de a comprima mari canhteli de date intr-o truPare de date rcduse, dar comPatibilS con_
ceptual fi practic.
Catharsisul
Catharsisul a ocupat intotdeauna un loc important in procesul terapeutic,
degi argumentul din spatele utilizdrii sale a trecut printr-o metamorfozd. Timp
de secole, cei care sufereau au fost indemnafi sd se curefe de rdul excesiv, de
spiritele rele gi toxinele infecfioase (cuv6ntul derivi din grecescul ,,a curi;a").
De Ia aparigia tratatului lui Breuer gi Freud din 1895 despre tratamentul iste-
riei,z mul;i terapeuti au incercat si ajute clienfii si scape de afectele reprima-
te, inibugite. Freud gi, ulterior, toli psihoterapeufii de orientare dinamice au
invdlal cd nu este suficient catharsisuL PAni Ia urmd, avem descdrcdri emogiona-
le pe tot parcursul viefii, uneori unele foarte intense, firi ca ele sd conduci la
schimbare.
Datele susyin aceasti concluzie. Degi studiile evaluirii factorilor terapeutici
de cihe clienf indice importan a catharsisului, cercetArile sugereazi, de aseme-
nea, importante limite. Sudiul realizat de Lieberman, Yalom gi Miles ilustreazd
putemic limiErile catharsisului per se.23 Autorii au cerut celor 210 membri ai urui
grup de intAlnire de treizeci de ore si descrie cel mai important incident care a
avut loc pe durata gmpului. Triirea gi exprimarea sentimentelor (atat pozitive,
cat gi negative) au fost indicate frecvent. Insd acest incidmt critic nu a fost legat de
rezultltele pozitiae ale grupului: tttcidentele de tip catharsis erau indicate cu aceeagi
probabilitate atat de membrii cu rezultate bune, cAt gi de membrii cu rezultate
slabe in gnrp. Catharsisul avea legdture cu rezrlJtatele; era necesar, dar insufciefi.
intr-adevdr, in cazul membrilor care au indicat numai catharsisul, exista o mai
mare probabilitate ca ei sd fi avut o experienle negadve in gn-rp. Profilul carac-
teristic al celor care au invdlat mult din grup era alcdtuit d in catharsb plus o anu-
fiitd fornt de tnadlare cognitiad. Abibtatea de a reflecta la propria experienfe emc
fionald este o componentd esenliali a procesului de schimbare.l
inlelegerea de sine
Q-sort-ul factorilor terapeutici a subliniat, de asemenea, rolul important al
componentei intelectuale in procesul terapeutic. Din cele doudsprezece cate-
gorii, cele doud privind sarcina intelectuali in terapie (invdlarea interpersona-
ld-inhare pi infelegerea de sine) au un rang inalt. Inudlarea interpersonald-intrare,
discutati intr-o anumiti mdsurd in capitolul 2, se referi la faptul ci individul
afle cum este perceput de ceilalfi oameni. Este primul pas crucial in secvenga
terapeuticd a factorului invifare interpersonali.
Categoria inyelegere de sine este mai problematici. A fost construite pentru
a permite investigarea importantei inlituririi refulerii
Fi inlelegerii intelectu-
ale a relafiei dintre trecut $i prezent (infelegere geneticd). Sd ne intoarcem la
tabelul 4.1 9i si examinim cei cinci itemi ai categoriei ,,inlelegere de sine,,.
Este clar ce aceasta categorie este inconsistentd, conlinand cdteva elemente
foarte diferite. Existd o slabi corelalie intre itemi, unii fiind inalt valorizafi de
membrii terapiei de grup, allii mult mai pufin. Itemul 48, Sd descopdr gi sd ac-
cept pdrli din mine insumi, anterior necunoscute pi neacceptate, este itemul cel mai
valorizat dintre cei taizeci de itemi. Doi itemi (46 9i 42) privind in;elegerea ca-
uzelor problemelor Fi recunoatterea existenrei distorsiunilor interpersonale
sunt, de asemenea, inalt valorizayi. ltemul care se referd cel mai explicit la in-
|elegerea geneticd, itemul 50, este considerat de micd valoare de clienfii tera-
piei de grup.
Aceste descoperiri au fost coroborate cu alte cercetiri. Un sfudiu a repetat
analiza Q-sort a factorilor t€rapeutici gi, pe baza analizei factoriale, a subdiv!
zat infelegerea irL doud categorii: infelegerea de sine 9i infelegerea genetici.
Egantionul format din gaptezeci ti doi de membri a acordat inlelegerii de sine
rangul patru din paisprezece factori, iar intelegerii genetice rangul opt.2e Un
alt studiu a aiuns la concluzia ci, in producerea unor rezultate pozitive ale te-
rapiei, interpretdrile genetice au fost semnificativ mai pufin eficiente decAt
feedback-ul in aici-9i-acum. Clienfii indicau un beneficiu redus al interpretdri-
lor genetice, gi, mai ales, considerau eforturile liderilor in aceastd privinli ca
fiind neproductive. Comembrii erau mult mai eficien;i: eforturile lor de a lega
prezentul de trecut confineau mai pulin jargon gi erau legate mai direct de ex-
perienla imediati decAt expLicafiite terapeufilor, mai conceptualizate, mai pulin
,,teale" .n
CAnd am intervievat subiecfii care au participat la studiul nostru pentru a
afla mai multe despre semnificagia alegerilor ficute, am descoperit ca cel mai
popular item
- 48, Sd descopdr fi sd lccept pdrli din mine insumi, anterior necu-
- avea implicafii specifice pentru membrii grupului.
noscute sau neacceptate
Cel mai des, ei descopereau arii pozitiae drn ei ingigi: abilitatea de a avea griji
de altcineva, de a relaliona mai strAns cu ceilalfi, de a trii compasiunea.
rualzaille nait'e/ populaflzate sau timpufli, este tlAzuta prea des ca rnvesti-
galia unui detectiv ca o excavare sau o dezgolire. Rogers, Homey, Maslow
gi, de asemenea, clienlii nogtri ne reamintesc ci terapia este gi o explorare ori-
zontald 9i orientati in sus; siparea sau excavarea poate descoperi bogdliile 9i
comorile noastre, ca 9i aspectele ru9inoase, inspiimAntitoare sau primitive
din noi in9ine.3r Clienfii nogtri doresc si fie eliberafi de convingerile patoge-
ne; ei caute se se dezvolte personal gi si dobAndeascd control asuPra ProPriei
vieti. Pe mesure ce obfin acces deplin la ei ingigi, devin mai curajogi gi le creg-
te sentimentul de a define propria persoani. Psihoterapia a hecut dincolo de
accentul pe eradicarea ,,patologicului" gi lintegte acum citre cregterea amplo-
rii emoliilor 9i cognifilor pozitive ale clientului. O abordare a terapiei de grup
ce incurajeazd membrii si creeze gi str se situeze intr-un mediu putemic, atent
la nevoile personale, reprezintd o abordare eficiente a acestor obiective con-
temporane.t32
Astfel, una dintre cdile prin care infelegerea de sine promoveazd schirnba-
rea este incuraiarea indivizilor sd recunoasci, sa integreze gi sd exprime liber
pirfi anterior intunecate din ei ingigi. CAnd negim sau inibugim pirfi din noi
ingine, pldtim un prel mare: avem un sentiment profund, amorf, de reskicfio-
nare; slrntem constant in gardd, suntem deseori deranjafi gi nedumerili de im-
pulsuri inteme, dat aparcnt, exteme, care i9i cer exprimarea. CAnd suntem ca-
pabili sd recuperim aceste pirli negate, hiim o stare de intregire pi un
sentiment de eliberare.
PAni aici, toate bune. Dar ce se poate spune despre celelalte componente
ale sarcinii intelectuale? De exemplu, cum duce la schimbarea terapeuticd ite-
mul Sd inadl de ce simt gi gindesc intr-un anumit fel, care a oblrnut un loc inalt in
ierarhie?
Mai intAi, trebuie sd recunoagtem ci, in intreprinderea psihoterapeutici,
existd o nevoie urgenta de inlelegere intelectuald, o nevoie care vine atAt de la
client, cat 9i de la terapeut. Ciutarea infelegerii are ridicini adinci. Maslow,
intr-un tratat despre motivagie, a sugerat ca fiinlele umane au nevoi cognitive,
care sunt la fel de bazale ca gi nevoia de siguran;d, de iubire gi de stimd de
sine.33 Cei mai mulgi copii sunt excesiv de curiogi; de fapt, ne ingrijorim dac6
unui copil ii lipsegte curiozitatea fale de mediu. Cercetitori carc au studiat pri-
matele au identificat, de asemenea, niveluri inalte ale curiozitifii: maimulele
aflate inh-o cameri vor face eforturi deosebite pentru privilegiul de a fi capa-
bile se priveasca pe fereastre pentru a vedea afard; de asemenea, vor munci
din greu, perseverent pentru a rezolva un puzzle, fdrd nici o alti recompensd
decat satisfaclia inerenti in rezolvarea acelui puzzle.
in mod analog, ctienlii nogtri cauta automat se infeleage iar terapeutul,
prefuind ceutarea intelectuah, li se aleturi. Deseori pare at6t de natural in-
cdt pierdem din vedere raliunea de a fi a terapiei. PAnd la urmd, obiectul te-
rapiei este schimbarea, nu inlelegerea de sine. Sau este infelegerea de sine?
Factori existentiali
sie, singurdtote, liryd de sens fi nepldceti gastrice seoerc, penlru care nu fusese gdsitd nici
ocauzl sofiaticd.lntto fedinld indioiduold prelimindtd grupului se llmentase in nod re-
petot: ,,Nu ,tiu ce se petrcce!"
Nu afi putul descoperi lo ce se rcIerea exoct li, deoarcce aceastd pldngerc era incastrotd
rea de o parolizie de conoerc:E; de ce irrtrl ht relalii sexuale mo*chiste sau de ce idealim afit
de nult tetupeutul.
In grup, Sfuila era plictisitoarc gi absotut predictibild. lruinte de o rosti c.oa, scona nu-
rea de fguri din gup, cdutind indicii cu privire lo ceea ce ceilalli doreau Fi astEtou. Er?
dispusd sd focd aproape orice Wntru a eaita sd-i ot'ensen pe ceilalli gi, mentual, sd-i inde-
pfutez de u. (Bineinfeles, ii indepdrta pe ceila\i, nu prin Juric, ci prin plitiseali.) Sheila
se alla intta rctrugerc crcnicd difi uiald, iar yupul a incetut nesfhr/te apropiui pmtru a
opti oceostd retragerc, descopmnd cn Sheilo se afla intrun cocon de complacere pe care-l !e-
Dupd aceea, aproape imediat, Sheila s-a schinbot. A reintegrlt Pdrli, scindote denult,
din ea insdli. Ainceput sd ia decizii Fi sd preia cArma aielii ei. A s?us .ued cd ftiu ce se in-
fiinpld" (uitlsem de nult pldngercL ei iniliald). Mai mult decit orice altcma, incercase sd
eoite spectrul singurdtdlii. Cred cd incercase sd-l eoite prin 0 tdmdne tAndrd, prin euitareo
alege i Si deciziei, prin perpetuarea mitului cd at trebui sd existe intotdeouru cifleoa care
sd oleagd pentru eo, care ar acompania-|, core ar f acolo Wtru ea. lnooriabil, alegereo gi li-
bertateaifiplicd singurdtote fi, afa cufi Frcmm euidefllia cu nult titfip ifi urmi in Fuga
de \berlate, libertated fie aduce fiai multd leroarc decAt rania.58
Sd ne intoarcem din nou la tabelul 4.1. Sd analizdm itemul 50, Pe care atat
de mul;i clien;i il situeazi h un nivel ridicat: Sd trud! cd, in cele din urmd, t/e-
buie sd-mi asum rcsponsabilitstea pentru t'elul in care trdiesc, indiferent citd ghkhre
Fi clt suport primesc de ln ceitalyi. intr-un anumit sens, acesta este un factor cu
cient antidot al demoralizirii este prezenfa celorlalfi care au fost in situafii si-
milare gi au dexoPerit o cale de a iegi din disperare. Factorii existenfiali (definifi
in general in instrumentele de cercetare ca ,,asrrnarea responsabilitSfii ultime
pentru propria via1d") sunt de o imPortante deosebiti Pentru Pacienlii sPita-
lizafi, deoarece, deseori, spitalizarea ii confrunti cu limitele celorlalfi oameni;
resursele exteme au fost ePuizate; familia, Prietenii, terapeufii nu au avut suc-
ces; au ajuns la fund gi rcalizeazl' c5, intr-o finald analizi, se pot baza numai
pe ei in9i9i. (intr-un studiu Q-sort cu Pacienfi spitalizafi, itemul 60, asumarea
responsabilitifii, a fost pus pe primul loc.)s
Astezi se intahette o mare gami de grupuri cu comPonenle omogend Sd
revizuim factorii terapeutici alegi de membrii cAtorva dinhe aceste grupuri'
CAnd terapeulii formeaze un nou grup de terapie, intr-un cadru special sau
pentru o populagie clinici speciali, primul pas, aga cum voi accentua in capi-
tolul 15, este de a determina obiectivele adecvate gi, dupe aceea, factorii tera_
peutici cei mai probabili si ajute acel grup particular. Orice altceva, tot ce
fine
de tehnica terapeutica, deriva din acest cadru. Astfel, este de importanla vita_
H se peshezi in minte dovezile convingetoare ale cercetirilor, conform cdrora
diferite tipuri de terapie de grup utilizeazi factori terapeutici diferigi.
De exemplu, sd considerim un grup psihoeducafional, cu duratE limitate,
pentru atacuri de panici, ai cdrui membri pot beneficia considerabil de strate_
giile cognitive pentru prevenirea gi minimalizarea tulburerilor determinate de
atacul de panicd prezentate de liderul de grup (ghidare). De asemenea, expe_
rienla de a fi inh-un gnrp de oameni care suferi de aceeagi problemE (univer_
salitatea) poate fi foarte linigtitoare. Degi dificultifile relafionale pot contribui,
intr-adevdr, la simptome, o centrare inoportuni pe factorul terapeutic al invi-
terii interpersonale nu ar fi justificatd, dat fiind cadrul temporar al grupului.
Infelegerea modului in care clientul kaiette experienla factorilor terapeu-
tici poate conduce la inovafii de grup clare 9i productive. De exemplu, o abor_
dare de grup multimodali, eficiente, a bulimiei integreazi gi secvenfializeazd
trei tratamente eficiente independent. Acest grup de douisprezece siptimdni
incepe cu un modul psihoeducalional despre bulimie gi nutrifie; urmetorul mo_
dul este cognitiv-comportamental gi examineazi gAndurile distorsionate de_
spre hrinire gi imagine corporald; iar grupul se incheie cu un setment de grup
cu orientare interpersonali, care examineazd problemele relafionale in aici_gi-a_
cum gi impactul lor asupra comportamentului alimentar.e
tera-
piei, dar natura
altul
piei, altruismul
tzlt'
si vorbeascd, P
pa-
personale, care au nevoie de timP pentru a se maturiza' intr-un alt studiu'
sPeran]a
cienfi de psihiatrie spitalizafi au valorizat cel mai mult universalitatea'
Prima dintre aceste sarcini o discut Pe scurt aici 9i o voi relua in detaliu
dupi ce prezint materialul de bazd al c t caPitol me voi
.o.ra".,t a in primul r6nd asupra celei ruirea unei cul-
turi de grup, ti, ir capitolul urmdtor, celei de-a treia
sarcini, activarea gi elucidarea lui aici-giacum'
In acest punct, un alt membtu, Mitch, ajuns cu citsla minute int|rziere, anunld' fdtd
am newie timp din par-
Pril)ire cdtre cele doud noi flonbrc: ,,Azi
ttdcar de ceoa
sd arunce o
Iea grupulu in
la grup spre rii
mi-ou pldcu oi,
in acea seard, m-am cutat ingrozitor cu solio mea, carc o obiectal la foPtul cd citeafi o re'
oistd medicald [Mitch era medic] la masd.9i, de atunci, nu am mai schimbal
nici un cuodnt"
Ei bine, aceastd deschiderc speci.ald este un bun incePul Pefllru cele mai multe infilfliri
de grup. Are multe lucruri ure se lugd de ea. Clientul a alinrut un tinP ku cAlcd urea
cu olAt nai eter-
sunt rni muui membri ute ttin la gtup cethnd timP si dornici sd lucreze'
giza
din
mul
o inceput infilnirea otucAnd turaPeulul un lucru bun' Acest gr\p fid truto mult
muU, el
- n impot-
Wea bhnd. Eram sigur cd atocul lui Mitch, deri inconfortobil, urmo sd Ptoducd
tant truvaliu de gru?,
Astfel, aoeam m|i nulte o?liuni diferite ifi oceo intAlnire, dor era o sarcind cdreia trc-
bui| sd-i acord cea mai iultd prioritale: mcnlinerea iflteg:ritdlii funclionale a grupului Tre'
cum ou rdspuns membtii gruputui? Nu bine! Aproape au ptittot de drEturi noile membre
in considerare pre'
ale grupului. DuPd incidentul sttdnutului, Mitch nici ru'icar nu o luat
zensa lor |i s-a lansat intr-o acliune deschisd care, degi irnry afltd personal' excludeo
-
sistetatic noile femei prin referitea la inthlnitu onterioord'
Prin unnare, pentru ntine era important u
intuilii ai dapre modul in care cele doud noi fiefibrc se sint azi in gtuP?"
Mitch citre problema generald a emPatiei 9i inobililatea
Aceastd ?nlrebqre l-a condus Pe
sou, in multe situolii,lipsa lui de dorinld de a intro in lufiea etperimlei
celuilalt Din ferici-
mefibri ai grupului cdtre modul in
re, dceostd taclicd nu numai cd o dtros atenlio celortatli
carc le-au tgnorat pe cele doud lefiei, dor l-a aiutlt Pe Mitch sd elaboreze ficie Problema
sa
Este evident ce
gur,e sau
tip de grup, memb
eticheta .:::::$',ffi#1.:;L:1ff;;
i sd comenteze sentimentele ime-
Expettul tehnic
AsumAndu-gi rolul experhrlui tehnic, terapeufii imbraci deliberat costumul
tradifional al expertului gi intrebuinfeazi o varietate de tehnici pentru a duce
grupul intr-o direclie pe care o consideri dezirabild. Ei incearcd sd modeleze
normele explicit in timpul pregitirii ini;iale a clienlilor pentru terapia de grup.
