LICEUL TEHNOLOGIC MARMATIA

PROIECT PENTRU OBTINEREA COMPETENTELOR PROFESIONALE

NIVEL 3.
MECANIC MASINI-UTILAJE-INSTALATII IN INDUSTRIE

COORDONATOR INTOCMIT

DULFU IOAN ORZA ADRIAN

CLASA: XI I
TEMA: TRANSMISII PRIN ROTI DINTATE
CILINDRICE
GENERALITATI:

In constructia de masini, cele mai utilizate transmisii mecanice sunt

mecanismele cu roti dintate numite angrenaje.

Angrenajul este un mecanism format dintr-o pereche de elemente profilate

sau danturate numite roti dintate

Transmisia mecanica este un ansamblu cinematic de elemente care au ca

scop transmiterea miscarii de rotatie cu sau fara transformarea acesteia,
insotita de transmiterea energiei mecanice, deci a fortelor si a momentelor.
Transmisiile mecanice transmit miscarea, momentul de torsiune, deci
puterea de la arborele motor, care este arborele conducator, la cel condus.
MEMORIUL TEHNIC

Rolul functional al unui angrenaj este de a realiza un raport de transmitere

constant(i= constant), viteze si puteri diferite, siguranta in exploatare,
randament ridicat, gabarit relativ redus si durata de functionare indelungata.

Un angrenaj este format dintr-o pereche de roti dintate, dintre care una
este conducatoare iar cealalta este condusa.

In functie de pozitia arborilor , angrenajele pot fi:

a)cu axele paralele

b)cu axele concurente in plan
c)cu axele concurente in spatiu

Elemente care definesc dintii unei roti dintate sunt urmatoarele:

1.Capul dintelui– este partea dintelui situate la exteriorul cercului situate la

exteriorul cercului de divizare(cercul de divizare este folosit ca baza
pentru masurarea parametrilor geometrici ai danturii);
2.Inaltimea capului- (a) este distanta pe raza, intre cercul de divizare si
cercul exterior;
3.Piciorul dintelui– este partea dintelui situat intre corpul rotii si cercul de
divizare
 4.Inaltimea piciorului– (b) este distant pe raza, intre cercul de divizare si
cercul interior;
5.Inaltimea sau adancimea golului –h = a + b , este distanta masurata pe
raza intre cercul exterior si cercul interior;
6.Grosimea dintelui este distanta dintre doua flancuri alaturate, masurata
pe cercul de divizare (primitive);
7.Largimea golului este distanta masurata pe cercul de divizare (primitive)
intre flancurile a doi dinti alaturati;

Elementele geometrice ale angrenajelor sunt:

1.     Cercul exterior , notat prin diametrul  De , este cercul care
margineste dintii in exterior ;
2.     Cercul interior , notat prin diametrul  Di , este cercul care
margineste fundul golurilor dintre dintii unei roti;
3.     Cercul de divizare ( Dd) (primitive) este un cerc conventional pe
care se face impartirea in dinti a rotii ( modulul, pasul);
4.     Distanta dintre axele arborilor (A);
5.     Pasul  sau pasul circular p , este distanta dintre flancurile de
aceleasi sens a doi dinti alaturati ai rotii, masurata pe cercul de
divizare ( primitiv),      unde z este numarul de dinti ai rotii
dintate;
6.     Modulul sau pasul diametral  m, este lungimea ce revine pe
diametrul cercului de divizare pentru un dinte al rotii.
    Numeric, modulul este egal cu raportul dintre diametrul de divizare si
numarul de dinti      . Se masoara  in milimetri (mm) si este legat de pas
prin relatia: 
      In functie de modulul si numarul de dinti ai rotilor dintate se pot
determina urmatoarele elemente:
                       Diametrul exterior : De = m(z+2) [mm]
                       Diametrul interior:   Di = m(z-2,5) [mm]
                       Distanta dintre axe:      [mm]
           Aceasta relatie se aplica numai angrenajelor cu roti dintate cilindrice
cu dinti drepti, cu semnul (+) pentru angrenare exterioara si cu semnul (-)
pentru angrenare interioara.
           Distanta dintre axe este realizata conform (STAS 915/3-81) si poate fi
: 400, 500, 630, 1000, 1200, 1600, 2000, 2500 [mm].
           In perioada transmiterii miscarii, dintii rotii conducatoare patrund
succesiv  in golurile dintre dintii rotii pereche conjugate si realizeaza o
presiune de contact antrenandu-l prin angrenare.Angrenarea se produce in
planuri frontale, iar miscarea se transmite printr-o forta de apasare intre dinti.
        Mecanismele cu angrenaje se folosesc pentru a transmite miscari de la
viteze foarte reduse(cum ar fi mecanismele ceasornice), pana la viteze de
150 m/s. De asemenea, puterea prin angrenare este de la 0.0001 kW la
10000 Kw.
Buna functionare a angrenajelor depinde de urmatorii factori:
- precizia prelucrarii danturii
- rigiditatea

