Sunteți pe pagina 1din 23

Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

5. Asamblari elastice

5.1. Arcuri 5.1.1. Definire. Rol func ional Arcurile sînt organe de ma ini care prin forma lor i prin calit ile de

ac iunea for elor exterioare

ajung la deforma ii relativ mari, revenind la forma ini ial dup îndep rtarea acestor

for e.

elasticitate ale materialelor din care sînt executate, sub

În timpul deforma iei elastice, arcurile înmagazineaz lucrul mecanic efectuat de for a exterioar , cu posibilit i de redare integral sau par ial . Scop :

- amortizarea energiei de oc i a vibra iilor (arcuri vehicule, arcuri montate sub funda ii);

(arcurile

ceasurilor, supapelor motoarelor cu ardere intern );

- acumularea unei energii ce trebuie cedat treptat sau în timp scurt

- exercitarea unor for e elastice permanente (arcurile unor ambreiaje);

- limitarea for elor, reglare (la prese, ambreiaje automate, robinete de reglare);

- m surarea for elor i momentelor prin utilizarea dependen ei dintre sarcin i deforma ie – (dinamometrice).

- schimbarea frecven elor proprii ale unor organe de ma ini. Clasificare: - dup forma constructiv (fig.3.54) - în foi

- elicoidale

- disc

- inelare

- spirale plane

- bar de torsiune

- speciale

- dup direc ia i sensul for elor exterioare

-

compresiune

-

trac iune

92

Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

- dup forma sec iunii:

- torsiune

- încovoiere

- circular

- dreptunghiular , p trat

- profilat

- circular - dreptunghiular , p trat - profilat Arcuri cu foi Arcul cilindric de compresiune

Arcuri cu foi

Arcul cilindric de compresiune
Arcul cilindric de
compresiune
- profilat Arcuri cu foi Arcul cilindric de compresiune Arcul elicoidal conic de compresiune Arc spiral

Arcul elicoidal conic de compresiune

de compresiune Arcul elicoidal conic de compresiune Arc spiral Arc elicoidal cilindric de trac iune Arc

Arc spiral

compresiune Arcul elicoidal conic de compresiune Arc spiral Arc elicoidal cilindric de trac iune Arc disc
compresiune Arcul elicoidal conic de compresiune Arc spiral Arc elicoidal cilindric de trac iune Arc disc
compresiune Arcul elicoidal conic de compresiune Arc spiral Arc elicoidal cilindric de trac iune Arc disc
compresiune Arcul elicoidal conic de compresiune Arc spiral Arc elicoidal cilindric de trac iune Arc disc
Arc elicoidal cilindric de trac iune Arc disc simplu Arc bar de torsiune Arc lamelar
Arc elicoidal cilindric de
trac iune
Arc disc simplu
Arc bar de torsiune
Arc lamelar
Fig.3.54

5.1.2. Materiale

Cerin e:

- rezisten ridicat la rupere

- limit ridicat de elasticitate

- rezisten la oboseal i rezisten e ridicate -

La anumite construc ii mai trebuie :

rezisten la coroziune

- dilatare termic redus

lipsa propriet ilor magnetice

- - men inerea propriet ilor mecanice la temperatur

a) O eluri carbon de calitate i o eluri aliate :

o el c lit i revenit pentru arcuri – STAS 795, OLC 55A; 65A; 75A; 85A,

93

Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

51 i 17 A, … , 60 Si 15 A

b) Materiale neferoase : bronz, alam , aliaje Cu – Ni

c) Materiale nemetalice : cauciuc, mase plastice, plut .

5.1.3. Caracteristicile func ionale ale arcurilor

a) Caracteristica arcului – este curba care exprim rela ia dintre sarcini i

deforma iile

provocate (fig.3.55);

F = F(f); M = g(ϕ)

F, M b a c f, ϕ Fig.3.55
F, M
b
a
c
f, ϕ
Fig.3.55

arcuri spirale plane.

