17/05/2020

1 Micoplasme
Mycoplasma şi Ureaplasma
2 Particularităţi
• clasa Mollicutes (perete moale)
• lipseşte capacitatea de sinteză a peptidoglicanului ≠ dar nu sunt forme L
bacteriene → sunt rezistente la antibioticele care inhibă sinteza peretelui
bacterian (beta-lactamine)
• foarte mici (0.3 μm), foarte polimorfe tocmai pt ca nu au perete bacterian
• trec adeseori prin filtrele pentru bacterii
• cresc doar pe medii care contin colesterol
• cultivarea este inhibată de Ac specifici

• Genurile Mycoplasma și Ureaplasma – reprezentanti patogeni :

– M. pneumoniae - infectiile respiratorii
– M. genitalium, M. hominis și Ureaplasma urealyticum – infectiile urogenitale
– Alte specii aparțin florei normale
3

• Caractere microscopice
– Diversitate mare: forme cocoide → pana la filamente lungi
– Vizualizate în formă nativă în microscopie în contrast de fază
– Distruse prin colorație

• Caractere de cultivare
– Medii de cultură îmbogățite în colesterol
– 2-8 zile – vom obtine colonii mici, in formă de ”ochi prăjit” sau muriforme, care
infiltrează parțial geloza

• Rezistența la factorii de mediu

– Bacterii sensibile (căldură, desicare)

6 Mycoplasma pneumoniae
• Structura antigenică
– Ag proteic - proteina P1
– Ag comune cu Ag tisulare din muşchi, creier, plămâni, limfocite, hematii

• Factori de virulenţă
– adezina P1 – care se aseaza la baza cililor celulelor epiteliale => distrugerea lor
– acţionează ca un superantigen, stimulând migrarea celulelor inflamatorii şi
eliberarea de citokine (TNF, IL1, IL6)
– inhibitor al catalazei - citotoxic

1
 • Patogenie și infecții
– adezina P1  aderenţă la epiteliul respirator  ciliostază, cilionecroză, exfolierea
celulelor epiteliale  interferă cu clearance-ul normal al căilor respiratorii
superioare  determina contaminarea TRI
– autoanticorpi – Ag I eritrocitar
– angină
– traheobronşită
– pneumonia atipică primară
– complicaţii (sensibilizare): anemie hemolitică, miocardită, pericardită,
complicaţii neurologice, pancreatice

• Imunitate
– IgA, imunitate incompletă  reinfecţiile sunt posibile
7 Mycoplasma pneumoniae
• Diagnostic de laborator
– forme severe sau anchete epidemiologice
– recoltam spălătura bronho-alveolară, periaj endobronşic, exsudat nasofaringian
– microscopia
• nu este utilă; IF insensibilă
– cultivarea
• lentă (5-21Z); sensibilitate redusă
• rezultat pozitiv = diagnostic
– PCR
– serologia – cea mai utilizată
• 2 probe de ser, 10-15Z
• Seroconversie/dinamica semnificativă
• Reacţia de fixare a complementului
• ELISA/ IFI
–Mai sensibile, mai specifice
–mai uşor de efectuat; diferenţierea clasei de Ac (IgM)
8 Mycoplasma pneumoniae

• Tratament
– Macrolide, tetracicline
– Fluorochinolone

• Epidemiologie
– Sursa de infecție - omul
– copii şi adolescenţi (5-15 ani)
– transmisă prin inhalarea picăturilor Flügge aerosolizate; contact strâns
– infecţii endemice, mai frecvente în sezonul rece

• Profilaxie
– izolarea persoanelor infectate – pacienţii au potential infecţios mult timp, chiar şi
când primesc antibioticele adecvate
 – vaccinuri - ineficiente
9 Micoplasme genitale
• Ureaplasma spp., M. hominis și M. genitalium
• Ureaplasma spp. și M. hominis pot fi prezente în flora normală a mucoaselor
genitale
• Mycoplasma genitalium
– uretrită non-gonococică, endometrite
– detecție dificilă
• Ureaplasma urealyticum
– uretrită non-gonococică
– pielonefrită
– infecții în cursul sarcinii (corioamniotite, endometrite)
– infecţii neonatale (prematur)
• Mycoplasma hominis
– Infectii genitale cu transmitere sexuală (uretrită, cervicită)
– infecții în cursul sarcinii (corioamniotite, endometrite)
– infecţii neonatale (prematur)
• Tractul genito-urinar poate fi colonizat cu aceste organisme (în special
Ureaplasma); prezenţa lor poate masca un patogen mai important
10

• Diagnostic
– Cultură medii îmbogăţite
•2-4Z
• Criterii cantitative (>104UFC/mL)
• prelevate necontaminate  semnificaţie clinică
• M. genitalium - PCR