Pe aceasti cale, descrise in intregime in capitolul 10, terapeufii instruiesc atent
clienfii cu privire la regulile gmpului gi intiresc indica;iile in doui moduri: in
primul r6nd, incdrcAnduJe cu greutatea autoriteFi gi a experienlei gi, in al doi-
lea r6nd, prezent6nd ralionamentul din spatele modalitSfii sau procedurii su-
gerate, pentru a obJine suportul clienfilor.
La inceputul unui grup, terapeufii au la dispozifie o largd varietate de teh-
nici penku a modela cultura de grup. Aceasta se intinde de la indica;ii 9i su-
gestii explicite la tehnici subtile de interire. De exemplu, cum am descris mai
devreme, liderul hebuie si incerce si creeze o relea interacfionald in care mem-
brii interacgioneazd liber, neorient6ndu-ti toate comentari e cehe terap€ut. Pen-
tru a atinge acest scop, terapeulii pot instrui implicit membrii in interviurile
preliminare sau in prirnele gedinle de grup; ei pot, repetat de-a lungul intdlni-
rilor, sd ceard reacliile tuturor membrilor fa;i de un anumit membru 9i fald de
o probleme a grupului; ei pot intreba de ce conversafia este invariabil orienta-
ta catre terapeuc pot refuza sa rispundd la intrebdri, atunci cAnd le sunt adre-
sate; pot cere grupului sd se implice in exercilii care invafd clienlii cum sd in-
teraclioneze de exemplu, cerAnd membrilor grupului si-gi spuni, pe rind,
-
prima impresie pe care au avut-o despre fiecare dintre ceilalfi membri; terape-
ufii pot, intr-o manierd mult mai pufin indiscretd, si modeleze comportamen-
tuI, recompensAnd membrii care se adreseazi unul altuia pot in-
cuviinla, inclinAnd din cap, sau le pot z6mbi, li se pot adresa- terapeufii
cald sau igi pot
In prima pedinld a unui grup de administlatori de frme care se infilnea intr-un labo-
rutor de relalii urane de cinci zile, un membtu de doudzeci fi cinci de ani, agesia, infatuat
fi core, eaidefi, bduse mult, incepe sd domine intllnirea si
se lacd de ris. S-a ldudat cu
sd
realizirile sale, a depreciat gupul, a nonopolizal ydinla gi a introupt, a oociferut fi a in-
sulfat fiecare dintrc ceilaui menbri Toate incercdile de a abordo situalia feedback despre
-
cAt de furiogi sau c d.e rdnili i-a ftcut pe ceiloryi sd se simtd sou interpretdri ole sensului
,i cauzei comryrtamentului sdu ou e\uat. Atuflci, colidetul meu a coment|t sincer: ,,Ftii
-
ce imi place la tine? Teama Fi lipsa ta de tncredere. Esti sryriat aici, exoct ca ,i mine. Sun-
tefi toti speriati ni se oa infifipla sdptfunAna aceasta" . Aceastd declaralie a ?er-
d.e ceea ce
mis clie ului sd rmunle lafalodd pi, in cele din urmd, sd deoind un manbru oaloros aI gru-
pului. Mai nult,liderul, oferind modelul unui stil ernpatic, necritic, a ojutot la inteneierea
unei culturi de grup moderate, tolerdnte.
Pentru aceaste intervenlie eficientd a fost nevoie ca, mai intAi, coliderul si
recunoascd impactul negativ al comportamentului acestui membru gi apoi si
articuleze suportiv vulnerabilitatea care se afla in spatele comportamentului
ofensivla
lnteracfiunea ca membru al grupului necesitd, pe l6ngd alte lucruri, ca te-
rapeulii de grup sd accepte ti se admite propriile cdderi in pdcat. TeraPeulii
care au nevoie sd pard infailibili oferd un exemplu debusolant gi obstructiv
cliengilor lor Uneori pot fi atat de ezitanfi in a admite o eroare, incAt devin re-
finufi sau distanfi in relafiile cu gmpul. De exemplu, intr-un grup, un terape-
ut care avea nevoie si pard omniscient hebuia se plece din orat la data urm;-
toarei intAlniri. Le-a sugerat membrilor gmpului si se int6lneasci firi el 9i si
inregistreze audio gedinla, promiland cd va asculta caseta inaintea urmitoarei
intahiri. A uitat sd o asculte, dar nu a admis asta tn fala grupului. Ca urmare,
intilnirea urmitoare, tn care terapeutul a blufat, evitand se menlioneze gedin-
fa anterioari f{rd lider, a fost pane la urmi difuzd, confuzi gi descurajanti.
lntr-un alt exemplu e implicat un terapeut debutant cu nevoi similare. Un
membru al grupului l-a acuzat cd face afirmalii confuze, lungi gi plicticoase.
Pentru cd era prima confruntare a terapeutului cu o probleme in acest grup
t6nir, membrii erau tensionali gi stiteau ca pe ace. Terapeutul a respuns inhe-
bAndu-se daci nu ii amintea clientului de cineva din trecut. Membrul care ata-
case a prins sugestia gi l-a propus pe tatel sau drept candidau criza a trecut gi
membrii grupului s-au agezat din nou la locurile lor. Lsi, anterior, acest tera-
peut fusese membru al unui grup (de studenri in psihoterapie) 9i colegii sii se
concentrasere in mod repetat asupra tendinlei sale de a face comentarii confu-
ze, lungi gi plicticoase. A iegit la iveaH ca, de fapt, clientul il vizuse pe terape-
ut destul de corect, dar fusese convins str renunte la percepfiile sale. Daci unul
dintre scopurile terapiei este si aiutem clenfii si testeze realitatea pi sa-ii cla-
rifice relafiile interpersonale, atunci aceasti tranzacfie a fost antitenpeuticd. Este
. Intr-un grup, un bdrbot findr, numit l,rs, aoonsose pulin tn ciudo iorturilor aiSu-
roase ale lider ui.In aProoPe t'iecare intAlnire, liderul incerco sd-l oducd pe l-es in disculie,
dar cu nici un t'olos. In schimb, I4 a deoenil mult mai s@toryi relinut, iar teraPeutul mai
actio 5i insistent. in cele dit find,loan, o membrd a grupului, a adreslt u comefltariu te-
de a
recfiei. Liderul unui astfel de grup, simlindu-se iritat 9i obosit de povara
face munca tuturor, este conitient de faph-rl ci ceva nu a mers bine
in dezvol-
ti alb'
transfer membrilor responsabilitatea grupu-
lu incePutul unui grup, al sunt singurul din ca-
intr-o astfel de intilnire, Pot comenta duPe o iumdtate de ord: "Md intreb ce
trecu-
sirn;ili despre intAlrrire astdzi? Cum ali compara-o cu cea de sdptdmdna
td? Ce am fdcut diferit siptimdna trecuta?"
De asemenea, Poli aiuta membrii si formuleze o definilie a unei gedinte
bune cerAndu-le si examheze 9i sd evalueze pdr;i ale unei anumite intalniri
De exemplu, in una dintre primele intalniri, Pot intrerupe grupul remarcAnd:
nCum a mers grupul astizi? Sun-
,,Vid cd a trecut o ori 9i ap dori si vd intreb
tefi satisficuti cu ce intAmpli? Care a fost cea mai incitante Parte Pand acum'
se
cla-
in int6lnirea de azi? Dar cea mai pufin incitantd?"" Problema generalf, este
rd: md strdduiesc sd mut funcfia evaluativd de la mine Ia membrii grupului'
Prin urmare, le spun: ,,Avefi abilitatea 9i responsabilitatea
de a determi-
- -
na cAnd lucreazd eficient acest SruP 9i c6nd pierde timpul"'
Dacd un membru se lamenteazd, de exemplu cd ,,singura parte incitante a
acestei intAlniri a fost in primele zece minute dupa care doar am pdlivrigit
-
145
5. Telapcutul: Sarcinl clcmentare
este productiv Si inva_
riabil se va consi nhne
o concentrare Pe
Derudluirea de sine
o Mark, un membru de grup, oorbea incet Fi metodic despre intefis| lui anxietate pi eoi-
tqrc sociald. Marie, o findrd, indurerutd Fi crunic depresiod, s-a ardtlt imptesionotd
t'emeie
de lunga gi laborioasa elaborurc a dtficultdlilor lui.Ia un moment d|t, s_a i treb|t cu oocc
tare de ce ceilalli por sd il tncurajeze pe Mark
9i sd fie atit tle intetesoli de discursltt lui, in
tifip ce ea se sifllen lfit de netdbddtoare in roport cu ritmul lent al gruputui. Era preocu-
patd de faptul cd nu o0 p tea ajunge Ia ceea ce
loea trecut ifl ageflda sa perconqld: sd pti_
meascd sfaturi despre cumlocd sd 0i ptdcutd
sd fe
de ceilatli. Feedbock-ul primit a sur_
prins-o: membril s-au simlit instrdinLli din cauza inabilitdlii ei de a empatiza.
l-au spus cd
ceea ce se intimplase in pedinld, cu Mark, era chiar problema
de examinat. Ei sinteau cd
dezodluirea lui Mark in inthlnire era un mare pas inainfe pentru el. Ce o oprit_o
sd oodd
ceea ce ttedeau ollii? Aceasta a fost intrcbarca_cheie $i explorarea acestei dtlicultdli a Iost
,,sfatul" ofcrit de grup.
oane.
cest tiP de clienfi ci, mai devreme
secretul cu ceilal|i membri ai gru-
tePte PAnd cand
pului. Ev
vor simfi rtdgirea secrehr-
nosticul; mai avea de trdit doi sau trei ani. A solicitat terapie de grup pentru
a
ugoari
tre o crettere a deschiderii 9i increderii? Trecerea timpului va face mai
dezviluirea, aga cum s-a intdmplat cu John 9i Charles, sau tensiunea 9i evita-
rea vor crette Progresiv?
Deseori, se ;ii cu dinlii de un mare secret, Pentru prea mult timp' poate
fi
contraproductiv. Si ludm in considerare exemplul urmdtor:
us grupului cd a t'ost terapeutd. pAnd h urmd Lisa si_a luot 0oA Fi, in
tdlniri rdmase, o lucrat terupeutic mai mult decAt in toote infihirile pre_
Norme procetlurale
Formatul procedural optim in terapie este ca grupul sd interaclioneze ne-
structura! spontan gi liber. Dor un astfel de format nu apare niciodatd natural: este
necesard o modelare actiad di partea terupeutului a unei culturi de grup. Existd mul-
te curente clrora terapeutul trebuie sd li se opun6. Tendinfa naturali a unui
grup nou este de a acorda o intreagE int6lnire fiecdruia dintre membri, prin ro-
tafie. Adesea, prima persoane care vorbegte sau cea care prezintd cea mai pre-
santi crizi de via[e in acea septemane obfine scena grupului tn respectiva in-
tAlnire. Unele gmpuri intampinA dificultafi enorme in schimbarea concentrdrii
atenfiei de la un membru Ia altul, deoarece, intr-un anumit fel, o normd pro-
cedurald a evoluat gi, ca urmare, schimbarea subiechrlui este considerate o con-
duiti proastd, nepoliticoasd sau de respingere. Membrii pot aluneca in tdcere:
ei simt ci nu indriznesc sd intrerupd gi sd ceard timp pentru ei ingigi, insd re-
fuzd sd-l alimenteze cu intrebdri pe celilalt membru pentru cd, irr tacere, spe-
rd ca el sE se opreasci in curAnd din vorbit.
Aceste tipare stingheresc dezvoltarea unui grup putemic gi, in final, rezul-
tatul sunt frustrarea gi descuraiarea grupului. Prefer si confrunt grupul cu
aceste norme terapeutice atrigAnd ateniia asupra lor gi indicAnd c6, din mo-
ment ce grupul le-a construit, are gi puterea de a le schimba.
De exemplu, ag putea spune: ,,Am observat cd, de-a lungul ultimelor gedin-
fe, intreaga intAlnire a fost dedicatd numai unei singure persoane, adesea pri-
ma care a vorbit in acea zi, gi, de asemenea, cd ceilalfi pdreau sd nu doreasci
se o intrerupd gi cred ce au pdstrat tdcerea in legdture cu multe sentirnente im-
portante. Mi ir:rtreb cum a inceput aceaste practicA gi daci dorim sau nu sa o
schimbdm". Un comentariu de aceaste nature poate fi eliberator pentru grup.
Nu numai cd terapeutul a pus in cuvinte ceva ce tofi gtiau ci este adevdrat, dar
a ridicat ti posibilitatea unor alte opfiuni procedurale.
Unele gmpuri dezvolte un format birocratic tip ,,prezenle" in care, pe r6nd,
fiecare membru ia cuvAntul pentru a discuta evenimente importante ale sip-
temanii anterioare sau anumite momente de mare suferinfd. Uneori, in special
Suport Fi confiuntare
Aga cum am subliniat in discugia desPre coeziune, este esenflal ca membrii
sd perceapA terapia de grup ca siguri gi suportivi. in cele din urmd, tn cursul
terapiei, trebuie abordate ti exPlorate multe subiecte inconfortabile. Mulli
clienfi au probleme cu furia sau sunt aroganfi, condescendenfi, insensibili sau
doar arligogi. Terapia de 8ruP nu Poate oferi aiutor fdri ca astfel de trisituri
sd iasd la suprafald in timPul interacflr:nii dintre membri De fapt, aparifia lor
trebuie salutati ca o oPortunitate teraPeutica. in cele din urmd, conflictul tre-
buie sd apari in grupul de terapie gi, apa cum voi discuta in caPitolul 12, este
esenlial pentru havaliul terapiei. in acelagi timp, prea mult conflict timpuriu
in cursul unui gmp poate sd-i invalideze dezvoltarea. inainte ca membrii sd se
simtd suficient de liberi sd-gi exprime dezacordul, ei trebuie se se simtd in
dephne siguranfa 9i trebuie sd valorizeze gmpul destul de mult pentru a fi dor-
nici si tolereze intilnirile inconfortabile.
Astfel, terapeunrl hebuie si construiascd un 8ruP cu nonne care permit con-
flictul, dar numai dupi ce un fundament ferm de suport 9i siguran;d a fost sta-
bilit. Este deseori necesar sd intervii pentru a Preveni proli{erarea conflictului
prea devreme in gruP, afa cum ilustreazd urmitorul incident'
. lntr-un gruP nou de teraPie erau doi menbri deosebit de ostili li, inceP|nd cu o treio
i tAhire, critica, sarcosmul pi conflictul deschis erau puternice. Apatra inthlnirc a
t'ost du-
chisd de Estelle (una dintre ocepti membi) care sublinia cit de inutil a fost gtuPul
penttu
ea pind atunci. Estelle aoea un mod de a tra sfonna orice contz ariu Pozitit)
care i se fdcea
priile judecdli despre sine insdgi Mai fArziu, in grup, o comPlimefltol o oltd membrd sPu-
nindu-i: ,,\lene, e;ti singura de aici ure mi-a pus oreodatd o intrcbarc inteligmtd" Eoidatt,
llene a t'ost destul de stAnienitd de acest cottPlineflt deloc bine-oeflit'
ln acesl punct, am simlit ci e imperotiu sd luPt cu flormele de ostilitate Fi criticisfi carc
sedezoollau in grup 9i om interuenit in fo4d. Anl infrebat-o pe Estelle: ,,Care sunt Wesu-
punerile tale despre modtl in cate aftrmalia td despre llene i-a fdcut sd se simtd Pe ceilalli
din yup?"
Estele a dat difl coll in col!, ddr, PAnd ld urmd, a sPus cl at f posibil ca ei sd se simtl
Din acest tnoment, Estelle o deoenit mult mai inlelegdtoare am putut sd oblin incl
fi
un punct de sprijin, anseunind ocordul ei cu p aire la
laptul cd ostilitatea gi insultele con_
stituie o problemd pentru e0 gi cll i-or ojutor sd ii etragem qte tia asuprd lot _ adicd sd
f de
etichetdm instantaneu orice cofiwrtameflt iflsultdtor din partea ei. Este intotdenuna
ttil sd
obtii acest tip de co tract cu un mefibtu: in infilnirile urndtoare, terupeutul confrun_ Wate
ta membrii cu un anumit aspect al comportqfientului lor, osupro cdruia au cerut sd li se
atragd atenlin. Deoarece se considerd aliati in acest proces de identificarc gi conftuntare,
e
t'oarte pulin probabil si.fre d.efrnsioi in raport cu lceastd interl)enlie.
Definilia procesului
Termenul proces, utilizat din plin in acest text, are o semnificafie inalt specia-
lizate in multe domenii, incluzAnd dreptul, anatomia, sociologia, antropologia,
psihanaliza gi psihiatria descriptivd. in psihoterapia interacfionald, de aseme-
nea, termenul proces are un sens tehnic specific: se referi la naturs relatiei dintre
indhsizii care relalioneazd membri si terapeuti. Mai mtlt, aga cum vom vedea, o
-
hvln D. Yalom (cu Molin Leszcz) - Tratat de psihoteraple de gmp
inlelegere deplini a procesului trebuie sd |ind cont de un numdr mare de fac-
tori, inclusiv lumile psihice interioare ale fiecdrui membru, interacfiunile inter-
personale, forlele grupului-ca-intreg gi mediul clinic al grupului. ia
E folositor contrastul dintre p/oces gi conlinut.Imaginali-ve doi indivizi in-
tr-o discufie. Continutul acelei discufii constd in cuvintele rostite explicit, su-
biectele concrete, argumentele avansate. Plocesul este ceva cu totul diferit.
Atunci cAnd ne intereseaze procesul, ne intrebem: ,,Ce spun aceste cuvinte ex-
plicite, stilul participanfilor, natura discufiei, despre relalia interpersonl.ld. o par-
ticipanlilor?"
