Sunteți pe pagina 1din 41

Cuprins

I. Argument……………………………………………………..............
...1
II. Ingrijirea bolnavului cu Infarct de miocard
acut.....................................2
A.Notiuni generale de anatomie si fiziologie a aparatului
cardiovascular...............................................................................................3
B.Infarct de miocard acut………………………………………….4
1.Definitie…………………………………………….................4
2.Clasificare..................................................................................4
3.Etiologie.....................................................................................4
4.Simptomatolgie..........................................................................5
5.Diagnostic..................................................................................6
6.Evolutie si Prognostic................................................................6
7.Tratament.................................................................................,,7
8.Complicatii...............................................................................10
C.Rolul autonom al asistentei medicale in ingrijirea bolnavului cu
Infarct de miocard acut................................................................................11
D.Rolul delegat al asistentei medicale in ingrijirea bolnavului cu
Infarct de miocard acut................................................................................19
E.Proces de ingrijire a bolnavului cu Infarct de miocard acut
Interviu.......................................................................................28
Nevoi fundamentale dupa Virginia Henderson..........................30
Plan de ingrijire..........................................................................31
Educatie pentru sanatate.............................................................36
III.Bibliografie.............................................................................................38
IV.Anexe: ...................................................................................................39
I. Argument

Prezenta in familie a IMA, cat si dorinta de a cunoaste mai multe lucruri


despre boala pentru a putea acorda primul ajutor in folosul celui de langa mine
m-a determinat sa aleg tema prezentei lucrari de diploma, Infarctul de
miocard acut.
In conditii normale de adaptare, intre organism si mediu se stabileste o
stare de echilibru biologic care se poate aprecia subiectiv si obiectiv prin
starea de sanatate. Unii factori de mediu (intern, extern) pot perturba aceasta
stare de echilibru, ajungandu-se astfel la starea de boala.
Identificand boala la un organism uman, vom trata nu boala, ci bolnavul
cu particularitatile sale.
Un bolnav suferind de o anumita boala are psihicul sau, felul sau de
manifestare, de a reactiona biologic la boala. Intelegandu-l in complexitatea
manifestarilor sale, se realizeaza si acea legatura sufleteasca intre bolnav si cei
ce-l ingrijesc, premisa hotaratoare pentru obtinerea unor rezultate pozitive
cand tratam bolnavul. Prezenta lucrare de diploma reprezinta o aplicatie de
ordin practic a cunostintelor obtinute pe parcursul anilor de studiu.Consultand
bibliografia, s-au identificat notiuni de anatomie si fiziologie cardiovasculara,
de patologie medicala si de ingrijiri de nursing specifice ingrijirii bolnavului
cu Infarct de miocard acut.
Acestea sunt:
1. organizarea activitatii in serviciul de cardiologie
2. respectarea legislatiei sanitare in asistenta bolnavului cu afectiuni
cardiovasculare
3. asigurarea si acordarea ingrijirilor specifice bolnavilor cu afectiuni
cardiovasculare
4. acordarea primului ajutor de urgenta in sectia de terapie intensiva
coronariana (UTIC)
5. aplicarea si supravegherea tratamentului cit si regimului igieno-dietetic
aplicat
6. descrierea si interpretarea diferitelor forme de comportament al
bolnavului in mediul spitalicesc
7. asigurarea unui climat fizic si psihic corespunzator evolutiei pozitive a
bolii

2
8. educarea bolnavului cu afectiune cardiovasculara cu privire la
prevenirea si tratarea diferitelor complicatii care apar in cursul bolii
9. aplicarea normelor de tehnica securitatii muncii si P.S.I.

II Ingrijirea bolnavului cu Infarct de miocard acut


A.Notiuni generale de anatomie si fiziologie a aparatului
cardiovascular

Inima este un organ muscular, cavitar, care pompeaza ritmic in artere sangele
pe care il primeste prin vene. Desi la om cantareste aproximativ 300 g si are
marimea pumnului unui adult, inima efectueaza o activitate uriasa, zilnic
contractandu-se de peste 100000 de ori si pompand peste 7200 de l de sange.
Partile componente ale cordului
Inima este alcatuita din trei straturi concentrice :endocard, miocard si epicard
Endocardul este constituit dintr-un endoteliu situat pe o membrana bazala ce
se continua cu stratul subendotelial, format din fibre colagene, fibre de
reticulina, fibre elastice, rare celule conjunctive si numeroase teminatii
nervoase senzitive.
Miocardul este constituit din fascicule de fibre musculare cardiace, orientate
circular in peretele atriilor, si din fibre oblic-spiralate in ventricule.
Epicardul este o membrana epitelio-conjunctiva subtire ce acopera suprafata
cardiaca si constituie foita viscerala a pericardului. Intre foitele pericardului se
gaseste cavitatea pericardica cu o lama subtire de lichid, care favorizeaza
alunecarea in timpul activitatii cardiace.
Principalele functii ale cordului
Ritmicitatea este propietatea cordului de a se contracta succesiv ca urmare a
impulsurilor contractiilor generate de nodul sino atrial. Aceste impulsuri sunt
urmarea unor modificari metabolice care au loc in sistemul excitoconductor.
Conductibilitatea este propietatea miocardului in special al tesutului nodal de
a conduce unde de contractie de la nivelul nodului sino atrial in intreg cordul
Excitabilitatea este propietatea miocardului de a raspunde printr-o contractie
la stimuli adecvati.
Contractibilitatea este propietatea miocardului de a se contracta atunci cand
este stimulat adecvat. Contractiile miocardului se numesc sistole iar relaxarile
diastole.

Elemente de fiziologie ale cordului

3
Revolutia cardiaca: trecerea sangelui din atrii in ventriculi si apoi in arborele
vascular impreuna cu fenomenele care determina si insotesc aceasta deplasare
de sange, poarta denumirea de revolutie cardiaca
Revolutia cardiaca dureaza 0,8 secunde si cuprinde contractia atriilor sau
sistola atriala, care dureaza 0.1 secunde; contractia ventriculilor sau sistola
ventriculara, care dureaza 0,3 secunde, relaxarea intregii inimi sau diastola
generala, care dureaza circa 0,4 secunde. Revolutia cardica incepe cu umplerea
atriilor in timpul diastolei atriale, sangele venos din venele cave patrunzand in
atriul drept, iar sangele din venele pulmonare, in cel stang. Patrunderea
sangelui destinde peretii relaxati ai atriilor, pana la o anumita limita, cand
incepe contractia atriala, deci sistola atriala, care evacueaza tot sangele
arterial in ventriculi. Acumularea sangelui in ventriculi duce la cresterea
presiunii intraventriculare si inceperea sistolei ventriculare,in timpul sistolei
ventriculare, datorita presiunii ridicate din ventriculi, care depaseste presiunea
din artera pulmonara si aorta, se inchid valvele atro-ventriculare si se deschid
valvele sigmoide. La individul normal au loc 70-80 de revolutii cardiace/min,
care reprezinta bataile inimii. Contractiile cardiace sunt sub dependenta a doua
mecanisme reglatoare- unul intracardiac, altul extracardiac. Frecventa batailor
cardiace (70-80/min) este realizata de nodul Keith si Flack, denumit si nodul
sinusal, care emite stimuli cu aceasta frecventa (ritm sinusal).
Fiziologia vaselor cordului
Vene:
a) sistemice – vena cava superioara,vena prin care se dreneaza sangele din
partea superioara a corpului (cap, gat, memebre superioare)
- vena cava inferioara, vena prin care este colectat sangele din
partea inferioara a corpului (abdomen, organele abdominale, membre
inferioare)
b) pulmonare, sunt doua vene pulmonare drepte si doua stangi, prin
intermediul carora sangele este condus din ventriculul drept in plamani pentru
a fi oxigenat
Atrii: drept colecteaza sange de tip venos (neoxigenat) si stang
Ventriculi: drept (primeste sange din atriul drept si pompeaza sange
neoxigenat in artera pulmonara) si stang(primeste sange din atriul stang si
pompeaza sange oxigenat in aorta)
Vase mari: aorta
Vascularizatia cordului:
- arteriala (oxigenarea cordului)
- venoasa (transport al sangelui neoxigenat din cord)
- limfatica (drenajul limfei din cord)

4
B.Infarctul de miocard acut

1.Definitie
Infarctul de miocard acut este sindromul coronarian acut rezultat prin
ocluzia completa a uneia sau mai multor artere coronare, ca urmare a
trombozei coronariene produse la nivelul unei placi complicate de aterom.

