DAN STUPARU, 6 DAN, DIRECTOR TEHNIC

F.R.K.T. CONSTANTIN CALIMAN, 2 DAN

CAIETDL ANTRENORDLDI
DE KARATE TRADITIONAL

IIDITURA MIIDIA-Tl
CH IAS, I♦ 1999
 --
Editura MIIDLl\-TECH
Str. Splai Bahlui nr. 27, Ia i
tel. 032/130578; 092506450

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale

STUPARU, DAN
Caietul antrenorului de karate tradifional / Dan Stuparu, Constantin Caliman. - Ia i : Media-Tech, 1999
380 p.; 29,7 cm.
Bibliogr.
ISBN 973-98976-3-0
I. Caliman, Constantin 796.85

Tehnoredactare # coperta: MEDIA-TECH

ISBN 973-98976-3-0
 CUPRINS

Prefafa 7
DOJOKUN 9
BUSID-DO 10
PROGRAM COMPETITIONAL 11
PROGRAM ANTRENAMENTE ACTMTA.TI COMPLEMENTARE 13
PERIOADELE MINIME DE STAGIU PENTRU EXAMEN DE GRAD
$1V.AR.STA. MINIMA. OBLIGATORIE INCEPAND
CU 1 SEPTEMBRIE 1997 14
TABEL CU VALOAREA COTIZATIILOR $1 TAXELOR APROBATE
DE A.G. A FRKT PENTRU ANUL SPORTIV 15
ANTRENAMENTUL SPORTIV - DATE GENERALE 16
TACTICA $I COMPONENTELE ACESTEIA 20
TEHNICA 24
FORMA SPORTIVA. 25
CRITERII DE SELECTIE 25
NIVELE COMPETITION ALE iN KARATE TRADJTIONAL 26
FACTORII CARE DETERMINA. SELECTAREA SPORTIVILOR 26
METODELE SELECTIEI iN KARATE 26
AVANTAJELE APLICA.RII SELECTIEI 26
CERINTE PENTRU iNDEPLINIREA OBIECTIVELOR PRIVIND
FORMA SPORTIVA. iN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV
DE PREGA.TIRE A UNUI PRACTICANT DE KARATE
TRADITIONAL
iNVEDEREA OBTINERII DE PERFORMANTE SPORTIVE 27
BUDO ASPECT 27
PRINCIPII ELABORATE $I CULTIVATE DE TAKUAN
ZENSHI (1573-1645) CA.LUGAR ZEN CARE A AVUT O
PUTERNICA. $1 BENEFICA. INFLUENTA ASUPRA
CELEBRULUI
MIYAMOTO MUSASHI 28
DEFINIREA CONCEPTIEI TACTICE, SISTEMELOR TACTICE I
PLANURILOR TACTICE DE PARTICIPARE IN CONCURS 29
A. GENERALITA.TI 29
B. CONCEPTIA TACTICA. iN PROBELE TEHNICE (KATA) 30
C. CONCEPTIA TACTICA. iN PROBELE DE LUPTA (KUMITE) 31
D. SISTEME $I PLANURI DE PARTICIPARE iN COMPETITII 34
MACROCICLUL DE PREGA.TIRE ANUAL 35
A. OBJECTIVE DE PERFORMANTA iN CIFRE $I CLASAMENT
(STATISTICA.) 36
B. OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PREGA.TIRII, CU CELE MAI
IMPORTANTE SARCINI PE FACTORII ANTRENAMENTULUI 39
MEZOCICLUL DE PREGA.TIRE PE ETAPA. 40

5
INDICATII METODICE PENTRU DEZVOLTAREA
CALITA.TILOR FIZICE
1. Indicatii rnetodice pentru dezvoltarea vitezei 47
2. Indicatii metodice pentru dezvoltarea rezistentei 47
3. Indicatii metodice pentru dezvoltarea tndernanarii 48
4. Indicatii metodice pentru dezvoltarea fortei 48
5. Indicatii metodice pentru dezvoltarea mobilitatii 49
6. Indicatii generale 50
FISA DE OBSERVATIE PSIHOLOGICA A SPORTIVULUI 50
FISA DE OBSERVATIE PSIHOLOGICA A SPORTIVULUI 51
PSIHOGRAMA 53
FISA EVOLUTIEI SPORTIVULUI 54
Fl$A DE EXAMINARE 55
(SELECTIE) 57
PROGRAM ANTRENAMENTE PENTRU COMPETITII
INTERNATIONALE 59
CONSPECT DE 80-339
LECTIE ANEXE 340-380
BIBLIOGRAFIE 381

6
 PREFNfA

AJ ncercarea de conservare a originalitatii benefice, care caracterizeaza spiritualitatea nipo

na, in raporturile cu spiritualitate de provenienta occidental-europeana constituie cu sigu
ranta o sursa de intrebari la care instructorii de karate traditional cauta in mod repetat
raspunsuri.
Tinand cont de componenta educativa a antrenamentului, care nu poate lipsi din
nici o lectie a unui instructor cu adevarat competent, i putem vorbi de un asemenea in
structor in cazul in care el este i un om de cultura, dupa cum vechii samurai nu erau doar
razboinici ci i literati i filozofi, propunem ca acest caiet al instructorului de karate tradi
tional sa devina, in timp, un mijloc de autoevaluare i de perfectionare a metodelor pedago
gice folosite in antrenamentul sportiv.
Acest lucru va fi posibil, autorii propunandu- i perfectionarea i completarea aces tui
caiet, de la an la an, cu informatii despre tiinta antrenamentului sportiv adaptate disci plinei
karate traditional.
De o foarte mare importanta consideram totodata acordarea unei atentii deosebite
aspectului ezoteric al karate-ului, tuturor valorilor care au ca sursa SPIRITUALITATEA
cu elementele sale structurale de rezistenta i BUSHI-DO-ul (codul de viata al samurailor),
cod care s-a format sub influenta a trei sisteme filozofico-religioase: SHINTO-ismul,
Budismul Zen i Confucianismul.
KARATE este cu mult mai mult decat un simplu exercitiu fizic iar din punct de
vedere al Codului BUSHI-DO - fundamental spiritualitatii japoneze in acceptiunea mare lui
maestru de kendo, Miyamoto Musashi - acest cod de legi are la baza principiul armo niei
(WA), care este de fapt fundatia pe care este construit marele templu al artelor mar tiale.
Codul Bushido a supravietuit ca regula de conduita in societatea modema prin doua
elemente - patriotismul i simtul onoarei.
Termenul a fost popularizat de NITOBE INAZO (1862-1933) cu ajutorul lucrarii
,,BUSHIDO", in care autorul a stabilit cele apte virtuti pe care samuraiul trebuia sii le
posede:
• simtul dreptiitii i al onestitatii;
• curaj i dispret fata de moarte;
• cordialitate fata de toti oamenii;
• politete i respectarea etichetei;
• sinceritate i tinerea cuvantului dat;
• loialitate absoluta fata de superiori;
• apararea onoarei numelui sau i al clanului.
Aceste virtuti au fost sintetizate in cuvintele: GIRI (datorie), SHIKI (hotarare),
FUDO (tarie sufleteasca), DORYO (generozitate) i NINYO (omenie).
Un mare volum de cuno tinte, dar niciodatii suficiente, combinate cu o angajare to
talii in muncii in conditiile unei discipline iara fisuri, straduinta de a da rezultate de o cali
tate cat mai inalta i promovarea in tot ceea ce facem a adevarului i corectitudinii in rela-
tiile dintre oameni constituie caracteristicile de bazli ale activitlitii instructorului <;le karate
traditional.
Civilizatia japonezli este expresia unui model cultural in care, pe fundamentul nor
melor i valorilor traditionale, se construiesc noile structuri modeme.
Aspectul sportiv al karate-ului traditional de asemenea trebuie inteles ca un pas ina
inte. Competitia dintr-un mijloc de autoevaluare a calitlitilor unui karateka devine din ce in
ce mai mult o evaluare a acestora din punctul de vedere al performantelor sportive.
Nouli, instructorilor de karate traditional, ne revine sarcina de a urmliri in acela i
timp performantele sportive in contextul ideii de olimpizare a karate-ului cat i nevoia de
performantli in viata personalli, performantli a capacitlitii, de a armoniza propriul
organism cu mediul exterior, de a corecta erorile procesualitlitii interioare prin acordare cu
universul, cu ritmurile cosmice exterioare.
 DOJOlilJN

HITOTSU JINKAKU KANSEI NI TSUTOMURl}KOTO.

l_ JfARAT -f{L ESTE MIJLOCUL PENTRU
IMBUJ;fA '[:.A. TlllJ?ACARAG:/'ER fJLUl--._ .-
<;Jvt, q_ cx..>-U- - ?'NLr1)....v[;<,, --&ul.
r, ..YL\ - /

@ HITOTSU MAKOTO NO MICH! 0 MAMORU KOTO.

l4W KARAT&UL-ESTE CAT,FA SINCERITAT{I. .
OJ<Xi..,12.,.._V-0.,

HITOTSU DORYOKU NO SE$SHIN O YASHINARU

KOTO.
KARATE-UL ESTE M/JLOCUL DE iNTARIRE
A STATORNICIEI SPIRITULUI. "" ¼

4
HITOTSU REIGI O OMONZURU KOTO.
KARATE-UL ESTE CALEA AFLARII RESPECTULUI
UNN ERSAL. e,,_,t.z,

SU KEKKI NO YU O IMASHIMURU KOTO. KARATE-UL ESTE CALEA DOBMDIRII AUTOCONTROLULUI.

5
,u_t-'-12-A- en,'(
 BUSID-DO
'----------i\,Nu trliiti in contradictie cu legea imuabilli care guvemeatii viata.
Cliutati mereu sli annonizati interiorul cu exteriorul, clici sunteti
aceastli ann onie."
,,Scopurile voastre trebuie sli vli asigure de asemenea armonia, i
1. Principiul armoniei: numai a fiind nu renuntati niciodatli la ele."

