1 Rezolvari subiecte engleza+diverse sfaturi

Nota 1: La problemele de extrem cu legaturi va recomand sa faceti studiul

diferentialei de ordinul doi prin diferentierea legaturilor, asa cum este rezolvat
mai jos exemplul de la Varianta A. Mai jos aveti prezentata si o alta metoda.
La Seria B se accepta aplicarea metodei.
Nota 2: Daca observati erori la acest text mi le transmiteti prin E-mail.
Programul desparte singur in silabe astfel ca nu criticati!

2 Varianta A
Subiectul I. (2p) 1. Determinati multimea de convergenta pentru seria de puteri
1
X n
2n2 + 2n + 3 n
(3x 1) :
n=1
4n2 + 1

2. S¼
a se determine suma seriei
1
X 4n
2 :
n=0
5n+1

2.1 Tratarea subiectului I

n
2n2 +2n+3
Rezolvare 1. Not¼
am an = 4n2 +1 . Calcul¼
am
s
p p n
2n2 + 2n + 3 2n2 + 2n + 3 2 1
! = lim jan j = lim jan j = lim = lim = =
n!1 n!1 n!1 4n2 + 1 n!1 4n2 + 1 4 2

deoarece coe…cientul termenului de grad maxim (adica al lui n2 ) de la num¼

ar¼
ator
este 2 iar coe…cientul termenului de grad maxim de la numitor (adica al lui n2 )
este 4.
Raza de convergenta a seriei
1
X n
2n2 + 2n + 3
y n unde y = 3x 1
n=1
4n2 + 1

este R = !1 = 2.
Multimea de convergenta se determina din inegalit¼
atile
1 1
2 < 3x 1 < 2 () 1 < 3x < 3 () < x < 1 =) x 2 ;1 :
3 3
1
In capetele intervalului studiem convergenta separat. Pentru x = 3 seria
devine
1
X n 1
X n
2n2 + 2n + 3 n n 4n2 + 4n + 6
( 2) = ( 1)
n=1
4n2 + 1 n=1
4n2 + 1

1
adica o serie alternata. Notam
n
n 4n2 + 4n + 6
bn = ( 1)
4n2 + 1

Observam c¼
a
2 4n2 +1
3n 4n+5
n 4n2 +1
2 n
4n + 4n + 6 4n + 5 4n + 5 4n+5
lim = lim 1+ = lim 4 1 + 2 5 = e 6= 0
n!1 4n2 + 1 (11 ) n!1 4n2 + 1 n!1 4n + 1

de unde deducem ca
e dac¼
a n este impar
lim bn = =) lim bn nu exista
n!1 e dac¼
a n este par n!1

şi ca atare seria este divergenta. Ramane sa studiem convergenta pentru x = 1.

In acest caz seria devine
1
X n 1
X n
2n2 + 2n + 3 n 4n2 + 4n + 6
(2) = :
n=1
4n2 + 1 n=1
4n2 + 1

Analog, observam ca
2 4n2 +1
3n 4n+5
n 4n2 +1
2 n
4n + 4n + 6 4n + 5 4n + 5 4n+5
lim = lim 1+ = lim 4 1 + 2 5 = e 6= 0
n!1 4n2 + 1 (11 ) n!1 4n2 + 1 n!1 4n + 1

1
X n
2n2 +2n+3 n
deducem ca 4n2 +1 (2) este divergenta. Am demonstrat c¼
a multimea
n=1
1
de convergenta este 3; 1 .
Rezolvare 2. Scriem seria astfel
1
X 1
2X
n
4n 4 2 1
2 = = 4 = 2:
n=0
5n+1 5 n=0 5 51 5

II. (3p) 1. Folosind metoda lui Lagrange s¼

a se determine punctele de extrem
condiţionat pentru functia

f (x; y) = 2xy + 2y + 3

cu legatura 4x+y=4.
2. S¼
a se veri…ce dac¼
a urm¼
atoarea funcţie este diferentiabil¼
a in punctul spec-
i…cat m.xc
q
2 2
f : R ! R; f (x; y) = 3 (x 1) + 5y 4 in (1; 0) :

2
2.2 Tratarea subiectului II
Rezolvare 1. Consideram functia lui Lagrange

L (x; y; ) = 2xy + 2y + 3 (4x + y 4) :