2.Clasificare

a) forma clinica comuna, este cea dominata de durere de natura ischemica


la care se ascociaza modificarile biologice si EKG caracteristice
b) forma atipice de debut
- forme zise pur anginoase
- forme digestive abdominal
- forme nervoase
- IMA la varstele extreme
- infarct miocardic si sarcina
- infarct miocardic si diabet zaharat
c) in functie de locul si suprafata necrozata
- IMA apical (necroza miocardului de la varful inimii)
- IMA septal (necroza miocardului septului ce desparte cele doua
ventricule)
- IMA anterior (necroza fetei anterioare a miocardului cardiac)
- IMA antero-lateral
- IMA inferior
- IMA de ventricul drept

3.Etiologie

 Factori etiologici:
- bolile coronare obstructive neaterosclerotice (arterite coronare infectioase
sau inflamatorii,lues, colagenoze,consum contraceptive,tumori, arterita
reumatica)
- embolii coronariene (endocardita bacteriana subacuta, embolii
intraoperatorii intracoronarografice

5
- traumatisme (disectie de aorta, plagi penetrante, disectie in timpul
angioplastiei sau coronarografiei)
- anomalii congenitale coronariene
- spasme coronariene
 Factori predispozanti si favorizanti
- varsta
- sexul
- ereditatea
- comportamentul psihic
- profesiunea
- stresul psihosocial
- fumatul
 Factori declansatori
- efort fizic
- mese copioase
- stres
- infectii acute respiratorii
- factori meteorologici

4.Simptomatologie

Tabloul clinic este dominat sau nu de durere ce caracterizeaza ischemia


care conduce la necroza miocardica
Debutul durerii este in general brusc, survenind de cele mai multe ori
noaptea, determinand chiar moartea in somn, uneori in repaus sau dupa o
emotie puternica, expunere la frig sau efort.
Sediul durerii retrosternal, uneori in treimea mijlocie sau in cele doua
treimi superioare ale sternului, intreaga regiune precordiala sau regiunea
interscapulo-vertebrala stanga.
Iradierea durerii este brahiala, in ambii umeri sau numai in cel stang si
dea lungul marginii cubitale a membrului superior stang pana la ultimele
doua degete, in ambii omoplati, coloana vertebrala in C1,D1 si “in bratara”
in articulatia cotului sau a pumnului. Uneori, durerea iradiaza in regiunea
laterocervicala stanga, maxilarul inferior, la nivelul unui molar sau in
conductul auditiv.
Caracterul durerii de obicei de peste 30 min, ore, mai rar zile, nu cedeaza
la NTG sau alti nitrati si nici analgezice uzuale.Durerea este insotita de
fenomene asociate: anxietate, neliniste, paloare, transpiratii profunde,
greturi, varsaturi, dispnee, palpitatii

6
Cresterea temperaturii apare la 12-24 h de la debut, dureaza 5-10 zile si
este datorata unei necroze intinse cu resorbtie de substante piretogene
produse in focarul de necroza.
Modificarile TA- sunt frecvente in IMA cel mai des bolnavii avand
hipotensiune.Prabusirea TA sub limita valorilor normale sau intr-un ritm
foarte rapid indica instalarea colapsului.
Pulsul usor tahicaric 90-100 batai/min
Palpitatiile sunt resimtite atat in cazul tahiaritmiilor, cat si a
bradiaritmiilor.
Manifestari neurologice- sincopa, cu fenomene Adams-Stolkes,
fatigabilitate, astenie fizica accentuata.

5.Diagnostic

Se pune pe examenul clinic, in care anamneza joaca un rol important,


tinand seama de aparitia brusca si cauza provocatoare.
Anamneza se axeaza pe:
- evidentierea factorilor de risc modificabili (excesul ponderal, consumul
salin, colesterol, nivelul activitatii fizice, stres psihosocial, consum de
alcool si fumatul)
- evidentierea antecedentelor heredo-colaterale de IMA, de boli
cardiovasculare, cerebrovasculare, diabet zaharat
- evidentierea simptomelor si semnelor de afectare a organelor tinta
- evidentierea simptomelor sugestive pentru IMA
Diagnosticul diferential se face cu:
-angina pectorala instabila
- angorul Prinzmetal
-pericardita acuta
- tromboembolia pulmoara
- pneumotoraxul
- colecistita acuta calculoasa
- ulcer penetrant in criza
- ulcer perforat

6.Evolutie si prognostic

In absenta tratamentului adecvat mortalitatea in IMA atinge 50% din


cazuri. Dintre decese 50% se produc in primele 2 ore de la debut si 40% se
inregistreaza in prim aluna de la debutul IMA. Diagnosticul precoce si

7
strategiile moderne de reperfuzie miocardica au redus in prezent
mortalitatea la 13-27% in prima luna de la accidentul coronarian acut.

7.Tratament

* Tratamentul in etapa prespitaliceasca


a) Conditiile eficentei
- informarea populatiei cu risc si a anturajului cu privire la simptomele
IMA, prin solicitarea prompta a serviciilor de specialitate
- existenta unitatilor mobile de terapie coronariana incadrate cu personal
calificat si dotate cu:
• monitor EKG
• defibrilator
• oxigen
• posibilitati de intubare traheala
• ventilatie asistata si aspiratie
• dispozitive de perfuzie
• sistem radiotelemetric de transmisie a EKG la spital
b) Masuri aplicabile
• sedarea si combaterea durerii cu antalgice, prin administrare i.v
de Morfina sau Pentazocina+Atropina (daca frecventa
ventriculara este mai mica de 6-/min sau/si este HTA)
• oxigenoterapie
• inducerea unui cateter pe vena basilica si montarea unei perfuzii
de asteptare cu glucoza
• prevenirea eventualelor aritmii ventriculare prin administrare de
Xilina
• tratamentul prompt al complicatiilor

c) Dispneea (insuficienta ventriculara stanga )- /furosemid 2—40mg i.v


Nitroglicerina 1 mg slg.
d) Bradicardia +HTA, Atropina 0,5 mg-1 mg i.v
e) FbV- resuscitare cardiaca

* Tratamentul in etapa spitaliceasca


Se face in uitati de terapie intensiva coronariana (UTIC)
A.Masuri cu caracter general
1.calmarea durerii si a anxietatii

8
- Morfina 10 mg i.v repetabil la 15-20 min cate 2-4 mg (preferabil la
hipertensivi, hipercatecolici, tahicardici);in caz de depresie respiratorie
secundara se administreaza:
- Noxalona 0,1-0,2 mg i.v sau Mialgin 20 mg i.v
- Diazepam 10 mg i.v lent sau i.m ca anxiolitic
- Atropina 0,5-1 mg i.v pentru a combate hipervagotonia (greturi, varsaturi,
bradicardia, HTA)
- Oxigen cu masca 70% + N2 20-30% are efect anxiolitic si analgezic
- Nitroglicerina in piv se folseste de asemenea cu analgetice daca Ta>
100mmHg sau Atropina in cazul in care exista bradicardie si HTA.
- Betablocantele pot fi folosite in scop analgetic (Metoprolol 5 mg i.v la 5-10
min apoi /os 50-100 mg/zi; Atenolol 50-100 mg a la longue)
2.prinderea unei vene, plasarea unui cateter i.v si montarea unei perfuzii
de asteptare cu glucoza 5%
3. combaterea aritmiilor ventriculare cu risc (Xilina 100-200 mg i.v in
bolus, urmat de o doza de intretinere 1-4 mg/min (~2000mg/zi)
4.oxigenoterapia, sonda endonazala cu O2 umidificat (etanol 50%), cu
efect triplu: antianginos, antiaritmic si anxiolitic
5.limitarea activitatii fizice
^ In UTIC (in primele 3-4 zile)
- repaus absolut la pat 24-36 ore, apoi demobilizare progresiva si
supravegheata (miscari libere in pat, coborare la marginea patului, asezat in
fotoliu cate 2 ore)
- dupa disparitia durerii si in absenta aritmiilor, insuficientei cardiace,
angorului de efort
^ In unitatea de coronarieni intermediara (urmatoarele 5-7 zile), sub
monitorizare inca 2 zile, plimbari in jurul patului, igiena corporala
independent, la 10 zile.
Efectele mobilizarii precoce previne patologia imobilizarii prelungite la pat:
atelectazii, bronhopneumonii, escare, retentie acuta de urina, psihoza de
inactivitate, tromboze venoase profunde, osteoporoza, HTA, constipatie
6.Secventa gesturilor
- examen clinic + EKG (mobilizand bolnavul cat mai putin)
- repaus absolut
- administrare de sedative + analgetice + oxigen
- montarea monitorului (EKG+TA+t)
- montarea perfuziei de asteptare cu Glucoza +Xilina
- recoltarea analizelor (TGO, CPK, electroliti)
B.Tratamentul de limitare a dimensiunilor infarctului
1.Anticoagulantele