' -----
,Fit i intotdeauna impartial in judecatli."
,,Nu fiti gelo i pe nimeni."
,,Nu vli llisati niciodatli pradli ranchiunii sau altor sentimente rele."
2. Principiul
justepi:\

' -----
,, Tr liit i cu o concentrare esentialli pe DO (cale), pe nimic altceva."
,,Calea proprie este cea pe care o puteti mentine panli in ultima clipli a vietii."
3. Principiul tenacitapi
\

,,Nu fiti niciodatli slab."

,,Nu intrefinep nici un regret in spiritul vostru."
4. Principiul forfei:

,,Nu cliutati comoditlitile cu orice pret."

,,Nu cliutati satisfactiile corpului cu orice pret."
,,Nu fiti lacom sau hrlipliret."
5. Principiul ,,Nu vli subordonap pllicerilor climii."
austeritapi:

,Respectati-vli plirintii i pe mae trii care v-au initiat in BUDO."

,,Respectati zeitlitile i strlimo ii. dar nu vli llisati niciodatli in
grija lor."
6. Principiul politepi:\

' --­ Nu vli subordonap

, viata sentimentelor, nici chiar celui de dragoste."
7. Principiul rafionalita
,,Nu considerati definitivli i absolutli nici o ordine a preferintelor. Considerati totul la fel de treclitor."
,,Nu vli llisati niciodatli subjugati de pasiuni materiale ."

' ---
,, CuItivati libertatea interioarli ffirli a lovi niciodatli nimic."
,,Cand v-ati glisit «calea» nu mai depindeti de alpi pentru propriul vostru progres."
8. Principiul creativitafti_
10
 PROGRAM COMPETIT,
IONAL
q9- 2.Q0 0

!
24- z. , 1..<Z e f - (L
JL.' A- _. _.
-
r
-
00 (/

(..J .J,.,_ n ' - 9"'\ 1r--C. -

8-/ (,I,,. ,- ti Q.

!
0
,/ ..(}J --/. 1.£!..t:1..• r\, ,# .L ,-: • A- 0fu- ,, ,. - -
VJ-• s-• ,'- 1::; _ j
u y I

- uE- :;j - 3{ (' '1 1")i " <'.'.: -1 0 A._

0
t4 5' b --=,-
4 ' I/ I "'
....
! L.., - 'j

ea J..lb 2-:J- zg M...;,, ,, qt Q 13 -

0 I I
/
,) i
/
J_ QG_
V J
./O't_)
z 3 '7
c .,o_ U-0 l.11 t:T(-h.ofl;}a. /
I
u
*
"IA::"',;:;:;;
..
0 . - 14 ( 7.- . B-- - ..
I A.I :I){_,,.' .-=!/ ·
0
..

'Z-( z 2. :c--- , /)
- YI' - ,,,......., =
E:l s
/ (.) J '

p<
z J.
.e..I:" nl 1 11/J -::J'f' a • .,,,._
0"
h r:; .G I ,, ?J / ¼ 'J:.?r- -,.·:
ea IJ I OJ I --i., ,,.q, - 7 r::,.2.. .1 ,_ R o-e Gra.IL ,"J
6 -
,/

p<
I 7 r--
!J2 l<y 2..0 •, I 1 II -,10-.Q E,v= 4_

= 5 - 7£ 2.
I
,
'
-:iia-
u
/.;.../ _· ,,.· I 'J,,U-x:-o,--,--<.,...J"'.A • .,r, ,.,,,,
- '-, ':u C;. ,I J . I n, , ,{)-l,• r<;L,U._,..,
lo _ 1 I 7 C/J na.JZ f-"!'.,l •v,;y - - I\,(,«_
E- ffl J8J I? 2. I?rl.-'-'.n v :6 ,,c
, -, J.) ,,.,::;. 11,.... -, (!.,.q
-
 0
=
00
t.'J!j
AUGUST IULIE JUNIE MAI APRILIE .
o.J
1\\ \
..- .

ii'
""-

= ..
+ - 3

1--"
N

t'
 PROGRAM ANTRENAMENTE
ACTIVITAT, I COMPLEMENTARE
ANULSPORTIV _

Antrenament grupa Sala forts

Antrenament grupa
copii 6-14 ani > 14 ani

LUNI

MARTI

MIERCURI

JOI

VINERI

SAMBATA
11

DUMINICA

LEGENDA:

□
□
□
□
□ •
•
13
 PERIOADELE MINIME DE STAGIU
PENTRU EXAMEN DE GRAD SI VARSTA MINIMA
OBLIGATORIE INCEPAND CU 1 SEPTEMBRIE
1997

Stagiu minim
Varsta Observafii
GRAD/centura calculat la data
emiterii BUDO PASS minima
8-6KYU 8 KYU -2 luni
Obligatorie inregistrarea
centura alba, 7 KYU - 2 luni 6 ani impliniti
1, 2, 3 trese 6 KYU - 1
luna 40 ani impliniti
5KYU
7 ani irnpliniti
centura neagra
6 luni
4KYU
8 ani irnpliniti
centura oranj
1 an
3KYU
9 ani impliniti
centura verde
2 ani
2KYU
10 ani
centura albastra
3 ani irnpliniti
1 KYU
centurii maro
4 ani 12 ani
impliniti
1 DAN
centura neagra - junior
5 ani
14 ani
1 DAN impliniti
centura neagra - senior
5 ani
2DAN 18 ani
1: centura neagra impliniti
7 ani
3DAN
centura neagra 21 ani
10 ani
irnpliniti
4DAN
centura neagra
14 ani
30 ani impliniti
5DAN
centura neagra
19 ani
35 ani
irnpliniti
14
 la AKTR i federatie Obli TR re AKTR, federatie,
gator , KR i ITKF
Obligatorie inregistrarea ie fed ti a
1,
la AKTR i federatie inreg erat Inregistrare AKTR,
istrar ie, federatie, iKR i ITKF
Obligatorie inregistrarea ea la IF ?o

la AKTR i federatie AKT KR Inregistrare AKTR,

Ri
feder
i
IT
federatie, IF JiITKF
Obligatorie inregistrarea
atie KF
la AKTR i federatie lnregistrare AKTR,
lnre federatie,I FfR i ITKF
Obligatorie inregistrarea lnr /J t>
gistr egi
la AKTR i federatie lnregistrare AKTR,
are stra
AK federatie, IFKR i ITKF
rfoo

•
 Tabel cu valoarea cotizapilor i taxelor aprobate de·A.G.
a FRKT pentru anul sportiv ( '?f 9 - 2-oo<2
OJ1!1 ., = 14--21 ·
Nr.
crt.
'Valoare lei/USD

.
1 COTIZAT IA ANUALA. A PRACTICANT ILOR . C00 00
2 TAXA VIZA. INSTRUCTOR! GO O (?) Q 2

3 T AXA AUTORIZARE SALA. lo G O o r-

4 T AXA AFILIERE CLUB
-:r-So CG Q)

'
8kyu £.S'CKl G 000000

7 2500G
kyu 2s o Q 9>
6kyu 45000
5 9'0 00<2}

5 TAXA EXAMEN kyu 1 5°° 00<2

GRAD
4kyu ,{g<J 000
3 2.2.s-000
kyu

2kyu
'
I kyu
shodan d tr.oo ooe //r -,o• i---

ni dan
-
-
san da.1

yon dan
probe individuale (ka i, ku i, C,oa.oo
SENIOR! fu) enbu mixt, enbu masculin
+s-oa.._a
6 TAXE kata echipe, kumite echipe a a oGo
COMPETffIE
COPII probe individuale (ka i, ku i, 3 00 0 0
JUNIOR! fu) enbu mixt, enbu masculin t.,s-o o G
TINERET -

kata echipe, kumite echipe GC:K:ta

7 A TRANSFER SPORTIV
7'IAlt.,,..J,.. Q,c,f\ · n.,,,. -" _1 :::/- 0,00
- '-'" '-I "' • - ,
•I
, - - -
1
k xA- O \-l 1 p( R., , TkxK. \}"£_0 -f 5c>lo : %a 0 0
<T Gi\.) o 0-045