Terapeulii orientafi cihe proces nu sunt preocupali in primul rAnd, de con-
finuhrl verbal al rostirii c]ientului, ci de,,cum" gi,,de ce"-ul respectivei rostiri,
in misura in care ,,cum" gi,,de ce" elucideazi aspecte ale relafiei clientului cu
ceila}i. Astfel, terapeulii se concentreazi asupra aspectelor metacomunicalio-
nale* ale mesajului ti se intreabd de ce, sub aspectul relaliei, tn individ face o
declaralie unei anumite persoane, la un anumit moment Fi intr-o anumite ma-
nieri. O parte din impactul mesaiului este transmis verbal gi direcu o parte a
mesaiului este exprimatd paraverbal (prin nuante, inllexiuni, inilfimi gi ton);
gi o alte parte a mesajului se exprimd comportamental.t in centrul procesului
terapeutic se afld identificarea conexiunilor dintre impactul real al comunici-
rii gi htenfia celui care comunici.
Si analizdm, de exemplu, aceaste tranzaclie: in timpul unei prelegeri, o
studentd a ridicat mana gi a intrebat in ce an a murit Freud. Lectorul a rds-
puns ,,1938", numai cd studenta a intrebat ,,dar, domnule, nu a murit in 1939?"
Din moment ce studenta a pus o intrebare al cerei respuns il gtia deja, moti-
vafia ei, in mod evident, nu era ceutarea informafiei. (O intrebare nu este o
intrebare dacd ttii rispunsul.) Procesul acestei tranzacrii? Cel mai probabil,
studenta a dorit sd-gi demonstreze cunogtinrele sau seJ umileasci, sdJ infr6n-
gd pe lector!
Frecvent, inlelegerea procesului intr-un grup este mult mai complexe de-
cat inh-o interacfiune bipersonali; trebuie si ciutim procesul nu numai in spa-
tele unei simple declarafii, ci gi in spatele unei secvenle de declaralii ficute de
cAgiva membri- Terapeutul de grup trcbuie si se striduiasci sd inleleagd ce dez-
vdluie o anumitd declarafie despre relalia dintre un client gi ceilalfi membri ai
grupului sau dintre subgrupuri de membri ori bisericufe, dintre membri gi li-
der sau, in sfArgit, dintre grup ca intreg gi sarcina sa primari.i
CAteva viniete clinice vor clarifica, in continuare, conceptul.
. IA inceputul unei tedinle de terapie de grup, Burt, un bfubof ce utna sfudii postuni-
oersitarc, lendce, puternic, noAnd inJdtiFarca unui buldog, q exclafiat foid de yup in gene-
zit un rdspuns puternic din porteo membrilor grupului, toli auAnd pdinli ,i muLli dinlre
ei t'iind pdrinli. Disculia neoryanizatd care a unu a consumat testul fedinlei de |tup.
Declarafia lui Burt poate fi vezute strict in termeni d e conlinut. De fapt, este
exact ceea ce s-a intamplat in grup; membrii l-au implicat pe Burt intr-o discu-
lie despre virtufi versus aspecte dezumanizante ale parentalEfii o discufie
-
plind de afect, dar intelectualizati, care nu aducea pe nici unul dintre membri
mai aproape de scopurile lor in terapie. Ulterior, grupul s-a simfit descurajat
relativ la intAlnire, iar membrii erau furiogi pe ei ingigi 9i pe Burt pentru disi-
parea gedinfei.
Pe de alte parte, terapeutul ar fi puhrt situa procesul declaraliei lui Burt in
una dintre urmdtoarele perspective.
lare Ero inleresot nni ales de o experienld leruPeuticd de grup, penlru cd niciodatd phni
ntu ci u fdcuse Porte dintu-un grup primdr. Chiar Si ?n fomilia so Ptimori se simlise un
Deodatd, Saltl a strecurlt: ,,Nu-mi place ceu ce se intdnpld qici, in gup, astdzi
Fi nu_fii
place modul in carc este condus" (o aluzie slabd la mine, m-am g6ndit).
A continuat, expti_
chnd cd membii grupului nu aaeau nici o justificarc pe tru criticile oduse prieten lostului
al Barbarei. Ei nu ttiau cu ad.eofuat cum era el. Il puteau 7edu numai prin ochii Barbarei
pi, probabil, ea il prezento intr-un mod distorsionat. (Saul aoea o luptd personold de dus pe
aceastd temd, lrecAnd printr-un diaorl in unnd cu chliaa ani. Sotia sa
lrecaaiase uh grup
pefitru suslircrca JeTneilor gi el
fusese ,,smucilul,, ocelui grup.)
Bi einleles, conentqiile lui Saul qu
schittblt intregul ton al int Bhndelea gi hiii.
suslinerea au dispdrut. Cafiera se simlea rece; legdtura caldd dintrc mefibri se
rupsese. Tbti
erau eAeroati. Eu fi-am simlit mustrat pe bund drcptate, pozilia lui Saul eta
tehnic corec_
td: grupul gEise condamnlndu-l pe
fostul pricten al Barbarei intr_o fionietd atAt de ndaol_
nicd gi necriticd.
Afil desprc conlifiut. Acum sd examindm prccesul ocestei interacliuni. Mqi ?ntdi, sd
notdm cd replicile lui Soul au aaut efectul de 0-l afem ?n afara yupului. Restul
grupului
era prifis intto atmost'erd caldd, suportiud, din care el s_a exclus pe sine.
Reamintili_ad,
principaLa sa plingoe era cd nu
fusese niciodatd membru al unui grup, ci intotdeouna ci-
teoo din exterior. Inthlnirca oferise o dmto stto[ie in vivo a modului ?n care se intimpla
asta.In a Wtla infilnire de grup, Saul, in stil kamiknze, a atqcat sa izgonit t)oluntar
Fi din
grupul cdruia dorise sd i se qldture.
A douo chestiune aoea legdturd nu cu ceea ce spusese Saul, ci cu ceeo ce nu spusese. ln
partea d.e ircEut
tntAhbiL toli, cu erceplia tui Saut, iau ldcut Barborei declaralii supor_
a
tfue, cdlduroase. Nu auea nici un dubiu cd Saul se simtise aldtui d.e ea, suportiq
lacrimi_
le din ochi indicau qsta. De ce alesae sd tacd? De ce intotdeauna alegeo sd rdspundd din si-
nele sdu critic ,i nu din cel cald, mai suportio?
Exafiinaru acestor aspecte ole procesului a cofldus la cdteuo chestiuni
foate importante
pmtru Saul. Evidmt, era difcil pe tru el sd-pi exprime partea delicatd, afectuoasd. Se tefiea
sd oulnerubil gi sd-fi expund dorinlo putenicd de depndmld. Se tenea cd se x,a piede
fe W
sine insuti Fi propril unicitate apropiinduae prel mult de ceilo$i 6i deoenind un
membru al
grupului. In spatele agresioului, eternului 7)igilent, inctpdlAnatului aptud.tor al onestitdtii
(dat o onestitate selectiod: onestitotea expimdrii sefitine
elor negotiue, nu pi a celor pozi_
tiz.n), se afd od.esea copilul cel mai bun, s bmisio, tAnjind dupd acceptare Fi iubire.
nicd, unul dintre membri, Robert, a comrntat faptul cd, in mod sincer, simleo liPsa co tri-
buliilor citorta mattbri care erau, in gmeral, foo e tdculi. S-a intors cdlrc doi dintre aces-
til
Fi a intrebat dacd era ceoa ce el sau ceilaryi fiemfui at f
putut face Pentru o-i ojutq sd
participe mai rnult. Cei doi membri gi rcstul grupului au rdspuns lanshnd un alac ninici-
tor asupra lui Robert, I s-a reamintit cd propria contribulie nu fusese substanliald, cd el in-
suSi era adesea tdcut Fedinle futregi, cd nu ifi exPrinwse niciodati cu adcodrat emoliile in
grup Fi aff moi departe.
Prioitd la niuelul conlinulului, aceastd lronzrclie este nducitoorc. Robert a exprimat o
yiid autenticd de menb i tdculi gi, pelttru solicitudinea s0, afost Pdlnuit. Ptioitd lo
lold
nioelul procesului adicd al rcloliei capdtd Wrfect sens: membrii grupului erou impli-
- -
cali i:ntt-o luptd pettru dominore gi rdspuflsul lor interior l0 afirnalio lui Robett a fost:
,,Cine eFti tu st emili o inpitalie de a oorbi? Egti gazda sau lilerul aici? Dacd ili petmitem
faci comeitatii des?re tdcercl noastrd gi sd sugerezi salulii, atunci ili recunoaFte
sd dofii-
nalia asupra noastrd".
. Intr-un alt grup, Kmin, un director de frmll autotitor, a deschis Fedinlo, cefindu)e
celorlatli mertbri gospodine, profesori, funclionari gi comcrcianli sd-l oiute cu o Pro-
- -
blemd: primise ordine ,de rcducerc a jectivului". Trebuia sd reducd personalul cu 50 la
sutd sd concedieze doudzeci din cei patruzeci de angajafi.
-
Conlinutul problemei astt'el cd gtupul a consumot Patruztci 9i cinci de minute
inti|a,
discut1nd ospecte ca drePtate aersus caritate: adicd , dacd cineoq or trebui sd pdstrcze lucrd-
torii cei nai competenli, luctdtorii cu cele mai numetoose familii sau pe cei cate ttor ottea
cele mai mari dificultdli tn a-fi gdsi att Loc de nuncd.ln ciuda faptului cd cei mii mulli
membri s-au angajat in disculia care imPlic1 probleme importante in relaliile interumane,
coterupeulii ou prioit fedi lo ca neProductiad: fusese im?erconald, membrii rdmdseserd in-
h-un tetitoiu sigur, gi disculia ar putut sd aihd loc in mod potriuit la ut dineu sou o altd
f
reuniune sociald. Moi mult, W misurd ce trecea timpul, deoenea W deplin clu faptul cd k-
ain petrecuse fiult timp gLndindu-se la toqte as\ectele acestei probleme 9i cd nimeni nu era
upabil sd-i olere o sugutie sau o abordore noud a problemei. $edinld nu era cu adeudrat o
gedinld de lucru: era o gedinld de
fugd-de-muncd.
focalizore osupru conlinutului era frustruntd pentru gtup Fi lera-
lneoitabil, o astlel de
peutii ou inceput sd-fi pund intrebdri cu Prioirc la proca adicd ce dezviluie acest con-
-
tinut despre natura relafiilor lui Kevin cu ceilalri membri Pe rndsurd ce Fedinla auan-
sa, Keoin, in doud ocazii, a ldsot sd se strecoare mllrimea soloriului sdu kore era nui mult
decht dublu fald de al orictuui alt membru). De qectul interpercorul general al
flfi, ptaet
tdrii lui Keztin eru de a-i face pe ceild\i conptieflli de bogdlia 9i Puterea sa.
Plocesul a deoe it gi mai cllr cAnd turdPeulii gi-au redmintit ydinlele anterioare, in care
Keoin incercase, in oon, fi stabileascd un tiP speciol de relatie cu unul dintre teroPeuti (ce-
ruse c1boa inlormalii tehnice despre testdrea psihologicd a personolului)- Mai mult, in 9e-
dinlele ontetioore, Keoin fusese atocot stralnic de qrup Pentru conoingerile sole religioase
Anxietatea de socialimre
Comentariile de proces evoci aminiiri timpurii 9i anxieteF asociate cu cri-
tica parentale a comPortamenhllui copilului. Piringii comenteazi comPorta-
mentul copiilor. Degi o parte a acestei focaliziri asupra procesului este poziti-
v5, o parte mult mai mare este critici gi servegte Ia controlarea 9i schimbarea
comportamentului copilului. Deseori, comentariul de proces adult trezegte
vechi anxietdF bazate Pe socializare 9i este simfit drept critic ti destinat sd con-
troleze.
Normele sociale
Dacd indivizii s-ar simli liberi si comenteze in orice moment, orice comPor-
tament al celorlalfi, viafa sociald ar deveni intolerabil de inclinati sPre auto-
observafie, comPlexd 9i conflictuald . La baza interacliunilor adulte se afli un
Teama de reoansd
Nu putem supraveghea sau nu putem privi o persoani prea ir:rdeaproape
(in afard de cazul in care relalia este extrem de intimd), pentru cd o astfel de
intruzivitate este aproape intotdeauna periculoasi, provoace anxietate evo_
,i
ci pedeapsa. in afard de astfel de sisteme deliberate cum sunt grupurile de te-
rapie, nu existi forumuri in care indivizii care interactioneaze se-gi testeze,i
si-gi corecteze observafiile pe care le au unul despre celdlalt.
Mentinerca puterii
Comentariile de proces submineazd structura autoritd[ii arbitrare. Consul_
tantli d
chisd a
adicd o
putere a unei organizaFii, cu atat mai stringente sunt precaufiile impotriva co_
mentariului deschis despre proces (de exemplu ca in armatd sau bisericd). In_
dividul care dorette se-gi menfind o pozilie de autoritate arbitrard trebuie si
inhibe dezvoltarea oricirei reguli care permite un proces reciproc de observa-
re comentariu.
ti
in psihoterapie, comentariul de proces implicd un grad mare de transpa-
renle a terapeutului, expunere gi chiar intimitate; mulli terapeuli au rezisten_
|e faid de aceastd abordare, datoriti propriilor nelini;ti sau anxietdfi. Si inain_
tezi intr-un proces inseamni sE inaintezi in a recunoagte ce relatiile sunt create
in comun de ambii participanfi gi au un impact reciproc-
.Doi menbri ai unui grup, Tim gi Marjorie, aoeau o legdturd omoroasd core, in cele din
urml, a ie1it lo lumind in grup. Ceiloryi membti au reacliotut in diferite moduri, dar nici
unul otit de acumlor gi atit de oehemmt ca Diana, o moralistd de patruuci lni,
fi cinci de
carc ii critica W amdndoi prntru cd au cdlcot rcgulile gupului: pe Tim pe ru ,,a f preo in-
teligeflt pmtru o aclion| ca un prost", pe Marjorie pmtru ,,indilerutla iresponsobild
fald de
so! Fi copil" Fi pe tetlpeutul Lucifer (eu) care ,,o stot acolo gi a ldsat ca lucrurile sd se in-
timple". ln cele din utnd a punctat foptul cd, in lormidabitul ei potop moralizntor, anu-
mili indiuizi fuseserd distruri, cd Ma4otie Fi Tim, cu toate luptele, indoielile 9i temerile lor,
pe core Diana le gtia de
afita !rcme, fuseseld dintr-o datd inlocuili prin stercotipuri unidi-
mensionale, ononime. Mai mult, om fost singurul care a refienorot,
Fi a onintit asta ?i gru-
pului, motioele (expi ate lo prima fedinld de grup) pe ru core Diano intrase in teropie:
2i anume, findcd aoea nt@ie de djutot Wtru o-fi gestiona futia llld de fica ei in u rstd de
noudsprezece oni, rebeld, in paioada truirii sexualitdlii,
care era in mijlocul cdutdrii pro-
priei identitdli Fi outonomii! Nu 0 mai lost decAt un mic pos pentru gtup, apoi pentru
Fi fi
Diana, pind la a inlelege cd propriul conllict cu fica fusese pus in scend in aici-9i-acum, in
8tuP.
Existe multe situafii in care procesul este clar pentru tofi membrii grupu-
lui, dar nu se pot face comentarii asupra lui, pur gi simplu pentru ce situafia
este prea fierbinte: membrii sunt implicafi prea mult in interacgiune pentru a
se detaga de ea. De fapt, deseori, chiar gi la distanle, terapeutul simte, de ase-
menea, temperatura inalte Fi este precaut afunci cAnd trebuie si o numeascd.
Uneori, un terapeut neexperimentat poate si considere ci cel mai bine este ca
unul dintre membrii grupului sd ridice in grup o problemi pe care liderul se
simte prea anxios sd o ridice el insugi. De obicei, aceasta este o eroare: terape-
utul are o abilitate mai mare de a rosti nerostitul gi de a gisi moduri accepta-
.l]nteroPeutdebutantceconduceaunsruPexPelienliolfoffiatdinasistentemedica-
le in de oncologie Wdiatricd fufl grup de suPort ce w drea sd oiute la scddereo strc-
seclio
sului trdit la locul de munci) a lflot din priairile furipe pe care pi le aruncou membrele lo
primo intre asistentele tinere, progresiste, 9i supertti-
Fedinld cd exista o tensiune netostitd
zoarcle lor bd*Ane, conserLwtodre. Terupeutul o sifilit cd oceostd chestiune, fiergind adhnc
in regiunile tabu qle autotitdlii ,i trqdiliei, era prea sensibild gi potenlial erPloziud Pentru
i fi atinsd. Superuizorul sdu la asigurat cd erI o chestiune nult Preo imPortantd Pentru o
fi neerplorutt ,i cd ar trebui sd o abordeze, din moment
ldsatd ce etista o probabilitate redu'
sd ca cinetta din gtup si Iacd ceea ce el nu indrdznea,
incht ar fi putut decide sd pdfiseascd gtupul. Comentariul lui a folosit enorm Fi a lonsat
grupul intr-o explorare deschisd gi constructiad a unei chestiuni oitole.
Rezumat
Utilizarea eficientd a concentrdrii pe aici-gi-acum necesitd doi pagi: experienla in
aici-pi-acum Si elucidarea procesului. Combinarea acestor doi papi oferd grupului o for-
ld capthtantd .
in primul rAnd,3zupul trebuie
Pentru t'iecare pas, terapeutul are sarcini dit'erite.
propulsat in experienla in aici-pi-acum; in al doilea rind, grupul trebuie ajutat sd
inleleagd procesul experienlei in aici-si-acum: adicd ce transmite experienla desqe
natura relaliilor dintre membri.
Primul pas, act'warea lui aici-gi-acum, darine parte a structurii normelor de grup;
in cele din urmi, membrii grupului oor ajuta tenpeutul in aceastd sarcind.
Al doilea pas, elucidarea procesului, este mli dificil. In interactiunile sociale
cotidiene existd prescriptii puterflice impotrioa comentariului de proces pe care terape-
utul trebuie sd le inaingd. tntr-o mare mdsurd (dar nu exclusiu), sarcina comertdrii
procesului rdmine in responslbilitllea terapeutului gi constd, aFa cum aoi prczenta pe
scurt, intr-o largd gi complexd categoie de comportammte de la a eticheta acte com-
-
portamentale singulare la juxtapunerea cdtoraa acte, combinarea actelor dea lungul
timpului tn scheme de comportamett, eoitlenlierea consecinlelor indezirabile ale sche-
melor de comportament ale clientului, identificarea comportamentelor tn aici-si-acum
simihre comportammtelor membrilor tn afara grupului, pini la explicalii mai comple-
xe inferen[ial sau interpretdri despre smsul pi motiaalia unui astfel de comportanwtt.