9
Heparinoterapia: este prima etapa a tratamentului anticoagulant si se poate
realiza cu heparina sodica sau cu heparina cu greutate moleculara mica
Anticoagulantele orale continua efectul indus de heparina atata timp cat este
necesar (Sintrom).
Antiagregatele plachetare, dintre care se prefera: Aspirina, singura sau in
asociere cu heparina; Abciximab, singur sau in asociere cu heparina si aspirina
Coronarodilatatoarele:NTG in piv timp de 24 ore, apoi continuarea cu un
preparat retard (Isodinit, Nifedipina etc).
Beta-blocantele iv (Metoprolol, Propranolol) se administreaza de la inceput
deoarece reduc dimensiunile IMA si previn aritmiile.
IEC (Enalapril, Monopril) se administreaza la 2-3 zile de la debut pentru
efectul de a preveni disfunctia VS;se va incepe cu doze mici,care se pot creste
in functie de necesitati
2.Reperfuzarea miocardului infarctat
Se urmareste restabilirea fluxului coronarian in teritoriul infarctizat, ceea ce se
poate realiza prin mai multe metode:
 Tromboliza, utila daca se aplica in primele 15 minute de la
debutul IMA (nu mai apare necroza);aplicata in primele 2 ore de
la debut reduce necroza cu 50% iar dupa 3-6 ore, cu 30%.
Preparate utilizate:
- Streptokinaza
- Urokinaza
- Activatorul tisular al plasminogenului
 Angioplastia percutanata transluminala se utilizeaza de obicei
cand tromboliza nu a dat rezultate sau este contraindicata
 Pontajul aorto-coronarian se utilizeaza in formele care nu au
raspuns la primele doua metode de reperfuzie
 Laser

* Tratamentul chirurgical
 Angioplastia coronariana ( se poate dilata zona ocluzata
folosind un cateter cu un balonas dezumflat ce patrunde
pana la locul respectiv; prin umflarea balonasului se dilata
artera iar pentru a o mentine dilatata de folseste un cadru
metalic numit STENT.
 By-pass-aorto-coronarian (artera coronara obstruata este
suntata cu o vena prelevata din anumite parti ale corpului
de la acelasi pacient, vena este conectata cu artera aorta,

10
reusind astfel sa aduca cantitatea de sange necesara
activitatii inimii).

* Tratamentul igieno-dietetic
Regimul va fi echilibrat si suficient urmarindu-se mentinerea unei greutati
normale:
- hipocaloric
- normoprotidic
- hipolipidic, cu reducerea mai accentuata a grasimilor de origine animala
- dieta hiposodata sau desodata (sub 3g/zi)
In primele zile alimentatia va fi pasiva, in decubit dorsal. Treptat se va
trece la o alimentatie activa la pat, dar numai la recomandarea medicului in
pozitie sezanda. Mesele vor fi fractionate pentru a se evita consumul de
cantitati mari la o masa. Dupa mobilizarea bolnavului i se poate servi masa in
sala de mese. In primele zile regimul va fi alcatuit din lichide si piureuri date
lent lingura cu lingura, ceaiuri, compoturi, supe, lapte, sucuri de fructe, oua
moi. Se interzice fumatul , alcoolul si cafeaua.
Activitatea fizica de intensitate medie, practicata cu regularitate, scade
nivelul de LDL si creste nivelul de HDL. Exercitiile cuprind mersul rapid,
jogging,natatie, ciclism, tenis.

8.Complicatii

Complicatii precoce:
• moartea subita care poate surveni oricand si imprevizibil
• insuficienta cardiocirculatorie acuta care poate duce la soc
cardiogen
• tulburari de ritm si de conducere
• accidente tromboembolice
Complicatii tardive:
• anevrismul parietal al ventricului stang
• insuficenta cardiaca
• recidiva infarctului
• sindromul post- infarct Dressler (apar manifestari
pleuropericardice la 2-4-6 saptamani de la debut)
• sindrom umar-mana este cunoscut si sub denumirea sindrom
algodistrofie al membrului superior stang

11
C. Rolul autonom al asistentei medicale in ingrijirea bolnavului
cu Infarct de miocard acut

1. Asigurarea conditiilor igienice pacientului internat in sectia de


cardiologie

Ajuns in sectia de cardiologie, ATI, bolnavului cu infarct de miocard trebuie


sa i se asigure un maxim de confort si liniste. Asistenta medicala detine o
pozitie foarte importanta in ingrijirea acestor categorii de bolnavi.Justificarea
rolului acestuia rediza in caracterul unor boli cardiovasculare (insuficienta
cardica,hipertensiune arteriala, infarct de miocard, etc), care reclama o
spitalizare indelungata, deci o supraveghere continua si de calitate.Asistenta
medicala are sarcina de a nota zilnic in foaia de observatie a pacientului toate
datele referitoare la puls, TA, diureza, edeme, dieta, medicatie,aspectul
tegumentelor,etc.
- asigura conditii de microclimat fizic si psihic coresponzator
- asigura repaus la pat care, aproape in toate afectiunile cardiace este
indispensabil
- pregateste bolnavul pentru examene functionale, paraclinice, radiologice
- explica bolnavului sa-si gaseasca pozitia anatalgica pentru favorizarea
respiratiei
- urmareste si apreciaza potentialul infectios al bolnavului, complicatiile care
pot surveni
- efectueaza si dezinfecteaza corect instrumentele medicale
- asigura igiena tegmentelor si mucoaselor
- schimba lenjeria de pat si corp ori de cate ori este nevoie
- exploreaza gesturile si obiceiurile alimentare ale bolnavului tinand seama
de contraindicatii
- contribuie la constientizarea pacientului asupra respectarii regimului
dietetic

12
- contribuie la mobilizarea pacientului, prin miscari pasive si active ale
membrelor,masajul zilnic al gambelor si picioarelor pentru prevenirea
trombozelor
- creaza un mediu psihologic favorabil

Toaleta pacientului cu IMA

Baia partiala la pat


Obiectivele procedurii:
- Mentinerea pielii in stare de curatenie
- Prevenirea aparitiei leziunilor cutanate
- Asigurarea starii de igiena si confort a pacientului prin spalarea intregului
corp pe regiuni,descoperind progresiv numai partea care se va spala
Pregatirea materialelor:
- Paravan
- Sort de unica folosinta
- Masa mobila pentru materiale, acoperita cu un camp
- Prosoape
- Manusi de baie
- Manusi de unica folosinta
- Sapun neutru si sapuniera
- Perii de unghii
- Foarfece pentru unghii / pila de unghii
- Perie de dinti / pasta de dinti
- Pahar pentru spalat pe dinti
- Pahar cu solutie antiseptica pentru gargara
- Lighean/bazin cu apa calda / termometru de baie
- Plosca (bazinet), galeata pentru apa murdara
- Musama, aleza
- Cearsaf
- Pudra de talc, alcool mentolat
- Pijamale si lenjerie de pat curate
- Sac pentru lenjeria murdara
Pregatirea pacientului:
 psihica
- Se informeaza si se explica pacientului procedura
- Se stabileste de comun acord cu pacientul ora efectuarii toaletei tinand seama
de orarul mesei, investigatiilor, tratamentului