Determinam punctele critice conditionate

8 0 8
< Lx = 0 < 2y 4 = 0 2
L0y = 0 () 2x + 2 = 0 =) y = 2 , x =
: : 2
4x + y 4 = 0 4x + y 4 = 0

si
2
4x + y 4 = 0 () 4 +2 4=0
2
din care rezulta = 2. Am obtinut x = 2 2 = 0 si y = 2 = 4 drept punct
critic (conditionat).
Stabilim daca punctul este de extrem.
Metoda 1: Aceasta metoda este descrisa la pagina 8 a articolului
de la adresa

http : ==covei:weebly:com=uploads=2=5=5=7=25575400=lagrange_multipliers:pdf

Scriem matricea hessiana

L00x2 L00xy 0 2
HL (x; y) = =
L00yx L00y2 2 0

deoarece
0 0
L00x2 = (2y 4 )x = 0 L00y2 = (2x + 2 )y = 0
0 0
L00xy = (2y 4 )y = 2 L00yx = (2x + 2 )x = 2:

Completam aceasta matrice astfel

0 0 0 1 0 1
0 (4x + y 4)x (4x + y 4)y 0 4 1
H L ( ; x; y) = @ (4x + y 4)x
0
0 2 A=@ 4 0 2 A
0
(4x + y 4)y 2 0 1 2 0

de unde 0 1
0 4 1
H L (2; 0; 4) = @ 4 0 2 A
1 2 0
Observam ca
0 4 1
1
det H L (2; 0; 4) = 4 0 2 = 16 > 0 =) ( 1) det H L (2; 0; 4) < 0
1 2 0

3
de unde tragem concluzia ca (x; y) = (0; 4) este punct de maxim local condi-
tionat.
Metoda 2: Scriem matricea hessiana
L00x2 L00xy 0 2
HL (x; y) = =
L00yx L00y2 2 0

Evaluam semnul expresiei

0 2 dx
d2 L =2 (x; y; 0; 4) = dx dy = 4dxdy
2 0 dy

Diferentiem legatura

4dx + dy = 0 =) dy = 4dx

de unde
2
d2 L =2 (x; y; 0; 4) = 4 (dx) < 0 pentru orice x 6= 0:
Aceasta spune (x; y) = (0; 4) este punct de maxim local conditionat.
Concluzie: daca avem extreme cu legaturi este bine sa diferentiem legatura.
Exista diferente fata de extreme fara legaturi. q
2
Rezolvare 2: Functia f : R2 ! R; f (x; y) = 3 (x 1) + 5y 2 este con-
tinua in orice punct, in particular in (1; 0). Avem
q p
2
f (x; 0) = 3 (x 1) = 3 jx 1j

si jx 1j nu este derivabila in 1. Deci fx0 (1; 0) nu exista.La fel se arata ca fy0 (1; 0)
nu exista. Folosind faptul ca ”Dac¼ a f : A Rp ! R este diferenţiabil¼ a pe A;
0
atunci ea are derivate parţiale fxi pe A.” deducem ca f nu este diferentiabila
in (1; 0) deoarece nu are derivate partiale in acest punct.
III. S¼
a se rezolve ecuatia diferentiala
y
y0 = 2xy 2 ; x > 0:
x

2.3 Tratarea subiectului III

Observam ca y = 0 este solutie a ecuatiei diferentiale si faptul ca ecuaţia difer-
enţial¼
a este de tip Bernoulli (??) in care = 2, motiv pentru care efectu¼ am
schimbarea de variabil¼a

z = y1 2
() z = y 1
() y = z 1
=) y 0 = z 2 0
z:

Cu aceast¼
a schimbare de variabil¼
a ecuaţia devine
1
2 0 z 2
z z = 2xz
x

4
 z
care dup¼
a multiplicare cu z 2 devine z 0 = x + 2x:Consider¼
am ecuaţia ataşat¼
a
z dz z dz 1
z0 = () = , = dx
x dx x z x
sau mai mult
Z Z
1 1 jcj
dz = dx =) ln jzj = ln x + ln jcj , c 2 R =) jzj =
z x x
iar dup¼ a renotare a constantei c obţinem soluţia z = xc . Folosind metoda vari-
aţiei constantelor c¼
aut¼ a astfel încât z (x) = c(x)
am c ( ) funcţie derivabil¼ x s¼a …e
soluţie pentru ecuaţia diferenţial¼
a (??) rezultând
0
c (x) c (x) c0 (x) c (x) c (x) c0 (x)
= +2x =) = +2x () = 2x =) c0 (x) = 2x2
x x2 x x2 x2 x
iar prin integrare
Z
2 3
c (x) = 2x2 dx = x + K unde K 2 R.
3
Am obţinut
2 3
c (x) 3x +K x
z (x) = = =) y (x) = 2 3 unde K 2 R.
x x 3x +K
IV. (2,5 p.) 1. Sa se calculeze
Z 1
x2
2x2 + 4x + 1 e dx:
0