leT R_ 2 tr 94 8 / 8
 AlVIRENAMENDJL SPORTIV
O DATE GENERALE0
JI ctivitatea sportiva a devenit in ultimul timp o activitate cu valente sociale, urmarindu
H se formarea i valorificarea la inalt nivel a aptitudinilor umane manifestate atat pe
plan fizic cat i psihic.
Aceasta responsabilitate ii revine antrenorului, care printr-o pregatire continua a de
venit specialistul pregatit pentru selectia sportivilor.
Datorita dezvoltarii in timp a sportului ca element de cultura dar i de educatie, in
foarte multe tari, adoptandu-se masuri i programe in acest scop, observam acordarea statu
tului de spectacol deosebit prin originalitatea sa competitiei, sportul transformandu-se in
adevarat mesager al prieteniei i de testare in confruntari dominate de principii nobile (spi
rit olimpic, fair-play).
Valoarea performantelor sportive, gradul de spectaculozitate al intrecerilor a presu
pus i presupune interventia tiintei care i i amplifica actiunea transforrnand antrenamentul
sportiv intr-un domeniu aparte, in care se aplica cu succes ultimele descoperiri in domeniul
tiintei i tehnologiei de varf, a metodicii de pregatire i de predare.
Astfel, tiinta sportului cuprinde totalitatea conceptelor i metodelor care au ca
obiect, in conformitate cu regulile tiintifice fundamentale, problemele i manifestarile
sportului.
Stiinta sportului are ca obiect de cercetare fenomenul sport, avand concepte de cer
cetare tiintifica care deriva din tiintele mama i bazandu-se pe o tehnologie tiintifica
proprie.
Teoria i metodica antrenamentului sportiv este o disciplina a tiintei sportului, de
sinteza, care analizeaza, interpreteaza i prospecteaza activitatea antrenamentului in vede
rea stabilirii principiilor sale i a deprinderii celor mai eficiente cai i mijloace de obtinere
a performantelor sportive.
Pentru aceasta tiinta sportului are urmatoarele componente:
A. cerinte de ordin biologic (anatomie, ergofiziologie, farmocologie i medica
mentatie interzisa);
B. tiinte didactice (pedagogia sportului, psihologia sportului, sociologia sportului
i fiziologia sportului).
TIINTA ANTRENAMENTULUI este disciplina tiintei sportului care are ca
obiect generalizarea cerintelor legate de rezultate, performante, antrenamente i competitie.
Se imparte pe:
• grupe;
• discipline;
• domenii.
Antrenamentul sportiv constituie un proces de actiune complex, des urat
siste matic i continuu gradat, al carui obiectiv ii reprezinta performanta sportiva.
Performanta sportiva este rezultatul actiunii desfii urate in procesul de antrena
ment al fiecarei discipline urmarita din perspectiva biologica i sociologica, acestea din ur
ma depinzand de factori specifici ca:
• motivatia sportivului;
• comportamentul sportivului;
,
16
 • structura biologica;
■ evolutia biologica.
Pentru a obtine rezultate, antrenamentele trebuie programate 9i desfii 9urate dupa
planuri bine stabilite initial, urmarindu-se parcurgerea stadiilor de pregatire:
• initiere (in functie de varsta, fiind de 6-12 luni pentru copii 9i 4-6 l uni pen
tru adulti); se recomanda ca initierea sa inceapa de la varsta minima de
5 ani 5 luni 9i 5 zile;
• invatarea: 1-2 ani;
• consolidarea: 2-3 ani 9i este de la 14-17 ani;
• perfectionarea: 2-3 ani 9i este de la 17-20 ani;
• maiestria: de la 19-23 ani;
• mentinerea la nivelul marii performante care dureaza 3-4 ani.
Aceste perioade sunt, in functie de varsta, maturitatea unui sportiv din punct de ve
dere tehnic avand loc la varsta de 19-23 ani pentru cei care practica artele maqiale din fra,
geda copilarie (7-10 ani).
Structura antrenamentului sportiv este reprezentata de continutul acestuia,
organizat in componente de diferite dimensiuni 9i corelate pe baza cerintelor impuse de
adaptarea or ganismului in scopul dezvoltarii capacitatii de performantli 9i implicit a
formei sportive.
Antrenarnentele se vor desfii9ura in functie de programul competitional 9i scopul
propus astfel:
A. MACROCICLUL caracterizat printr-o structura cu aspect dinamic 9i o
structu ra statica (de bazli) determinatli de legile 9i caile abordate pentru
obtinerea for mei sportive. Acesta poate fi de:
◆ 4 ani, pentru juniori, tineret 9i seniori (ciclu olimpic);
◆ 2 ani, pentru copii (Carnpionate Mondiale);
◆ I an (Carnpionate Europene)).
B. MEZOCICLUL este o structurli intermediarli a antrenamentului compusli din
sisteme de lectii numite microcicluri a cliror scopuri 9i orientare sunt determi
nate de tipul de mezociclu. Acestea pot fi de:
◆ 3-6 saptamani, dar eel mai frecvent 4 sliptlimani.
Pot fi:
• de acomodare;
• de bazli;
• preglititoare 9i de control;
• precompetitionale;
• de refacere.
MICROCICLUL este un sistem de lectii de antrenament 9i refacere care con
stituie o unitate (perioadli) structuralli a unui mezociclu competitional de un
anumit tip.
Acestea sunt influentate 9i determinate de mai multi factori printre care:
• ordinea 9i altemarea eforturilor cu odihna sau interactiunea intre obosealli
9i refacere;
• altemarea lectiilor cu orientliri diferite. pentru dezvoltarea vitezei, pregati
rea tehnicli, restabilire, dezvoltarea detentei (TIMING), a rezistentei
specifi ce 9i rezistentei generate.
Tinand cont de analogia cu competitia, in cazul antrenamentelor centralizate de
club sau lot, oscilatiile ritmice ale lectiilor trebuiesc orientate 9i incadrate in timp astfel in
cat sportivul in timpul competitiei sli atingli forma maxima.
 Lecfia de antrenament sportiv cunoa§te doua forme de organizare:
• lectia de antrenament;
• concursul.
Lectia de antrenament propriu-zis trebuie organizata §i privita ca mod de rezolvare
a obiectivelor pentru atingerea unei pregatiri cat mai bune §i obtinerea de performante.
La modul general, antrenamentul sportiv are trei p1ifti §i anume:
a) Partea introductiva, care cuprinde:
■ aspecte organizatorice;
• conditii de lucru;
■ precizari privind continutul activitatilor;
■ incalzirea organismului §i pregatirea pentru efort;
• mobilitatea.
Poate fi:
standardizata (in functie de proba: kata i, hu i, fukugo sau enbu etc.);
individuala (in functie de particularitatile de adaptare).
Acestea pot fi, bineinteles, combinate.
b) Partea fundamentala, in care se realizeaza obiectivele programate pen
tru lectia respectiva:
■ studiu de tehnica;
■ repetare §i dezvoltare de factori (forta exploziva, viteza, eficacitate,
prezenta artistica, sincronizare, timing, postura, forma, dinamica
etc.);
• intreceri cu adversari diferiti sau executii analogice, dupa concurs
(kata, kafa echipe, enbu);
■ invatarea de noi tehnici/principii sau corectari ale acestora.
Partea fundamentala reprezinta esenta lectiei §i in acela§i timp desemnea
za tipul acesteia.
Exemplu:
Antrenament kihon-kata;
Antrenament kihon-kumite;
Antrenament kumite;
Antrenament de invatare a unui kata etc.
c) Partea de incheiere, de revenire i de refacere cuprinde toate masurile
necesare restabilirii organismului dupa activitatea depusa in timpul lecti
ei de antrenament.
Antrenamentul presupune o ,,teorie a antrenamentului" care este o descriere ordo-
nata §i sistematica a:
• obiectivelor de antrenament;
• principiilor de antrenament;
• metodelor de antrenament.
Din definitia antrenamentului desprindem drept caracteristica principala pe aceea
de proces instructiv-educativ, care are ca scop printre altele participarea in competitii §i
concursuri organizate pe diferite ramuri de sport.
Acestea sunt relevate prin desfii§urarea de antrenamente, sub conducerea unui ca
dru de specialitate (antrenor) care pregate§te unul sau mai multi sportivi.
Antrenorul este persoana competenta (expert) care dirijeaza sportivii in antrena
ment §i ii calauze§te in competitie. Are un rol foarte important in dezvoltarea
personalita pi sportivului, care este §i o trasatura fundamentala a antrenamentului racand
parte inte granta din scop.
 Antrenoriatul constituie ansamblul de masuri efectuate de antrenor pentru
optimi zarea performantelor prin antrenamente organizate pe baza principiilor i re lilor·
cuca racter pedagogic, biologic i psihologic, care creeazii un cadru normativ original,
concreti zat in programe pe ramuri' de sport, dupii strategii originale elaborate pe haze
interdiscipli nare (ex.: cooptarea de metode de lucru i tehnici din alte stiluri, in cadrul
artelor maq iale).
0 altii trasiiturii importanta a antrenamentului este faptul ca este un proces condus
in functie de obiectivele de instruire i cele de performanta. Avand in vedere particularitati
le artelor maqiale, a karate-ului traditional, corelate cu intentiile de olimpizare, mai mult ca
oricand se impune ca antrenamentul sa fie efectuat in spiritul i principiile modeme de pre
dare, dezvoltand aceasta disciplina pe baza legilor sistemelor dinamice complexe, aceasta
fiind in cele din urmii o abstractizare i generalizare a experientelor acumulate in timp, sub
toate aspectele implicate, tiut fiind faptul ca un bun practicant de karate traditional va
aborda competitia ca un test i paradoxal ca un foarte reu it antrenament.
Competitia va fi, totodata, singurul criteriu obiectiv prin care se verifica capacitatea
i competenta antrenorului.
Competitia este confruntarea organizatii pe baza egalitiitii anselor intre doi indivizi,
grupuri (natiuni, cluburi) pentru o miza abstractii, simbolicii sau materialii care poate fi
obtinutii de ciitre una din paqile angajate.
Sportul competitional este o forma a practicii sportive, al carui obiectiv il consti
tuie compararea performantei.
Sportul de performanta este sportul practicat pentru atingerea ,,performantei ma-
xime".
 Antrenoriatul constitJ,lie ansamblul de masuri efectuate de antrenor pentru optimi
zarea performantelor prin antrenamente organizate pe baza principiilor i regulilor cu ca
racter pedagogic, biologic i psihologic, care creeaza un cadru normativ original, concreti
zat .in programe pe ramuri de sport, dupa strategii originale elaborate pe baze interdiscipli
nare (ex.: cooptarea de metode de lucru i tehnici din alte stiluri, in cadrul artelor maqiale).
O alta trasatura importanta a antrenamentului este faptul ca este un proces condus
in functie de obiectivele de instruire i cele de performanta. Avand in vedere particularitati
le artelor martiale, a karate-ului traditional, corelate cu intentiile de olimpizare, mai mult ca
oricand se impune ca antrenamentul sa fie efectuat in spiritul i principiile modeme de pre
dare, dezvoltand aceasta disciplina pe baza legilor sistemelor dinamice complexe, aceasta
fiind in cele din urma o abstractizare i generalizare a experientelor acumulate in timp , sub
toate aspectele implicate, tiut fiind faptul ca un bun practicant de karate traditional va
aborda competitia ca un test i paradoxal ca un foarte reu it antrenament.
Competitia va fi, totodata, singurul criteriu obiectiv prin care se verifica capacitatea
i competenta antrenorului.
Competitia este confruntarea organizata pe baza egalitatii anselor 'intre doi
indivizi, grupuri (natiuni, cluburi) pentru o miza abstracta, simbolica sau materiala care
poate fi obtinuta de catre una din pllrtile angajate.
Sportul competiponal este o forma a practicii sportive, al carui obiectiv il consti
tuie compararea performantei.
Sportul de performanfa este sportul practicat pentru atingerea ,,performantei ma
xime".