13
- Se obtine consimtamantul informat si se afla preferintele sale in legatura cu
igiena
 fizica
- Se apreciza starea pacientului pentru a evita o toaleta prea lunga
- Daca starea pacientului ai permite se incurajeaza sa se spele singur,
asigurindu-i independenta, ajutandu-l doar la nevoie
- Se asigura intimitatea pacientului
- Se intreba pacientul daca doreste sa i se serveasca urinarul sau plosca
Efectuarea procedurii:
- Se asigura ca temperatura din salon este peste 20 ºC
- Se asigura ca geamurile si usa sa fie inchise pe parcursul procedurii
- Se aseaza paravanul in jurul patului
- Bazinul se umple 2/3 cu apa calda (37ºC—38 ºC), controlind temperatura
apei cu termometrul de baie
- Se aseaza pacientul in pozitie decubit dorsal
- Se dezbraca pacientul si se acopera cu cearsaf si flanela
- Se pliaza patura si se aseaza pe scaun sau pe pat la picioarele bolnavului
- Se descopera progresiv numai partea care se va spala
- Se respecta ordinea in care se va efectua toaleta (fata si gat, partea anterioara
a toracelui, membre superioare, partea posterioara a toracelui si regiunea
sacrata, membre inferioare, organe genitale si regiunea perianala)
Ingrijirea pacientului:
- Se frictioneaza cu alcool mentolat, in special regiunile predispuse la
escare,pentru activarea circulatiei sanguine
- Se schimba lenjeria de corp si pat, se intinde bine patura pentru a nu jena
pacientul
- Se acopera pacientul si se asigura ca este asezat intr-o pozitie comoda
afectiuni sale
- Se supravegheaza functiile vitale (R,TA,P)
Notarea procedurii
Se noteaza:
- Data si ora efectuarii, numele persoanei care acorda ingrijirea
- Orice fel de modificari ale aspectului pielii se informeaza medicul
- Masurile de prevenire ale escarelor
- Nivelul de participare al pacientului la efectuarea toaletei
- Eventualele modificari ale functiilor vitale
Evaluarea eficacitatii procedurii:
Rezultate dorite
- Se observa starea de multumire s de confort a pacientului
- Pacientul nu prezinta modificari ale tegumentelor

14
Rezultate nedorite
- Pacientul acuza dureri in timpul manevrelor
- Se lucreaza bland , cu miscari lente si se comunica permanent cu pacientul
- Consulta medicul daca poate fi administrat un calmant
- Pacientul prezinta eritem la nivelul punctelor de sprijin fiind predispus la
escare
- Se stabilesc masuri concrete de prevenire si combatere; a escarelor
(masaj,schimbarea pozitiei, pudrarea cu talc, etc.)
- Se comunica informatiile semnificative colegelor care asigura continuitatea
ingrijirilor
- Pacientul prezinta iritare la nivelul plicilor
- Se aplica unguente recomandate de medic

2.Mobilizarea bolnavului cu IMA

Obiectivele procedurii
- Prevenirea complicatiilor
- Stimularea tonusului fizic şi psihic
Pregatirea materialelor:
- Cadru mobil
- Fotoliu
- Baston
Pregatirea pacientului
 psihica
- Se anunta pacientul si se descriu miscarile care se vor face
- Se explica pacientului importanta moblizarii precoce
- Se evalueaza resursele fizice ale pacientului(daca nu are dureri, febra sau alte
complicatii)
 fizica
- Se ajuta pacientul sa se imbrace coresponzator
- Se masoara pulsul,tensiunea arteriala
Efectuarea procedurii:
• Se consulta medicul privind tipul de mobilizare si durata
1. Mobilizarea pasiva
- Se fac miscari de flexie si rotatie ale degetelor de la maini si picioare
- Se continua cu miscari ale membrelor superioare si inferioare prin
miscari de flexie, extensie, abductie, adductie, supinatie si pronatie -
se mobilizeaza toate articulatiile cu blandete
- Se vorbeste cu pacientul pentru a afla daca are dureri si se obeserva faciesul
- Se maseaza membrele in sensul circulatiei de intoarcere

15
- Se controleaza functiile vitale
2. Ridicarea in pozitie sezanda
a) in pat
- Se ajuta pasiv pacientul sa se ridice usor sprijinindu-l cu perne sau se
foloseste rezematorul mobil
b) La marginea patului
- Se introduce o mana sub regiunea omoplatilor pacientului, iar cealalta sub
regiunea poplitee
- Se rotesc picioarele pacientului intr-un unghi de 90º si se lasa sa atarne usor
la marginea patului
- Se observa faciesul pacientului
c) Asezarea pacientului in fotoliu
- Se aseaza pacientul la marginea patului
- Se ofera pacientului papucii
- Se aseaza fotoliul cu rezematoarea laterala lipita de marginea patului
- Se aseaza in fata pacientului, se introduc mainile sub axile, rugandu-l sa
tina capul intros intr-o parte
- Rotim pacientul cu spatele spre fotoliu si se aseaza cu grija pe fotoliu
- Se acopera pacientul cu un pled daca situatia o cere (temperatura mai
scazuta) in salon
d) Efectuarea primilor pasi
- Se intreaba medicul daca pacientul se poate deplasa
- Se ridica pacientul mai intai in pozitie sezand cit mai aproape de marginea
patului si apoi in ortostatism
- Se sprijina pacientul de brat si se ajuta sa faca primii pasi prin salon
- Se creste distanta de deplasare in functie de recomandarea medicului
- Se ofera pacientului un cadru mobil daca starea generala o permite sa se
deplaseze singur
- Se supravegheaza pacientul in timpul deplasarii
- Se incurajeaza pacientul sa se ridice si sa se deplaseze pe masura ce starea
generala permite
Ingrijirea pacientului:
- Se observa starea pacientului si se masoara P, R, TA, dacă este cazul
- Se aseaza pacientul in pozitie comoda
Notarea procedurii:
Notam:
- Tipul de mobilizare, durata, numarul mobilizarilor, orarul acestora şi
comportamentul pacientului
- Informatii utile legate de recomandarile medicale.
Evaluarea eficacitatii procedurii:

16
Rezultate asteptate/dorite:
- pacientul se mobilizeaza conform programului
- nu prezinta complicatii favorizate de imobilizare
Rezultate nedorite :
• Pacientul refuza mobilizarea
Se cerceteaza cauza
- prezinta dureri
- se teme de durere
- este slabit
- prezinta ameteli
- se incurajeaza pacientul
- il asiguram ca va fi ajutat in orice moment
Se administreaza un calmant inainte de mobilizare(la recomandarea
medicului)
- se actioneaza cu blandete dat fiind starea de boala cu risc a pacientului
Se reduce durata mobilizarii
(daca pacientul se simte slabit sau are ameteli)

3.Masurarea si notarea tensiunii arteriale(T.A)

Definitie:Tensiunea arteriala reprezinta presiunea exercitata de sangele


circulant asupra peretilor arteriali.
Obiectivele procedurii:
- Determinarea tensiunii sistolice si diastolice la internare pentru a compara
starea curenta cu valorile normale
- Evaluarea starii pacientului in ce priveste volumul de sange, la randamentul
inimii si sistemul vascular
- Aprecierea raspunsului pacientului la tratamentul cu fluide sau/si
medicamente
Pregatirea materialelor:
- Stetoscop biauricular
- Tensiometru cu manseta adaptata varstei
- Comprese cu alcool medicinal
- Culoare albastra ( pix, carioca, creion)
- Foaie de temperatura (F.T)
- Carnet de adnotari personale
Pregatirea pacientului:
 psihica
- Se explica pacientului procedura pentru a reduce teama si a obţine
colaborarea

17
- Se asigura un repaus psihic de cel putin 5 minute inainte de masurare
intrucat emotiile influenteaza presiunea sangelui
 fizica
- Se aseaza pacientul in pozitie confortabila de decubit dorsal ori semisezand
sau in ortostatism conform indicatiei medicale