- La majoritatea arcurilor – caracteristic liniar

(a) - arcuri elicoidale, bar de torsiune, lamelare,

din foi drepte ;

- curbilinie cresc toare (b) – arcuri din foi

curbate i arcuri telescopice;

curbilinie descresc toare (c) –arcuri disc,

b) Rigiditatea arcului – c – m rimea care caracterizeaz raportul dintre sarcina

elementar i deforma ia elementului corespunz tor

c

=

dF ;

df

c'

=

dM

dϕ

Arcurile cu caracteristic liniar au rigiditatea constant , numit i constanta

arcului :

sau

c

c'

=

F

1

f

1

=

=

M

1

ϕ

1

F

2

f

2

= … =

F

n

f

n

=

M

2

ϕ

2

= … =

F

2

F

1

F

f

= tgα

= tg α

M

n

ϕ

n

=

f

2

f

1

M

2

=

M

1

M

= tgα'=

=

ϕ ϕ

2

1

∆ϕ

Arcurile cu caracteristic neliniar au rigiditatea variabil

- rapid cresc toare

c =

dF

df

mare

94

Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

-

lent cresc toare

c =

dF

mic

 

df

c)

Lucrul mecanic de deforma ie A – este lucrul mecanic efectuat de sarcina

exterioar i înmagazinat de arc.

A =

f

0 Fdf

=

f

g( f )df

0

sau

A'

=

ϕ

0

Md

ϕ

=

ϕ

0

g(

ϕ

)d

ϕ

La arcurile cu caracteristic liniar

1

1

2

Ff

A =

i

A' =

2

Mϕ

K v - reprezint raportul dintre lucrul

mecanic de deforma ie a arcului i energia total pe care o poate înmagazina volumul

V de material al arcului

d) Coeficientul de utilizare volumetric

K

v

(

K

v

=

A

σ

2

max

E

V

=

A

E max def

;

E

K'

v

=

A'

τ

2

max

G

V

maxdef

=ωε

V

=

σ

2

E

V

)

5.1.4. Arcuri cu foi

Arcurile cu foi sînt arcuri flexionale (solicitate în principal la încovoiere)

constituite din una sau mai multe foi lucrînd împreun

a) arcuri lamelare

b) arcuri cu foi multiple

95

Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

a)

Arcuri lamelare (Fig.3.56)

x F l F F F Fig.3.56 b bb h x x
x
F
l
F
F
F
Fig.3.56
b
bb
h
x
x

(Fig.3.56) x F l F F F Fig.3.56 b bb h x x pentru sec iune

pentru sec iune dreptunghiular

F(l

x )

F(l

x )

6Fl

=

6h

2

σ

ix

=

Fl

3

W

i

=

Fl

=

σ

(x=0)

l

2

bh

2

=

6

M

i

l

2

i max

=

σ

i max

l

2

2l

2

3Eh

3Eh

=

K

v

f =

3E

bh

3

F

b

l

3E

=

bh

2

h

6

2

3EI 2 3Eh = K v f = 3E bh 3 F b ⋅ l 3E =

A =

=

1

1

2

Ff

Fl

12

1 Fl

2 3EI

3

1 2

F

σ

=

h

2

σ

2 3Eh

i max

i max

=

σ

2

i max

V

18E

2 b

h

2

6

3E

=

6

A 1

=

=

2

τ max

V

18

E

pentru sec iune triunghiular

τ

i max

=

Fl

bh

2

6

K

v

=

A

2

Ff

1 F

Fl

3

E

=

τ

2

max

V

2

3E

E

σ i max

l

2

f =

h

K

v

=

E

pentru sec iune trapezoidal

K

v

=

1

C

0

g

1 +

b

1

b

2

;

1

6

folose te cel mai bine materialul

C

0

=

3b

2

2b

2

+

b

1

b) Arcuri cu foi multiple, curbe, cu suspensie oblic la capete (fig.3.57)