2. Sa se deseneze D = (x; y)j 4 x2 + y 2 9; y 0 si calculeze

ZZ
xydxdy:
D

2.4 Tratarea subiectului IV

Rezolvare 1: Efectuam schimbarea de variabila x2 = t si obtinem
dt
2xdx = dt =) dx = p
2 t
x ! 0 =) t ! 0, x ! 1 =) t ! 1
iar integrala de calculat devine
Z 1 Z 1 p Z 1
2 x2 t dt 1 1 1
2x + 4x + 1 e dx = 2t + 4 t + 1 e p = 2t 2 + 4 + p e t dt
0 0 2 t 2 0 t
Z 1
1 1 1 1 1 1
= 2t 2 +1 1
+ 4t1 1
+t 2 +1 1
e t dt = 2 + 1 + 4 (1) +
2 0 2 2 2
1 1 1 1 1 p p
= 2 + 4 (1) + = 2 +4 = + 2:
2 2 2 2 2

5
 Rezolvare 2: Reprezent¼ am într-un sistem de axe xOy cercurile de ecuaţie
x2 + y 2 = 4 şi x2 + y 2 = 9. Domeniul D este reprezentat în

Deoarece domeniul de integrare conţine expresia x2 + y 2 este recomandat s¼

a
trecem la coordonate polare

x = cos '
T : , 0, ' 2 [0; 2 ] .
y = sin '

Din
2 2
4 x2 + y 2 9 =) 4 ( cos ') + ( sin ') = 2
9
2
=) 4 9 =) 2 [2; 3] :

6
Inegalitatea y 0 este echivalent¼
a cu sin ' 0 astfel

reprezent¼
am gra…c sin x

3
x 0 2 2 2
sin x 0 1 0 1 0

şi observ¼
am c¼
a gra…cul funcţiei sin x este deasupra gra…cul lui y = 0 pe intervalul
[0; ]. Aşadar, domeniul D se transform¼ a prin transformarea T în

7
de unde D0 = ( ; ') 2 R2 2 [2; 3] , ' 2 [0; ] ; iar integrala de calculat devine
Z Z Z Z Z =3
!
3 4
3
xydxdy = cos ' sin 'd d' = cos ' sin ' d'
0 2 0 4 =2
D
Z
34 24 34 24 1
= sin 2'd' = cos 2' = 0.
2 4 0 2 4 2 0

3 Varianta B
I. (2p) 1. Determinati multimea de convergenta pentru seria de puteri
X1
2n + 1 n
(x 1) :
n=1
n3 4n

2. S¼
a se determine suma seriei
1
X 2n
2 :
n=1
n!5n

3.1 Tratarea subiectului I

2n+1
Rezolvare 1. Not¼
am an = n3 4 n . Calcul¼
am
2(n+1)+1
an+1 (n+1)3 4n+1 2 (n + 1) + 1 n3 4n 2 (n + 1) + 1 n3
! = lim = lim 2n+1 = lim 3 = lim
n!1 an n!1
n3 4 n
n!1 (n + 1) 4n+1 2n + 1 n!1 (n + 1)3 4 2n + 1
2 1
= =
8 4
deoarece coe…cientul termenului de grad maxim (adica al lui n3 ) de la num¼
ar¼
ator
este 2 iar coe…cientul termenului de grad maxim de la numitor (adica al lui n3 )
este 8.
Raza de convergenta a seriei
X1
2n + 1 n
y unde y = x 1
n=1
n3 4n

este R = !1 = 4.
Multimea de convergenta se determina din inegalit¼
atile

4 < y < 4 () 4<x 1 < 4 () 4 + 1 < x < 4 + 1 =) x 2 ( 3; 5) :

In capetele intervalului studiem convergenta separat. Pentru x = 3 seria

devine
X1 X1
2n + 1 n n 2n + 1
3 4n
( 4) = ( 1)
n=1
n n=1
n3

8
adica o serie alternata. Studiem convergenta folosind criteriul lui Leibniz. No-
tam bn = 2n+1 2x+1
n3 si de…nim f : [1; 1) ! R, f (x) = x3 . Evaluam
0
2x + 1 2x3 3x2 (2x + 1)
f 0 (x) = = <0
x3 x6
de unde rezulta f descrescatoare si ca atare bn este descrescator. Pe de alta
parte limn!1 2n+1
n3 = 0 si deci seria este convergenta. Ramane sa studiem
convergenta pentru x = 5. In acest caz seria devine
X1 1
2n + 1 n X 2n + 1
4 = :
n=1
n3 4n n=1
n3