Efectuarea procedurii:
- Se utilizeaza comprese cu alcool pentru a sterge olivele si partile metalice ale
stetoscopului daca este necesar
-Se alege un tensiometru cu manseta potrivita starii constitutionale a
pacientului
- Se amina masurarea TA daca pacientul este tulburat emotional,daca are
dureri, daca a facut exercitii de miscare, daca masurarea presiunii arteriale nu
este o urgenţa
- Se alege bratul potrivit pentru aplicarea mansetei (fara perfuzie i.v.,
interventie chirurgicala la nivelul sanului sau axilei, fara arsuri, shunt
arterio-venos sau rani ale mainii)
- Se permite pacientului sa adopte pozitia culcat sau asezat cu bratul sustinut la
nivelul inimii si palma indreptata in sus
- Se descopera bratul pacientului fie prin ridicarea manecii prin dezbracare
daca aceasta (maneca) este prea strinsa pentru a nu creste presiunea deasupra
locului de aplicare a mansetei
- Se verifica daca manseta contine aer
- Se scoate aerul din manseta, la nevoie, deschizand ventilul de siguranta si
comprimand manseta in palme sau pe o suprafata dura
- Inchidem ventilul de siguranta inainte de a umfla manseta
- Se aplica manseta, circular, in jurul bratului, bine intinsa, la 2,5 -5 cm
deasupra plicii cotului, se fixeaza
- Se palpeaza artera brahiala sau radiala exercitand o presiune usoara cu
degetele
- Se aseaza membrana stetoscopului deasupra arterei reperate si se introduc
olivele in urechi
- Se umfla manseta tensiometrului pompand aer cu para de cauciuc in timp ce
privim acul manometrului
- Se pompeaza aer pana cand presiunea se ridica cu 30 cm deasupra
punctului in care pulsul a disparut (nu se mai aud batai in urechi)
- Se decomprima manseta, deschizand usor ventilul de siguranta si restabilind
circulaţia sangelui prin artere; Se inregistreaza mental cifra indicată de acul
manometrului in oscilatie in momentul in care, in urechi, se aude prima bataie
clara ; această cifra reprezinta presiunea (tensiunea) sistolica sau maxima

18
- Se inregistreaza numărul care corespunde bataii de final in timp ce se
continua decomprimarea mansetei; acesta reprezinta T.A. diastolica sau
minima
- Se indeparteaza manseta,se curata, se dezinfecteaza olivele stetoscopului
- Se inregistreaza valorile masurate in foaia de observatie, grafic
(TA=115/75mmHg)
Evaluarea eficacitatii procedurii:
Rezultate dorite:
- T.A. a pacientului este, in limitele normale corespunzătoare varstei
- Pacientul nu acuza cefalee, tulburari de echilibru
Rezultate nedorite:
- Presiunea sistolica sau diastolica este mai mare sau mai mica fata de rata
normala a persoanelor de aceeaşi varsta
-Intreruperea circulatiei prin strangerea prea tare a mansetei
Valori normale: 20-50 ani (115-140/75-90mmHg); peste 50 ani
(150/90mmHg)

19
D.Rolul delegat al asistentei medicale in ingrijirea bolnavului cu
Infarct de miocard acut

1.Tehnica inregistrarii EKG

Definitie: Electrocardiograma este inregistrarea grafica a rezultantei


bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac,cu ajutorul unor aparate numite
electrocardiografe.
Pregatirea pacientului:
 psihica:
se explica pacientului modul de desfasurare al examinarii, vom cauta sa-l
linistim pentru a indeparta frica sau tensiunea nervoasa
 fizica:
inainte de examen pacientul va trebui sa fie in repaus absolut, sa se
odihneasca 10-20 minute,temperatura optima a camerei 20-21ºC
- pozitia pacientului va fi in decubit dorsal comod pe canapeaua de
examinare
- pacientul trebuie sa fie relaxat fara sa-si incordeze musculatura,
memebrele superioare sunt asezate de-a lungul corpului, semiflectate de la
cot, usor in pronatie, iar memebrele inferioare sunt usor indepartate.
Legarea pacientului in circuitul aparatului se face cu ajutorul unor cabluri
(conducto-electrice) fiecare avand la extremitate cate o banana prin care se
face legatura cu electrozii care se fixeaza pe tegumentul bolnavului.
Cablul de pacient are conducte prevazute special pentru fiecare membru
marcate in culori diferite.
Astfel pentru:
- bratul drept – cablul de culoare rosie
- bratul stang – cablul de culoare galbena
- gamba stanga – cablul de culoare verde
- gamba dreapta – cablul de culoare albastra sau neagra
Montarea electrozilor precordiali:
V1 (rosu) – spatiul IV intercostal, parasternal drept

20
V2 (galben) – spatiul IV intercostal, parasternal stang
V3 (verde) – la jumatatea distantei dintre V2 si V4
V4 (maro) – spatiul V intercostal stang pe linia medio claviculara
V5 (negru) – spatiul V intercostal pe linia axilara anterioara
V6 (violet) – spatiul V intercostal pe linia axilara medie

Sunt utilizate trei derivatii bipolare standard ale membrelor:


D1- antebrat drept- antebrat stang
D2- antebrat drept – gamba dreapta
D3- antebrat stang – gamba stanga

Dupa incheierea inregistrarii se indeparteaza electrozii de pe bolnav si se


insoteste pacientul la salon.
Electrocardiograma se inscrie grafic pe o banda de hartie sub forma unor
succesiuni de unde care corespund fazelor unui ciclu cardiac. Undele sunt
notate conventional cu litere: (P,Q,R,S,T). Analiza sensului, amplitudinii,
formei, duratei precum si a intervalelor dintre ele furnizeaza date importante
pentru diagnostic si pentru stabilirea tratamentului
Pe EKG se va nota numele si prenumele pacientului, data efectuarii procedurii,
varsta, tensiunea arteriala daca pacientul a luat medicamente ce pot influenta
inregistrarea.

2.Examene de laborator:Recoltarea HLG

Obiectivele procedurii:
Efectuarea diagramei sangelui prin care se determina: Hb, Ht, elementele
figurate, formula leucocitara.
Pregatirea materialelor:
- Tava medicala/carucior
- Seringa de 2ml, ac steril sau holder si ac dublu acoperit cu cauciuc
- Flacon cu EDTA (cristale, anticoagulant) sau vacutainer cu EDTA (cu capac
mov )
- Solutie dezinfectanta (alcool); tampon de vata, garou, tavita renala
- Manusi de cauciuc de unica folosinta, musama
Pregatirea pacientului:
 psihica
- Se informeaza si se explica pacientului procedura
- Se obtine consimtamantul informat
- Se incurajeaza si sustine pacientul

21
 fizica
- Se atentioneaza pacientul/insotitorul copilului sa nu manance cel putin 12 ore
si sa stea in repaus fizic la pat
- Se verifica daca au fost respectate recomndarile
- Se pozitioneaza pacientul in decubit dorsal cu mana sprijinita ca pentru
puncte venoasa
- Se alege vena cea mai proeminenta
Efectuarea procedurii:
 prin metoda clasica
- Se spala mainile cu apa si sapun, le dezingectam cu alcool
- Se imbraca manusi de unica folosinta
- Se pregateste o seringa de 2ml pentru recoltare
- Se aplica garoul pentru punctia venoasa
- Se punctioneaza vena
- Se desface garoul
- Aspiram in seringa 1,5 - 2ml sange
- Se retrage acul dupa aplicarea tamponului cu alcool
- Exercitam o compresiune asupra tamponului 2-5' fara ca pacientul sa indoaie
bratul
- Se transfera sangele din seringa in flaconul cu EDTA
- Se agita flaconul prin miscare circulara lenta pe o suprafata plana
 prin metoda vacuette
- Se spala mainile/dezinfecteaza/se imbraca manusile de protectie
- Se monteaza acul dublu la holder prin insurubare
- Se indeparteaza cauciucul de pe ac - partea superioara
- Se aplica garoul
- Punctionam vena
- Se dezleaga garoul
- Se fizeaza tubul vacuette destinat recoltarii HLG
- Umplem pana la semn recipientul cu sange
- Se retarge acul dupa aplicarea tamponului cu alcool
- Se exercita o presiune asupra tamponului de 2- 5'
- Agitam lent vacutainerul
Ingrijirea pacientului:
- Se aseaza pacientul in pozitie comoda
- Se aplica un plasture peste tampon
- Se verifica locul punctiei
- Se observa faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului
Notarea procedurii:
- Data si ora recoltarii

22
- Se noteaza eventualele manifestari ale pacientului
Pregatirea produsului pentru laborator:
- Se eticheteaza recipientul tubului vacuette
- Se completeaza fisa de laborator
- Transportam imediat produsul la laborator
Evaluarea eficacitatii procedurii:
Rezultate asteptate/dorite:
- Punctia se desfasoara fara incidente
- Pacientul exprima stare de confort
- Sangele nu se coaguleaza si nu se hemolizeaza, nu apare hematom
Rezultate nedorite:
- Perforarea venei si aparitia hematomului
- Pacientul prezinta ameteli, paloare accentuata, lipotemie
- Se produce coagularea sangelui
- Se produce hemolizarea sangelui
- Verificam daca s-a respectat raportul dintre sange si anticoagulant, daca s-au
respectat conditiile de recoltare