Se

Se cere : n sau b, h

cunosc : F, f o , l

96

Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

F/cosα F/cosα Q=2F F tgα F tgα α F cosα F l l F F
F/cosα
F/cosα
Q=2F
F
tgα
F tgα
α
F
cosα
F
l
l
F
F cosα
Q=2F
Fig.3.57
σ
= σ
+σ ≤ σ
tot
i max
t
O R F α α τ i max l 2 = 400 500N / min
O
R
F
α
α
τ i max
l
2
= 400 500N / min
ai
f o
f’
f

num rul de foi de arc, n

-

σ

t

=

Ftg

α

bh

pentru foaia principal

α

=

0A

0A

=

Rctgα

 

AC

M

i

F(l

+

f tg

o

α

)

W

i

nbh

2

 
 

6

ctg

=

Deoarece α→ nu se cunoa te, se determin din faptul c curbura foilor se face dup

un arc de cerc

(

f

0 =

f 0

1

cos

α

sin

α

=

R

l.ctgα

 

l

 

l

 

1

=

α

=

 
 

sin

α

l.ctg

 

sin

α

1

cos

2

α

2

sin

2

α

2

=

 

2 sin

α

α

cos

 
 

2

2

= l.tg

cos

α

α

2

α

2

sin

α

2 sin

2 α

2

2 sin

α

α

cos

2 2

= tg

)

Elemente

 
 
 
 
 
 
constructive
constructive
constructive

constructive

a

b c Fig.3.58 b c
b
c
Fig.3.58
b
c

d

tg ) Elemente   constructive a b c Fig.3.58 b c d a d Fig.3.59 97

a

d

Fig.3.59

97

e

constructive a b c Fig.3.58 b c d a d Fig.3.59 97 e e Aspectele foilor

e

Aspectele foilor

de arc pot avea forme

variate: drepte,

trapezoidale, circulare,

parabolice (fig.3.58),

eventual cu în l imea

descrescând , pentru a

mic ora frecarea între

Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

f tot

foi în aceast zon . Forme constructive pentru capetele foii principale sunt prezentate în fig.3.59.

5.1.5. Arcuri – disc

Arcurile-disc STAS 8215 sunt formate dintr-unul sau mai multe discuri elastice tronconice.

Caracteristic pentru aceste arcuri este faptul c prin varia ia

F F s d D h
F
F
s
d
D
h
arcuri este faptul c prin varia ia F F s d D h raportului h s

raportului h s, ca i prin diferite combina ii de a ezare a

discurilor, se ob in caracteristici elastice diferite. a) Pachet de arcuri disc (suprapuse în acela i sens)

F
F

F

tot

= nF , f

1

tot

= f

1

F 2F 1 F 1 f 1
F
2F 1
F 1
f 1

f

b) Coloan de arcuri disc (suprapuse cu alternarea pozi iei lor)

F tot =F 1
F tot =F 1

F

tot

= F , f

1

tot

= if

1

c) Coloan de pachete de arcuri disc

F tot
F
tot

F

tot

= nF ; f

1

tot

= if

1

F

2F 1

F 1

F

F

1 if 1 f 1
1
if 1
f 1

f

f 1 2f 2 f
f 1 2f 2
f

unde: n num rul de discuri dintr-un pachet i num rul pachetelor suprapuse

98

Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

Elemente de calcul

STAS 8216

Tensiunea maxim apare pe zona inelar C (tensiune de

compresiune) deoaorece sec iunea este minim i

transmite integral for a F.

Tratarea exact a calculelor de rezisten este dificil

– simplificat :

a) For a din arc

f

F F d D
F F
d
D

C

4E

s

4

f

h

s

h

s

f

+ 1

F =

F(E, ,s,D, f ,h)

υ

1

υ

2

k

1

D

2

s

s

2s

=

b) Tensiunea maxim σ

max

corespunz tor unei deforma ii f

σ

max

=

4E

)

k

s

D

υ

2

1

(

1

unde :

k

1

k 3

=

=

6

π

ln

D

d

(

3 D / d

1

1

)

π ln

D

d

2

f

k

2

2

s

1

D / d

h

s

f + k

2s

3

= σ

max

(E,

;k

2

=

6

D / d

1

π

ln

D

ln D / d

d

,s,D, f )