Observam ca
X1 1 1 1 1
2n + 1 X 2n X 1 X 2 X 1
3
= 3
+ 3
= 2
+ 3
n=1
n n=1
n n=1
n n=1
n n=1
n
P1 P1
iar cum n=1 n22 si n=1 n13 sunt convergente (seria armonica), deducem ca si
P 1 2n+1
n=1 n3 este convergenta. Am demonstrat c¼a multimea de convergenta este
[ 3; 5].
Remarcam, de asemenea, ca pentru x = 3 putem da solutia 2:
Seria
1
X X1 1 1
n 2n + 1 2n + 1 X 2 X 1
( 1) 3
= 3
= 2
+ <1
n=1
n n=1
n n=1
n n=1
n3

…ind absolut convergenta, deducem ca este si convergenta.

Rezolvare 2. Scriem seria astfel
1
X X1 2 n 1
X 2 n
2n
2 n = 2 5 +2 2=2 5
2
n=1
n!5 n=1
n! n=0
n!

si folosim faptul ca
X1
xn
ex =
n=0
n!
a se vedea adresa

http : ==covei:weebly:com=uploads=2=5=5=7=25575400=enachescu__elena:pdf

Atunci
1
X 2n
2 = 2e2=5 2:
n=1
n!5n
II. (3p) 1. Folosind metoda lui Lagrange s¼
a se determine punctele de extrem
condiţionat pentru functia

f (x; y) = xy 2x + 1

9
cu legatura x+2y=4.
2. S¼
a se veri…ce dac¼
a urm¼
atoarea funcţie este diferentiabil¼
a in punctul spec-
i…cat
f : R2 ! R; f (x; y) = x3 + xy + y 2 in (1; 1) :

3.2 Tratarea subiectului II

Rezolvare 1. Consideram functia lui Lagrange

L (x; y; ) = xy 2x + 1 (x + 2y 4) :

Determinam punctele critice conditionate

8 0 8
< Lx = 0 < y 2 =0
L0y = 0 () x 2 =0 =) x = 2 ,y= 2
: :
x + 2y 4 = 0 x + 2y 4 = 0

si
x + 2y 4 = 0 () 2 + 2( 2 ) 4=0
din care rezulta = 2. Am obtinut x = 4, y = 0 drept punct critic (condi-
tionat).
Mai departe analog problemei rezolvate mai sus.
Rezolvare 2. Aplicam teorema ”Dac¼ a funcţia f : A Rp ! R are derivate
0
parţiale fxi (i = 1; 2; :::; p) într-o vecin¼
atate V a lui a = (a1 ; :::; ap ) 2 IntA
şi dac¼a aceste derivate parţiale sunt continue în a; atunci funcţia f este difer-
enţiabil¼a în a.” Cum f (x; y) indeplineste aceste ipoteze deducem ca f este
diferentiabila in (1; 1).
III. s¼
a se rezolve ecuatia diferentiala

xy 0 y = 2x2 e2x ; x > 0:

3.3 Tratarea subiectului III

Impartim prin x > 0 si ecuatia devine
y
y0 = 2xe2x (1)
x
adica forma unei ecuatii diferentiale de ordinul unu neomogena. Rezolvam ecu-
atia diferentiala atasata
y
y0 = 0:
x
y dy y dy 1
y 0 = () = , = dx
x dx x y x
sau mai mult
Z Z
dy 1
dz = dx =) ln jyj = ln x + ln jcj , c 2 R =) jyj = jcj x
y x

10
iar dup¼ a renotare a constantei c obţinem soluţia y = cx. Folosind metoda
variaţiei constantelor c¼
aut¼am c ( ) funcţie derivabil¼
a astfel încât z (x) = c (x) x
s¼
a …e soluţie pentru ecuaţia diferenţial¼
a (1) rezultând

0 c (x) x
(c (x) x) = +2xe2x =) c0 (x) x+c (x) = c (x)++2xe2x () c0 (x) = 2e2x
x
iar prin integrare
Z
c (x) = 2e2x dx = e2x + K unde K 2 R.

Atunci, solutia generala a ecuatiei propuse este

y (x) = e2x + K x unde K 2 R.