Recoltarea sangelui pentru VSH

Obiectivele procedurii: determinarea rapiditatii cu care se produce


sedimentarea (asezarea progresiva) a hematiilor pe fundul eprubetei din
sangele necoagulabil lasat in repaus.
Pregatirea materialelor:
- tava medicala/carucior
- seringa de 2 ml, ac steril sau holder si ac dublu acoperit cu cauciuc
- anticoagulant solutie citrat de Na 3,8% sau tub vacuette cu
anticoagulant steril (capac negru)
- stativ cu eprubete curate, uscate
- solutie dezinfectanta
- manusi de unica folosinta
- garou, tavita renala
- recipiente pentru colectarea deseurilor
Pregatirea pacientului:
 psihica
- se informeaza si se explica pacientului procedura
- se obtine consimtamantul informat
- se incurajeaza si se sustine pacientul
 fizica
- se atentioneaza pacientul sa nu manince si sa stea in repaus

23
- se verifica daca a respectat recomandarile
- se pozitioneaza pacientul in decubit dorsal/sezand cu membrul superior
sprijinit de pat/scaun ca pentru punctie venoasa
- se alege vena cea mai usor abordabila
Efectuarea procedurii:
 prin metoda clasica:
- se spala mainile cu apa si sapun
- se dezinfecteaza mainile cu alcool
- se imbraca manusi de protectie
- se aspira in seringa 0,4 ml citrat de Na 3,8%
- se acopera acul seringii cu capacul
- se aplica garoul pentru punctia venoasa
- se punctioneaza vena
- se dezleaga garoul
- se aspira in seringa 1,6 ml sange
- se retrage acul,se aplica un tampon cu alcool,se exercita o presiune
asupra tamponului timp de 2-3 minute
- se transfera amestecul de sange/citrat in eprubeta si se agita usor
- se aseaza eprubeta in stativ
 prin metoda vacuette:
- se spala mainile cu apa si sapun, se dezinfecteaza cu alcool, se
imbraca manusi de protectie
- se monteaza acul dublu la holder prin insurubare
- se indeparteaza cauciucul de pe ac- partea superioara
- se aplica garoul
- se punctioneaza vena
- se dezleaga garoul
- se fixeaza tubul vacuette destinat recoltarii VSH
- se umple pana la semn recipientul cu sange
- se retrage acul dupa aplicarea tamponului cu alcool
- se exercita o presiune asupra tamponului timp de 2-3 min
- se agita lent tubul vacuette
Ingrijirea pacientului:
- se aseaza pacientul in pozitie comoda
- se aplica o banda adeziva non alergica deasupra tamponului
- se observa faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului
- se verifica locul punctiei
Notarea procedurii:
- se noteaza procedura in foaia de observatie/planul de ingrijire
- se noteaza si reactia pacientului in timpul procedurii

24
- se eticheteaza eprubeta/vacutainerul pentru laborator
- se completeaza fisa de laborator(toate datele de identificare ale
pacientului, sectia, salon)
- se transporta imediat produsul la laborator
Evaluarea eficacitatii procedurii:
Rezultate asteptate:
- punctia venoasa se desfasoara fara incidente
- pacientul exprima stare de confort
- sangele nu se coaguleaza si nu se hemolizeaza
- nu apare hematomul local
Rezultate nedorite:
- pacientul prezinta ameteli, paloare accentuata, lipotimie
- se produce coagularea sangelui
- s-a produs o greseala la colectare, in acest caz se cere acordul medicului
si pacientului pentru repetarea procedurii
- perforarea venei si aparitia hematomului
- se aplica o compresa rece si apoi un unguent care favorizeaza resorbtia

Recoltarea sangelui pentru examene de laborator biochimice

Obiectivele procedurii:
Determinarea componentelor biochimice ale sangelui in vederea aplicarii
masurilor competente in timp util in cazul modificarilor patologice
Pregatirea materialelor:
- Tava medicala / carucior
- Seringi si ace sterile adecvate sau holder cu ac dublu (special) acoperit cu
cauciuc
- Tuburi vacuette unele cu gel care ajuta la separarea mai rapida a serului
- Stativ, eprubete curate, uscate
- Solutie dezinfectanta (alcool)
- Tampoane de vata
- Manusi de unica folosinta
- Garou, musama
- Tavita renala
- Recipiente speciale pentru colectarea deseurilor
Pregatirea pacientului:
 psihica
- Informam si explicam pacientului procedura
- Obtinem consimtamantul informat
- Incurajam si sustinem pacientul

25
 fizica
- Atentionam pacientul sa nu manince si sa stea in repaus fizic cel putin 12 ore
- Pozitionam pacientul in functie de starea sa (sezand sau decubit dorsal) cu
mîna sprijinita ca pentru punctie venoasa
- Alegem vena cea mai turgescenta

Efectuarea procedurii:
 prin metoda clasica
- Spalam mainile cu apa si sapun, le dezinfectam
- Imbracam manusi de unica folosinta
- Fixam acul la seringa
- Aplicam garoul
- Punctionam vena
- Recoltam 5 - 7 ml de sange
- Dezlegam garoul
- Retragem acul dupa aplicarea tamponului cu alcool
- Se exercita o presiune moderata asupra tamponului 2 -3' fara ca pacientul sa
indoaie cotul (rugam pacientul eventual sa fixeze tamponul)
- Repartizam sangele in eprubeta conform protocolului de recoltare
- Se aseaza eprubeta in stativ
 prin metoda vacuette
- Se spala mainile/se dezinfecteaza / se imbraca manusi de unica folosinta
- Se monteaza acul acul special la holder prin insurubare
- Se indeparteaza cauciucul de pe partea superioara a acului
- Se aplica garoul
- Se punctioneaza vena
- Se fixeaza tubul vacuette destinat recoltarilor pentru examene biochimice
(glicemie,creatinina, uree, acid uric, calcemie, TGP,TGO,etc)
- Se umple pana la semn recipientul cu sange (5 - 7 ml)
- Se retrage acul dupa aplicarea tamponului cu alcool si se exercita presiune
asupra acestuia 2-3'
Ingrijirea pacientului:
- Se aplica o banda adeziva non alergica deasupra tamponului
- Se aseaza pacientul in pozitie comoda
- Se observa faciesul, tegumentele, comportamentul pacientului
Notarea procedurii:
-Se noteaza data, ora efectuarii procedurii
Pregatirea produsului pentru laborator:
- Se eticheteaza eprubeta sau sau vacutainerul pentru laborator
- Se completeaza fisa de laborator

26
- Se transporta imediat produsul la laborator in conditii de siguranta
Evaluarea eficacitatii procedurii:
Rezultate asteptate/dorite:
- Prelevarea se face fara incidente, pacientul este colaborant
- Pacientul prezinta stare de confort
Rezultate nedorite/
- Hematom prin infiltrarea tesutului paravenos
- Ameteli, paloare accentuata, posibila lipotimie
- Sange hemolizat

3.Proba de efort

Indicatia principala este diagnosticarea cardiopatiei ischemice, atunci cand


lipsesc semnele EKG caracteristice in stare de repaus precum si testarea
capacitatii de efort a bolnavilor care au avut infarct miocardic si evaluarea
unui tratament medicamentos sau chirurgical.
Pregatirea bolnavului:
 psihica
- se explica pacientului in ce consta procedura, ca este o metoda neinvaziva
de diagnostigare
- sa fie relaxat fizic si psihic

 fizica
- pacientul nu trebuie sa fumeze 2 ore inainte de proba
- proba se efectueaza la cel putin 3 ore dupa masa
- se intrerupe tratamentul medicamentos care influenteaza EKG-ul
(barbiturice, tonice cardiace, nitriti, medicamente antiritmice).
Tehnica:
-efortul trebuie standardizat in functie de sex, varsta, inaltime
- efortul se efectueaza la bicicleta ergometrica sau covor rulant
- la bicicleta ergometrica se recomanda inceperea efortului cu 25 w la fiecare
2-3 minute, pana se obtine frecventa cardiaca la valori submaximale
- valoarea maxima a frecventei cardiace este de 220 minus varsta in ani a
bolnavului
- valorile submaximale sunt 75-90% din valoarea maxima
In timpul probei de efort este bine sa nu se depaseasca valoarea submaximala.
Proba de efort trebuie oprita atunci cand apar simptomele:
- dureri precordiale
- dispnee, cianoza, transpiratie