19
 ,.,,,
TACTICA SPOR'_,,D,VA

se fundamenteaza pe

capacitate de discernamant
capacitate capacitate pregatire i decizie
cognitiva tehnica fizica

conditionata de

principii

au ca rezultat comportamentul optim in competitii

pentru obtinerea succesului

Dupli A. DRAGNEA - 1996

21
 CONCEPTIA TACTICA reprezinta un sistem de idei, principii, reguli $i norme
relativ stabile, elaborate in vederea participarii la competitii $i obtineri1 de performante
sportive, dar totodata se constituie intr-un pachet deontologic profesional pentru instructo
rii de karate traditional care nu neglijeaza partea ezoterica a artelor maqiale. Aceste com
ponente sunt relativ stabile, deoarece sunt modificate ori de cate ori este necesar sa se opti
mizeze participarea sportivilor in competitii sau ori de cate ori este necesara uniformizarea
cu D0-ul.
Cei care nu ascultli vocea tacticii din acest punct de vedere sunt cei care neaga
con tient sau incon tient rlidlicinile karate-ului $i care nu tin cont de principiile elementare
din BUDOASPECT.
Conceptia tactica este stabilita in principal de catre mae trii (instructori), sau alti
speciali$ti, in urma analizei stadiului de dezvoltare a disciplinei sportive, pe plan national
$i international.
Din acest punct de vedere karate-ul traditional SHOTOKAN are o mare caracteris
tica: CONSERVATORISML sau CONSTANTA, acestea fiind explicate $i regasite in
atributul de ,,traditional".
Bineinteles modificarile care apar in regulamentele de arbitraj constituie noi meto
de de uniformizare a practicarii karate-ului traditional, in vederea promovarii acesteia ca
disciplina olimpica $i evitarii tuturor situatiilor care pot conduce la accidentari i la escala
darea violentei.
Cei care nu recunosc acest lucru sunt fie partizani ai clasei ,,boeme", adepti ai prin
cipiului ,,dacii este sii fie, sii fie a a pfmii la scarfaitul sicrielor", netinand cont de noul ca
dru ideologic $i chiar material care tine mai mult de evolutia tehnologiei, fie au intentii clar
mercantile iar ,,paturismul" lor nu le permite intrarea in contact cu noile modificari ale re
gularnentelor din motive evidente.
in acest sens instructorii de karate traditional trebuie sa inteleaga directiile $i noile
principii de dezvoltare a acestei discipline.
Karate-ul are doua cai principale de manifestare, pomindu-se de la cele doua sub
unitati individuate:
• interioara care tine de cuno tintele mo tenite de la cele doua $Coli NAHA-
TE i SHURI-TE practicate $i transmise de mae trii AZATO,
ITOSU $i IBU;
• exterioara care tine mai mult de dezvoltarea tehnologiei i tiintelor
tehnice, evolutia acestora conducand la revolutionarea karate-ului i dezvol
tarea acestuia ca disciplina sportiva axata pe obtinerea de performante spor
tive.
Aceste cai sunt:
• a sportivista care se caracterizeaza prin accentul deosebit pus pe
obtinerea de performante sportive, nepunandu-se accent $i pe partea
ezoterica a artelor maqiale;
• a integralista, care imbina practicarea artelor maqiale cu obtine rea
performantelor sportive, aducandu-se imbunatatiri la regulamente le
de arbitraj in vederea evitarii escaladarii violentei in care se pune
un mare accent pe tratarea cu respect a traditiilor $i a principiilor
karate-ului traditional, a adversarilor in competitii, cale care accepta
aportul benefic al tuturor celor care au un cuvant de spus in acest do
meniu.
Schematic, strategia elaborlirii conceptiei tactice i feed-back-ul acestuia adaptat
disciplinei karate traditional SHOTOKAN este redata in schema ce urmeaza:
 Loturile reprezentative

FRKT preia noile orientari punandu-se in practica prin colegiul national de antrenori
Elaboreaza modele de actionare
Se aplica 1n modpentru:
creator de catre antrenori
Se obtin rezultate i se ofera
Cornisiile tehnice ITKF elaboreaza regulamentele
modele /solutii

Cluburile i asociatiile sportive

Dupa Wieneck - 1990- modificat de noi

 TEHNICA
0 actiune perfect controlatli, de atac sau de aparare, care presupune unnlitoarele
principii:

!A. PRINCIPII FIZICE MECANICE I

1. ROTATIE
2. CONTRAROTATIE
3. PENDULARE
4. VIBRATIE
5. PENDULAREA FORTELOR PE VERTICALA.
6. Tai-SABACHI (tehnica deplasarilor):
• retragere;
• eschivli;
• avans;
7. Contrac ie i decontrac ie muscularli.
B. PRINCIPIIPSffiIC
1. TODOME - capacitatea de a efectua o singurli tehnicli pe principiile de luptli:
KAKE WAZA
Charging opponent's Attack

-
SEN -
Start of opponent's Attack
KAKE-NO-SEN
TE
Pre-Physical Movement '--
CHNI

-
OJI --- TAI NO SEN
Physical Movement
WAZA '--

-
Response to opponent's Attack

AMASID-WAZA
GO-NO-SEN Body Shift ....._ Q
After opponent's Attack Switch u
'--
- .._
UZE-WAZA
Blocking ,...._ lJ\
KYO
EMental/ Physical Disconnection
FINISHING BLOW

E nJ
-
SASOIWAZA
Baiting
,...._
X
Opponent
E
SHIKAKE
C
RENZOKU WAZA
WAZA Continuing u
---I T
Timing Attack
Set-up
.._ KUZUSHI-WAZA
Breaking
Ballance
-0N
..
Dupli Hicktaka Nishyama 9 DAN - Manualul antrenorului de karate tradifional
 2. KIAi - expiratie foqata in rnornentul:
• finalizarii tehnicii;
• inaintea tehnicii.

FORMA SPORTIVA
La obtinerea celor mai inalte performante sportive concura patru factori:
• fizic (,,suportul biol gic al perforrnantei");
• tehnic;
• tactic;
• psihologic.
Forma sportiva este scopul final al oricarui plan de pregatire, obiectivul central a1
activitatii de inalta performanta.
Este o stare biologica speciala, superioara din punct de vedere calitativ, care se ca-
racterizeaza prin:
a) starea de sanatate perfecta;
b) capacitate psihologica de efort superioara;
c) starea functionala adecvata cerintelor, modelului competitional al karate-
ului i care consta in ,,mi care mica, energie mare", armonie i sinergie
adoptiva a marilor functiuni (respiratia i circulatia) i o foarte buna
mobilitate fizica;
d) stabilitate i economie metabolica in conditii bazale;
e) motivatie puternica i rnobilizarea volutional afectiva;
f) restabilirea rapida dupa efort pe toate planurile;
g) din punct de vedere sportiv obtinerea celor rnai inalte performante.
EFORT
AEROB (rezistenta fizica generala)
ANAEROB (rezistenta in regim de viteza i foqa in regim de viteza)

CRITERII DE SELECTIE
'
A) STAREA DE SA.NA.TATE
B) ST AREA FUNCTIONALA
C) PRECIZAREA NIVELULUI DE DEZVOLTARE FIZICA

Examenul medico-sportiv urmare te.perrnanent modificarile survenite in starea de

sanatate, prin mijloacele anarnnezice, examene clinice, examene de laborator sau de spe
cialitate, stabile te dezvoltarea fizica cu ajutorul examenului antropometric, sornatoscopic
sau cu metoda indicilor corelati.

ETAPELE DE SELECTIE
A) Etapa depistarii i a selectiei (7-12 ani)
B) Etapa cercetarii i a cunoa terii (13-15 ani)
C) Etapa stabilirii posibilitatilor (16-18 ani)

25
 NIVELE COMPETIT IONALE iN KARATE TRADIT IONAL
' . '
I. Copii
II. Juniori ill
III. Juniori II
IV. Juniori I
V. Tineret
VI. Seniori

FACTORil CARE DETERMINA SELECTAREA SPORTIVILOR

EREDITATEA - descendenta din elemente sanatoase i transmiterea particularitlitilor fi

zice i psihice ale plirintilor la urma i.
VARIABILITATEA - procesul modificlirii diferitelor caractere morfologice i psihologi ce
ale organismului determinat de:
• natura conditiilor;
• natura organismului.
BAZA MATERIALA - cuprinde totalitatea conditiilor oferite pentru practicarea karate-ului:
sala, aparate ajutatoare, mijloace de refacere, echipament etc.
NIVELUL CUNOSTINfELOR SPECIALISTILOR - constituie un factor primordial in
activitatea de dirijare a procesului de selectie, bazat pe un ni
vel ridicat de cuno tinte i principii pedagogice.

METODELE SELECTIEI iN KARATE

1. Selectia naturala
2. Selectia artificialli
3. Selectia intampllitoare

AVANTAJELE APLICARII SELECTIEI

1. Asigurli obtinerea de performante inalte.

2. Reduce substantial durata instruirii.
3. Ajutli la cre terea rapidli a elementelor depistate.
4. Contribuie la mlirirea longevitatii sportive.
5. Favorizeazli aplicarea eforturilor maximale in concordanta cu particularita
tile conceptiei modeme de preglitire.
6. Evita un volum inutil de muncli i investitii materiale care nu pot ti fructifi-
cate.
7. Depisteaza karateka plafonati.
8. Faciliteazli recrutarea elementelor tinere.
9. Formeaza convingeri i deprinderi pentru o munca in perspectivli.
10 . Llirge te posibilitatea de afirmare pe plan international.