Uneori este mai ugor pentru membrii grupului sd lucreze in tandem sau in
gmpuri mici. De exemplu, daci afltr ci existl 9i un alt membru cu nelinigti sau
temeri similare, atunci doi (sau mai mulfi) membri pot forma un subgrup in
care si discute ingriloririle lor in aici-gi-acum cu o ameninlare mai micd.7
Aceasti situafie poate apirea spontan sau prin intermediul teraPeutului care
creeazA o punte intre anumili membri de exemPlu, indicand faPtul ca ingri
-
iordrile tocmai dezviluite de un membru au fost, de asemenea, exPrimate de
un alt membru.t
Folosirea formelor condi;ionale ale verbelor oferd siguranli gi distante 9i
adesea este miraculos facilitanti. O folosesc frecvent cAnd mi lovesc de o re-
zistenli inifiald. Dacd, de exemplu, un client spune; ,,Astdzi nu am nici un rds-
puns sau sentiment faitr de Mary. Md simt doar foarte amorlit gi retras", ade-
. De-a lungul mai multor gedin\e, Claudh a rezistat participdii la niuelul aici-9i-ocum.
ln modul ei caracteristic, odltcea grupului onumite probleme presante ale aielii cotidiene,
deseori de asmrenea prupo4ii, incAt mernbrii grupului se simleau prin\i in capcani. Mai in-
tAi , se simleau cons*Anpi sd se ocupe imediat de problema prccisd prczentatd de Claudia; in
al doilea rhnd, erau nmoili sd inointezc prudent pefltru cd ea ii infonnase exPlicit cd orc fle'
uoie de toate resursele proprii pentru uizei ptin care trece 1i nu /-ar permite sd
a
lace t'ald
pului se simleau descurojali cind se ocuplu de Claudit. Se fdceau mici cind ea prezenta
probleme in gedinfd.
Intr-o zi, o deschis grupul cu o migcare tipicd. Dupd sdptdrndfli de cdutdti, oblinuse un
nou loc de muncd, dor eru conoinsl cd ad do ge| Fi aa f concediatd. Grupul inoestigdse si'
tualio conftiincios, dor cu ?rccoulie. lnaestigalia intilni* multe din obstocolele obipnuite
2i perfde care, in general, blocheazl calea de a lura asupra problemelor din
afara grupului.
cul de a se ridico Id nioelul obiectiuelot sale de oinzlri (tutoimpuse gi nerealkte). Era dift
cil sd @aluezi ceea ce spunee, Wtru cd nu era un obseruatot W ctrc sd nu te Wli bazr i sd,
oltd intrebare: Ce calificatii crezi cd merili pentru nunca ta in grup Fi cAt at obline t'iecarc
dintrc ceilalli membri? "
Cum era de dlteptat, CLaudia gi-a acordat ei insdpi un ,,-5" 9i gi-a Prcnosticat incd oPt
ani in gup. Celorlalli membri k-a acordal ulifiatiw substaflli.al iui itulte. Teraryutul a
rdspuns, recompensind-o pe Claudia cu un ,,9" pettru mutco in grup gi opoi a continuat,
puncfind motiuele: angajanentul fald de grup, frecoe4a tuxini, dorinla de a-i ajula pe
ceila\i, trari elorturi de a luqa, in ciuda anxietdlii pi a depresiei, adueo incapacitontd.
Claudia a luat lucrurile in rhs, incercind sd rcfuze acest schimb, considefindu-l ur gag
sau un truc terapelttic. Dar tera?eutul 0 rdmas letm fi a insistat asupra t'aptului cd el era
deplin serios. Apoi Claudiq a ircistnt cd terupeutul se inTela pi a scos in aidenld qecurile
grup (plintrc care Fi eo;torco nioelului aici-pi-acum). Totugi, dezacordul Cloudiei cu
sale in
terapeutul o crut in ea o disonanld, fiind incompatibil cu inc-redereo totald in teraryut, sus'
linutd fi deseoti rostitd cu uoce tarc. (Freqtent, Claudi.a inoalida feedback-ul altor membi
din yup, suslinA d cd ea nu are inqedere decit in judecata tenpeutului.)
. Mai intdi, clienlii t€buie sA rccunoascd ce fac cu ceilalfi oameni (de la sim-
ple acte la iipare complexe, desfigurate pe o lungi perioadi de timp).
. Apoi, ei trebuie si aprecieze impach:l acestui comportament asuPra ce-
lorlalli gi modul in care el inlluenleaztr opinia celorlalfi despre ei 9i, in conse-
cinF, impactul asupra modului in care se privesc pe ei inpigi.
o Trebuie sd decidd dacd sunt sau nu satisfdcugi de stilul lor interpersonal
obignuit.
. Trebuie si recunoascd dorinla de schimbare.
. Trebuie se transforme intenfia in decizie gi decizia in acliune.
. in cele din urmi, trebuie si consolideze schimbarea 9i sd o transfere, din
cadrul grupului, in cadrul mai larg al vie;ii.
Fiecare dintre aceste stadii poatefi facilitat de citre terapeut printr-o anu-
mitd contribufie cognitivi; pe rdnd, voi descrie aceqti pa;i. Totugi, trebuie sd
prezint mai intai cdteva consideragii prelirninare: Curn recunoafte teraPeutul
procesul? Cum poate teraPeutul se ajute membrii sd adopte o orientare cdtre
proces? Cum pot terapeutii sd mireascd receptivitatea clientului la comentari-
ile lor de proces?
Recunoagterea procesului
inainte ca terapeufri si-gi poatd aluta clienlii sd inleleaga Procesul, este ne-
cesar ca ei ingigi si invele si-l recunoasci: cu alte cuvinte, trebuie si fie capa-
bili, in mijlocul interacliunii grupului, si reflecteze gi sd se intrebe: ,,De ce se
intamph asf, in acest grup, in acest mod specific ai in acest moment Particu-
lar?"t Terapeufii cu experienfd fac asta natural 9i firi efort, observAnd dezba-
terile din grup din cateva PersPective, inclusiv interacliunile individuale spe-
cifice gi aspectele de dezvoltare a gmpului (vezi capitolul ll). Aceaste diferenle
a perspectivelor reprezinti diferen;a majori de rol inhe client 9i terapeut. Sd
urmarim cateva ilustrafii clinice:
. lntro ,edintd, Alana dezodluie fiult material perconal profund. Grupul este mi,c7t
de relataren ei fi acotdd tult lifiP Perttru a o zsculla, a o aiuta sd elaborcze moi fiulf Fi d-i
oferi susliflere. Terapeutul sc implicd in oceste lctiuitdli, daL in plus, are in minte multe alte
ghnduri. De exemplu, teraPeuful se Poate ?ntrcba de ce, dintrc toli fiembrii, inoariabil, Alano
esle cel core se dezodluie prima pi in ceo mai mare trisurll. De ce Alanl se Pune ofit de des
Afif de null conllict! Dupd o astfel de ged.inld te-qi pute| a?tepta ca Alana sd
fe furioasi.
In loc sd facd asta, ea se expune. Eaitd oare sd-gi etprime furia?
.
Intr-un alt gtup,la sf|rpitut pedinfei,lay, n tdndr nai degrabd lragil, care fusese
inoctio in grup, a duodluit faptul cd erl gay primul sd.u pas in alaro ascunzitorii. In ur-
-
nrttoarea ;edinld, grupul l-a indemtut sd continue. Aincercqt sd
lacd dsta, dar a fost cople-
git d.e mtotie, s-o blocat si a ezilat. Chiar in acel mommt, cu o ttioiciune indecmtd, Vicky a
umplut spaliul creat, spunind: ,,Ei bine, dacd nimeni nu are d.e gfr.nd sd aorbeascd, am eu o
problemi".
Vicky, o laxi et std agresiod in oArsfi de patruzeci de ani, care solicitase o terapie din
cauza izoldrii sociale Fi amdrdciunii, a continuat descriind in nesfdr te detalii o situalie
cofiplexd ce implica oizita nedoritd a ufiei ndtuFi. pentru terapeutul experimentat, orien
tot cdtre prcces,laam ,,am o problemd" are dublu sens, Mult mai perfid decit cuaintele,
comportammtul lui Vicky declard ,,am o problemd", ptoblenli ranifestatd pri insensibili-
tatw fald de lay care, dupd luni de tdcerc, phnd lo urmd, gi-a ftcut curaj sd oorbeqscd.
lucru pe care li l-am spus ,i corc tea fdcut sd ml alegi pe mine" . Sonia a spus: ,,Exact de-
spre osto este wrbo. Niciodotd nu rni-ai spus nimk. Nici o intrebare, nici un salut. Nimic.
Eu chiar nu exist penlru line. Pentru mine, epti inutil". Eric, mai tirziu, intrun ropott
dupd terninarca terapiei, a indicol lcest incident ca find o leclie deosebit de putemicd ,i
clarifuotoare.
. Intr-un olt grup de specioliFti in doneniul sdndtdlii rnentale afali la niaeluri difeite
d.e training, liderul a fost impresionat mult de abilitdlile de grup ale lui Stewart, nul din-
tre cei mai tinerl ti neexpetimentali fiembri. Liduul pi-a erprimat
fantasma cd Steua erd
un spion, cd nu era posibil sd fie doar la inceputul t'ormdrii, din mofient ce se purta u un
setior cu zece ani de erpeienld de yup Comentoriul a eoocat un potop de tensiufii. Nu a
t'ost uitat cu uyinld
de gtup fi, in sedinlele urnitolrc, o
t'ost periodic rcadus la viald /
discutat cu furie. Prin comentariul sdu, terapeutul 0 afuat sdtutul mo4ii pe
lruntei lui
Steuart, pentru cd, ulteriot, sistematic, grupul l-a proaocat pi l-a descatit'icat. Este de aFtE-
tat ca evaluarea pozitiod a unui membru de cdtre terupeul sd et)oce senlimente de riualitate
Lupta pentru dominafie, aga cum voi ardta in capitolul 11, fluctueazd ir in-
tensitate pe parcursul grupului. Iese mult in evidenri la inceputul grupului,
cAnd membrii cauta sa obFna un anumit statut in grup. Odati stabiliti ierar-
hia, situalia poate deveni calmi, cu pAlpAiri periodice, de exemplu, atunci cand
un membru, ca parte a muncii sale terapeutice, incepe si devind mai asertiv gi
se atace ordinea stabilite.
CAnd inhe in grup membri noi, mai ales membri agresivi, care nu-gi cunosc
locul, care nu au respect fale de regulile grupului gi nu le onoreazi, poli fi si-
gur ce lupta pentru dominafie va iegi la suprafali.
fost furie
o tdcutd d.e asemenea mognitudine, incAt au trec cAbaa gedinp pAnd cAnd 0 pu-
tut discuta ti perldbotq oceste sentifieflte. Pentru obseroatorul neaoizat, rdspunsul lui Bel
ty ar putea pdtea enignatic; dar in lumina poziliei de mefibru se or a lui Betty in grup
li
a atacului serios al Retei fald de aceastd domiruntd, rdspunsul ei oa total prcditibil. Ea nu
sotd dec t fine, fioi raturd, cunosc tui multe despre procesul psihoteraPiei Fi sunt mai pu-
lemicd in ocest grup, itl ciuda Wezenlei tdle mai indelungate aici"
. Intr-un alt gruP, Bea, o femeie asertitfi, clald i exprifiare, t'usese, luni de zile, cea
mai octiod ,i influentd membrd. ln yup a fost intrcdus un nembru nou, Bob, un asiste t
socitl in dommiul psihiatriei kare nu dezadtuise acest IaPt gtuPului) El a lost excesiu de
piold cu afita
asutia pi limpede in etp mate in pima sa pedinfd, desuiind situalia sa de
candoare gi claritate, incit ceilalsi membti au t'ost impftsionali 9i indtiogoli Oricum, rds'
(nu ,,Ai fd-
punsul pe care Bu I-a dat a t'ost: ,,Unde te-ai fontut in Psihoterupie de grup?"
cut arcodatd o formare in psihoterapie?" sau ,,Vorberti ca 9i cAnd ai aPu exPetienld in 4 te
exatnina pe tine i6uli" .) Formularea comenlariului JdcuL de Bea a ardtat clat luPtl pentru
dofiinatie, pentru cd, inplicit, eo spunea: ,,Te-am prins. Sd nu crezi cd md poli Prosli Pe
mine cu jargonul ila. Mai ai mult dr ners pAnd sd nd ajungi din urmd!"
Deseori, tocmai prin recunoagterea acestei adereri (ad\cd raistnld) apare pri-
ma oportunitate reald pentru reparafie.i
CAteva viniete clinice ilustreazi acest paradox:
.
Lln f6ndr, Cal, era intercsat de seducerea ferneilor din grup pi li-a modelat comporta-
de jend' neao-
mentul,ldchnd elorturi sd patd suau 9i fermecdtot $i-a ascuns sentimentele
ia disperatd de a f grozto, teama de t'emei, inoidia fald de unii bdrbali
din grup Nu a pu-
membru al grupului a ootbit despft disryelut sdu fald de lemeile din grup' Cal ftorcind
de
un olt mem-
pldcere ca o pisicd datoritd dis?a.iliei competiliei) i-a elogi^t onestitatea Cand
deLiberot con-
bru o prezent t, cu multd antietqte, fonlasmele sale homosexuale, Cal o oPrit
putut-o oferi im\drtifind propriile fantasme, similare Niciodatd nu q
soloreo pe care i-at f
indrdznit sd discute despre problemele corc intrase in terapie; nimic nu ouea Wioi-
Wntru
tale fald de a fi Yozav.
de oSilitate menta-
O oltd nembrd li-a dedical toate energiile Pentru o obline o inagine
td ,iptofunzime. Era in controT)ercd continud cu mine, deseori subtil Desconsidera orice
ajutor ii ofeream pi se simlea ot'ensatd de orice incercare a mea de a-i interyrcto comportn-
mentul. in cele din urmi, am reflectat la loptul cd luqul cu ea ni ldcea
sd siflt cd nu aru
insorit in
nimi ualorcs de ofeit. Ahst o ord ercelentd Pefitru ea! Mi-a atuncat un zhmbet
pentru a-!i elabo'
timp ce-fii spunea: ,,Poote cd or trebui sd te aldturi unui grup de teripie
ra problema osta".
alt membru se bucuru de o Pozilie de irttridiat in Yup datoritd iubitei sole' o
actrild
lln
a cdrei fotogrolie era incAnht sd o treacd de la unul la oltul, itl gtuP'
RePrezenta
frumoosd,
etponatulprincipal,dooadaaieasuperioritdtiilui.Chnd,intr'ozi,ditltt-odatdFiireuoca-
bil, ea l-a pirdsit, o fosl prea ienat sd dea ochii cu grupul 1i s-a retras din terapie'
pe est comPortament
in embrii ar fi Putut'
in lui Pentru a-9i ob-
sentimente-
le, eori' simPla
ex meargd mai
departe.
.1.]nterapeliseruportalao|emeieinlirsfddepatfuzeciFicincideaniintr-omanie-
fi nerulistd, confuzfi, din cauz.a metodei ei rapid fuctuonte de a se prezenta pe sine
ln cele
din urmd a commtol: ,,Sharon, am chtetta sentixmte fdld de tine pe care oP dori sd le ?m'
mai departe acum, dar md intreb dacd ce am s1us arc orcun sens Pentru tifle" Obseroolia
aatinscoardeprofundealeclienlei2iaajutot.osd-pierplotezeidentitlteasexualdconflic-
tuald gi f
naoia de a iubifi de toli.
F. Scott Fitzgerald scria odate: ,,Am fost forlat sd gAndesc. Doamne, ce di-
ficil a fost! Se mitti atatea cufere mari 9i secrete". De-a lungul terapiei, le ce-
rem clienlilor nogtri si gAndeasci, sd-gi schimbe organizarea interioari, sd exa-
mineze consecinfele comportamentului lor. Este o muncd grea, adesea
neplicuti, inspdimAntdtoare. Nu este suficient si le furnizezi pur 9i simplu
clienfilor informalii 9i explicalii; de asemenea, trebuie sd le facilitezi asimila-
rea noilor informalii. Existe strategii pentru a ajuta clienlii sd face acest efort.
Fili atenli la cadrul remarcelor interpretative gi al feedback-urilor Nici un
comentariu, nici mecar cel mai shelucitot nu poate avea valoare dacd nu este
acceptate livrarea lui, daci clientul lasi pachetul nedeschis gi neinspectat.
Astfel, relagia, stilul livririi gi temporizarea sunt la fel de insemnate ca gi con-
|hutul mesajului.
Clienlti sunt intotdeaara mai receptivi la informalii formulate intr-o manie-
rd suportivi. Rareori indivizii resping observagia cE se distanleaza sau ii expe-
diazd pe ceilalgi, cA sunt prea neegoitti gi nu cer nimic niciodatd pentru pro-
pria persoani, ci sunt zgarcifi cu sentimentele Ior sau cd ascund mult din ceea
ce au de oferit. Toate aceste observafii confin un mesaj suportiv: ci membrul
are multe de diruit gi cd observatorul doregte sd fie mai aproape, dorette se
ajute, doregte siJ cunoascd pe celilalt mai intim.
Feri|ivi de apelativele care catalogheazd sau limiteaze: sunt contraproduc-
tive; ameninfi; ridicd apdriri. Clienfii resping acuza;iile generalizante
exemplu: dependenfd, narcisism, exploatare, aroganla
- de
gi pe bund dreptate,
-
din moment ce o persoane este intotdeauna mai mult decat orice etichete sau
orice combhafie de etichete. Este de departe mult mai acceptabil (9i adevirat)
sd vorbegti despre hisaturi sau parFi ale unui individ
- de exemplu: ,,Adesea
simt ci dorepti foarte mult se fii aproape de ceilalli, c6nd ifi oferi ajutorul, aga
cum ai facut septemena hecute cu Debbie. Dar sunt gi alte momente, precum
cel de astdzi, in care te vid distante, aproape dispreluitoare in raport cu cei-
talli. Ce ptii despre aceasta parte din tine?"
Deseori, in mijlocul unui conflict intens de grup, membrii igi aruncd ulul
altuia adeveruri importante. in aceste condilii, adeviml nu poate fi recunos-
cut: membrul l-ar ajuta pe agresor, tridAndu-se pe sine insugi. Terapeutul tre-
buie se esfimeze gi sd neutralizeze felul defensiv de a fi al combatanlilor pen-
tru a face ca adevirurile
- roade ale conflictului - sd poatA fi utilizate.