27
- cresterea T.A cu mai mult de 25mm peste valoarea maxima sau
hipotensiune
- modificari EKG cu tulburari de conducere atrio-ventriculare si
interventriculare
- modificari ale segmentului ST
Asistenta medicala care efectueaza proba de efort trebuie sa aiba pregatite
sursa de oxigen, aparatura si medicatie pentru corectarea rapida a eventualelor
complicatii care pot aparea.
Inscrierea EKG se practica:
- la inceputul probei de efort
- la fiecare minut in timpul efortului
- la urmatoarele intervale dupa efort:1-2-3-4-6 minute.
Interpretarea EKG dupa efort:
a) se considera aspect normal o subdiviziune oblica, rapida si ascedenta a
segmentului ST
b) subdenivelarile oblic descendente sau orizontale ale undei ST sunt
considerate patologice
c) QT alungit are semnificatie patologica
d) Unda T ascutita si simetrica cu amplitudine mare sau turtita si negativa
are semnificatie patologica
e) Aparitia tulburarilor de ritm este patologica
f) Unda U negativa este patologica

Dupa efectuarea probei pacientul este insotit in salon si tinut sub observatie
pentru evitarea aparitiei eventualelor reactii in urma procedurii.

28
E.Proces de ingrijire a bolnavului cu Infarct de miocard acut

Interviu

1.Identificarea persoanei ingrijite:


 Date generale
Initiale:M.F
Varsta:49 ani
Sex:F
Greutate:79Kg
Inaltime:167cm

2.Mediul familial:
Stare civila:casatorita
Copii:un baiat
Relatia cu copii:buna
Frati, surori:o sora
Relatia cu fratii:buna
Persoane care pot fi anuntate:familia

3.Mediul profesional:
Profesie:tehnician dentar

4.Mediul social:
Limba vorbita:romana
Nationalitate:romana
Religie:ortodoxa
Relatia cu exteriorul:primeste vizita familiei, prietenelor

5.Stare se sanatate:
Motivele internarii: - durere violenta in regiunea precordiala cu caracter
constrictiv
- valori tensionale = 230/130mmHg

29
- dispnee
- dureri abdominale difuze
- greturi
- anxietate
- inapetenta
- transpiratii
Diagnostic: Infarct de miocard.Obs.Hipertensiune arteriala
Bolnava in varsta de 49 de ani de sex feminin, din relatarile pacientei
reiese ca in urma cu 2 ore au aparut brusc dureri în regiunea precordiala cu
caracter presiune sternala insotita de dispnee, cefalee.
– T.A.= 230/130 mm/Hg;
– Puls= 90 bătăi/minut;
– Resp.= 29 resp./min; Tahipneic
– t°C= 36,8°C
 Antecedente heredo-colaterale: mama= HTA; tata= diabet zaharat
 Antecedente personale: ulcer gastro-duodenal in 2007
Se dispune internarea bolnavei de urgenta pentru investigatii si
tratament.

6.Obisnuinte de viata:
Tutun, alcool, cafea:consuma
Igiena:buna
Tranzit intestinal:normal
Nivel de educatie:superior

7.Psihologia in raport cu boala:


Reactiile pacientului:pozitiva

8.Iesirea:Pacienta se externeaza cu stare generala ameliorata, cu respectarea


urmatoarelor recomandari:-repaus la pat, evitarea efortului fizic in exces,
evitarea stresului, respectarea regimului de viata si alimentar corespunzator
bolii, evitarea factorilor de risc (cafea, alcool, fumat).Revine la control in
clinica si in caz de reaparitie a simptomatologiei.

30
Nevoile fundamentale dupa Virginia Henderson

Nevoia Manifestari de Manifestari de Surse de dificultate


fundamentala independenta dependenta
1.A respira si a Nevoia este afectata din Pozitie Durere retrosternala
avea o buna cauza durerii si anxietatii semisezinda, Anxietatea
circulatie R=29r/min oxigenoterapie
2.A bea si a Dificultate in a se se Inapetenta Anxietate
minca alimenta din cauza Hipersalivatie Varsaturi
regimului impus de
boala
3.A elimina Dificultatea de a-si Transpiratii Statusul de boala
satisface nevoia singura abudente, necesita
bazinet
Imposibilitatea
4.A se misca si de Pozitie antalgica Durere intensa cu
a pastra o buna Imobilizare iradieri specifice
postura
5.A se odihni Nevoie nesatisfacuta Insomnie Durerea
Anxietate
6.A se imbraca Dificultate de a se Necesita ajutor Dispneea
si dezbraca imbraca si dezbraca Durerea retrosternala
7.A fi curat si a Posibilitatea de a-si Necesita ajutor in Boala,Imobilizarea la
avea exercita nevoia minina pastrarea igienei pat
tegumentele
curate
8.A se pastra tº t°37°C, tegumente Stare subfebrila Anxietate,
in limite palide 37ºC,
normale
9.A evita Imposibilitatea de a evita Monitorizare IMA
pericolele pericolele din cauza pentru e evita
durerii, ametelii moartea subita

31
10.A comunica Independenta la aceasta Comunica cu Durerea, Dispneea
nevoie,atitudine dificultate,
receptiva constient
11.A se realiza Nevoie lezata temporar Incapacitate de a-si Spitalizarea
indeplini rolul
social
12.A se recrea Nevoie partiala Limitarea Imobilizare
satisfacuta posibilitatilor de
recreare
13.A invata Necesitatea cunoasterii Instruit sa respecte Afectiunea
bolii, a convalescentei si tratamentul,
a modului în care se regimul, sa evite
păstreaza o stare de stresul, emotiile
sanatate relativa datorita
insuficientei cunoasteri
despre boala si îngrijirile
ei
14.A-si practica Incapacitatea de a Imobilizarea la pat
religia participa la slujbele
religioase

32
Plan de ingrijire

Data Problema Obiective Interventii Evaluare


autonome/delegate
ZiuaI -internarea -asigurarea -aerisirea salonului si -pacienta are conditii de
-dificulate conditiilor de asigurarea t°de 18-20° C mediu si microclimat
in respiratie microclimat si umiditatea aerului 55- coresponzator
-diminuarea 60% -bolnava s-a linistit, este
durerii echilibrata psihic si fizic
-durere -calmarea -se asigura lenjerie de pat -durerile retrosternale
retrosternala varsaturilor si corp curata s-au diminuat,respira
intensa -diminuarea normal
-anxietate anxietatii -se aseaza pacienta in pat -TA=170/100 mmHg
-masurarea in decubit dorsal -P=88/min
functiilor -R=20/min
vitale(P,R,TA, -ridicarea moralului -tºd=36,7ºC/tºs=37ºC
T) pacientei -EKG indica
-cefalee supradenivelare ST,Q
-se recolteaza sange
Occipitala -efectuare -pacienta este
pentru probe de laborator
EKG la pat monitorizata
-se recolteaza urina pentru -rezultatele de laborator
examenul de urina arata:
HLG,Hb=13,65%;
-la indicatia medicului se leucocite=6800/mm3;
administreaza oxigen pe VSH=5mm/h
-transpiratii -igiena masca ,Piv cu Glucoza si10mm/2h;
corporala pe 5%, NTG 5mg/min,Xilina transaminaze:
reci regiuni 1f /iv,Nifedipina TGP=7,5UI;
1cps/os,Algocalmin f III, tymol=6u.ML;
Diazepam 2mg/zi glicemie=1g%;
colesterol=2,52g
-urmarirea pulsului si %o;lipemie=810mg%

33
corectarea extrasistolelor
Ziua -usoara - -se incurajeaza pacienta -TA=160/110mmHg
II durere supravegherea sa-si exprime tºd=37ºC/tºs=37ºC
precordiala pacientei nemultumirile,sentimentel -P=65/min
e in legatura cu R=19r/min
-tegumente -diminuarea problemele sale -pacienta nu mai este
palide durerii agitata, a inteles ca
-masurarea si -i se explica scopul repausul la pat este
-transpiratii notarea interventiilor,explorarilor benefic pentru
reci functiilor si al tratamentului si recuperare
vitale pe necesitatea acestuia
-stare de monitor -durerile precordiale s-
neliniste -toaleta la pat -se pregatesc materiale si au diminuat in
instrumentele pentru intensitate
-cefalee -efectuare recoltarea probelor de
tratament laborator
-alimentatie la
-se respecta regulile de
pat
-vertij asepsie si antisepsie -EKG-segmentul ST
-recoltare coboara moderat
-se administeeaza
probe de Sumar urina-rare
medicatia recomandata de
laborator leucocite, epitelii plate,
medic