υ

1

c) Lucrul mecanic de deforma ie pentru un disc, în domeniul de deforma ie de la

starea liber la aplatisare

L

1

=

4E

1 υ

2 ………

pentru un pachet cu n discuri

Elemente constructive

0,3

d

0,5

D

35

h

D

s

f

σ

a

1500N / mm

2

= L(E,υ,s,D,h)

L = nL

1

4

3

pentru

h

s

1

99

'

F

K

b)

100

V =

Fig.3.60

- diametrele -

- Solicitare torsiune :

- diametrul sîrmei d sau b i h

torsionale, în aparate de m sur .

a) Arcul bar de torsiune (fig.3.60)

d R l F
d
R
l
F

vehiculelor, cuplaje elastice cu jocuri

Barele de torsiune sînt întrebuin ate în

numeroase cazuri, la suspensia

5.1.6. Arcuri cu solicit ri principale la torsiune

- dreptunghiular , înf urate în elice pe o anumit suprafa directoare Elementele geometrice caracteristice sînt : (STAS 7068)

 

Tensiunea

   

M

t

F

R

 

140

 

280.N / mm

2

-

τ

 

=

τ

=

 

=

 

t

max

W

p

π d

3

at

 

16

 
   

M l

t

τ

2

l

 

ϕ

=

 

=

 

 

- Deforma ia

 

rad

GI

p

G

 

d

 
   
   

A' =

1

M

M

1

M l

=

t

1 M

t

2

l

- Lucrul mecanic de deforma ie :

 

2

ϕ =

t

2

t

GI

GI

2

 
 

p

p

-Coeficientul de utilizare volumetric

1 l

M

2

t

 

π

d

3

π

d

2

 

A

'

=

2 GI

p

 

=

1 lW

=

p

2

1 lW

p

2

 

=

1 l

16

=

4

l

1

=

1

 

2

V

M

V

2

t

 

2 I

p

 

V

2 d

 

2 d

V

 

V

 

4

 

4

τ

t

 

V

W

 

max

 
 

G

 

W

G

2

 

p

2

 

2

p

 

Arcuri elicoidale (fig.3.61) sînt arcuri formate din sârme sau bare cu sec iune rotund sau

Se constat c bara de torsiune are cel mai bun coeficient de utilizare volumetric. Forma capetelor de fixare este poligonal , rotund zim at i aplatisat .

m

D

,

D ,

1

D

Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

0 - unghiul de înclinare al spirelor αˆ = 6 9 D D m -
0
- unghiul de înclinare al spirelor
αˆ = 6 9
D
D
m
-
pasul t – în stare liber
D
1
D
2
m
+
0,2
t
D
Fig.3.61
m
4
3
f
2
- coeficientul de arcuire
a =
H
0
H
0
- coeficientul de zvelte e
λ =
D
m
Dup sensul for ei de lucru F, pe direc ia
axei, arcul poate c p ta o deformare elastic de compresiune sau de întindere. Arcul
în ansamblu poate fi solicitat la trac iune sau compresiune, dar spira, în principal, la
torsiune (fig.3.62).
H
t
d/4
e
d
α
F α α F t F sinα F F cos α F n F D
F
α
α
F
t
F sinα
F
F cos α
F
n
F
D
i
F
D
m
D
e
Fig.3.62
d

F – dou componente: F cos , F sin

Deoarece

M =FR cosα

t

α

6

m

9

0

M =FR sinα

i

m

T =Fcosα

N=Psinα

sin

α

0

i deci se neglijeaz încovoierea i trac iunea

101

Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

τ

t

max

 

M

k

F

D

m

2

 

k

8

Fk

D

=

t

=

 

=

m

 

W

 

π

d

3

π

d

2

d

 

p

16

8 Fki

=

π

d

2

≤ τ

at

i

D

m

d

=

indicele arcului =

4…16 pentru arcuri înf urate la rece

k

=

1

+

1,6

i

una curb .

4…10 pentru arcuri înf urate la cald

coeficient ce ine seama de faptul c arcul nu este o grind dreapt , ci

- Deforma ia arcului este comprimarea sau lungirea lui total ca efect al for ei

F (fig.3.63).