26
 CERINTE PENTRU iNDEPLINIREA OBIECTIVELOR
PRIVIND FORMA SPORTIV A ANTRENORILOR, iN
PROCESUL INSTRUCTIV-EDtJCATIV DE PREGATIRE
A
UNUI PRACTICANT DE KARATE TRADITIONAL IN
VEDEREA OBTINERII DE PERFORMANTE
SPORTIVE
' '
◆ Efectuarea unui efort continuu i fara intreruperi lungi.
◆ Planificarea judicioasa a sarcinilor de antrenament.
◆ Alternarea judicioasa a efortului (antrenamentului vizibil) cu odihna, refa
cere (antrenarnent invizibil).
◆ Abordarea simultana a tuturor factorilor pregatirii: fizic, tehnic, tactic, psi
hologic cu predominante ale unuia sau altuia, in functie de etapele i carac
terul instruirii.
◆ Folosirea unui volum mare de lucru, intr-un ciclu anual de 1200-1400 de
ore pentru karateka din loturile reprezentative i l 000-2000 de ore pentru
sportivii din cluburile de karate.
◆ Automatizarea actiunilor tehnice, TOKUI-WAZA, TOKUI-KATA i exe
cutia acestora cu parteneri in kumite i BUNKAI.
◆ Folosirea in fiecare lectie a unor eforturi de intensitate maximala i mare,
variabile in functie de etapa de pregatire, dar niciodata valoarea efortului
lectiei de antrenament sa fie de nivel mic.
◆ Forma sportiva dureaza de la 4 la eel mult 6 saptamani i poate fi atinsa de
maxim doua ori pe an.

BUDOASPECT
Presupune totalitatea factorilor fizici i psihici care conduc la starea adecvata arte
lor martiale.
1. KURAI (CLASS - clasa) se refera la nivelul de demnitat i denoblede
gratie i de caracter care concura la formarea unei imagini compatibile cu
spiritul artelor maq iale, conducand la formarea unui SQ_irit puternic i clar
dand dovada de o puternica stabilitate em2t..iona)a..
2. SERIOZITATEA presupune atingerea unei stari in care practicantul de
ar te martiale va fi deplin convins de principiul: ,,sa prive ti viata i moartea
cu aceea i atitudine bazata pe o focalizare maxima a energiilor".
3. SEI - stabilitate emotionala maxima, care sa fie in echilibru cu DO-ul
(calea).
4. CONTROLUL ENERGIEI: Artele martiale se bazeaza pe principiul
,,mi- ca mi care i maxima energie eliberata".
Respirapa controleaza Mentalul
Mentalul controleaza Fizicul
Fizicul controleaza Mu chii
Mu chii controleaza Tehnica
27
28
 5. CONTROLUL RESPIRA TIEI - indiferent de efort se va efectua o
respi ra/ie abdominafii., evitandu-se exteriorizarea sentimentelor i
trairilor interi oare, in timpul confruntarii i cat mai putin in afara ei.
6. TRECEREA rapida de la SEI la DO se face printr-o mi care linii. (nu
lenta). Aceasta presupune formarea arcului reflex-con tient i starii de lucru
SIMT-REACTIE-ACTIUNE-TEHNICA care va fi pus in practica nu
prin mi cari bru te i necontrolate, ci prin rni cari rapide i controlate.
7. FUDOSHIN (SPIRIT CALM in japoneza) mai inseamna ,,minte nedistur
bata" sau ,,minte calma".
8. ZANSHIN - presupune o maxima atentie atat in starea fizica ,,relaxata" cat
i in starea ,,pregatit pentru lupta" (nu incordata). Se obtine prin pastrarea i
focalizarea energiilor dupa executarea tehnicilor pentru a fi pregatit pentru
executarea unor noi tehnici.
9. RESPECTUL (REI) presupune: ,,sa sirnti i sa demonstrezi respect fata de
adversar i fata de spiritul karate-ului". ,,KARATE INCEPE !;,I SE TERMI
NA CU REI (RESPECT)." (Ginchin Funakoshi)
10. FUDOMYOSHIN - spirit agitat, mi cari bru te, necontrolate pe fondul
unei slabe pregatiri tehnico-tactice.

PRINCIPII ELABORATE SI CULTIVATE DE

TAKUAN ZENSID (1573-1645) CALUGAR ZEN CARE A AVUT
0 PUTERNICA SI BENEFICA INFLUENTA
ASUPRA CELEBRULUI MIYAMOTO MUSASHI

◆ HONTAI - ,,starea de veghe i de alerta permanenta". Spiritul nu se

fixeaza ci ramane lucid i domina celelalte facultati. Constituie de fapt
capacitatea de ati stapani perfect corpul i in acela i timp vointa i spiritul.

◆ FUDOSHIN - ,,inima nepasatoare". Starea in care spiritul nu este tulburat

de nimic din afara lui arborand o stare de totala impasivitate fata de toate
imprejurarile, pe un fond in care samuraiul nu trebuie sa tie ce este frica,
facand fata oricarei prirnejdii, agresiuni sau intamplari neprevazute. Con
ceptul a fost preluat de Musashi care i-a schimbat numele in ,,corpul ca o
stanca" IWA-NO-MI.

◆ MUTEKATSU - ,,a lovi nu este a lovi, dupa cum a omori nu este a

omori" sau ,,eschivarea prin spirit". Este posibil sa invingi un adversar fara
a face uz de maini... i chiar de arme.

Alte principii:

◆ TSUKI NO KOKORO - spiritul ca luna"

◆ MIZU NO KOKORO - ,,spiritul ca apa"

 DEFINIREA CONCEPfIEI TACO CE,
SISTEMELOR TACTICE I
PLANURILOR TACTICE DE
A

PARTICIPARE IN CONCURS
A. GENERALITA.TI
B. CONCEPTIA TACTICA INPROBELE TEHNICE (KATA)
C. CONCEPTIA TACTICA INPROBELE DE LUPTA (KUMITE)
D. SISTEME 1;,I PLANURI TACTICE DE PARTICIPARE INCOMPETITII

A. GENERALITATI
E ste unanim acceptata afirmatia ca, in competipa sportiva de mare performanta,
valoarea participantilor se situeaza, din ce in ce mai des, la cote foarte inalte §i
sensibil egale.
In aceste conditii, invingatorii vor fi acei sportivi care dispun de o pregatire tactica
adecvata, care sa le permita rezolvarea cat mai rapida §i corecta a situatiilor concrete, din
competitia respectiva.
Fara a minimaliza ceilalti factori ai pregatirii (fizic, tehnic, psihologic etc.) se poate
afirma ca marea performanta nu se poate aborda in conditiile lipsei unei conceptii tactice
corecte §i adecvate competitiei respective.
In karate, existenta probelor tehnice §i de lupta (kata §i kumite) impune abordarea
pregatirii tactice atat prin prisma invatarii unor practici riguro se §i a unor ,,scheme"
prestabilite cat §i prin dezvoltarea capacitatii de adaptare, a imaginatiei §i a facultatii
euristice.
Conceptia tactica sportiva, legata de participarea in competitia de mare performan
µ, este un ansamblu de idei §i pri ncipii care, in raport cu specificul unui anumit sport, de
termina anumite norme §i cai de actiune, menite sa duca la realizarea unor prestatii superi
oare §i de mare eficienta in obtinerea succesului.
Conceptia tactica adoptata in tara noastra pentru pregatirea participantilor in com
petitii de mare performanta provine din urmatoarele trei surse fundamentale:
1. principiile fundamentale ale invatarii §i practicarii karate-ului traditional, inclu
zand atat principii tehnice, fizice §i psihologice (Kime, Zanshin, Mizu-no-
kokoro, Tsuki-no-kokoro), cat §i principii de tactica pura (Sen, Sen-no-sen, Go-
no-sen);
2. contactul nemijlocit cu cei mai reputati experti in karate cum ar fi: Hidetaka
Nishyama, Hiroshi Shirai, Ilija Yorga etc.;
3. experienta proprie, acumulata in competitiile inteme §i intemationale.

29
 '-' A

B. CONCEPflA TACDCA IN PROBELE TEHMCE

(liATA)
fl robele tehnice, in competitia de karate traditional, sunt de o deosebita impor
..- tanta deoarece asigura pastrarea i transmiterea elementelor definitorii ale karate-
ului :fara a permite alterarea lor.
intr-adevar, kata reprezinta ,,o coloana vertebrala" a practicarii karate-ului, o mo
tenire nepretuita, care trebuie transmisa a a cum este primita, Tehnicile de baza sau superi
oare ale karate-ului sunt combinate intre ele in mod rational in kata sau ,,exercifii
formale".
Prezentam in continuare cateva aspecte fundamentale, care stau la baza conceptiei
de abordare tactica a probelor tehnice din competitiile de karate traditional:

l. Kata pot fi impaqite in doua mari categorii:

cele adaptate dezvoltarii calitatilor fizice de foqa, intaririi sistemului osteo
muscular, in aparenta mai simple dar care necesita armonie i exprima foqa i
demnitate atunci cand sunt corect executate: kata Shorei;
cele adaptate dezvoltarii vitezei i reflexelor: kata Shorin.
Pornind de la aceasta ,,clasificare" apare in mod evident necesitatea ca o
preocupare tactica majora sa fie cea legata de realizarea unei concordante depline intre
tipul de kata (Shorin sau Shorei) i caracteristicile somatic ale sportivului.
Sportivii de tip greu vor fi avantajati de acele kata orientate spre manifestarea cali
tatilor de foqa, iar cei supli i u ori, de kata orientate spre manifestarea calitatilor de viteza.