De exemplu, putefi face apel la un scop mai inalt (dorinfa membrilor de au-
tocunoattere) sau putefi crette receptivitatea limit6nd sfera acuzatiei. De exem-
plu: ,,Farell, acum te vdd inchisi, ameninfati, parAnd tot ceea ce spune Jamie.
Ai fost foarte abild in a indica sldbiciunea argumentelor ei, dar ceea ce se in-
tampld este ce tu (gi, de asemenea, Jamie) ai sfdrgit prin a nu lua nimic pentru
un feedback ori de cAte ori observim ci faci asta in tedinfele viitoare?" Aceas-
ti formi de ,,contract" consolideazi alianla teraPeuticd 9i natura mutuali' co-
laborative a PsihoteraPiei.le
Comentariul de Proces:
o vedere de ansamblu teoretice
7. [n cele trei gedinle ir care nu au fost prezente femei, ai fost mult mai abor_
dabil.
preocupat de atractivitatea ta sexuali fafd de femei,
9.
incAt concuenfi gi te lipsegti de oportunitatea de a te apro_
pia v t.
intreb"?
Dar se ne intoarcem la intrebarea noastrd de baze: cum il alutd aceaste se-
rie (sau oricare alta serie de comentarii de proces) pe client si se schimbe?
1. Utilizarea trecutului
2. Comentariul de proces al grupului-ca-intreg
3. Transferul
Folosirea trecutului
. li
a doudzeci Fi cincea inthlnire o unui grup ou
lost prezenli sase membri; un mem_
bru, ]ohn, era obsent. penttu prifio datd,
Fi Jdrd o semnalare |fiterioard, o membri o gru_
pului, Mary, fi-d adus cAinete la gedinld. Menbtii gtupului, de obicei
aninali Fl actioi, au
fost neobi1nfit de liniftiti fi neproductioi. Discursul lor era cLr greu audibil, de la ince-
;r
putul pand h sfArFitul infilnirii au discutlt subiecte ce le ofelau sigurontd,la
tn nioel im_
personal adecoat unei int1hiri sociale sou unei petreceri. Male parte a conlinutului se cen_
tra pe deprinderile de studiu (lrei dintre membri urmau studii postunil,ersitorc),
exnfiene
si profesori (in special lipsa de probitate pi defectele lor). Mai mult,
membrul senior al grtr
pului a adus in disculie membrii anteriori di grupului care plecasetd
de fiult timp din
grup fenomenul ,,uremurile bune de altddatd,,. Ciinele tui Mlry b
- creatutd afutisitd,
ln cele din urmd, terupeutul, gAndindu-se cll lorbea in numele tuturot fiefibrilot gru-
pului, a ridicat problema cd Mary o adus clinele la infilnirea de grup. Spre marea surpri-
d a teraryutului, Mory o membrd foarte nepopulod, narcisicd o fost apdratd unanim.
- -
Toti au negot cd prcmtlo cdinelui ia dktros in ureun fel pi l-au Msat pe terupeutul cate pro-
testase sd se agite degeabo.
Terapeutul a considerat intreaga intAlnire ca fiind una de ,,fuge" Fi, prin ur-
mare, a fecut interpreteri corespunzetoare de tipul grup-ca-intreg, pe care le
voi discuta pe scurt. Dar, mai intAi, care este dovada faptului ce o astfel de ge-
dhfi este de ,,fugi"? $i de ce anume fugeau? Mai intAi, si luim in considera-
re vArsta grupului. intr-un grup tinir, intilnindu-se, si spunem, pentru a tre-
ia oari o astfel de gedinli poate
fi o manifestare a nesiguranlei membrilor
-
grupului cu privire la sarcina lor primari 9i a bA.jb6ielii lor in stabilirea norme.
lor procedurale, gi nu a rezistenlei. Dar acest grup se intdlnise deia timp de
multe luni gi funclionase consecvent la un nivel mult mai matur
Devine foarte evident cd grupul se afla setat pe ,,fugi" atunci cand exa-
minim intAlnirea precedente. La acea int6lnire, |ohn, membrul absent la in-
tAlnirea pe care o avem in atenlie, a intarziat douizeci de minute 9i s-a in-
tampht se treace pe coridor exact in momentul in care un student a deschis
uga camerei de observare adiacente pentru a intra iniuntru. Timp de cAteva
secunde, cat uga a fost deschisi, John a auzit vocile celorlalti membri ai gru-
pului gi a vizut o camerd plini cu observatori care urmdreau grupul; mai
mult, intamplitor, in acel moment, observatorii chicoteau la o glumi. Bine-
in;eles, lui John, ca gi celorlal;i membri ai grupului, i se spusese ce grupul
va fi observat de cetre studenli. Cu toate acestea, confirmarea gocantA gi ne-
respectuoasd l-a uimit. Cdnd, in ultimele momente al tedinlei, John a fost
capabil, irn cele din urmd, sd discute despre asta cu ceilalii membri, ei au fost
la fel de uimili. fohn, aga cum am mentionat, nu a apirut la urmetoarea in-
tAlnire.
Acest eveniment a fost o catastrofi de propor;ii ma.jore pentru intregul
grup aga cum ar fi pentru orice grup. A ridicat inhebiri serioase in min;ile
-
tuturor membrilor. Terapeutul era de incredere? Oare el, ca 9i colegii sii din
camera de observare, rAdea de ei in sinea lui? Era ceva din ce spusese auten-
tic? Grupul, perceput odate ca fiind o intAlnire umane profunde, era de fapt
un specimen de laborator steril, hventat, studiat fArA sentimente de un tera-
peut care probabil simlea o loialitate mai mare fald de ,,ei" (ceilalfi, observato-
rii) dec6t fafi de membrii grupului?
in ciuda sau, mai bine spus datoritri magnitudinii acestor probleme de
- -
grup dureroase, grupul refuza si se confrtnte cu aceastd chestiune. in schimb,
se angara intr-un comportament de fu96, ce acum incepe si devind de infeles.
Expugi la o ameninfare exterioari, membrii grupului s-au coalizat strans pen-
. Lln gtup dintrut Progam sPitoliztre Wrliald Wnttu bdfiani depresiai a fost anu'
de
lat pentru cdteuo sdptdm\ni 9i, in cele din urml, a fost reconuocat, cu condilia ca
tuturor
(inAnd
participanlilor sd ti x ceard st poarte mtpti faciate inanfortabile 9i indburitoore sea-
phse pAnd atunci in ydinld. Toli mmbrii au fost de acord cu foPtul cd uruu ceea ce ctiza
SARS fdcuse grupului. Nu numai cd md1tile eruu iritante fzic, dar ii opruu in a se simli
oproape de ceilalli din grup. De asemenea, au realiz.at cd furio generolizatd din StuP o lost
plosatd prcfit, dar nu ftiusefi ce sd facd cu intensele lot senti ente'
Terapeutul a ldcut o interryetare de tiPul Srup-ca-intreg: ,,E un lel de paradot azi' aici:
este cuident cd vd este drng acest StuP 9i sunleli lwiofi cd ali fost liPsili
de el, insd, Pe de
oltd pafte, furia pe corc o trlili fi o erPtinuti ameninld ahnosfera caldd fi suPottiod o gru-
pului pe carc Preluili ofit de mull". O muuime de incuoiinldti
o din caP a utmat inter-
ce in teraPia de gruP'
a indePlinegte aceste
cd teraPeutul b gntP cd'
rol? in ce mi-
iucali un
Cat de multA
Puteii fi?
Acum mulfi pacienFi sunt inleleti ca suJerind nu dh cauza unor pasiuni infan_
tile conflictuale care pot fiimblanzite gi transformate prin raliune,i inlelegere, ci
datorite unei dezvoltiri personale blocate. Deficientele in ingriiire din primii ani
sunt infelese ca avdnd o contribufie prin interferen]a cu aparitia unui sentiment
al sinelui pe deplin centrat gi integrat, cu apadlia propriei subiectivittrfi a pacien-
tului. Pacientul nu are o nevoie atat de mare de clarificare sau inlelegere, cat de o
experienfi suslinuti in a fi vdzut, implicat personal, valorizat fundamental gi de
a fi intriiit.6
. In o altd Fediflld, doi mefibri eruu absefili Fi patru membre au ctiticat cu inoeryufla-
re singurul membru prezent, care era goy, Pentru deta1|rca Fi narcisismul sdu care ii blo-
cau orice interes pentru ttiala { problemele celorlalli Terapeutul a propus ipoteza cd t'emei-
in fiecare exemplu, terapeutul a linut cont de date in mod selectiv 9i, din
perspectiva concepfiei sale specifice despre factorul terapeutic absolut adi-
-
cd rezolvarea transferului a fecut o interPretare care era dotmatic corecte,
-,
din moment ce concentra atenfia membrilor asupra relaliei lor cu liderul. To-
tuFi, din punctul meu de vedere, aceste interpreteri centrate Pe teraPeut sunt
incomplete, pentru cA ele neage rehliile importante dintre membri De fapt, in
prima vinietd, membrii, pe l6ngd dorinla lor pentru intreaga atenfie a teraPe-
ttlhsi, se luptau cu intimitatea, dorinlele gi temerile lor de a se implica in rela-
lii unii cu ceilalfi. in a doua vinieti, clientul /zsese, de fapt, absorbit de sine gi
detagat de ceilalfi membri ai grupului ti era exhem de important penku el sd-gi
recunoascd gi s5-gi inleleagA comportamentul.
Orice prescripfie care limiteazd flexibilitatea teraPeuiilor de gmp ii face mai
pufin eficienli. Am vAzut unii terapeufi poticnindu-se in convinterea ca ei he-
buie se rimane intotdeauna anonimi 9i neutri, alfli in cruciada lor de a fi intot-
deauna total ,,onegti" ti transParenli, iar allii in zicala ce trebuie se face numai
interpreteri de transfer sau numai interPreteri ale fenomenelor de grup sau,
chiar mai riguros, numai interpretdri ale transferului de grup.
Abordarea terapeutului poate amplifica sau modera expresia transferurilor
membrilor. Dacd terapeutul pune in evidenfd centralitatea sa, grupul va de-
veni mai regresiv 9i dependent. Dimpotrivi, dacd teraPeutul aPreciazi inter-
acliunile gi transferurile dinhe membri ca exPresii Primare, 9i nu ca deplasdri
de la terapeut, atunci intensitatea exPerienlei transferenliale in gruP va fi mai
bine modulati.la
in acest capitol voi atinge urmdtoarele puncte cu privire la transfer:
Fiecare client, inh-tur grad mai mare sau mai mic, percepe incorect terape-
uh:l datoritl distorsiunilor transferengiale, uneori chiar inainte de inceputul te-
rapiei. Un psihiatru povestegte despre cum a mers in sala de atteptare pentru
a intAlni un nou client gi cum acesta nega faph:I cd terapeuhrl era cine spunea
ce este, pentru ce era atit de diferit fizic de modul in care clienhrl gi-l imagina-
se.lTPufini clienfi nu au nici un conflict in atitudinile lor fald de teme cum ar fi
autoritatea parentali, dependenfi, Dumnezeu, autonomie gi revolti
- care sunt
adesea personificate de terapeut. Aceste distorsiuni se joace nelncetat sub su-
prafala discursului gmpului. intr-adevd! cu greu poate trece o tedinte ffud une-
le indicii clare ale sentimentelor putemice evocate de terapeut.
Fili martori la diferenra care apare in grup cind intrd terapeutul. Deseori,
grupul poate fi angajat intr-o conversatie animati, pentru a cidea lntr-o t6ce-
re grea la vederea terapeutului. (Cineva spunea odata ci intAkrirea grupului
de terapie incepe oficial cAnd, dintr-o dati, nu se intAmpld nimic!) Sosirea te-
rapeutului reamintegte grupului sarcina sa pi, de asemenea, evocd in fiecare
membru constelafiile timpurii de sentimente in raport cu adultul, profesorul,
evaluatorul. Fere terapeut, grupul se simte liber se petreac{; prezenta terape-
utului este kiiti ca un memento sever al responsabilitdlilor vArstei adulte.
Trparele ocupdrii locurilor indici adesea sentimente putemice gi complexe
fali de lider. Frecvent, membrii incearcd sa se ageze cat mai departe posibil de
voi. Pe mdsurd ce membrii vin la gedinfd, ei ocupd, de obicei, locuri indepdr-
tate, lasandu-le pe cele de l6ngi terapeut drept pedeapse pentru intarziali; un
client paranoid se agazi deseori pe scaunul exact opus, poate pentru a vd su-
praveghea indeaproape, un client dependent, in general, se agazd aproape, ade-
sea in dreapta noastre. Daca coterapeugii se agazd aproape unul de altul, cu un
singur scaun vacant intre ei, pofi paria ci va fi ultimul scaun ocupat. Un mem-
bru, dupd luni de terapie de gmp, descria inci un sentiment de mare apesare
atunci cdnd se ageza intre terapeufi.
fala Vriiitorului din Oz. A doua Posibilitate avea implicagii mult mai inspdi-
mAntdtoare decAt prima: ii aducea fale in fale cu singuretatea ti singularitatea
lor. Era ca li cum, Pentru o scurte Perioadd de timp, iluziile viefii erau date ios,
expunAnd egafodaiul nud al existenlei o priveligte terifianta, Pe care o as-
-
cundem de noi ingine cu cele mai grele draperii. ,,Oamenii mari" sunt una din-
tre cele mai eficiente draperii. OricAt de inspiirn6ntdtoare ar fi iudecata lor, este
mult mai pufin teribild decAt altemativa ci nu existd ,oaffieni mari" 9i cd e1ti
-
definitiv 9i absolut singur.
Astfel, liderul este vdzut nerealist de membri din multe motive Adevira-
tul transfer sau dePlasarea de afect de la un obiect anterior rePrezinte unul din-
tre motive; atitudini conllictuale fafe de autoritatea (dependenfi, neincredere,
revoltd, contradePendenfd) personificati de teraPeut rePrezinta alhl; ti un alt
motiv este tendinla de a le atribui teraPeufilor tresaturi supraumane, astfel in-
cAt sd fie folosili drePt scut funPotriva anxreteFi existenliale'
O sursd adifionali, dar in intregime ralionali, a sentimentelor Puternice
ale membrilor fafd de terapeutul de grup const; in aprecierea intuidva sau
oricine doresc.
De fapt, sursele sentimentelor intense, iralionale fali de teraPeut sunt atat
de variate gi atAt de putemice, incAt transferul va avea loc intotdeauna Nu este
nevoie de nici un efort din partea terapeutului - de exemplu, sd ia o pozd de
neutralitate gi anonimitate retrasa
- Pentru a Senera sau facilita dezvoltarea
transferului. Un exemplu ilustrativ de transfer dezvoltat in Prezenla transPa-
rentei terapeutului s-a intdmplat cu un client care adesea me ataca Pentru in-
de faPtul cd trdgeam
u, ci nu eram clar 9i
ea ce incercam si fac
in terapie. Totugi, acest bdrbat era membru al unui grup in care scrisesem re-
zumat; de SruP foarte clare, oneste 9i transParente ti Ie trimisesem membrilor
inainte de urmdtoarea int6lnire (vezi capitolut 14) O incercare mai serioasd de
a demistifica procesul teraPeutic ar fi fost dificil de imaginat CAnd am intre-
bat cafiva membri desPre autodezvdluirea mea din aceste rezumate, el a recu-
noscut ce nu le citise remesesere nedeschise pe biroul sdu'
-
7. Terapoutul: iranlfer $ transparerti
Atat timp cat terapeutul de grup igi asumd responsabilitatea conducerii,
transferul va apirea. Niciodatd nu am vdzut un grup dezvolt6ndu_se fdri
o
complexi gi profundd sprijinire pe transfer. Terapeutul care urmeregte utiliza_
rea terapeudcA a hansferului hebuie sd ajute clienfii sd recunoascd,
sd inlelea_
gd gi sd-9i schimbe setul atitudinal distorsionat fali de lider.
Cum rezolvd grupul distorsiunile transferengiale? in grupurile de terapie
sunt intahite doui aborddri majore: oalidare consensuald gi tronsporen!0 crescu_
td a terapeutului.
Validarea consensuald
Terapeutul poate incuraja un client sd-gi valideze impresiile, confruntan_
duJe cu impresiile celorlalli membri. Dacd mulgi sau to;i membrii sunt de acord
cu v2iunea clientului gi sentimentele sale fali de terapeut, atunci e clar cd re_
acfiile membrilor apar din forle globale de grup legate de rolul terapeutului in
grup sau ci. reacfia nu este deloc nerealiste membrii grupului il percep cu
acuratele pe terapeut. Dacd, pe de alte parte,- nu existd un consens, dacd nu_
mai acel membru are o anumitd imagine despre terapeut, atunci poate fi aju-
tat sd examineze posibilitatea ca el si priveasci terapeutul, gi, de asemenea,
posibil gi alfi oameni, prin o prismi intemi care distorsioneazd. in acest pro_
ces, terapeutul trebuie sd aibd griji si opereze cu un spirit de examinare
des_
chis, ca nu cumva toful sd se transforme intr-un proces de tipul
,,majoritatea
conduce". Poate exista ceva adevdr chiar gi in reacgia idiosincrasicd a unui sin_
gur membru.
Psihoterapeutul ;i transparenla
. Terupeulii carc condut gtupui de lenpie obseruate pin oglindn unid.ireclioruld. schim-
bd rolurile la slnrgitul fedinlei. Clientilot li se Wmite sd obseme, in timp ce tenpeutul Fi
studeqii discutd sou reiou ydinfa. Sau, in grupurile pentru Wcienli spitali?ili, obseruato-
rii intrd in camad cu doulztci de minute iruinte de slAryitul fedinlei pe tru a d.iscuta ob-
seraaliile lor tderitoare la infilnire. ln ultimele zcce minute, nefibrii grupului reaclio ea-
zl la co entariile obserastorilor.3o
. Patru membri, Don, Russell,lanice gi Martha, oau pruetli la a douizeci pi noua in'
tilnire grupului. lln membru gi coterapeutul meu eruu absenli; un alt membru, Peter, re-
a
nunlose la grup in infilniea anterioard. Prinu temd carc a aPdrut a fost rdsPunsul gtuPu-
lui la plecorea lui Peter. Grupul a discutat despre acest fqpt cu Prudenfd, de la marc disknld,
,i am comentat cd mi se pare cd niciodatd nu ofi discutat onest sentime ek noostre fald de
Peter atunci cind ero preznt 2i cd le mitdn chiar gi acum, dupd plecarea lui. Prinlre rds'
punsui numirat pi comntaiul Marthei cd era bucuroasl cd Petet Pletts, dzoorcce sim-
s-a
leo cd membrii nu or f ?utut ajunge la el, iff ea nici nu simlise cd metita sdincerce. Apoi,
a ldcut un comentlriu despre lipsa lui de educalie gi a menlionat surprizq cd Peter fusese
,,apele lfuirtite sunt odAnci" Fi arnintindu-pi etemple ale sensibilitdlii mele in ruPort cu eo.