R m ϕ F θ f ≅ ϕD m /2 ϕ fl= πD m n
R m
ϕ
F
θ
f ≅ ϕD m /2
ϕ
fl= πD m n
Fig.3.63
D
m
F
π D
n
3
D
M l
D
m
D
n
2
m
t
m
m
f =
R
=
=
= 8
⋅ F
(caracteristic liniar )
m ϕ
4
2
GI
2
GI
d
G
p
p
3
1
1
8D
n
2
m
- Lucrul mecanic de deforma ie
A =
F
f
=
F
4
2
2
d
G
4
F
F
G
d
-
Rigiditatea
C =
=
=
3
f
∆ f
8
D
n
m
3
1 8 D
n
2
m
F
A
4
1
2 G
d
- Coeficientul de utilizare volumetric
K
=
=
=
v
2
2
τ
4
t
D
max
⋅ V
m
F
G
V
2
3
π d
G
16

102

Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

- Elemente de calcul Dimensionare – -Diametrul sîrmei a) cînd se impune prin gabarit (

D

m )

-se alege

i =

D

m

d

d

d i se face verificarea

τ

t

max

8FKi

=

π d

2

τ

at

=

-

0,5τ

r min

pentru sîrm trefilat din OLC

-

0,35τ

r min

b)cînd nu se impune gabaritul

d =

8FKi πτ at
8FKi
πτ
at

,

pentru sîrm din Bz

- Num rul de spire:

Din condi ia de deforma ii (rigiditate):

- num rul de spire active

- num rul de spire de reazem n

- num r total de spire

n

t

= n + n

r

n =

Gd

4

f

=

Gd

4

8D

3

F

8D

3

c

m

m

r

1,5

; se recomand n

r =

2

- Lungimea liber a arcului

- la arcuri de compresiune cu capete prelucrate H

0

=

H

0,5d - pentru în l imea de a ezare a spirelor de reazem

0

=

n

t

d

- la arcurile de întindere

H

0 =

(n

+

1)d

pretensionare

H

0 =

unde

tn

+

d

Hc

+

(

2Hc

la arcuri f r pretensionare

)

0,5 2 D

m - în l imea ochiului de prindere

+

2Hc

nt

- Lungimea desf urat a arcului

l =

π D

m

n

1

cos

α

+

(n

r

0,5)d

la arcuri cu

- Verificarea la flambaj a arcurilor comprimate (fig.3.64)

103

Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

a 0,7 7 λ Fig.3.64
a
0,7
7
λ
Fig.3.64

Dac punctul de coordonate (λ,a) se

g se te sub curb - nu flambeaz

a =

f

2

H

0

;

λ =

H

0

D

m

;

f =s geata de

2

exploatare…. dac λ 3 sigur nu flambeaz

c) Arcuri elicoidale cilindrice multiple cu sec iune circular (fig.3.65)

Spa iul disponibil este mai bine folosit dac se întrebuin eaz arcuri elicoidale multiple. Sistemul ar echivala cu un num r de arcuri cu rigiditate diferit , a ezate în paralel,

care sub ac iunea for ei exterioare F, se deformeaz cu aceea i s geat f. Fie un arc compus din z arcuri elicoidale

,

de

F F D m2 D m1 d 2 d 1
F
F
D m2
D
m1
d
2
d
1

Fig.3.65

d

1

,d

2

,d

z

diametrul sîrmelor

D

m

z

diametrul

lungimea sîrmei

aceea i

tensiune

1 ,D

D

m

l

1

,l

2

2 ,

înf urare

,

Condi ia

m

l

z

mediu

τ i acela i

t

max

material ( i deci aceea i s geat ):

dar

f

1

= f

2

3

= f

3

=

=

f

z

3

 

8

D

m

1

Gd

n

4

1

F

1

=

8

D

m

2

Gd

n

4

2

1

2

 

=

8F

1

D

m

1

=

8D

m

2

1

2

 

d

π

3

1

2

 

d

π

3

2

 

D

m

1

n

1

D

m

2

n

2

 

=

 