2. Exercitiile formate cunoscute sub numele de kata sunt nu numai inlantuiri logice
de tehnici, reprezentand o lupta cu adversari imaginari, ci, fiecare in parte, transmit un
anu mit mesaj filozofic. Aceasta particularitate extrem de importanta, de interconditionare
fizi co-psihica, cu puternice manifestari in domeniul vietii spirituale, aduce dupa sine, in
mod logic, necesitatea concordantei psihice i chiar afective intre sportiv i kata executat in
competitie. .
Aceasta relatie, ,,sport tehnica preferata", se exprima in liinbajul tehnic al karate-ului
prin sintagma ,,tokui-kata" i constituie o componenta importanta a conceptiei tactice de
concurs.
Sportivul de performanta va fi incurajat in alegerea i perfectionarea acelor kata
care-1 reprezinta nu numai din punct de vedere fizic i psihic.
Un principiu de baza al artelor maqiale afirma de altfel ca un karateka nu executa o
tehnica (un kata), ci se exprima prin ea.

3. Kata acceptate in competitiile de karate nu sunt de complexitate i dificultate

tehnica egale. Aceste diferente implica in mod logic faptul ca trebuie sa existe o anumita
concordanta intre nivelul tehnic al executantului i kata ales pentru a fi prezentat in com
petitie.
0 gre eala tactica majora este acceptarea abordarii unui anumit kata, de nivel su-
perior, de catre un sportiv al carui nivel tehnic nu este corespunzator. Sportivii i antrenorii
trebuie sa inteleaga ca este impotriva intereselor lor, relative la competitie, sa foqeze
barierele impuse de sistemul de progresie al karate-ului traditional.
 4. Una din componentele majore ale tacticii de competitie este cunoa terea regula
mentelor de competitie i arbitraj in litera i spiritul lor. in competitia de kata existli douli
aspecte relevante:
a) Exista o diferenta de apreciere intre tururile destinate calificarii i finale.
in calificari se apreciaza prioritar calitatile de foqa i senzatia de realitate a execu
tiei. Aceasta implica in mod necesar orientarea tactica (in aceste tururi) catre kata de foqa.
in semifinale i finale, elementele tehnice cu grad inalt de dificultate i spectaculo
zitate au rolul de a efectua departajarea concurentilor.
Este indicat ca, odata ajuns in aceasta faza, sportivul sa apeleze la acele kata menite
sa-i puna in valoare intregul potential tehnico-tactic.
Alegerea va fi orientata, in aceasta faza, catre kata cu grad inalt de dificultate
tehnica.
b) Diferentele de complexitate i dificultate tehnica dintre diferitele kata acceptate
in competitia de karate sunt taxate ca atare de catre sistemul de notare.
in consecinta exista kata cu care se poate obtine o notare maxima i care sunt deci
recomandate a fi pastrate pentru tururile finale, sau pentru competitia finala a unui
campionat, sau pentru situatia in care componenta grupei de calificare este de un nivel
foarte ridicat.
Cu toate acestea nu trebuie uitat ca, in spiritul Regulamentului de arbitraj, un kata
t de nivel inferior excelent executat va fi intotdeauna preferat unui kata de nivel superior,
I' executat modest sau cu gre eli.·
V A
C. CONCEPflA TACTICA IN PROBE DE
UJPTA (KIJMITE>
Probele de lupta (kumite) in competitia de karate reprezinta, :fara fodoiala ,
sectiunea care atrage in cea mai mare masura interesul, atat al publicului cat i al
competitorilor, ca teodata chiar in detrimentul probelor tehnice, ceea ce constituie
bineinteles o grava eroare.
Lupta de competitie se desfa oara in limitele unui regulament foarte strict, scopul
final nefiind in nici un caz distrugerea fizica a adversarului ci verificarea nivelului la care
au ajuns cei doi competitori.
Ca tigarea unui meci sau a unei competitii reprezinta rezultatul antrenamentului
asiduu pe parcursul unor perioade indelungate de timp (ani de zile), combinat cu aplicarea
unor principii tactice de baza.
in conditiile competitiilor de mare performanta, o importanta deosebita o are de
asemenea i experienta, atat la nivel general (deci traditia competitionala a federatiei natio
nale) cat i la nivelul participantilor actuali.
Abordarea probelor de kumite este imposibila fara a avea o conceptie tactica bine
pusa la punct, orientata pe folosirea cat mai pregnanta la momentul respectiv a principiilor
tactice fundamentale ale karate-ului, in concordanta cu pregatirea fizica, tehnica i psihica
a competitorului implicat.
Ne vom referi in continuare la principiile fundamentale ale aplicarii tehnicilor de
karate in probele de kumite ale competitiei de karate traditional, f'ara a avea pretentia de a
fi exhaustivi.

1. Con-trolul reaeti.llor
Elementul primordial care determina eficacitatea unei tehnici este controlul mental
al oponentului, atat din punct de vedere fizic cat i prin propriul control emotional, prin
spirit i vointa, Aceasta stare mentala, de control total, provine din antrenamentul asiduu,
 A. Kake-waza
Reprezinta efectuarea unei tehnici de atac fara atac din partea adversarului, in mo-
mentul detectarii unei stari de Kyo la oponent. .
Aceasta modalitate de abordare a unei lupte este destul de rara in competitia de
mare performanta, deoarece implica oarecum o desconsiderare a posibilitatilor adversa
rului.
Experienta indica faptul ca, de obicei, tactica de abordare a competitiei numai prin
prisma atacului este cu atat mai ineficace cu cat nivelul competitiei respective este mai
ridicat.
Dealtfel, statistica (neoficiala) a ultimelor competitii arata clar ca cele mai multe
accidentari le-au suferit, in mod paradoxal am putea spune, nu cei care sunt atacati ci cei
care ataca chiar daca beneficiaza de o structura fizica foarte putemica.
B. Oji-waza
Reprezinta raspunsul la un atac din partea adversarului. Aplicand acest principiu
tactic, competitorul obtine un avantaj (materializat in waza-ari sau ippon) prin executarea
unui contraatac, imediat dupa detectarea unei stari Kyo in timpul executarii unui atac de
catre adversar.
Sesizarea atacului, alegerea variantei optime de contraatac i punerea in practica a
acesteia nu se constituie intr-o singura varianta tactica. Dintre cele mai importante modali
tati de rezolvare a unor astfel de situatii le mentionam pe cele mai semnificative:
1. Sen - contraatacul are loc in momentul initial al atacului adversarului.
a. kake-no-sen
Sesizarea intentiei de atac poate avea loc inainte de inceperea propriu-zisa a acestu
ia; tehnica de contraatac se va executa deci in momentul in care precede mi carea fizica.
b. tai-no-sen
Tehnica de contraatac se executa ca urmare a detectarii unei stari de Kyo in mi ca
rea fizica, de initiere a atacului de catre adversar.
Importanta abordarii competitiei avand ca principiu tactic de rezolvare a situatiilor
posibile principiul Sen este extrem de mare.
Statistic vorbind majoritatea campionilor de k:umite sunt luptatori ,,de contra", care
i i folosesc la eel mai inalt nivel calitatile fizice i psihice nu pentru a ataca ci pentru a ras
punde la un atac. Calitatile esentiale in aceasta situatie sunt viteza de reactie i viteza de
opfiune.
Trebuie de remarcat de asemeni coincidenta acestui principiu definitoriu al karate-ului,
i anume: ,. Karate ni sente nashi" (nu exista actiune ofensiva in karate).
2. Go-no-sen - contraatac dupa atacul adversarului
Tehnica de contraatac se executa la sfar itul atacului initiat de adversar, sau pe mi
carile intermediare ale unei combinatii de tehnici de atac, sau blocand atacul initial inainte
ca urmatorul atac sa fie initiat.
C. Shikake-waza: folosirea fentelor
Aceste mi cari de deschidere, de provocare, sunt destinate sa plaseze adversarul
intr-o stare de Kyo, deci intr-o pozitie mai slaba sau mai deschisa, pentru a fi atacat.
1. Sasoi-waza: tehnici de invitare
Adversarul este invitat sa initieze un atac i apoi este contraatacat conform
principiilor Sen sau Go-no-sen.
2. Kuzushi-waza: tehnici de rupere a echilibrului
Echilibrul mental sau fizic al oponentului este perturbat, creandu-se astfel o stare
de Kyo, dupa care urmeaza atacul final.
3. Renzoku-kogeki-waza: tehnici de atac inlanµiite

33
 Prin initierea de tehnici inlanµiite, adversarul este obligat sa foloseasca tehnici de
blocaj, intrand in starea de Kyo, apoi de ataca decisiv.
Considerand principiile tactice enumerate ca fiind componentele de baza ale con
ceptiei tactice fo probele de kumite vom puncta in continuare alte cateva aspecte:
cunoa terea regulamentului de arbitraj este un atu care nu trebuie niciodata
scapat din vedere. Experienta ne-a dovedit ca, in cadrul unui sistem de
apreciere bazat pe puncte, apar situatii tactice in care este esenfiala posibilitatea
folosirii unor prevederi regulamentare aparent mai putin importante;
cunoa terea adversarilor este un element hotarator, in functie de care conceptia
tactica de baza poate stabili planul tactic de moment. Aceasta cunoa tere nu este
posibila decat prin contact direct, in cadrul competitiilor de mai mica importan
ta, care au loc intre editiile succesive ale C.E. sau C.M.;
cunoa terea rezultatelor obtinute de federatiile nationale similare, precum i la
nivel de federatie internationala, constituie un element hotarator, care poate de
termina modificari ale conceptiei tactice actuate, in functie de prognoza evolu
tiei karate-ului competitional.
In concluzie, conceptia tactica de competitie nu este o forma fixa, ci o structura de
principii clasice combinate cu imperative de stricta actualitate, structura care evolueaza in
permanenta, singura metoda de optimizare fiind implicarea permanenta in competitiile·de
nivel inalt i foarte inalt.