IV. (2,5 p.) 1. Sa se calculeze

Z 1 p
x2 25 x2 dx:
0

2. Sa se deseneze D = (x; y)j 0 x y2 ; 2 y 2 si calculeze

ZZ
(2x + 1) ydxdy:
D

3.4 Tratarea subiectului IV

2 2
Rezolvare 1. Efectu¼ am schimbarea de variabil¼ a 5 52x = t şi deci 52 52 t = x2 .
2
Avem 2xdx = 5 dt. Când x ! 5 avem c¼ a t ! 0; iar când x ! 0 avem c¼ a
t ! 1. Integrala de calculat devine
Z 5 p Z 1 p Z
2 2 2 52 dt 54 1 1 1
+1
x 5 2 2
x dx = 5 5 t 5 t p
2 = t 2 (1 t) 2 dt
0 0
2
2 5 (1 t) 2 0
4 Z 1 3 3 1 2
5 3 3
1 54
54 12 54
= t 2 1 (1 t) 2 dt = 2 2
= 2
= 3 :
2 0 2 (1 + 2) 2 2 2

Rezolvare 2. Pentru desenarea domeniului a se vedea lucrarea

http : ==covei:weebly:com=uploads=2=5=5=7=25575400=enachescu__elena:pdf

Integrala de calculat devine

ZZ Z 2 Z y2
(2x + 1) ydxdy = (2x + 1) ydydx = 0:
2 0
D

11
4 Varianta C
I. (2p) 1. Determinati multimea de convergenta pentru seria de puteri

X1 n
( 2) n
(2x 1) :
n=1
n+1

2. S¼
a se determine suma seriei
1
X 2n
2 :
n=0
n!3n+2

( 2)n
Rezolvare 1. Not¼
am an = n+1 . Calcul¼
am

( 2)n+1
an+1 n+2 n+1
! = lim = lim ( 2)n
= lim =1
n!1 an n!1 n!1 n+2
n+1

deoarece coe…cientul termenului de grad maxim (adica al lui n) de la num¼

ar¼
ator
este 1 iar coe…cientul termenului de grad maxim de la numitor (adica al lui n)
este 1.
Raza de convergenta a seriei
X1 n
( 2) n
y unde y = 2x 1
n=1
n+1

este R = !1 = 1.
Multimea de convergenta se determina din inegalit¼
atile

1 < y < 1 () 1 < 2x 1 < 1 () 1 + 1 < x < 1 + 1 =) x 2 (0; 2) :

In capetele intervalului studiem convergenta separat. Pentru x = 0 seria devine

X1 n X1
( 2) n 2n
( 1) =
n=1
n+1 n=1
n+1

care este divergenta din criteriul raportului

2n+1
n+2
lim n =2>1
n!1 2
n+1

2n
sau observand ca lim =1=
6 0. Pentru x = 2 avem seria
n!1 n+1

X1 n X1 n
( 2) n n 6
(3) = ( 1)
n=1
n+1 n=1
n+1

12
adica o serie alternata. Observam ca
6n
lim =1
n!1 n + 1

fapt ce atrage divergenta seriei. Am demonstrat c¼

a multimea de convergenta
este (0; 2).
Rezolvare 2. Scriem seria astfel
1 1 n
X 2n 2 X 32
2 n+2 = 2
n=0
n!3 3 n=0 n!
si folosim faptul ca
X1
xn
ex =
n=0
n!
a se vedea adresa
http : ==covei:weebly:com=uploads=2=5=5=7=25575400=enachescu__elena:pdf
Atunci
1
X 2n 2
2 = 2 e2=3 :
n=0
n!3n+2 3
II. (3p) 1. Folosind metoda lui Lagrange s¼
a se determine punctele de extrem
condiţionat pentru functia
f (x; y) = 3xy + y + 5
cu legatura 3x+y=2.
2. S¼
a se veri…ce dac¼a urm¼
atoarea funcţie este diferentiabil¼
a in punctul spec-
i…cat
f : R2 ! R; f (x; y) = x2 + y 2 3xy in (1; 0) :

4.1 Tratarea subiectului II

Rezolvare 1. Consideram functia lui Lagrange
L (x; y; ) = 3xy + y + 5 (3x + y 2) :
Determinam punctele critice conditionate
8 0 8
< Lx = 0 < 3y 3 = 0 1
L0y = 0 () 3x + 1 = 0 =) x = ,y=
: : 3
3x + y 2 = 0 3x + y 2 = 0
si
1
3x + y 2 = 0 () 3 + 2=0
3
din care rezulta = 23 . Am obtinut x = 16 , y =
3
2 drept punct critic (condi-
tionat).
Mai departe analog problemei rezolvate mai sus.
III. s¼
a se rezolve ecuatia diferentiala
p
xy 0 4y = x2 y; x > 0:

13
4.2 Tratarea subiectului III
Observam ca y = 0 este solutie a ecuatiei diferentiale si faptul ca ecuaţia difer-
enţial¼
a este de tip Bernoulli (??) in care = 1=2, motiv pentru care efectu¼ am
schimbarea de variabil¼ a
1
z = y1 2 () vezi varianta A mai departe:

IV. (2,5 p.) 1. Sa se calculeze

Z 1
x
6 dx:
0 (1 + x)

2. Sa se deseneze D = (x; y)j x2 + 1 y 2 (x + 2) si calculeze

ZZ
x2 + y dxdy:
D

4.3 Tratarea subiectului IV

Rezolvare 1. Integrala se mai scrie
Z 1 Z 1
x x2 1 (2) (4) 3! 1
6 dx = 2+4 dx = B (2; 4) = = = :
0 (1 + x) 0 (1 + x) (2 + 4) 5! 20

Rezolvare 2. Vezi variantele din anii anteriori.

4.4 Varianta D
I. (2p) 1. Determinati multimea de convergenta pentru seria de puteri
1
X n+1 n
3 + 2) 2n
( 2x + 1) :
n=1
(n

2. S¼
a se determine suma seriei
1
X 4n
2 :
n=0
5n+1

II. (3p) 1. Folosind metoda lui Lagrange s¼

a se determine punctele de extrem
condiţionat pentru functia

f (x; y) = 3xy y+2

cu legatura -3x+y=2.
2. S¼
a se veri…ce dac¼
a urm¼
atoarea funcţie este diferentiabil¼
a in punctul spec-
i…cat p
f : R2 ! R; f (x; y) = x2 + y 2 in (0; 0) :

14
 III. s¼
a se rezolve ecuatia diferentiala
2
y0 2xy = 4xex ; x > 0:

IV. (2,5 p.) 1. Sa se calculeze

Z 1 4
1
ln dx:
0 x

Rezolvare. Integrala se mai scrie

Z 1 4 Z 1 Z 1 Z 1
1 4 4 4
ln dx = (ln 1 ln x) dx = ( ln x) dx = (ln x) dx:
0 x 0 0 0

t
Efectuam schimbarea de variabila ln x = t () x = e si avem

x ! 0 =) t ! 1
x ! 1 =) t ! 0
dx = e t dt

Integrala de calculat devine

Z 1 Z 0 Z 1
4
(ln x) dx = t4 e t dt = t4 e t dt = (5) = 4! = 2 3 4 = 24:
0 1 0

2. Sa se deseneze D = (x; y)j 9 x2 + y 2 25; y 0; x 0 si calculeze

ZZ
(xy + 1) dxdy:
D

5 Diverse
R1 rxm q 1 rpxm 1
Exercise 1 S¼a se arate c¼a I = 0 xm 1
1 e e dx = rm B (p; q)
unde p; q 2 (0; 1) ; iar m; r 2 R .

Solution 2 Efectu¼am schimbarea de variabil¼a

rxm rxm
e = y =) rmxm 1
e dx = dy, (x ! 0 =) y ! 1) , (x ! 1 =) y ! 0)

şi obţinem
Z 0 Z 1
1 q 1 p 1 1 q 1 1
I= (1 y) y dy = yp 1
(1 y) dy = B (p; q) .
rm 1 rm 0 rm
R1 x n
Exercise 3 S¼a se calculeze 0 xm +1 dx unde n > 1, m > n + 1.

15
 1
Solution 4 Efectu¼am schimbarea de variabil¼a xm = t. Avem x = t m şi dx =
1 m1
1
mt dt. Observ¼am c¼a x ! 0 implic¼a t ! 0; iar x ! 1 implic¼a t ! 1.
Integrala de calculat devine
Z 1 Z 1 n 1 Z 1 n+1
xn 1 tm tm 1 1 t m 1
dx = dt = n+1 m n 1 dt
0 xm + 1 m 0 t+1 m 0 (t + 1) m + m

1 n+1 m n 1 1
= B ; = n+1 :
m m m m sin m

5.1 Ecuaţii liniare de ordin n cu coe…cienţi constanţi neo-

mogene
De…nition 5 Fie a0 ; :::; an 1 2 R şi an 2 R . O ecuaţie diferenţial¼a de forma

an y (n) (x)+an 1y
(n 1)
(x)+an (x)+:::+a1 y 0 (x)+a0 y (x) = b (x) , b ( ) : I
2y
(n 2)
R!R
(2)
se numeşte ecuaţie liniar¼a de ordinul n 2 N cu coe…cienţi constanţi neomogen¼a.