• Tratament
– Tetracicline, macrolide, fluorochinolone
– M. hominis - Rezistenta natural la Eritromicina si Azitromicina
– Ureaplasma spp. Rezistenta la lincosamide
– Testarea sensibilitatii Ureaplasma spp. și M. hominis
– Tratamentul partenerului – mereu in bolile cu transmitere sexuala

• transmise prin contact sexual/în timpul nașterii (mamă-făt)

• Măsuri profilactice nespecifice

11

12 Rickettsii
13 Minidefiniţie
• bacterii mici, pleomorfe (bacili, cocobacili)
• perete celular de tip gram-negativ
• obligatoriu intracelulare (nu pot fosforila glucoza)  cultivă doar în gazde vii
 • creştere stimulată de sulfamide
• Transmise prin purici, păduchi, căpușe, acarieni (excepție, Coxiella –
transmitere aerogenă)
• Determina infectii minore, autolimitate/boli cu evoluție severă
14

• Habitat
– Rezervor natural – numeroase animale
– Omul este gazdă accidentală (excepție R. prowazekii – rezervor strict uman)
– Artropode – transmitere interumană, între animale, de la animal la om

• Caractere microscopice
– Bacili scurți, intracelulari, frecvent pleomorfi
– Structură a peretelui de tip Gram-negativ
– Nu se colorează Gram
– Colorație Gimenez, Giemsa

• Caractere de cultivare
– Cavitatea vitelină a oului embrionat
– Animale lab (șoricel, șobolan, cobai)
– Culturi de celule
– In vivo, celule endoteliale = cel țintă
15

• Patogenie și infecție
– Transmise de artropode (excepție, C. burnetii)
– Penetrare prin leziuni cutanate (înțepătură căpușe, leziuni cutanate
contaminate prin excremente de purici/păduchi) (excepție, C. burnetii
transmisă prin pulberi contaminate)
– Rickettsiile se multiplică în celulele endoteliale ale capilarelor, arteriolelor și
venulelor – vascularită cu infiltrat perivascular – piele, inimă, musculatura
striată, SNC, rinichi
– Ehrlichia - monocite și granulocite

• Imunitate
– Imunitate celulară, întreținută de inf latentă, cu reactivare ocazională

20 R. rickettsii, sectiune tisulara, coloratia Giemez

21

• Diagnostic de laborator
– Cultură pe culturi de celule, ouă embrionate, animale de laborator
 • Sânge/biopsie a escarelor cutanate
• Risc de infectii de laborator
– PCR
• Endocardite cu HC neg – ADN C. burnetii la niv valvelor cardiace
(exereză chirurgicală)
– Serologic
• După 2-3S de evoluție a bolii
• IFI ”standard de aur” – nu identifica specia

• Tratament
– Antibiotice cu bună penetrabilitate intracelulară: tetracicline (Doxiciclina)
– Fluorochinolone
22

• Epidemiologie
– Tifos epidemic disparut în Europa
– Tifos murin - țări tropicale și subtropicale, în sp. zone portuare
– Tifos de lăstăriș - Japonia și Asia de Sud-Est
– Febra Q – repartiție mondială
• Oi, capre, bovine, pisici
• Inhalare pulberi contaminate
• C. burnetii este excretată în laptele animalelor infectate – contaminarea
umană posibilă prin lapte/derivate nepasteurizate
• Placenta femelelor infectate sau a produselor rezultate în urma avortului
conțin o cantitate mare de bacterii

• Profilaxie
– Protecția față de artropodele vectori
• Măsuri igienă (spălare)
• insecticide
– Febra Q
• Pasteurizare lapte, derivate
• Prevenirea contaminării prin contact direct cu animalele, în sp. în cursul nașterii
23 Chlamydii
(familia Chlamydiaceae)
24 Minidefiniţie
• bacterii mici, cocoide, imobile
• Obligat intracelulare (dependente total de energia gazdei)
• Membrană externă similară cu a bacteriilor Gram-negative
• Ciclu de reproducere particular (corpi elementari infecţioşi – corpi reticulaţi
neinfecţioşi)
• 3 specii patogene pentru om:
– Chlamydia trachomatis
– Chlamydophila psittaci
– Chlamydophila pneumoniae
25

Morfologie și ciclu de multiplicare

• 2 forme: corpi elementari infectiosi, corpi reticulați neinfectiosi

• Nici CE, nici CR nu prezintă peptidoglican
– CE infectiosi
• Nu se pot multiplica
• Forma infecțioasă
• Supraviețuire extracelulară
• Se fixează la receptorii specifici ai celulei gazdă – endocitoză – vacuolă –
transformarea în CR neinfectiosi

– CR neinfectiosi
• Intracelulară
• Neinfecțioasă
• Se multiplică prin diviziune
• Transformare în CE – celula explodează – CE infectiosi eliberati pot infecta alte
celule

27

• Cultivare
– Deficit metabolism energetic (nu pot sintetiza ATP)
– Culturi de celule, animale de laborator, cavitatea vitelină a oului embrionat