Dintr-o dltd, ceillui membi s-au oferit uoluntsi Wttu o abofiL ocee&ri sarcind ,i, in
limpul procesului, s-au dezodluit multe secrete uechi ole yuPului: efemirurea lui Don, in-
a lui Russell
fdliFarea neglijentd Fi costuralia desexualizatd ale lui lanice,lipsa de empatiz
cu lemeile din grup. Martha a fost comPorotd cu o minge de golf ,,sfrins inchisd ?ntr-un in-
oelif de smau". Eu fost atacat de Don Pefltru izolarea fiea Fi liPsa de interes penttu el.
am
Apoi membrii mi-au cerut sd trec in reoistd Stupul in aceea\i manierd in care o Jdcuse-
rd ei. Fiind proaspdt reoenit dupd un st'irsit de sdptdnAnd de guP-T pi nefind un admira-
tor al generalilor care-fi conduc amato din srytele frontului, am rcspitat ad| c fi am lost
de acord. I-am spus Marthei cd graba ei de a-i judeca ,i condomna pe ceilali md face sd po-
metafora ningii de gou ,i am addugat cd atitudfuea ei ldcu sd fte difuil penttu mine & mi
materialul geterat in acea singurd. infiliire. In plus, membrii grupului, urmhnd exemplul
teropeutului, au rclalionat unul cu celdlalt mult moi deschis decAt inainte si nu 0u fdcut
nici o cerere, mie sau coterapeutului meu, de escaladare a autodaudluirii.
Jdcdnd astfel, eru mult rnai des de ajutor climtilor. Feedback-ul mi s-a pdrut corect. fi mai
. Dupd un schimb fwios de rePlici intre doud mtmbte, Barbora / |uson, grupul a cot-
statatcderadit'icilsdaindecerdnilesuferitedeBarbara.De?i,inultimlinstanfd,Barbara
era copabild sd pe aborezz dkwgmlele cu Susan, continua sd se luPte cu fiodul in core fu-
sese ldsotd atAt de lipsitd de de cdtrc teraPeutul grupului Numetoase incetcdi de
Prcteclie
erplicare pi inlelegere nu au reu?it sd dePdFeoscd impasd, PAnd cAnd am afirmat: "Regtet
loorte mult ce s-o intAfi?lat. hebuie sd recunosc cd n-o luat prin surprindere Uiticismul
Iui Susan a looit cq o fwtund trcPicall li am rdmas fdrd cwsinte Mia luat ceLv timp sd
-
md regrupez, dor rdul fusese deia ldcut. Dacd o; fi gtiut atunci ceu ce gtiu acum, oP f rds-
Barbara s-a sifirit ururatd gi a spus cd era exact ceea ce ouea neooie sd audd Barbaro nu
w dotu ca eu fiu uuan, sd fu capabil sd-mi recu-
aaea neooie eu sd fu omfliPotenl
-
sd
nosc grerelile gi sd itlodl din ceea ce s-a Petrecut , astfel incit sd fie nai pulin probfuil fi se
inlimple in aiitor.
gi, cdtre sfirlitul unei ydinle, amindoi am disculat deschis erPerienla noastrdin SruP
Am
dezodluit faptul cd md simleo dcmoroliztt ,i descolifictt, cd tot ceea ce incercavm in gruP
flu fusese de ajutor, fi, in PI s, cd md simledm antios 9i cotfuz tn grup Coliderul meu a
discutat sentinente sinilare: d.isconfortul ei legat de modul competiti|) in urc femeile da-
ei pentru 0 dezodlui oice abuz pe carc l-ar
lionau cu ea / pruiu ea continud ldcutd asurya
in noi oou dElin
fi putut trdi. Le-am sprts cd furia lor ne?ndupleutd Fi lipsa de incredere
inreligibile in lumina obuzului trecul, totupi, anhndoi dorum fi slriSdnl ,,1)i s-ou infirn-
Acest episod s-a dottedit 0 t'i un punct de cotitwd Pentr grup Exista incd o membrd
(core a relatat cd trecuse printr- n sdlbotic abuz ritual cinil eta coPil) care cofltinuase in
cel pulin acum
aceeoti tinie ( ,,O , te simli inconfortobil 9i confuz! Ce rupine! Ce ruFine! Dar
ce recufloscu'
gtii ce inseomnd sd simli asta"). Dor celelqtle au lost prot'und afectote de ceea
sern. Erau uluite descoptind disconfortul nosttu, Puteta W ure o aoeau asupra noqstrd 9i
fiultufiitede|aptulcderamdornicisdrcnun!funldautoritotegisdrelaliondmcueleintf-o
manied deschisd, egalilard. Din acel moment, gtupul o trccut intr-o fad de l cru fiult rui
profitabild.
te cu experienla interioard?
tale. Dar adesea le consider fEri rdspuns. imi atribui prea multa intelepciune.
Me simt inconfortabil din cauza respectului pe careJ ai fald de mine. inlotaea_
una am simlit ce te situezi foarte jos gi ce intotdeauna te uiti in sus la mine,,.
Sau: ,,Niciodati nu te-am auzit provocdndu-mi atdt de direct p6ni acum. Degi
este pulin i:rfricogetot este, de asemenea, foarte reconfortant,,. Sau: ,,Mi simt
relinut, foarte lipsit de d imi acorzi atat de multe pu_
tere asupra ta. Simt ce cuvant pe care_l spun fiindci
acorzi atit de mare gre mele,,.
Aceste intrebiri ameninfi chiar esenla contractului terapeutic. Ele cer pd_
reri pe care ambele pirfi au fost de acord sd le pdstreze invizibile. Sunt doar la
un pas de un comentariu al modelului ,,cumpdrarea prieteniei,,: ,,Daca intr-a-
devir ifi pasd de noi, te-ai intilni cu noi daci nu am avea bani?,, Ele ajung pe_
riculos de aproape de secretul ultim, teribil al psihoterapeutului, care este ci
drama intensd din sala de trup.ioace un rol foarte mic, izolat in viala sa. Ca gi
in piesa h gi Guildenstern sunt morti, figurile-che-
ie dintr- in culise pe mesuri ce terapeutul se in-
dreapti drame.
O singurd dati am fost atAt de blasfemitor incat sd dezvdlui asta in fala unui
grup. Un grup de rezidenfi in psihiatrie se confnurta cu plecarea mea (pentru
un an sabatic). in acea perioadd, experienta
-"u p".ronuli ".u de a-mi lua rd-
mas bun de la un numir de clienfi gi de la cAteva grupuri, in unele fiind mult
mai mult implicat emogional decAt in grupul de rezidenfi. Munca de incheie_
re era dificild, gi membrii grupului atribuiau mare parte din dificultate faptu_
lui ci eram atAt de implicat in grup, incAt imi era greu si spun la revedere. Am
recunoscut implicarea mea in grup, dar le-am prezentat faptul pe care il
,tiau,
dar refuzau si il gtie: eram mult mai important pentru ei decat erau ei pentru
mine. Pini la urmi, aveam mulfi clienfi; ei aveau doar un terapeut. in mod
clar. apeuticd cu propriii
clien t un suspin in grup
c6nd ceas6 inerentA cru_
zime a psihoterapiei, a atins punctul sensibil.
' Un exemplu ilushativ al acestui PrinciPiu se Strselte in ,Jocul cu mergelele de sticld", in care
Herman ilesse descrie un eveniment din vielile a doi renumili vindectrtod strdvechi (H' Hes-
8. Seleclla cllentllol
deseori de terapeulii ce practicE terapie individuali p usd intotdeauna
9i de pldh_
torii din afara grupului, trebuie examinatd inainte de a lua in discufie chestiuni
mai subtile ale selectdrii clientilor. Rdspunsul este neechivoc. Terapia
de grup
este o modalitate eficace, care aduce
un benefrciu semnificatia tuturor participanlilor.z
De asemenea, foarte multe cerceteri au incercat si determine eficienla
rela-
tivi a terapiei de grup versus terapia individuali 9i rezultatele sunt clare: exls_
td importante doztui mnform cdrora terapia de grup este cel pulin
la t'et de efcientd ca
Si terapia indiuiduald. O revizuire excelente, timpurie a treizeci gi doui de stu_
dii bine controlate experimental, care a comparat terapia individualE cu tera_
pia de grup,* indicd faptut cE terapia de grup a/o st mai eficientd decAt
turapia in_
dioiduald in 25./" din studii.itresatl de ZS7. nu au d.iferente semnificatioe
fost intre
terapia individuald gi cea de grup.: ln nici un studiu terapia individuali
nu a
fost mai eficienti. O revizuire mai recentd ce a folosit o meta_analizi**
riguroa_
sa a demonstrat rezultate similare.a Alte revizuiri, unele incluzAnd
un numdr
mai mare de studii (dar mai pufin riguros controlate) au ajuns la
concluzii si_
milare gi, de asemenea, au subliniat faptul ci terapia de grup este mai
eficien_
td decAt terapia individuald (din punctul de vedere al resurselor
terapeutului)
cu un factor de doi la unu gi, probabil, chiar ajungdnd la patru la unu.s
ln plus, cercetirile arate ce terapia de grup are beneficii specifice:
de exem_
plu, este superioard terapiei individuale in asigurarea invi;iiii
sociate, dezvol_
tarea suportului social gi imbunitdfirea relelelor sociale, factori
de cea mai mare
importantd in reducerea recdderilor clienfilor cu hrlburdri din cauza
consumu_
lui de substan;e.o Este mult mai eficientd dec6t aborddrile individuale in obe_
zitateT (un rezultat atins in parte prin reducerea stigmatizdrii) pi
pentru cliengi
cu.boli somatice clientii invati mai bine sd_9i sporeascd auioeficienga de la
-
colegii de grup decAt in terapia individuald.a Adiugarea terapiei de
grup la
tratamentul femeilor care au suferit un abuz sexual aduce beneficii
ce intrec
terapia individuald: se fortificd gi dobdndegte o stare de bine psihologic.s
Dovezile eficienlei terapiei de grup sunt atAt de convingdioare,
incAt unii
experfi pledeazd pentru ca terapia de grup sd fie utilizatd ca model primar
al
psihoterapiei contemporane.ro Totugi, terapia individuald poate fi
preferabili
pentru_clienfi care necesite o gestionare clinici activd sau cdnd problemele
re_
lafionale sunt mai putin importante gi cunoagterea gi tngelegerea
sunt deosebit
de importante.ll
PAnd acum, toate bune! putem avea incredere ce brapia
de grup este o mo_
dalitate de tratament eficientd (gi fiecare dintre noi trebuie sd
tiansmite aceas_
td incredere surselor de referinfi gi pldtitorilor).
Criterii de excludere
8. Sclectla clicntllor
pe cineva dintr-un grup poate fi exact acea Eesdture care-i asigurd inharea in-
tr-un alt grup. De exemplu, o clienttr reticentd, firl simf psihologic, cu anore-
xie, este, in general, un candidat slab pentru un grup interacrional de lungd
duraE, dar poate fi candidatul ideal pentru un grup omogen, coSnitiv-com-
portamental pentru tulburiri de comportament alimentar.+
Existd un consens clinic: clienfii care suferd de tulburdri cerebraler3, cei
paranoizila, ipohondrils, dependenli de droguri sau alcooll6, acut psihoticilT
sau sociopafi sunt slabi candidafi pentru grupurile eterogene de terapie in
tratament ambulatoriu.t Dar astfel de liste seci sunt mai putin valoroase de-
cAt identificarea principiilor care le fundamenteaze. IatA linia cdliuzitoare
majord,: in terapia de grup, clienlii oor aoea un eFec dacd sunt incapabili sd partici-
pe la strcina primard a grupului, din motioe logistice, intelectuale, psihologice sau
intupersonale. Acest criteriu este mai restrictiv pentru grupurile scurte, cu du-
ratd limitate, care sunt deosebit de stricte cu privire la seleclia candidalilor
slabi.f
Ce trdsdturi trebuie s{ posede un client pentru a participa Ia sarcina prima-
rd a unui grup de terapie dinamic, interacfional? Ei trebuie sd aibi capacitatea
gi disponibilitatea de a-gi examina comportamentele interpersonale, de a se
autodezvdlui gi de a da 9i a primi feedback. Clienfii nepotrivifi thd cd constru-
iasci un rol interpersonal care se dovedegte a fi atAt in detrimentul lor, cAt gi
al grupului. in astfel de sihrafli, grupul devine un loc de intaldre pentru recrea-
rea 9i reconfirmarea tiparelor neadaptative, firi posibilitatea invdldrii sau
schimbdrii.
De exemplu, sd luim cazul clienfilor sociopafi, care sunt candidafi deose-
bit de slabi pentru terapia interaclionali de grup pentru pacienli nespitalizati.
in mod caracteristic, acegti pacienli sunt distruchvi in grup. Degi la inceputul
terapiei pot deveni membri importanfi gi activi, in cele din urmd igi vor mani-
festa incapacitatea bazald de a relafiona, deseori cu un impact dramatic ai dis-
tructiv considerabil, aga cum ilustreazd urmitorul exemplu clinic.
. Felix, un bdrbat loarte inteligent in aArsfi de treizeci Fi cinci de ani, cu o islorie de al-
coolism, tronzienld Fi relalii interpersonale sdrdcite, a fost adllugat impreund cu alli doi
clie li noi intt-un y
p in daftgurare, ure Jusese redus la trei membri in urun recentei ab-
solairi a cdtoraa persoone. Grupul se restrfrnsese ofit de fiult, incAt pdrea in pericol de co-
laps, iar terapeulii s-au grdbit sd-i restabileascd dimmsiunea. Au rcalizat cd Felix nu ero un
candidat ideal, dar aveau puliri oplicaflli ti au decis sd-;i asume riscul ln plus, erau oare-
cum intrigoli de hofirArea lui fermd de a-9i schinba stilul de oiald. (Mulli iruliuizi socio-
pali sunl intotdeauna ,,aproape de un momeflt de coliturd in oiald".)
PAnd la a treio fedinfd, Felix deoenise liderul sociql Fi enoliorul al grupului, pdfind cq-
plbil sll simtd mult tnai intens sd sufere mult moi ptofund dec ceilaui mefibri. El prc-
!
ze ase grupului, ofa cum ficuse ;i cu terapeulii, o relatarc in marc pnrte fabricatd a pro-
priei istorii gi o situaliei sole curente de oiald. PAnd Ia a potro ifltAlnirc, afa cun terapeulii
oor afa mai thniu, sedwese una dintre Jemeile din grup 9i, in a cincea gedinld, a lansot o
Renunldri la terapie
Existd dovezi conform cdrora terminarea prematuri a terapiei de grup este
rea atat pentru client, cAt 9i pentru grup. intr-un studiu la care au participat
treizeci gi cinci de clienli care s-au rehas dupi cel mult douisprezece gedinge
din grupuri interac;ionale eterogene de lungd duratd pentru pacienli nespita-
Iizagi, am aflat ci numai trei clienfi au raportat un progres. Nici unul dintre cei
treizeci pi cinci de clienfi nu pEresise terapia pentru ci igi incheiase satisfici-
tor munca in grup; togi fuseserd nesatisfeculi de experienta din grup. in ptus,
incheierea precoce avusese un efect advers asupra membrilor care rimdseseri
in grup, ameninlagi gi demoralizali de renunlirile premature. De fapt, mulli li-
deri de gmp raporteaza un ,,efect de val", renunldrile generAnd alte renun[dri.
Dezvoltarea adecvatd a unui grup necesite stabilitatea membrilor; o erup;ie de
retrageri pot intarzia cu luni de zile maturizarea gmpului.
Astfel, terminarea timpurie a terapiei este un etec pentru individ e h de_
9i
trimentul terapiei celor remagi in grup. Din nefericire, acesta este un fapt obir_
nuit irx psihoterapie. O analizd empiricd recentd concluziona cd 47ol. din tota_
lul clienfilor pdrdsesc prematur psihoterapia (atAt de gnrp, cAt pi individuali)z:.
Chiar gi in mAini experte, unele renunleri sunt inevitabile, din cauza, fird in-
doiald, a jocului complex dintre variabilele clienhrlui, grupului gi ale terapeu-
hrlui.2a Si ludm in discufie procentele prezentate in tabelul g.1: uzura grupu-
lui de terapie se intinde dela 77% la 57%. Degi aceasti rati nu este mai mare
decAt in terapia individuali, fenomenul renunfdrii premature ingrijoreazi mai
mult terapeufii de grup din cauza efectelor vetemetoare ale renunldrilor asu_
pra restului grupului.
Un studiu al renuntdrilor timpurii la terapie poate ajuta in stabilirea unor
criterii de excludere rafionale gi, in plus, poate oferi un scop important proce_
sului de selecfie. Dacd in procesul de selec[ie invdtem doar si sortim membrii
predestinafi se renunre la terapie, acest fapt in sine ar putea constitui o achizi-
fie majore. Degi persoanele care termini premafur terapia nu reprezinti sin_
gurele nereugite ale terapiei de grup, ele sunt egecuri neechivoce.t Cred ci pu_
tem considera improbabili posibilitatea ca persoanele care incheie prematur
Aceste concluzii sugereaza ci bogatul devine mai bogat, iar siracul devi-
ne mai sdrac. Ce paradox! Clienfii care au cele mai pufine aptitudini ti atri-
bute necesare activitdfi in grup emct cei care au cea mai mare netoie de ce are
grupul
-
sunt cei care, cel mai probabil, nu reugesc! Acest paradox
de oJerit
-
(impreuni cu chestiuni economice) a stimulat incercarile de a modifica inde-
aiuns experienla terapiei de grup prin diferite structuri gi de a-i extinde ca-
drul pentru a gdzdui mai mulfi dirtre acegti clienli cu risc de renunlare pre-
maturE.f
Relinegi faptul ci vizute drept avertismente, ti
aceste caracteristici trebuie
nu contraindicayii absolute. Persoana care suferd un egec intr-un grup sau in-
tr-un tip de grup poate reugi intr-un grup diferit. Trebuie sd ne propunem sd
reducem, nu sd eliminim renunfirile premature la terapie. Daci creim gru-
puri care nu vor avea niciodati experienla unei renunleri, este posibil ca ba-
remul de intrare pe care-l stabilim sd fie prea inalt, elimindnd astfel cliengi care
aveau nevoie de terapie gi pe care, de fapt, am fi fost capabili si-i ajutdm.