-se insoteste pacienta la


serviciul explorari
functionale
- regim alimentar desodat
si usor de digerat,
administrat cu lingurita
lent
-psihoterapie
-regim -schimbarea lenjeriei de
alimentar pat
hipocaloric, -frictionarea
hiposodat regiunilor pentru evitarea
escarelor
-la indicatia medicului se pacienta coopereaza la
fac exercitii pasive, apoi mobilizare
active pacientului

34
-miscarea articulatiilor de
la mâini si picioare

Ziua -tegumente monitorizarea -medicatia va fi -TA=140/80mmHg


III palide functiilor administrata cu P=69/min
-cefalee vitale punctualitate deoarece R=18/min
-calmarea orice intarziere poate Diureza=1200ml
-vertij cefaleei provoca neliniste tºd=36,8°C/t°s=36,9°C
-pacienta sa pacientlui -starea pacientei se
-insomnie aiba o stare de-Digoxin 0,5 mg/zi, imbunatateste
bine si confortPropanolol 5mg/zi, piv
-inapetenta NaCl 0,9‰ 1000ml, -pacienta se odihneste
-combaterea algocalmin fIII, Diazepam coresponzator
-stare de insomniei 2tb/zi
neliniste -alimentatia se va -stare de confort psihic
-alimentatie administra la pat, si fizic adecvat
constand din lichide si
adecvata piureuri date cu lingurita
- se efectueaza toaleta pe
-administrarea regiuni a pacientei
medicatiei
Ziua -tegumente - -se schimba lenjeria de -stare generala
IV palide, supravegherea corp satisfacatoare
umede functiilor -asigurarea de mediu -pacienta a reusit sa
vitale ambiant propice doarma bine
-inapetenta -recoltare de somnului(aeresire, -TA=120/65mmHg
-slabiciune sange si urina caldura, liniste, umiditate) P=58/min
pentru -asigurarea unei pozitii R=17/min
examene de comode in pat pentru t°d=36,7ºC/tºs=36,9ºC
laborator dormit -uree 42mg
-asigurarea -se pregateste materialul %,creatinina=1,2mg%
-disconfort conditiilor de necesar recoltarii de acid uric 6,6mg///5
igiena si analize CPK=59UI
confort -se efectueaza tratamentul TGO=33UI
-administrarea cu NaCl 0,9‰ LDH=760UI
medicatiei 1000ml,digoxin VSH=31mm/h
-prevenirea 0,5mg.Captopril -pacienta se poate ridica
complicatiilor 25mg,AlgocalminfII,Hep in pozitie semisezanda
tromboemboli arina pentru alimentatie
ce fIV,Trombostop tb III

35
-mobilizarea -se supravegheaza -poate sa se deplaseze
progresiva pacienta la efectuarea singura de la pat la baie
primilor pasi dupa fara nici un sprijin
-alimentatie la imobilizarea la pat
pat -masajul gambelor si al
membrelor inferioare
-proceduri de mobilizare
cu diverse miscari pasive
si active ale membrelor
Ziua -pacienta sa -pastrarea - se completeaza TA=120/65mmHg
V urmeze igienei documentele medicale P=56/min
tratamentul -mobilizarea privind externarea R=16/min
prescris de progresiva a - se instruieste pacienta tºd=36,5ºC/tºs=37ºC
medic in membrelor asupra necesitatii -starea pacientei la
ambulator -educatie respectarii indicatiilor externare este
sanitara medicului privind ameliorata, nu prezinta
-pregatirea repausul fizic si edeme, cianoza, cefalee,
pacientei psihic,tratamentul durere precordiala
pentru medicamentos,regimul -restabilirea increderii
externare alimentar pacientei, este linistita
-respectarea regimului
de viata, alimentar si
medicamentos
-evitarea factorilor
emotionali,stres

Externarea:
• Pacienta se externeaza cu diagnosticul Infarct de miocard acut intins.
Hipertensiune arteriala
• Stare generala favorabila
• Se recomanda respectarea regimului de viata, igieno-dietetic si
medicamentos, evitarea factorilor declansatori( stres, fumat, alcool,
renuntarea consumarii de grasimi animale, etc)
• Mentinerea tensiunii arteriale in limite normale

36
• Revine la control pentru reevaluare si in caz de aparitiei a
simptomatologiei

Educatie pentru sanatate a bolnavului cu Infarct de miocard


acut

Educatia pentru sanatate este strans legata de prevenirea bolilor,urmarind prin


aceasta schimbarea comportamentelor ce au fost identificate ca fiind factori de
risc pentru anumite boli (boli cardiovasculare, digestive, respiratorii,
imunologice,etc).Educatia pentru sanatate este interesata atat de individ cat si
de colectivitate prin: - instruirea bolnavului asupra modului de viata pe care
trebuie sa-l urmeze dupa externare
- bolnavul trebuie sa fie lamurit privind modul de preparare al alimentelor
permise, de la ce anume sa se abtina, cate ore sa se odihneasca la pat si ce fel
de eforturi poate sa execute, sa stie modul cum trebuie luate medicamentele,
semnele preliminare ale supradozarilor de medicamente, datele de prezentare
la controlul medical
- se va incerca sa se restabileasca la acesti bolnavi increderea in sine si
capacitatea de munca anterioara imbolnavirii, se va insista asupra nocivitatii
fumatului, programului rational de munca si viata. O buna educatie sanitara in
perioada spitalizarii reduce sansele unei noi decompensari sau agravari o are
profilaxia bolii.Pe langa interventiile ce se adreseaza infarctului in perioada sa
acuta si complicatiile sale, tratamentul include si combaterea factorilor de risc,
prin masuri ce contribuie la profilaxia secundara a bolii, aplicate timp
indelungat cu rezultate bune, indeosebi pentru bolnavii cu “risc
redus”.Profilaxia primara consta in sfaturi adresate populatiei care desi nu a
prezentat niciodata simptome cardiovasculare se incadreaza in grupele de risc
ca:- diabetici;
- obezi sau persoanele cu exces ponderal;
- fumatorii, mai ales daca au peste 40 de ani, au o tensiune mare sau prea mult
colesterol in sange;
- barbatii si femeile intre 40-50 ani care au antecedente cardiace familiale;
Profilaxia secundara se adreseaza pacientilor deja diagnosticati cu boli
cardiovasculare.Inlaturarea factorilor de risc consta in:
- suprimarea fumatului
- tratarea corecta a diabetului cand acesta este prezent

37
- respectarea regimului hiposodat, hipolipidic (renuntarea la grasimi animale)
- controlarea periodica a valorilor colesterolului
- tratamentul hipertensiunii arteriale
- alimentatie bogata in legume si fructe
- exercitiul si antrenamentul fizic efectuat cu regularitate prin miscare,
gimnastica si sporturi usoare care combate sedentarismul.

38
III.Bibliografie

1.I.Alexa Medicina interna, Notiuni de baza, Editura


Junimea,2004,pag.[12-15]

2.Carmen Ghinghina Infarctul miocardic acut- Indreptar de diagnostic si


Tratament, Editura InfoMedica,2008, pag.[288-364]

3.Carol Mozes Tehnica ingrijirii bolnavului (editia aVIIa),Editura


Medicala,Bucuresti,2001, pag.[272-330]

4.Lucretia Titirca Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de


catre asistentii medicali,Editura Viata Medicala
Romaneasca,Bucuresti,2003,pag.[112-120]

5.D. Ionescu Urgente cardiace-diagnostic si tratament, Editura


Militara,Bucuresti, 1989.pag.[56-60]

6.Elena Scortanu Ingrijiri in boli interne si specialitati inrudite, Editura


Spiru Haret,2005,pag.[46-85]

7.Lucretia Titirca Urgente medico-chirurgicale-Sinteze, Editura


Medicala,Bucuresti,2001,pag.[69-82]

39
IV.Anexe

Fig.1 (Cordul uman)

40
Fig.2 (Ischemia cardiaca)

Fig.3 (EKG)

Fig.4(Masurarea TA) Fig.5 (Testul de efort)

41