• Rezistența în mediul înconjurător

– CE infectiosi desicați rămân infecțioși timp îndelungat
28 Chlamydia trachomatis
• Infectii cu transmitere sexuală => sterilitate tubară

• Habitat
– patogen primar uman

• Structură antigenică
– Serovar A, B, Ba, C – trahom => orbire (nu prea exista tratament)
– Serovar D-K – uretrite, cervicite, conjunctivite cu incluzii
– Serovar L1-L3 – limfogranulomatoza veneriană

• Virulență
– Infectează celulele epiteliale non-ciliate cilindrice, cuboidale sau de tranziție
– Se replică intracelular și împiedică fuziunea fagozomului cu lizozomii

• imunitate
– Sinteză IgM, IgG, IgA – nu împiedică reinfecția
29

Patogenie și infecții

• Trahom (C. Trachomatis biovar trachoma, serovar A, B, Ba, C) =

keratoconjunctivită cronică, contagioasă → cecitate
– Țări calde, sub-dezvoltate
– Transmitere prin contact direct sau indirect prin obiecte de uz curent

30

31

Patogenie și infecții

• Conjunctivita cu incluzii (C. trachomatis, biovar trachoma, serovar D-K) =

conjunctivita purulentă a nn (transmisa în cursul nașterii), copilului și
adultului (conjunctivita de piscină)
• Infectiile urogenitale (C. trachomatis, biovar trachoma, serovar D-K)
– Bărbat - 30-60% uretrite non-gonococice
• Complicații – prostatite, epididimite
• Transmitere sexuală – sursă de infectie frecvent asimptomatică
– Femeie
• Infectie frecvent asimptomatică
• Cervicită, uretrită, rectită
• Complicații – salpingită – sterilitate tubară și sarcină extrauterină
• Infectii neonatale prin transmitere verticală în cursul nașterii: conjunctivită,
pneumonie interstițială

32

33

34

35

Patogenie și infecții

• Limfogranulomatoza veneriană (C. trachomatis, biovar lymphogranuloma

venereum, serovar L1, L2, L3).
– Țări calde
– Ulcerație cu limfadenită
36

37

38 Chlamydia trachomatis
 • Diagnostic de laborator
– PCR – secventierea ADN specifică – urină (primul jet) sau exsudat cervical =
tehnica cea mai sensibila și specifica
– cultivarea pe c.c. este foarte specifică, dar lipsită de sensibilitate – metoda
de referință, rar practicată
– depistarea Ag (IF, ELISA) relativ insensibilă
– serologie
39 Chlamydia trachomatis
• Tratament
– Antibiotice cu bună penetrare intracelulară
– tetracicline, macrolide, fluorochinolone

• Epidemiologie
– trahom – Asia, Africa, bazinul Mediteranei
– LGV prevalentă în Africa, Asia şi America de Sud
– frecventă bacterie cu transmitere sexuală
– uretrita, cervicita, conjunctivita, inf. n.n. – zone cu promiscuitate sexuală
– rezervor de infecţie – persoane cu infecţie genitală manifestă sau inaparentă
– Pot fi transmise simultan și gonococ, Treponema pallidum, v. herpes simplex etc

• Profilaxie
– sex protejat, educaţie sexuală
– tratamentul persoanelor infectate şi al partenerilor sexuali
– Prevenirea conjunctivite nn – colire TE/ RIF
40 Chlamydophila pneumoniae
• patogen primar uman
• ubicuitar
• determina bronşită, pneumonie, sinuzită, faringită, boala arterelor coronare
(ateromatoză)?
• infecţie transmisă prin secreţii respiratorii
• diagnostic serologic – RFC (nespecifică), MIF (specifică)
• evidențiere microscopică cu Ac marcați contra LPS (+ pt toate chlamidiile) –
lab specializate
• tratament : macrolide (eritromicina, azitromicina, claritromicina), tetracicline (TE,
Doxiciclina), FQ
41 Chlamydophila psittaci
• patogen primar animal (păsări, oi, vaci, capre), infectează omul ocazional
• pneumonie (psitacoză, ornitoză)
• poartă de intrare respiratorie  celule reticuloendoteliale din ficat, splină  X 
răspândire hematogenă  plămâni: răspuns inflamator predominant Ly în alveole şi
spaţiu interstiţial
• infecţiile umane pot fi asimptomatice sau uşoare
• afecteaza in principal adulţii
• metode moleculare de detecție
• se urmareste dinamica semnificativă pe pereche de seruri (RFC); MIF cu
specificitate de specie confirmă diagnosticul
• reacţii serologice încrucişate cu C. pneumoniae
• transmisă prin inhalarea pulberilor de excremente, urină sau secreţii respiratorii
de pasăre uscate
• tratament : tetracicline, macrolide, fluorochinolone
• depistarea chlamidiozei aviare – se realizeaza sacrificarea pasarilor bolnave şi
dezinfecţie în focar