Bolile cardiovasculare: categorii, diagnostic,

tratament, prevenție

Inima omului are doar dimensiunea unui pumn, însă este cel mai puternic mușchi din organism.
Inima incepe să bată încă din perioada intra-uterină, înainte de naștere, de obicei la 21-28 de zile
după concepție. În medie, avem 100.000 de bătăi pe zi și 2,5 miliarde de bătăi de inimă într-o viață
de 70 de ani.
La fiecare bătaie, inima pompează sânge in organism. Pe minut, se înregistrează circa 70 de
bătăi, mai multe în caz de efort sau emoție. Inima este împărțită în patru camere, două atrii situate în
partea superioară și două ventricule, aflate în partea inferioară. Mușchiul inimii se numește miocard.
Acesta se contractă pentru a expulza sângele din inimă (sistola). Când inima se relaxează sângele
intră din nou și procesul se reia. De la inimă pleacă arterele care transportă sângele în organism.
Capilarele sunt vase de sânge mici care conectează arterele de vene. Venele sunt cele care transportă
din nou sângele la inimă.
Ce sunt bolile cardiovasculare?
Sub acest nume, bolile cardiovasculare, sunt cunoscute afecțiunile cardiace. Bolile cardiovasculare
sunt tulburări care implică atât inima cât și vasele de sânge. Bolile aterosclerotice (în special bolile
coronariene) sunt cel mai des întâlnite. În cazul acestora, vasele de sânge sunt obstrucționate
progresiv de depozite de grăsime numite plăci și astfel fluxul sanguin către inimă este redus.

La nivel mondial, bolile cardiovasculare sunt răspunzătoare de circa 17,5 milioane de decese în
fiecare an – aproximativ unul din trei decese. OMS estimează că, până în anul 2030, acest bilanț al
victimelor va crește la aproximativ 24 milioane.
Există patru tipuri principale de boli cardiovasculare:
Boala inimii coronare (insuficientă cardiacă, aritmie, problemele valvei inimii);
Atac cerebral: ischemic (sângele care se duce la creier este oprit) sau hemoragic (când explodează
vasele de sânge din creier);
Boala arterei periferiale (circulația anormală a sângelui către extremitați);
Boala aortică (anevrism).
Factori de risc cardiovascular
 sex,
 vârsta,
 istoricul familial (predispoziția genetică)
 obezitate,
 colesterol mărit,
 stres,
 hipertensiune arterială,
 fumat,
 diabet,
 sedentarism.

Aritmii
Cum bate inima?
Adulți: 60-100 de bătăi pe minut
Copii: 120-130 de bătăi pe minut
Poți resimți diferit aritmiile:
Dacă inima bate rapid și regulat este vorba de tahicardie.
Dacă e o bătaie care vine mai repede, în general foarte puternică și resimțită la baza
gâtului, urmată de o pauză, este vorba de extrasistole.
Dacă este un ritm complet haotic, neregulat și foarte rapid este vorba de fibrilație.
Cauzele aritmiilor
Oboseala,
Infecții,
Stres prelungit,
Dezechilibre minerale,
Consumul în exces de cafea, alcool, băuturi energizante,
Disfuncții tiroidiene, ale miocardului (mușchiul inimii) , ale unor valve cardiace,
Anomalii congenitale
Insuficientă cardiacă
Incapacitatea inimii de a asigura o perfuzie corespunzătoare a organelor, care se manifestă prin lipsa
de aer la efort (în stadii avansate apare și în repaus) și edem (umflarea țesuturilor).
Insuficienta cardiacă poate afecta:
mușchiul inimii (boli genetice sau boli inflamatorii),
o valvă (nu se deschide sau nu se închide corespunzător),
vasele inimii (în cazul cardiopatiei ischemice când lipsa de oxigenare a mușchiului inimii
duce la disfuncția acestuia).
Tratamentul insuficienței cardiace, în funcție de cauză:
revascularizarea miocardică prin implantarea de stenturi sau de by-pass coronarian,
tratarea factorilor agravanți, aritmiile
tratament medicamentos pe termen lung
în stadiile avansate, când cordul crește în dimensiune, există dispozitive care realizează o
resincronizare a contracției pentru a îmbunatați funcția cardiacă.

Cardiopatia Ischemică
Cardiopatia ischemică înseamnă îngustarea (stenoza) arterelor coronare, vase care irigă mușchiul
inimii.
Simptomele cardiopatiei ischemice:
Durere in piept,
Oboseală exagerată,
Lipsa de aer, 
 Duce în cazuri extreme până la infarct de miocard.

Infarctul miocardic
În infarctul miocardic acut, vasul de sânge este astupat 100% si mușchiul miocardic moare.
Simptomele infarctului miocardic:
Durere precordială (zona anterioară a toracelui) profundă, ca o gheară uneori, care durează
peste 30 de minute si iradiază spre brațul stâng, epigastru (zona stomacului), maxilar stâng,
brațe și mai rar în spate, 
Amețeli,
Respirații scurte și frecvente,
Transpirație,
Bătăi de inimă rapide sau neregulate,
Greață sau vomă,
Paloare.
Majoritatea afecțiunilor cardiovasculare pot fi prevenite, riscul putând fi redus prin adoptarea unor
strategii de sănătate ca:
reducerea sodiumului alimentar;
consumul de fructe și legume proaspete și limitarea aportului de grăsimi saturate;
adoptarea unui stil de viață activ – efectuarea exercițiilor fizice de cel puțin 3-5 ori pe
săptămână pentru minimum 30 min/zi;
renunțarea la fumat;
controlarea glicemiei, colesterolului și a tensiunii;
menținerea unei greutăți normale;
reducerea și gestionarea stresului etc.