D. SISTEME $1 PIAMJRI DE PARTICIPARE

A

IN COMP:hTl1ll
Sistemele i planurile tactice reprezinta particularizarea concreta a principiilor tac
tice fundamentale, avand in vedere atingerea unui obiectiv competitional concret.
In mod practic conceptia tactica va fi adaptata conditiilor specifice impuse de ad
versari, de forma sportivilor proprii precum i de cerintele concrete ale competitiei respec
tive, rezultand un plan tactic ce va cuprinde normele de conduita, relativ la organizarea,
pregatirea i aplicarea actiunilor de atac i aparare in probele de kumite precum i la alege rea
i succesiunea prezentarii kata in probele tehnice.
Planurile tactice reprezinta o optiune de moment i nu o reteta universala, datoria
antrenorului fiind de a cunoa te in profunzime conceptia tactica de baza i sportivii pro
priului lot de performanta, precum i adversarii prezumtivi, pentru a fi capabil, in perioada
precompetitionala, sa realizeze cele mai potrivite sisteme i planuri tactice pentru competi
tia care urmeaza.
Rolul sportivului, in aplicarea acestor planuri tactice, este determinant, el fiind, de
altfel, atat subiectul central al acestor planuri cat i autorul punerii lor in practica.
Relatia antrenor-sportiv devine determinanta, nu atat datorita lucrului in comun pe
parcursul antrenamentului cat datorita proceselor de elaborare a atitudinilor comportamen
tale de concurs in care sunt implicati in egala mlisura.
Planurile tactice sunt rezultatul unor permanente corectii aplicate conceptiei tactice
de baza, aceste corectii reprezentand rafinarea prin procese de tip feed-back a modalitatilor
de rezolvare a cerintelor competitionale concrete.

34
 ANUL

.MACROCICLUL
DE PREGATIRE AMJAL

A Obiectivele de performanta pe anul

clasament.
, in cifre i

B Obiectivele principale ale pregatirii, cu cele mai

importante sarcini pe f actorii antrenamentului.
.
Periodizarea pregatirii pe intreg anul (pe

C microcicluri de pregatire) in functie de programul

competitional la care participa karateka (intern i
international); durata, locul i forma de pre2atire.

D Graficul evolutiei performantelor propose pe intregul

an, probele i normele de control.

E Programul competitional la care participa karateka,

denumirea i locul desfa urarii, cine participa.

F Planificarea controalelor medicale.

G Principalele mijloace de pregatire.

D Numarul total de antrenamente i volumul mijloacelor

ce urmeaza sa fie folosite, repartizate pe etape.

35
 ANUL
A

A. OBIECTIVE DE PERFORMANTA IN CIFRE SI CLASAMENT (STATISTICA)

I. CAMPIONATUL NATIONAL - SENIOR!
Etaoa Sex KATA KUMl1E INDIVIDUAL FUKUGO KATAECHIPE ENBU MASCULIN ENBUMIXT KUMITE ECHIPE
INDIVIDUAL
*
K M
**
A
•
<z
R *
A F
0
T N **
E *
•z M
**
T <
R 0
A *
D F
f-,
**
I
T *
I M
0 **
N *
A u.. F
L **
*
M
*
*
FUDOKAN
*
F
*
*
* rezultate planificate
** rezultate obtinute
 ANUL
II. CAMPIONATUL NATIONAL-KARATE TRADITIONAL- SECTIUNEA COPII, JUNIOR!, TINERET
Categoria Se KATA INDIVIDUAL KUMITE INDIVIDUAL FUKUGO KATAECHIPE ENBU MASCULIN ENBUMIXT KUMITE ECHIPE
x
*
COPII
M
** -
II *
F
**
*
M
COPII **
I *
F
**
*
M
JUNIORI **
m F
*
**
*
M
JUNIOR! **
II *
F
**
*
M
JUNIOR! **
I *
F
**
*
M
**
TINERET
F
*
** -

* rezultate planificate
** rezultate obtinute

•
 III. STATISTICA

loc Ix = loc IV x =
SENIOR! loc II - == loc V x =
x loc VI x =
locmx
loc Ix = loc IV x =
C+J +T loc II = loc V =
x = x loc =
locmx VI x

OBSERVATII:

,,

CONCLUZII:

38
 B. OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE
PREG.ATIRII, CU CELE MAI IMPORTANTE
SARCINI PE FACTORII ANTRENAMENTULUI

Factorii considerati ca ,,foarte importanti"

in pregatirea unui practicant de karate traditional
Dezvoltarea reactiilor motrice i a vitezei de reactie compuse:
1 • viteza de executie;
• viteza de reactie.

2 Dezvoltarea indemanarii i a deprinderilor practice.

3 Concentrarea atentiei i agerimea gandirii.

4 Dezvoltarea factorilor: vointa, curaj, darzenia gustului pentru victorie sportiva.

I
5 Depa irea adversarului in gandire i formarea principiilor tactice de lupta.

Stapanirea de sine, invingerea emotiilor negative, pastrand viteza i precizia

6 perceptiei i capacitatea de a judeca rapid fazele luptei.
Anticiparea mi carilor adversarului i a intentiilor acestuia i luarea de decizii,
7 formarea arcului reflex i sistemul de ,,stereotip mecanic" in subcon tient.
SIMT - REACTIE - ACTIUNE - TEHNICA

8 Tenacitate i maiestrie sportiva.

l
9 Autodisciplina, autocontrolul, calmul i politetea.

Eticheta martiala i KURAI (nivelul de dernnitate i noblete, de gratie i de

:10 caracter) precum i stabilitate emotionala (SEQ.

Cre terea densitatii i volumul lectiilor la antrenamente, pe fondul unei foarte

11 bune pregatiri fizice i mobilitate.

39
 ETAPA _

MEZOCICLUL
DE P - ----. PE ETAPA

A Obiectivele i sarcinile principale ale pregatirii.

B Perioada i zilele de antrenament.

C
I

Datele desfa urarii examenelor de tehnicitate i grad.

I

D
II•
Datele la care se desfa oara concursurile amicale.

E Sarcinile, volumul i intensitatea lecfiilor.

,.F Principalele mijloace folosite i repartizarea volumului

de lucru pentru fiecare lecfie de antrenament.

I
G Tabel cu cerinta i normele de control pe categorii de
varsta i grad, pentru pregatirea fizica.

40
MEZOCICLUL DE PREGATIRE ETAPA _....::.......; :_---'-'--'-
 INDICATU METODICE P ENIRU.
DEZVOLTAREA CAUTATILOR FIZICE
E xercitiile ajutatoare in antrenamentul modem ocupa un loc din ce tn ce mai im
portant. Alegerea judicioasa a acestora va conduce cu siguranta la tmbunatatiri
substantiale ale parametrilor tehnicii.

Maiestria sportiva Perfectionare a executiei tehnicii Numar exercitii ajutatoare

Nu se recomanda:
tncercarea de a dezvolta in procesul de pregatire a cat mai multor grupe mus
culare, i aceasta tntr-o singura lectie.
schimb area exercitiilor dupa perioade de timp scurte.
Randamentul exercitiilor folosite se observa dupa circa 6 luni de antrenament, acu
mularile calitative facandu-se tntr-o perioada de timp destul de mare, trebuind sa se lucreze
cu perseverenta i rabdare pentru obtinerea rezultatelor superioare.

1. lndiea(:ii metodiee
pentru dezvolta.rea vite7£i

Edu-se
xercitiile pentru dezvoltarea vitezei se efectueaza cu viteza maxima, executan
un numar mediu de repetari i cu tncarcatura redusa.
Sunt recomandate a fi executate la inceputul lectiei, cand organismul are o capaci-
tate crescuta de lucru i poate raspunde prompt solicitarilor impuse. ·
◆ Modul de lucru: repetarea unor eforturi foarte scurte (ex. tehnica: GYAKUZUKI
- HIDARI/MIGI ZENKUTSU DACH!, HIDARI TATE SHUTO i executie
GYAKU-ZUKI nivel CHUDAN);
◆ incarcatura: cu ingreuieri mici; fara tngreuieri;
◆ Viteza de executie: maxima;
◆ Numar de repetari: 10-20 pe ambele parti (stanga-dreapta);
◆ Numarul reprizelor pentru aceea i tehnica sau grupa musculara: 3-6;
◆ Pauza dintre reprize: 1-2 minute, odihna activa.

47
 2. Indieatii metodiee
peutru dezvoltarea redstentei

E xercitiile pentru dezvoltarea rezistentei se executa cu eel mai mare numar de

repetari, cu incarcatura medie i cu viteza moderata.
◆ Modul de lucru: repetari de tehnica cu durata mtre 60-90 secunde.
Exemplu:
a) MAEGERI - Hantai - MAEGERI;
b) GYAKUZUKI- Hantai - GYAKUZUKI;
c) Bloc (GEDAN BARRA!) + Contraatac (GYAKUZUKI)- Hantai - idem
pe cealalta parte;
d) Executie KATA: (unul, sau ciclul HEIAN).
◆ Marimea incarcaturii: pana la 30% din posibilitatile maxime ale sportivului.
◆ Numarul repetarilor: eel mai mare posibil; Viteza de executie: pana la 80% din
posibilitatile maxime.
◆ Pauza dintre reprize: 45-90 secunde, odihna activii.
Exemplu:
a) Deplasare in mers normal i respiratie;
b) Metode de relaxare cu inspiratie-expiratie.
◆ Principalul element de progresie: marimea numarului de repetari.
Exemplu:
Seria 1 (tehnica) 30 executii - pe ambele paqi;
Seria 2 (tehnica) 50 executii -pe ambele paqi;
Seria 3 (tehnica) l00 executii - pe ambele paqi.