Voi prezenta un ultim studiu, in detaliu, deoarece are o mare relevanfi pen-
tru procesul de selecfie.2e Am studiat primele gase luni a noue grupuri de te-
rapie din ambulatoriul unei clinici r:niversitare gi am investigat tofi clienfii care
s-au retras dupi cel mult douesprezece gedinfe. In aceste grupuri au fost im-
plicali un total de nouizeci gi gapte de clienfi (gaptezeci gi unu de membri ini-
fiali gi doudzeci gi gase adlugali mai tArziu); dintre acettia, treizeci gi cinci au
renunlat prematur la terapie. Date importante au fost oblinute din studii ba-
zate pe interviuri gi chestionare aplicate atAt celor care s-au retras prematur,
cAt gi terapeufilor, ca 9i din inregistrdrile gi observarea gedinfelor de grup gi din
datele istorice 9i demografice din dosarele cazurilor.
O analizi a datelor a sugerat noui motive majore ale clienlilor pentru re-
nunlarea la terapie:
1. Factori extemi
2. Devianld in grup
3. Probleme legate de intimitate
8. Selectla clientilor
4. Teama de contagiune emofionali
5. Incapacitatea de a impdrfi terapeutul cu ceilalfi
6. Complicafii determinate de desfdgurarea simultani a terapiei de grup ;i
a terapiei individuale
7. Provocatori precoce
8. Orientare neadecvate cdtre teraPie
9. Complicalii apirute din subgrupare
8. Selectla clientllor
le descrise in mod obignuit sunt lipsa simfului psihologic gi Iipsa sensibilitdlii
interpersonale. Adesea, tatut socio_economic ai un ni_
vel de educafie mai scdz Terapeufii, descriind compor_
tamenhrl in grup al devi cd ei i:rcetineau grupul. Func_
|ionau la un alt nivel de comunicare decAt restul grupului. Rdmineau la
descrierea simptomului, acordarea pi cererea sfaturilor sau la un nivel critic
ai
evitau discutarea sentimentelor achrale gi interacfiunile in aici_gi_acum. Rezul_
tate similare au fost raportate Fi de alfii.3r
O subcategorie importante a celor care terminaserd prematur terapia era
formatd din clienfi care aveau o boald mentali cronici gi care realizau o aco_
modare marginali. Erau inchigi gi utilizau mult negarea gi reprimarea gi, in
mod evident, erau diferi;i de ceilalfi membri ai grupului in manierism
Finute,
9i comentarii. Dat fiind impactul psihologic negativ al emofiilor exprimate la
un nivel ridicat asupra clienfilor cu boli mentale cronice cum este schizofre_
nia, o terapie de grup intensiv-interaclionald ar putea fi contraindicati in tra_
tamentul lor Grupurile structurate, suportive, psiho-educa;ionale sunt mult
mai eficiente.t
Doi clienfi din studiu care n z au renunlat premahtr la terapie difereau foar_
te mult de ceilalfi membri datoritd experienfei lor de viafi. Unul avea
o isto_
u adiclia gi traficul de
moduri care si impie-
litate interpersonali gi
comunicare eficiente) ti nu au devenit niciodati devianfi in grup.
sunt mai pulin atragi de grup gi mai motivali se nu mai fie membri.33 Indivi_
zii ale ciror contribufii nu reugesc sd corespundd standardelor inalte de inter_
acliune din grup au o ratd mare a retragerii premature, pi aceastd tendinfi
de
a renunla este pronunrat mai putemicd prinhe indivizii care au
un nivel scd_
zut al stimei de sine.y
Sarcina in terapia de grup este aceea de a te implica in comunicare plind
de sens cu ceilalli membri ai grupului, de a te dezvilui, de a da un feedback
valid gi de a examina aspectele ascuase, inconrtiente ale sentimentelor, com_
portamentului gi motivafiei. Deseori, indivizii care nu reugesc in aceasti sar_
lipsili de gradul necesar de sim| psihologic, sunt mai pulin intro_
cinE sunt
8. Selectla cllentllol
unu nu a terminat prematur terapia
- un berbat de vdrsti mijlocie, izolat, cu
apiriri rigide. Acest bdrbat a reugit sd continue grupul datoriti suportului ma-
siv pe care l-a primit in terapia individuali pe care o desfdgura simultan. To-
tugi, nu numai ca a rimas izolat in grup, dar, dupd opinia terapeufilor ti a ce-
lorlalfi membri, a impiedicat progresul grupului. Ceea ce s-a intAmplat tn acel
trup a fost uimitor de asemanetor cu fenomenele din grupurile lui Schachter
derrise mai sus.az Mai intAi, a fost cheltuite o energie considerabild cu devian-
tul; in cele din urmd, grupul a renunlat gi deviantul a fost inh-o mare misuri
exclus din releaua comunicafionali. Dar grupul nu a putut uita niciodatd de
deviantul care incetinea travaliul terapeutic. Dacd in grup se desfdgoari ceva
important despre care nu se poate vorbi, intotdeauna va exista un grad de in-
hibifie comunicativd generalizatd. Cu un membru neemancipat, grupul nu este
niciodati cu adeverat liber; intr-un anumit sens, nu se poate migca mai repe-
de decAt cel mai lent membru al sdu.
Acum, sd aplicdm procesului de selecgie aceste rezultate ale cercetdrilor
gi observaliilor clinice. Clienfii care vor prelua un rol deviant in grupurile
de terapie nu sunt dificil de identificat in interviurile preliminare. Negarea,
lipsa accentului pus pe factorii intrapsihici gi interpersonali, Iipsa dorinfei
de a fi influenlat de interacliunea interpersonali gi tendinta lor de a-9i atri-
bui disforia factorilor somatici gi mediului extern vor fi evidente intr-un in-
terviu condus cu atenlie. Unii dintre acegti indivizi ies in evidenle in virtu-
tea unei deteriordri semnificativ ridicate in funciionare. Adesea sunt orientafi
cetre terapia de grup de cetre terapeulii lor individuali care se simt descu-
raia;i sau frustra;i de lipsa progresului. Ocazional, amAnarea intririi in te-
rapia de grup pentru a oferi mai mult timp unor clienfi pentru a beneficia
in urma farmacoterapiei 9i a consolida o anumitA stabilitate poate face po-
sibili ulterior terapia de grup, dar in coniunclie cu tratament individual, gi
nu in locul acestuia.
Astfel, acepti clienli nu sunt dificil de identifcat. Deseori clinicienii gregesc pre-
supunAnd ci, degi anumigi clienfi nu se potrivesc cu restul grupului, ei vor be-
neficia de suportul global al grupului gi de oportunitatea de a-gi imbunitd;i
tehnicile de socializare. in experienla mea, aceastd atteptare nu a fost implini-
t6. Este o recomandare nefericiti, din care nu profiti nici clientul, nici gruput.
in cele din urmi, grupul il va exclude pe deviant. De asemenea, terapeufii tind
deschis sau pe ascuns sd renunte la astfel de clienfi, investindu-ti energiile te-
rapeutice in acei clienli care le rispldtesc efortul.s
Atitudinile rigide cuplate cu dorinle de convertire pot propulsa rapid un
individ intr-o pozifie devianta. Un client cu care este foarte dificil de lucrat in
grupurile de lungd durati este individul care intrebuinleazi perspective fun-
damentalist-religioase in serviciul negdrii. Deseori ap6rerile acestui client sunt
impenetrabile pentru presiunile unui grup obignuit, deoarece sunt suslinute
de norme ale unui alt grup-ancori
- gruparea religioastr respectivi. A-i spu-
ne clientului ci aplicd anumite dogme fundamentale cu o [iteralitate nerealis-
8. Seleclla cllenlllor
bru a monop pedinld
genfial, a fost pe restul
complezenfa t sA se in
tisment, a incheiat abrupt terapia.
Alli clienfi au hdit o groazi permanente, pervazivi de autodezviluire, care
a impiedicat participarea in grup 9i, in cele din urmi, a dus la renunfarea la te,
rapie. Alfii s-au angajat in autodezvdluiri promiscue, premature gi terminate
abrupt. Unii clienfi au fecut celorlali colegi de grup cereri de intimitate ime-
diatd, prefabricatd, astfel incAt au creat pentru ei ingiti un rol de grup neviabil.
La prima intahire, o membrd care a renunrat prematur la terapie a tulburat
grupul anunlandu-i pe ceilalfi ci ea bdrfegte compulsiv gi se indoiegte cd va
putea menfine confidentialitatea.
Clienfii cu probleme grave in aria intimitilii reprezinti o provocare deose-
bite pentru terapeutul de grup, atAt in procesul de selecfie, c6t gi in gestionarea
terapeutic; (ce va fi discutat in capitolul 13). Ironia este ce acegti indivizi sunt
exact cei pentru care o experientd de trup reugita ar aduce recompense deose-
bite. Un studiu al grupurilor experienfiale a descoperit cd indivizii cu o emo-
fionalitate inhibate, care sunt ameninlali de exprimarea emoliilor de cetre cei
lalgi 9i care au dificultdli in hairea gi exprimarea propriilor reaclii emolionale,
invatd ti se schimbi mai mult decit ceilalfi ca rezultat al experienlei de grup,
chiar dacd ei se simt semnificativ mai inconfortabil in gmp.ae Prin urmare, acegti
clienfi, ale cdror istorii de viate sunt caracterizate de relafii interpersonale ne-
gratificante, sunt gata se profite mult in urma unei experienfe intime in grup,
negociate cu succes. insd, daca istoria lor interpersonald a fost prea deprivatd,
vor gisi grupul mult prea ameninldtor gi vor renunla la terapie mult mai de-
moralizali decat tnainte.so Clienlii care sunt insetafi de legituri sociale, dar sunt
stingherili de aptitudini sociale sdrace, sunt in mod special predispugi la distres
psihic.sl Acegti indivizi sunt frustrafi 9i stresali c6nd se afli irntr-un grup in care
existi o explozie de oportunitafi de rela;ionare pe care nu le pot accesa penku
ei ingigi.s2
Astfel, clienfii cu probleme in aria intimitdfii rcprezintd in acelagi timp o in-
dicalie specificd ti o contraindicalie penku terapia de grup. Binein;eles, pro-
blema este cum si ii identifici ti se-i diferenliezi pe cei care vor fi coplegigi in
grup. Daci am putea cuantifica cu acuratele acest punct critic de discontinui-
tatel Predicfira comportamentului de gn:p pomind de la gedin;ele preliminare
de seleqie reprezhtd o sarcina complexd pe care o voi descrie in detaliu in ca-
pitolul urmitor.
Indivizii cu patologie narcisici severd, tulbureri de caracter gi o teame
nedefiniti de dezviluirea de sine pot fi candidafi nefavorabili pentru terapia
de grup interacfionali. Dar, daci astfel de indivizi sunt nesatisfdcu;i de stilu-
rile lor interpersonale, exprimd o putemice modvafie pentru schimbare gi ma-
nifestd curiozitate fata de viala lor interioard, ei pot avea o tanse mai mare de
a beneficia de terapia de grup. Interactiunea de grup poate determina in cazul
8. Selectla cllentllol
vizibile gi clar exprimate in procedura preliminard. in general, este dificil sA
prezici un astfel de comportament pornind de la interviurile preliminare. Mai
mult, teama de contagiunea emofionali nu este prin ea insigi un motiv sufi-
cient pentru etec. Terapeufii sensibili la aceastd problemi o pot aborda eficient
in procesul terapeutic. Uneori, clien;ii trebuie si se desensibilizeze gradual ei
ingigi: am cunoscut indivizi care au pirisit prematur citeva grupuri, dar care
au perseverat pAnd cAnd, in cele din urmi, au fost capabili se remane intr-un
grup. in nici un caz aceste atitudini nu exclud clientul din grupul de terapie.
Terapeutul poate fi de ajutor, clarificAnd pentru client efectele paralizante ale
atitudinii sale fa}6 de suferinta celorlalyi. Cum poate cineva si-gi faci prieteni
dacd nu poate suporta se audi dificultdfile celuilalt? Daci disconfortul poate
fi confinut, grupul poate oferi chiar formatul terapeutic ideal pentru un astfel
de client.
Alte motiue. in general, celelalte motive penku retraterea premature din te-
rapie incapacitatea de a imperF terapeutul cu ceilalfi membri, complicalii
-
determinate de desfdgurarea simultane a terapiei individuale gi a celei de gnrp,
provocdrile timpurii, probleme in recomandarea pentru terapie gi complicatii
apirute din subgrupare
- au rezultat mai pugin din selectarea gregiti, c6t din
tehnica terapeuticd gregiti; ele vor fi discutate in alte capitole. Totugi, nici una
dintre aceste categorii nu aparline numai rubricilor selecfie sau tehnicd tera-
peutici. De exemplu, unii clienfi au lncheiat terapia din cauza incapacitefii de
a imperfi terapeutul cu ceilalfi membri. Ei nu au renunfat niciodatd la ideea ci
progresul in terapie depindea exclusiv de cantitatea de bine (timp, atenfie gi
ata mai departe) primitd de la terapeutul de grup.
Degi poate fi adevdrat ce acegti clienli aveau tendinla de a fi excesiv de de-
pendenfi gi orientaii cehe autoritate, era de asemenea adevdrat ci fuseseri in-
corect indrumali cehe terapia de grup. Tofi trecusere prin terapie individuald
9i grupul fusese considerat o metodd de ,,in;{rcare" de la terapie. EvidenL te-
rapia de grup nu este o modalitate ce poate fi folosita pentru a facilita faza ter-
minale a terapiei individuale gi terapeutul, in interviurile preliminare, ar fi tre-
buit si fie alertat de recomandirile neadecvate ficute clien;ilor. Uneori,
putemica impotrivire a clienhrlui de a renunfa la terapia individuald il va im-
piedica si se implice in terapia de grup.t
A9a cum am vizut in capitolele anterioare, existi dovezi convingetoare cd
forla alianlei terapeutice prezice rezultatele terapiei. Invers, probleme tn alian-
ia terapeuticd, cum ar fi dezacorduri terapeut-client cu privire la scopuri, la
sarcini sau la relalia terapeutice, sunt asociate cu incheierea prematurd ti cu
egecul. Un studiu la care au participat zece clienFi care s-au retras prematur din
terapie a aretat cd unii dintre ei fuseserd neadecvat pregitifi pentru grup.* Te-
rapeutul fusese neclar in legeture cu motivele pentru care ii plasase in grup.
Nu fusese formulat nici un set clar de scopuri 9i unii clienli erau suspiciogi in
legiturd cu motivele terapeutului intrebindu-se dacd nu cumva fuseseri
-
lMn D, Yalom (cu Molin Leszcz) - Tratat de pslhotolapl€ de glup
plasali in acel grup nlrmai pentru ce Brupul avea nevoie de o fiinle vie. Unii
fuseserd rini;i din cauza faptului cd au fost plasafi intr-un gmp cu membri pro-
nunlat disfunc[ionali. Ei considerasere asta o afirmare a Pirerii teraPeutului
decAt primeau.
Criterii de includere
terapie.
-ei mai mulli clinicieni sunt de acord cd problemele evidente ale clientului
e: de
dea
itate,
duritate, inclinafia spre disputd, suspiciozitate, probleme cu autoritatea' nar-
cisism, incapacitatea de a impdrli cu ceilalli, de a empatiza, de a accePta criti-
ca, o nevoie continud de admiralie, sentimentul de a fi antipatic, teami
de aser-
8. Selectla cllentllor
membri se pot grebi si se infrunte cu clientr.rl impulsiv, in timp ce alfii ii insti
ie"), iar ceilalti joacd rolul martorilor dezinteresafi, vred_
a cdror mirturie clientul impulsiv este deseori mai dispus
terapeu tu lui .
I
exhaordinar de dificil de conholat. Ar trebui si remarc faptul cd prediclia
re-
zultatelor in cercetirile din terapia individuald este la fel de dificili sistema-
9i
tizdrile teoretice recente pun accentul asupra penuriei de cerceteri reugite, re_
levante clinic.
intr-un studiu la care au participat patruzeci de clienii din cinci grupuri de
terapie cu pacienfi in tratament ambulatoriu, am incercat, impreund cu colegii
mei, sd determin factorii care, in mod evident, ar putea fi predictori ai unui re-
zultat de succes inainte de inceperea terapiei de grup.a Rezultatul terapiei a
fost evaluat gi corelat cu multe variabile misurate inainte de inceperea terapiei.