=

=

τ

t max

D

3

m

z

n

z

4

z

F

z

F

2

F

2

D

2

m

= =

=

z

n

z

8

Gd

=

8D

m

z

d

π

3

z

d

1

d

z

F

z

F 1 C 1 F 2 C 2 f
F 1
C 1
F 2
C 2
f

Se poate admite în plus, f r nici o dificultate de realizare, c :

n 1

D

m

1 = n

2

D

m

2 = = n

z

D

m

z

104

(

l 1

= l

2

= l

z

)

Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

h

h

D

m

1 D

m

2

=

d

1

d

2

= =

D

m

z

d

z

,

adic

unei propor ionalit i între diametrul de

diametrul sîrmelor.

For a preluat de arc :

F

i

z π

Fi =

8

=

=

2

z d

τ t max

i

=

1

3

i

π

=

D

m

i

8

τ t max

d d 2 1 d 3 D m3 D m2 D m1
d
d 2
1
d 3
D m3
D m2
D m1

z

=

i

1

d

3

i

D

m

i

Sarcinile preluate de 2 arcuri consecutive :

F i

1

3

d i

1

D

m

i

=

F

i

D

mi

1

d

3

i

d

i

1

d

i

=

2

, deoarece

D

m

i

D

m

i

1

=

d

i

d

i

1

existen a

înf urare

i

5.1.7. Arcuri de cauciuc

La acela i volum de material, arcul de cauciuc amortizeaz o cantitate de

energie sensibil superioar celei corespunz toare arcului din o el 40% din energia

de deforma ie. Aceast capacitate de amortizare se datore te frec rilor interne.

Categoriile principale de arcuri din cauciuc (fig.3.66)

F F D f
F
F
D
f

a

s F F γ f
s
F
F γ
f

D e

F D i
F
D i

b

Fig.3.66

c

h

D i D e
D
i
D
e

d

Arc blocat solicitat la compresiune (fig.3.66.a)

σ =

F

A

= βε

f

h

105

Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

β

=

f =

β

h

D

nu se deformeaz elastic decît pentru zone mici

8

τ

c

h

3

3

G

D

2

Arc cilindric armat cu pl ci metalice (fig.3.66.b) solicitat la forfecare

τ

f

=

F

A

G

f

=

s.tg

F

A

G

Arc cilindric armat cu tuburi metalice (fig.3.66.c), solicitat la torsiune

τ

f max

=

F

π D h

i

f =

F

2 π Gh

ln

D

D

i

Arc cilindric armat cu tuburi metalice (fig.3.66.d), solicitat la forfecare

τ t max

=

2M

t

hD

π

2

i

=

τ

f max

=

F

t

2M

t

=

A

forfec

D

i

D

π

i

h

M

i

=

2

h

πρ τ ρ τ

t

t max

=

ϕ

=

M

t

1

1

Gh

π

D

2

i

D

2

n

1

M

t

2

π

D

i

2

h

D

i

2

Rezisten ele admisibile pentru arcurile de cauciuc

- solicitate static:

3…5 N/mm 2

compresiune =

- cu oc trec tor:

-solicitate dinamic

forfecare

torsiune

compresiune

forfecare

torsiune

compresiune

forfecare

torsiune

=

1…2

N/mm 2

=

2…2,5 N/ mm 2

=

2,5…5 N/mm 2

=

1…2

N/mm 2

=

2…2,5 N/ mm 2

=

1…1,5 N/mm 2

=

0.3…0.5 N/mm 2

=

0.3…1

N/ mm 2

106

Note de curs. Capitolul 5. Asambl ri elastice

5.2. Amortizoare 5.2.1. Caracterizare. Elemente constructive Au rolul de a disipa energia vibra iilor i ocurilor. Dup principiul de func ionare:

- amortizoare cu frecare uscat (coulombian )

- amortizoare cu frecare fluid

- amortizoare cu pierderi prin curen i turbionari Exemple:

Corp superior Pl ci de fixare Arc elicoidal Corp inferior
Corp
superior
Pl ci de
fixare
Arc
elicoidal
Corp
inferior

Fig.3.67

a) Amortizor cu frecare uscat