- precizia prelucrarii arborilor, a lagarelor si a carcaselor.

Alegerea materialului se face tinand seama de sarcinile ce se transmit prin

dantura, durata totala de functionare a angrenajului, viteza si precizia sa,
caracteristicile de rezistenta ale materialelor si alte conditii ce se impun
anumitor angrenaje. Cum ar fi conductivitatea termica, electrica, magnetica,
rezistenta la temperatura si la coroziune.
Materialele care satisfac cerintele necesare  unei bune functionari a rotilor
dintate sunt: otelurile, fontele cenusii, alama, bronzul si anumite materiale
nemetalice ( textolit, poliamida, bachelita, alte materiale plastice). Materialele
plastice sunt sensibile la umiditate si au functionare limitata la temperaturi
care nu depasesc 1000C. Rezultate bune s-au obtinut prin folosirea cuplului
otel – material plastic, otel – bronz.
 Pe scara larga se utilizeaza otelurile de imbunatatire (OLC 45 – S235J2G3
– SREN10025, 40Cr10, 41MoCr11), care au duritatea superficiala a flancurilor
mai mica de 330 HB si permit prelucrarea usoara si precisa a dintilor dupa
aplicarea tratamentului termic.
Tehnica moderna a creat posibilitatea aplicarii unor tratamente termice
dupa finisarea danturii rotilor dintate, astfel incat deformarea si arsurile
datorate tratamentului, dispar.
Dintre oteluri se utilizeaza:
    - oteluri carbon de calitate pentru cementare (OLC15) ,
    -oteluri aliate (21MoMnCr12, 18MoCrNi12),
    -otel carbon turnat in piese (OT 50, OT60).
      Din categoria fontelor se folosesc:
             -  fonte maleabile
        -  fonte cu grafit nodular( Fgn70-2-GG70-SRISO 1083)
        -  fonte antifrictiune.
       Dintre materialele metalice neferoase, cele
mai utilizate  sunt bronzurile care se prelucreaza usor si mai antimagnetice.

Rotile dintate cu functionare continua sunt supuse la solicitari variabile, turatii