Rezultatele noastre au aritat ce nici unul dintre factorii misurali inaintea
terapiei nu a fost predictiv pentru succesul terapiei de gmp, inclusiv nivelul de
sofisticare psihologici, predicfia rezultatelor de cetre terapeut, autodezvdluirea
anterioare gi datele demografice. Totugi, doi factori misurafi la inceputul trera-
piei (la a gasea ti a douisprezecea gedinld) au prezis succesr-rl obfinut un an mai
tarziu: atraclia cliengilor fald de grup 9i popularitatea generali a clienfilor in
grup.6 Descoperirea faptului ci popularitatea coreleazi inalt cu succesul tera-
piei are anumite implicafii pentru selecfie, deoarece cercetdtorii au descoperit
cd gradul inalt de autodezviluire, activismu.l in gnrp gi capacitatea de inhospec-
fie erau condi;ii preliminare ale popularitifii in grup.ro Amintifi-vi ci popula-
ritatea gi statutul in gmp cresc in cazul indivizilor care oferd un model de com-
Portament ce face gmpul si progreseze in atingerea ropurilor sale.67
Studiul realizat de Lieberman, Yalom gi Miles (vezi capitolul 15) a demon-
strat cd, in testarea pregrup, cei care au profitat cel mai mult in urma terapiei
de gmp au fost cei care valorizau inalt schimbarea personald gi gi-o doreau; cei
care se vedeau pe ei ingigi ca deficienfi atat in intelegerea propriilor sentimen-
te, cat ti in sensibilitatea lor fatd de sentimentele
celorlalfi; cei care aveau a9-
tepteri ridicate de la gmp, anticipind cd acesta le va oferi oportunitigi relevan-
te pentru comunicare 9i ii va aiuta se-ti corecteze deficien1ele.c
Melnik gi Rose, intr-un proiect implicind patruzeci gi cinci de membri ai
unui grup de intAlnire, au determinat, la inceputul grupului, inclinafia fieci-
rui membru cetre asumarea riscului gi atteptdrile fale de calitatea comporta-
mentului hterpersonal ce urma a fi hdit in grup. Apoi au mdsurat comporta-
menhrl real in gn:p al fiecirui membru (incluzind autodezvilu.irea, feedback-ul
oferit, asumarea riscului, profunzimea implicirii, atracfia fali de grup).re .Au
descoperit cd atit propensiunea cdtre asumnrea riscului, c1t gi erpectaliile mai faaora-
bile au corelat cu comportammtul fauorabil terupeutic in grup.
Descoperirea cA un set de expectanle pozitive este predictiv pentru rezul-
tate favorabile ale terapiei este suslinutd substanfial prin cercetdri: cu cAt un
client arteaptd mai nult ca terapia de grup sau indiuiduald sd fe folositoare, cu
atit mai folositoare oa fi.t7o Rolul-terapiei anterioare este important
- in aceaste
privin;i: clienfii cu experienld au agteptiri pozitive gi mai realiste de la tera-
pie. Acordul dintre terapeut gi client in legituri cu attepterile fafa de terapie
8. Selectla cllenlllor
interesc alianla teraPeutice, ceea ce, de asemenea, Prezice rezultate teraPeuti-
ce mai bune.Tr Aceaste relalie dintre setul de agteptdri Pozitive ti
rezultatele
pozitive are implicalii imPortante nu numai pentru procesul de selecfie, ci 9i
pentru pregitirea clienfilor Pentru teraPie. A9a cum vom discuta in caPitolul
posibil se creezi un set favorabil de attePtiri Printr-o pregitire adec-
10, este
vatd pentru terapie.
O perspectivi de ansamblu
asupra procedurii de selegtie
Materialul pe care l-am prezentat pani acum despre selecfia clienfilor poa-
te pirea disjunctiv. Pot introduce o anumitd ordine aplic6nd acestui material
un principiu organizator central un sistem simplu recompensi-pedeapse.
-
Este probabili incheierea premahrri a terapiei de grup de citre clienfi
prin urmare, sunt candidafi slabi
- care,
cind sanctiunile sau dezaoantajele situalia de
-
o fi membru al grupului depdpesc recompensele actuale sau anticiplte. Prin ,,sanc-
fiuni" pi ,,dezavantaje" inleleg preful pe care clienh trebuie si-l pliteasci pen-
tru a fi membru in gn:p, incluz6nd investigia de timp, bani gi energie, ca gi dife-
rite sentimente neplicute care apar din experienla de grup, incluz6nd anxietate,
frustrare, descurajare gi respingere.
in procesul de selecgie, clientul trebuie si joace un rol important. E prefera-
bil ca cineva sd se deselecteze pe sine inainte de a infra tn grup decat se trea-
cA prin disconfortul de a renunla la grup. Oricum, clientul poate lua o decizie
judicioasd numai daci i se oferi informalii suficiente: de exemplu, natura expe-
8. Selectla cllentllol
rienlei de grup, durata anticipati a teraPiei ti ce se aiteaPte de la el in grup
(vezi capitolul 10).
Recompensele faptului de a fi membru al gmpului de terapie constau in di-
feritele satisfacfii pe care membrii le obfin de la grup. Si luim acele recompen-
se sau determinanfi ai coeziunii grupului care sunt relevante penrru selectarea
clienfilor pentru terapia de grup.73
Membrii sunt satisficuli de gmpul lor (sunt atragi de grupuri gi dispugi sd
continue si fie membri ai grupului lor) daci:
Acegtia sunt factori importanfi. Oricare, daci lipsegte sau are valoare nega-
tive, poate canteri mai greu decAt valoarea pozitivi a celorlalfi gi poate duce
la incheierea premature a terapiei. Si-i discutim pe rAnd.
8. Seleclla cllentllol
nevoie doar se spun cA se intample rar ca un client sA continue si fie membru
al grupului in absenla preluntite a satisfacfiei interpersonale.
Dezvoltarea satisfacliei interpersonale poate fi un proces lent. in psihotera-
pie, clienlii sunt deseori disprefuitori fali de ei in9i9i 9i predispugi si fie dis-
preluitori inilial cu colegii lor de grup. Cei mai mulfi au avut puline relafii in-
terpersonale gratificante in trecut gi au o incredere mice sau agteptiri reduse
de a obfine ceva in urma unor relalii strdnse cu ceilalli membri ai grupului.
Adesea, ei pot folosi tranzilional terapeutul: relagiondnd pozitiv cu e[ la ince-
put, apoi devenind din ce in ce mai apropiafi unii de alfii.zr
f membru al grupului
Satisfaclia derfuatd din mdndria de a
Membrii multor tipuri de grupuri obgin satisfaclie din faptul de a aparfine
acestora pentru cd lumea exterioard investette un anume grup cu valoare sau
prestigiu ridicat. Asta nu se intample gi in grupurile de terapie, datoritd struc-
turii de participare. De obicei, membrii gnrpurilor de terapie vor deveni mdndri
de grupul lor: de exemplu, il vor apdra dacd este atacat de membri noi. Ei se
pot simgi superiori celor din afara grupului
- celor,,in negare", celor care au
la fel de multe probleme ca gi ei, dar le lipsegte bunul-sim; de a se alStura unui
grup de terapie. Dacd clienfii manifeste o exkaordinari rugine de a face parte
din grup gi govdie in a dezvelui asta prietenilor apropiati sau chiar parteneri
lot atunci faptul de a fi membru al grupului de terapie va disona cu valorile
altor grupuri-ancore importante. Este improbabil ca astfel de clienfi sd devini
profund atragi de grup. Ocazional, gmpuri exterioare (familia, armata sau, mai
recent, induskia) vor exercita presiuni asupra individului pentru a se aldtura
unui grup de terapie.u Grupurile finute la un loc numai prin astfel de coerci-
lie sunt fragile la inceput, dar procesul de grup in desfdgurare poate genera
alte surse de coeziune.
L0 incEut am fost descutnpdnit, apoi n-am simlit lmeninlot si m-om infuriat. Dupd
cdteoa mofiefite de r4leclie, am considerat cd, iflh-adeadr, steo dreptdte Fi mi-om recunos-
cut neglijenla.
Mai tdrziu, in timpul Fedinlei, atn intrcbot-o dacd ar puteq explora proporliile fu-
riei sole gi, curind, am ajuns sd discutdm desprc arteplareo ei cd at puteo fi redusd la
tdcere ,i devalorizatd in acest proces, 1fa cum se inlimpldse de mulle oti in trec t. l-am
spus cd, intr-un fel, fid supusese unui puternic test sperA d,poate,cdnuuoi mu;-
-
co momealo, cd nu ii ooi confirma agtepldrile cu priaire la modul in care lumea o ln-
teozi intotdetunI, un tipar care deseoti o fdcuse sd se simtd mustratd, atacatd gi scoa-
sd din funcliune. Am sugerdt cd, fdfi indoiald, a ajuns la aceste uedinle in mod onest
pi cd ele reflectau etperienlele ei de oiald. Ar putee foarte bi e sd relotioneze ifliliol cu
membrii grupului la fel cum o fdcuse cu nine, insd chiar aoea de ales. Ar putut
fi foce
din experienti in &rup lncd un eaeniment din seria respingerilor furioase sau ar pu-
fi
lut incepe un proces de inodlarc Fi inlelegere care sd intrerupd oceastd prolelie care se
outoind.eplinefte.
Obsensalii clinice
Impresiile specialigtilor in terapie despre efectele componenrei grupului tre-
buie evaluate cu precaufie. Lipsa unui limbaf comun pentru descrierea com-
portamentului, problemele ce fin de evaluarea rezultatelor, orientarea teoreti-
ci a terapeuhrlui, numdrul limitat de grupuri pe care un clinician le poate trata,
toate acestea limiteazd validitatea impresiilor clinice din aceaste arie.
Pare str fie in asentimenhrl clinic general faptul cd grupurile eterogene sunt
avantajoase fafd de grupurile omogene in terapia interaclionald de grup de lungd
duratd.lv Pe de altd parte, grupurile omogene oferd multe avantaje dace tera-
peutul doregte se ofere suport pentru o anumite problemd comund sau sd dez-
alte femei, Lisa, care tocmoi pdrdsise grupul (cteind astJel un loc liber
pmtru care
era eaaluatd Ead. Neaoia intensd, dominantd a Lisei de a fi ?n centrul grupului'
cuplatd cu o extraordinard ttulnetabilitate la feedback, a paralizat membrii grupu'
lui, iar plecarca ei fusese primit de toli cu o ufurarc midentd' l'ntr-un alt mommt'
intre acest grup gi Eoe at f putut exista o compatibilitate constructiad Totupi' atAt
de cur|rnd dupd pleclred Lisei, era Joate probabil ca stilul de relalionale
caracte-
la ca-
ristic pefitru Eae sd trezeascd in grup sentimente putetnice t'ald de acest "de
intorcAnd membrii grupului Ia sentimentele
pd.t" , Pe care tocmai Ie elaboraserd du-
mult diferifi decAt aseminitori. Acest grup aparent omogen, contrar dictonu_
Iui clinic, nu a rimas la un nivel superficial, ci a realizat schimbdri semrifica_
tive de personalitate in membrii sdi. Degi pentru terapeuri gi cercetetori in_
teracliunea pdrea cd se desfdgoard greoi, nu era ara pentru participanfi.
Nici
unul dintre ei nu avusese vreodatd o relarie intimd multe dintre dezviluiri_
$i
le lor, degi neremarcabile obiectiv erau subiectiv primele dezvdluiri
emo;io_
nante, tulburdtoare.
Rezumat
Cum putem reconcilia aceste doud aborddri sau cum putem alege intre ele? Mai
tntii, sd obserudm cd nici o cercetare din domeniul terapiei de grup nu sustine mode-
lul disonantei. Existd un couArsitor consens clinic (la care ader) cd in terapia de grup
clienlii trebuie fie expufi unei aaietdli de arii de conflict, metode de adaptare gi sti-
sd
luri interpersonale in situalii de co flict, Fi cd,in geaeral, conflictul este esential proce-
nk doaezi ak rrlntrrriului,
Pe de altd parte, multe cercetdri asupra grupurilor mici suslin ideea coeziunii.
Grupurile de terapie compatibile interpersonal oor dezaolta o coeziune mai mare.
Membrii grupurilor coeziae au o lrecaenyd mai bund, sunt mai copabili sd exprime
gi sd tolereze ostilitatea, sunt mai apli sd incerce sd-i influenleze pe ceila\i gi sunt
ei infifi gata de a fi influenlali. Membrii cu o atraclie mai mare fald de grupul lor
au rezultate terapeutice mai bune; membrii care sunt moi pulin compatibili cu cei-
lalli tindsd renunle la grup. Membrii cu cea mai mare compatibilitate interperso-
nald deuin cei mai pupulari membri ai grupului, iar popularitatea coreleazd puternic
ot succesul terapiei.
Teama cd un grup omogm oa t'i neproductia, limitat, lipsit de confict sau cd se oa
confrunta numai cu o orie restrlnsd de temeri interpersonale este nefondatd din cAte-
a0 motiae. Mai inthi, existd pulini ind.iuizi a cdror patologie este intr-adeodr monoli-
ticd care, in ciuda ariei lor principale de conflict, sd nu in$t
pine conflicte in aria
-
intimitdlii sau a autoritdlii, de exenplu. ln at doilea rind, procxul dezaoltare a gru-
d.e
Un ultim aYeftisment
285
9, Componenta gruPurilor de teraple
lO. Crearea grupului:
locul, timpul, dimensiunea, pregitirea
Consideragii preliminare
Cadrul fizic
int6lnirile grupului pot fi finute in orice cameri care asigurd intimitatea
-
linigtea. in cadru institufional, terapeutul trebuie si negociele cu administra_
Fi
profitabilnuPrintr-o
ex ;:Ht"r:T;::1il:':"Jt"tl
trebuie
in cisnicie, ci Prin aici-gl-u.rr-. M"mbrii
ciirui membru aga cum
se rr .,---^ astfel vl-
aceste tiPare' -"+r.l inc t sa nu (deterioreze
:i.H.s.#";ielga ei sa schimbe
iioarele relalii. si foloseascd toate mii-
. Terapeutul de gruP " n terapia cognitivi
sau
loacele disPonibile Pen
comPortamentala Pot
distresul simPtomattc
mentatie Poate recomand
comportamentul de
hrdr ,nal. Dar, in nici un caz'
mAncare, si mediteze
sa durata care se concen-
acest fapt nu este.esenri
ali-
mptomelor legate de
treaz6 pe nelinigtile
intet fifi durati care tintesc di-
ifllel o'4"
alte cuvrnte' teraPeit]1,ryT::::
mentaiie esfe
rnro, tulburatv cu alun-
ln *'*tn t *"t'onarea interPersonale 9i Pot
t
lerPersonale
ffi::::;T:r.::::;
Un studiu asupra teral
..
clienfii cu tulburare le scurtd durate pentuu
bordei
tat imbunE td firi in dis-
Dimensiunea grupului
Propria mea experienle Fi consensul din literatura clinicd sugereazd cd mE-
rimea ideald a unui grup interacfional de terapie este de gapte sau opt membri,
cu un interval acceptabil intre cinci gi zece membri. Limita de jos a grupului
este determinate de faptul ci este necesard o masd critice Pentru ca o atrega-
re de oameni si devini un Brup care interaclioneaze. Deseori, cAnd un grup
este redus la trei sau patru membri, el inceteazi sd opereze ca gruP; interacfiu-
nile membrilor se diminueazi, iar terapeulii se trezesc angajafi in terapie indi-
viduali in grup. Grupurilor le lipsegte coeziunea gi, cu toate ce frecvenla Poa-
te fi buni, ea se datoreazd deseori unui sentiment de obligalie, 9i nu unei
adevdrate alianle. Multe drntre avantajele unui gruP, in sPecial oporturutatea
de a interacliona gi analiza propriile interacliuni cu o mare varietate de indi-
vizi, sunt compromise pe mdsurl ce scade mdrimea grupului. in plus, grupu-
rile mai mici devin mai pasive, suferd in urma intArzierii dezvoltdrii gi, frec-
vent, dezvoltd o imagine de grup negativd.s2 Evident, terapeutul de grup
trebuie si inlocuiascE membrii rapid, dar adecvat. Dacd nu sunt disponibili noi
membri, este mai bine ca terapeulii sd contopeasci doui grupuri mici decAt sd
continue sd gchiopiteze cu membri insuficienfi in ambele grupuri.
Limita superioari a grupurilor de teraPie este determinati de principii eco-
nomice absolute. Pe misurd ce grupul cregte in mirime, din ce in ce mai pu-
fin timp este disponibi.l penku elaborarea unei probleme individuale. Deoare-
ce este probabil ca unu sau doi clienli sA renunle Prematur la teraPie, este
recomandabil si se inceapd cu o mdrime a grupului utor mai mare decAt md-
rimea preferate; astfel, pentru a obline un grup de gapte sau opt membri, mulgi
terapeuli incep un grup cu opt sau noud. inceperea cu un gruP mai mare de
zece membri, anticipand retragerile Premature din terapie, Poate deveni o
profelie care se autoindeplinegte. Unii membri vor abandona terapia pentru cd
grupul este pur gi simplu Prea mare Pentru ca ei se ParticiPe Productiv
Cabva teme sunt extrem de clare in acest vis. Clienta anticipa prima gedh-
16 de grup cu o spaimi considerabili. ingriiorarea sa cu privire la int6rziere re-
flecta o teame de a fi exclusi sau respinsi de grup. in plus, deoarece incepea
un grup care se intAlnea deja de cAteva sdptimini, se temea cd ceilalfi progre-
sasere prea mult, ci va fi ldsati in urma gi nu va putea niciodatd sd-i aiunga.
' Tocmai din acest motiv am decis s5 scriu un rcman desprc terapia de grup, ,,The SchoFnhauer
Cure" (New York: Harpercollins, 2005), in care incerc str ofer un portret onest al grupului efi-
cient de terapie in acliune
ce in re c anterior 9i Proble-
mele iniliale ale terapiei de grup.
3. Oferirea unor linii directoare despre cum se participi cel mai bine in gmp,
cum se maximizeazii utilitatea terapiei de grup.
4. Anticiparea frustrdrilor gi dezamEgirilor cu privire la
terapia de grup, in
special in primele intAlniri.
5. Oferirea unor linii directoare cu privire la durata terapiei.
Stabilirea unui
contract cu privire la frecvenfa in grup.
6. Inocularea increderii in terapia de grup; crerterea agteptirilor
cu privire
la eficienfa terapiei.
7. Stabilirea regulilor de bazd ce privesc confidenlialitatea subgruparea.
,i
volte relalii intime, pe lungi duratd, dar nt ot'efi aceste relafii' Este o punte' nu
destinalia. Nu este via|6, ci o rePetilie Pentru viaF'
2. Totugi, daci din intAmplare sau Programat membrii se infdlnesc in afa-
ra grupului, este responsabilitatea lor sd discute in cadrul grupului aspec-
telJ remarcabile ale acelei intAlniri. Este cat se Poate de inutil ca teraPeutul
se interzicd socializarea in afara grupului sau si dea dispozifii cu privire la
rrlr.,arc per se (de fapt ele Pot fi extrem de importante in procesul teraPeu-
t\c); ceea ce tmpiedicd terupio este conspiratia tdcerii care adesea inconjoard astfel
de intdlniri.
Pro gruPului in tema
sta lor. exPlici Pe larg de
ce cu azul subgruPdrii'