Este util s¼
a reţinem c¼
a pentru anumite cazuri particulare ale funcţiei f pro-
cedura poate … simpli…cat¼ a prin metoda coe…cienţilor nedeterminaţi. În acest
sens, …e

Pm (x) = Am xm +:::+A1 x+A0 , Qm (x) = Bm xm +:::+B1 x+B0 , Sm (x) = Cm xm +:::+C1 x+C0 ;

polinoame de grad m < n (exist¼ a cazuri în care procedeul ce-l descriem este
aplicabil şi pentru m n, dar nu întodeauna, sunt cazurile în care prin intro-
ducerea lui ypar în membrul stâng al ecuaţiei se obţine tot un polinom de grad
m). Distingem

f (x) este egal¼

a cu Soluţia particular¼a se caut¼a sub forma
i) Dac¼ a a0 6= 0; atunci ypar (x) = Qm (x)
Pm (x)
ii) Dac¼ a a0 = a1 = ::: = ap 1 = 0 =) ypar (x) = xp Qm (x)
i) Dac¼ a nu este r¼ ad¼acin¼
a a ecuaţiei carcteristice, atunci
x ypar (x) = e x Qm (x)
e Pm (x)
ii) Dac¼ a este r¼ ad¼acin¼
a multipl¼a de ordin k a ecuaţiei
carcteristice, atunci ypar (x) = e x xk Qm (x)
i) Dac¼ a + i nu este r¼ ad¼
acin¼
a a ecuaţiei carcteristice,
e x Pm (x) cos ( x) atunci ypar (x) = e x [Qm (x) cos ( x) + Sm (x) sin ( x)]
sau ii) Dac¼ a este r¼ ad¼acin¼
a multipl¼a de ordin k a ecuaţiei
e x Pm (x) sin ( x) carcteristice, atunci
ypar (x) = e x xk [Qm (x) cos ( x) + Sm (x) sin ( x)]
P
n
Dac¼
a f (x) = fi (x) 1 n i
i=1 ypar (x) = ypar (x) + ::: + ypar (x) unde ypar (x) i = 1; n este
fi (x) are una din corespunz¼ator formei lui fi (x)
formele de mai sus
(3)

16
În …nal, soluţia general¼ a a ecuaţiei diferenţiale neomogene este suma dintre
soluţia general¼
a, notat¼
a ygeo , a ecuaţiei diferenţiale omogene de ordin n şi soluţia
particular¼a, notat¼a ypar , a ecuaţiei diferenţiale neomogene.

5.2 Extreme cu legaturi

În cele ce urmeaz¼
a, vom considera problema de maximizare a funcţiei obiectiv
f : A R3 ! R :

probleme de tip I : max f (x; y; z) cu restricţia (sau leg¼

atura) F (x; y; z) = 0
x;y;z
(4)
Metoda ce o prezent¼ am pentru rezolvarea problemei (4) este cunoscut¼ a sub nu-
mele de metoda multiplicatorilor lui Lagrange. Pentru a vedea cum acţioneaz¼ a
metoda, este necesar s¼ a introducem:
De…niţie. Vom spune c¼ a f admite în punctul (x ; y ; z ) 2 E A un
extrem relativ (condiţionat) la mulţimea E dac¼
a restricţia lui f la mulţimea E
admite un extrem local în sensul uzual.
Prezent¼
am în cele ce urmeaz¼ a metoda multiplicatorilor lui Lagrange pentru
cele dou¼
a tipuri de probleme:

5.3 Metoda multiplicatorilor lui Lagrange pentru prob-

leme de tip I
am funcţia lui Lagrange L : R4 ! R de…nit¼
Consider¼ a prin

L (x; y; z; ) = f (x; y; z) + F (x; y; z)

dac¼a ne referim la problema (4), unde 2 R este cunoscut drept "multiplicatorul

lui Lagrange".
Algoritmul de rezolvare a problemelor de tip I este urm¼ atorul:
Etapa 1: Determin¼ am punctul (x ; y ; z ; ) în care derivatele parţiale de
prim ordin ale funcţiei lui Lagrange se anuleaz¼ a
8 @L
>
> @x (x ; y ; z ; ) = @f
@x (x ; y ; z ) +
@F
@x (x ; y ; z ) = 0
< @L @f @F
@y (x ; y ; z ; ) = @y (x ; y ; z ) + @y (x ; y ; z ) = 0
@f (5)
> @L @F
: @z (x ; y ; z ; ) = @z (x ; y ; z ) +
> @z (x ; y ; z ) = 0
F (x ; y ; z ) = 0

sub presupunerea c¼ a exist¼

a derivatele parţiale de ordinul unu ale funcţiilor f şi
F într-o vecin¼ atate a punctului (x ; y ; z ). Rezolvând simultan, cele 4 ecuaţii
din sistem se obţin soluţii pentru cele 4 necunoscute: intr¼ arile (x ; y ; z ) şi
multiplicatorul lui Lagrange . Punctele de forma (x ; y ; z ) care pentru anu-
mite valori ale multiplicatorului lui Lagrange veri…c¼
a (5) sunt numite puncte
critice (condiţionate).