ridicate, forte intense si temperaturile mediului in regim de functionare. In
procesul angrenarii, pe fasia de contact dintre dintii conjugati se produc
presiuni specifice de contact elastic la suprafata flancurilor active si o stare de
eforturi unitare la baza dintelui.
Dintii rotii dintate sunt solicitati la incovoiere , iar arborele rotii atat
la incovoiere cat si la torsiune.
Forta radiala solicita dintele la compresiune si arborele la incovoiere.
Forta de frecare influenteaza rezistenta la oboseala a angrenajelor.
Solicitarea dinamica exterioara este provocata de fortele de inertie la
pornire, oprire si in regim de lucru.
 Solicitarea dinamica interioara este generata de erorile de executie a
danturii, care se refera la profilul flancurilor, pasul danturii si la directia
dintilor. Astfel, valoarea raportului de transmitere devine variabila, in
procesul angrenarii apar socuri si vibratii care determina zgomot si o
reparatie neuniforma a sarcinii pe intreaga lungime a dintilor.
NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII SI P.S.I.
LA LUCRARILE DE MASINI UNELTE
Conform legislatiei in vigoare, in tara noastra se intelege prin accident de
munca vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta
profesionala, care se produc in timpul procesului de munca sau de indeplinire a
indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitatea temporara de munca de cel
putin o zi, invaliditate sau deces.
In sensul definitiei citate, un accident este considerat de munca daca a fost suferit
de muncitor in timp ce isi indeplinea atributiile de serviciu, pe un teritoriu pe care
interprinderea isi exercita obiectul activitatii sale. Se considera accidente de munca
si accidentele survenite ininte de inceperea sau dupa terminarea lucrului, daca acel
accident se afla la locul accidentului pentru ineterese legate de serviciu, precum si
in timpul pauzelor care au loc in desfasurarea programului de munca si in alte
situatii specifice, precizate prin lege.
Nu se considera accident de munca, accidental datorat unei actiuni nelegate de
procesul de munca.
Urmarile accidentului de munca poate provoca victime in capacitate temporala de
munca, invaliditate sau deces, care pot surveni imediat dupa accident sau la un
anumit interval de timp.
Un numar de accidente de munca au drept cauza utilizarea unor unelte de mana
necorespunzatoare. In aceasta categorie intra, in special accidentele mecanice de
gravitate mica si mijlocie, cum sunt: loviri, striviri, fracturi, intepaturi, taieri, etc.
Pentru evitarea lor, trebuie respectate o serie de masuri referitoare la alegerea,
utilizarea, intretinerea si pastrarea uneltelor manuale.
In primul rand, uneltele de mana trebuie sa fie confectionate din materiale
corespunzatoare operatiilor ce se executa.
Fiecarei persoane care face parte din personalul intreprinderii i se face instructajul,
prezentandu-i-se normele de protectie a muncii. Instructajul cuprinde trei faze:
Instructajul introductiv general, care cuprinde legislatia muncii, cu accent pe
aspectele privind protectia muncii, principalii factori de risc de accidentare in
munca.
Instructajul la locul de munca, se efectueaza atat celor noi incadrati, cat si celor
care se transfera de la un loc de munca la altul in cadrul aceleiasi unitati, de catre
conducatorul procesului de munca unde isi va desfasura activitatea persoana
instruita.
Instructajul periodic, are rolul de a completa si aprofunda cunostintele specifice de
protectie a muncii si se efectueaza tuturor angajatilor, la intervale de timp stabilite
prin norme sau instructiuni stabilite in functie de gravitatea riscurilor proprii
activitati desfasurate.
Principalele mijloace individuale de protectie:
Pentru protectia capului. Echipamentul pentru protectia capului consta in: casti de
protectie, capisoane, glugi, bonete, basmale.
Castile de protectie se folosesc in marea majoritate a acticitatiloe de pe santier, in
ateliere, in fabrici, etc., ele trebuind sa fie rezistente la socuri, iar uneori sa aiba si
proprietati izolante.
Protectia ochilor si a fetei. Ochelari, viziere. Se folosesc pentru locurile de munca
in care sunt particule( de lemn, piatra, metalice), care pot produce leziuni, se
folosesc ochelari cu aparatori laterale, cu cosulete, cu grile metalice, etc.
Protectia auzului. (Antifoane) Pentru protectia personalului expus la nivelurile
ridicate de zgomot, impotriva efectelor nocive ale acestuia, se utilizeaza ca
mijloace individuale de protectie antifoanele, care pot fi :
* de tip intern : sub forma de dopuri sau tampoane care se introduce in canalul
auditiv;
* de tip extern : sub forma de casti care acopera pavilionul urechii.
- Protectia mainilor (manusi de protectie). Echipamentul pentru protectia mainilor
consta din numeroase feluri de manusi din: piele, material plastic, palmare,
degetare.
Pentru a evita nefericitele accidente la locul de munca ( loviri, striviri, fracturi,
intepaturi, taieturi, etc.)care, uneori pot duce la invaliditate sau deces trebuie
respectate normele de protectie a muncii.
BIBLIOGRAFIE

https://www.researchgate.net/publication/332495793_MECANISME_CU_ROTI_
DINTATE_Teorie_si_aplicatii
www.wikipedia.com
https://ro.scribd.com
www.google.com
https://documente.net/download/119800082-proiect-roti-dintate
CUPRINS

Introducere…………………………………………...1-9
Memoriul tehnic……………………………………...9-10
Norme de tehnica securitatii muncii si psi…………...11-13
Bibliografie…………………………………………..15
ANEXE