17
 Etapa 2: Presupunând c¼ a exist¼
a şi sunt continue derivatele parţiale de
ordinul doi ale funcţiilor f şi F într-o vecin¼atate a punctului (x ; y ; z ) calcul¼
am
T
d2 L (x ; y ; z ; )= dx dy dz HL (x ; y ; z ) dx dy dz (6)

unde HL (x ; y ; z ) este matricea hessian¼ a în punctul (x ; y ; z ) a lui L cu

determinat.
In literatura exista mai multe metode. Amintim:
Metoda I: Stabilim dac¼ a punctul (x ; y ; z ) este de extrem condiţionat:
i) dac¼ a forma p¼ atratic¼ a d2 L (x ; y ; z ; ) este pozitiv de…nit¼ a, atunci (x ; y ; z )
este punct de minim local condiţionat (relativ);
ii) dac¼ a forma p¼ atratic¼a d2 L (x ; y ; z ; ) este negativ de…nit¼ a, atunci
(x ; y ; z ) este punct de maxim local condiţionat (relativ);
iii) dac¼ a forma p¼ atratic¼a d2 L (x ; y ; z ; ) nu este de…nit¼ a, atunci (x ; y ; z )
nu este punct de extrem condiţionat (relativ).
Not¼ am c¼a pentru stabilirea semnului formei p¼ atratice d2 L (x ; y ; z ; ) este
recomandat s¼ a diferenţiem leg¼ aturile, obţinând astfel o ecuaţie din care rezult¼a
relaţii între dx, dy şi dz ce le înlocuim în (6).
Metoda II:
Consideram urmatoarele matrice
0 1
0 Fx Fy Fz
B Fx Lx2 Lxy Lxz C
H4 = B @ Fy Lyx Ly2 Lyz A
C

Fz Lzx Lzy Lz2

8 0 1
>
> 0 Fx Fy
>
> @ Fx Lx2 Lxy A daca Fx (x ; y ; z ) 6= 0 sau Fy (x ; y ; z ) 6= 0
>
>
<
H3 = 0 Fy Lyx Ly2 1
>
> 0 Fy Fz
>
> @ Fy Ly2 Lyz A daca Fx (x ; y ; z ) = 0 sau Fy (x ; y ; z ) = 0
>
>
:
Fz Lzy Lz2

unde derivatele partiale sunt evaluate in (x ; y ; z ; ).

Stabilim dac¼a punctul (x ; y ; z ) este de extrem condiţionat:
i) dac¼ a det (H3 ) > 0 si det (H4 ) > 0, atunci (x ; y ; z ) este punct de
minim local condiţionat (relativ);
ii) dac¼ a det (H3 ) < 0 si det (H4 ) > 0, atunci (x ; y ; z ) este punct de
maxim local condiţionat (relativ);
iii) dac¼ a det (H4 ) < 0, atunci (x ; y ; z ) nu este punct de extrem condiţionat
(relativ) ci punct sa.
Cum actioneaza aceasta metoda, putem vedea la pagina 9 de la adresa

http : ==covei:weebly:com=uploads=2=5=5=7=25575400=lagrange_multipliers:pdf

un exemplu.
Metoda 3: Dac¼ a Metoda 1 si Metoda 2 falseaza atunci pentru a evalua
semnul diferenţei f (x; y; z) f (x ; y ; z ) se aplic¼
a o dezvoltare Taylor de ordin

18
superior sau direct de…niţia. Metoda 3 merge in orice situatie insa este di…cil de
aplicat, motiv pentru care lipsesc de la examene sau chiar concursuri studentesti
astfel de probleme.

5.4 Anexe
http://covei.weebly.com/uploads/2/5/5/7/25575400/buleandra_andreea.pdf
http://covei.weebly.com/uploads/2/5/5/7/25575400/enachescu__elena.pdf
http://covei.weebly.com/uploads/2/5/5/7/25575400/chelaru_andreea.pdf
http://covei.weebly.com/uploads/2/5/5/7/25575400/madalina_bizon.pdf

19