3. lndieatii metodiee
pentru dezvoltarea. mdemauarii

E coordonare
xercitiile pentru dezvoltarea indemanarii conduc la o cre tere a capacitatilor de
a actiunilor motrice, in concordanta cu situatiile mereu
schimbiitoa
re ale luptei. Metodele pentru dezvoltarea rezistentei conduc la o evolutie constanta in exe
cutia unui kata i bineinteles dobandirea unei bune conditii fizice care va permite aborda rea
luP,tei cu un ascendent psihologic mult mai bun. Astfel, bagajul de deprinderi motrice
generate, acumulate prin acest tip de antrenament, precum i practicarea sporturilor corn
plernentare (atletism, gimnastica, jocuri) vor conduce la dezvoltarea parametrilor: dinami
ca, tranzitie, formii (KATA) precum i timing KIME (KUMITE).
◆ Modul de lucru: executarea unor exercitii asimetrice, repetarea tehnicilor sub
forma de kihon cu sau fara partener (IPPON, SANBON, GOHON - KUMITE).
◆ Viteza de lucru: maxima.
◆ Principalul element de progresie: marirea gradului de dificultate.

48
 4. lndieatii metodiee
pentru dezvoltarea fortei

E xercitiile pentru dezvoltarea foqei se executa cu 1ncarcatura mare, cu viteza

redusa §i cu un numar relativ mare de repetari.
◆ Modul de lucru: se folosesc greutati marcate.
◆ Incarcatura: peste 50% din posibilitatile maxime ale sportivului cu respectarea
urmatoarelor variatii:
a) prin cre terea continua a incarcaturii (50%-60%-70%);
b) prin cre§terea 1n etape a incarcaturii (50%-50%; 60%-60%; 70%-70%);
c) prin cre§terea §i descre§terea incarcaturii (70%-75%-80%-85%-75%-70%).
◆ Numarul exercitiilor intr-o lectie: 6-8.
◆ Numarul seriilor pentru un exercitiu: 4-6.
◆ Numarul repetarilor pentru o serie: 2-5.
◆ Viteza de executie: lenta - pentru greutati mari, mare - pentru greutatile mici.
◆ Pauzele intre serii: 2-4 minute, odihna activa.
◆ Principalul element de progresie; cre§terea intensitatii efortului, prin rnarirea
in carcaturilor.
◆ Se va urmari dezvoltarea cu precadere a foqei explozive §i de percutie in stran-
sa corelatie cu celelalte calitati fizice specifice karate-ului.

I
Nota: Pentru determinarea valorii incarciiturii maxime se va exe uta un test
in care sportivul va ridica o singurii data inciirciitura maxima dupa care,
procentual, vorft folosite greutafile determinate.

5. lndieatii metodiee
pentru dezvoltarea mobilitatii
M obilitatea constituie capacitatea de a utiliza la maxim potentialul anatomic de
J'l locomotie la nivelul articulatiilor §i se masoara in grade sau centimetri cu aju
torul aparatului numit goniometru sau cu ajutorul riglei.
Dezvoltarea mobilitatii la copii se realizeaza U§Or §i rapid, ace§tia avand un nivel
ridicat al mobilitatii i o elasticitate mai mare a articulatiilor, 1n timp urmarindu-se doar
mentinerea acesteia prin exercitii zilnice.
Aceste exercitii se executa in special la inceputul lectiei de antrenament intr-o
gama cat mai diversificata dupa o planificare prealabila care sa cuprinda o arie cat mai
complexa i nu executate numai pentru o parte a corpului.
◆ Metode de lucru:
A) Exercitii dinamice: balans, intinderi, arcuiri, fandari, flexari etc. (executate
individual sau cu partener);
B) STRETCHING - mentinerea intr-o anumita pozitie a unui segment, pe o
durata scurta de timp, in scopul intinderii treptate a unui mu chi i a prega
tirii lui pentru un efort specific la care va fi supus ulterior in timpul
antrena mentului.
C) Exercitii pasive: sfoara inainte i in lateral cu arcuire, extensii ale bratelor cu
partener etc.

49
 D) Exercitii active: balansul piciorului inainte, inapoi, lateral; indoirea corpu
lui inainte; podul etc.;
E) Exercitii statice §i de relaxare: mentinerea pozitiei cu amplitudine maxima;
ex.: SIHOGHERI - STATIC cu mentinerea tehnicii in tint ;
F) Exercitii combinate: statice §i dinamice.
◆ Viteza de executie: peste 50% din posibilitatile maxime, cu respectarea timpilor
de lucru in functie de metoda folosita (dinamicli sau stretching).
◆ Numlirul exercitiilorintr-o lectie: 10-15.
◆ Numarul seriilor pentru un exercitiu: 1-2.
◆ Principalul element de progresie: cre§terea intensitatii efortului §i a numarului
de repetari sau a timpului de lucru (stretching).

S'IRETCIDNG-ul are ca principiu de baza actiunea muscularli in trei faze:

A) contractia statica;
B) relaxare (relativ totala);
C) intindere lenta.
◆ Timpul de lucru: 10-80
sec. Metode de lucru:
intinderea mu§chiului sli se realizeze pe un fond de relaxare (pentru a simti
intinderea mu§chiului) in starea de con§tientizare §i control psihic;
este recomandat ca exersarea sa se faca individual;
pozitiile initiale trebuie sa fie foarte comode §i relaxante;
antrenamentul de mobilitate tip STRETCHING se efectueazli de eel putin 3
ori/saptamana §i se recomanda chiar zilnic;
eficienta cea mai mare se obtine cand este efectuat la sf'ar§itul lectiei de
antrenament in dozli de 3 repetari la grupele musculare solicitate in lectie
(Solvebom - 1983);
se aplica mai intai mu§chilor agoni§ti §i apoi celor antagoni§ti;
la inceputul lectiei se recomandli cate o repetare pentru fiecare grupli de
mu§chi care urmeaza a fi solicitata.

I FOARTE IMPORTANT!
in pozitia de intindere maxima nu se vor efectua arcuiri.

6. lndieatll generale
fl eriodic, sportivii vor fi supu§i unor probe care vor constata valoare parametri
.- lor: vitezli, forta, rezistenta, indemanare §i pentru stabilirea posibilitatilor maxi
me, reale ale fiecliruia.
Antrenorul trebuie sli respecte interactiunile posibile dintre calitatile fizice, sa folo
seasca transferul pozitiv, sa rezolve cu pricepere contradictiile, prin imbinarea judicioasa a
mijloacelor dezvoltarii, cu precadere a unei calitati fizice.
in acest sens, antrenorul va trebui sa tina cont ca toate aceste exercitii de dezvoltare
a calitatilor fizice, efectuate pe un fond de con§tientizare §i dezvoltare a motivatiei interioa
re a sportivului, aplicate fo antrenament pe baza principiului:
SIMf- REA.CfIE -ACfl(JNE - TEHMCA
vor conduce la rezultate bune in finalizarea tehnicii.

50
 FOARTE IMPORTANT!
Antrenorul va urmari obtinerea unui raspuns adecvat la cerintele impu
se de antrenamente de acest gen din partea sportivului, incercand prin mijloace
psihologice sa dezvolte factorul volutional-afectiv precum i con tientizarea
salturilor calitative obtinute, prin incurajari.
Avand in vedere faptul ca disciplina karate traditional poate fi practica
ta in general in spatii largi, deschise, aerisite i bine ingrijite care nu necesita o
dotare materiala complexa, salile pentru antrenament pot fi dotate cu aparate
ajutatoare, demontabile, care nu sunt deloc costisitoare (ex. makiwara, peme
fixe - de perete, saci pentru antrenament, manechini, sac de nisip etc.).

FI A DEOBSERVA'f)E
PSfflOLOGICA A SPORTIVULUI

1. Atitudinea fafa de tema de lucru (antrenament)

increzator in foqele proprii, indraznet, sigur pe el, con tientizeaza efortul
pe care trebuie sa-1 depuna;
prudent, rezervat, timid, nesigur pe el, cu teama de nerealizare a sarcinilor
fixate.
2. Adaptare la tema de lucru:
depune interes, se integreaza rapid in sarcina data;
greoi, neindemanatic atunci cand nu intelege, nu vrea sau nu poate indeplini
sarcina data.
3. Vointa de a lucra:
se straduie te, este dispus sa lucreze, este perseverent, se mobilizeaza activ;
este opozant, prost dispus, lent, lene .
4. Tempoul de lucru:
activ, rapid in executie, uneori pripit, cu tendinfii de precipitare.
5. Maniera de lucru:
practic, actioneaza dupa plan, reflecteaza, analizeaza actiunile, i i dozeaza
efortul.
6. Calitatea lucrului:
corect, exact in tot ce face, preocupat pentru respectarea detaliilor tehnico
tactice;
neingrijit, superficial, cu erori, incomplet mobilizat, neglijent.

Met.ode psihologiee

1. Metoda observatiei psihologice (fi a de observatie)

2. Metoda convorbirii psihologice (discutii dupa plan)
3. Metoda experimentala (experiment psihologic de laborator i experiment natural)

51
 Modelul de comportament strategic - in care
sportivul este apt pentru indeplinirea sarcinilor
r+ individuale, unnlire te o afirmare plenarli, are nevoie i
solicitll un climat favorabil (sli fie recunoscut), i i
poate asuma sarcini deosebite in preglltire

Modelul de comportare conservator - manifestli un randament deosebit in preglltire, in indeplinirea sarcinilor individuale cu un comportame

1-t

Determinare
- a modelului
Modelul de comportare capricios - adaptabil, se
f-+
de
poate integra u or in colectiv, poate indeplinicomportarnent

-
sarcini comune (obi nuite) cu rlispunderi adecvate la solicitllrile de scurtli duratli, cu un comportament
I-'
Psihodiagnoza sportivli

Modelul de comportare apatic - cu un

I-+
... comportament mai ales pasiv, sporadic activ, dar
cu
eficientll ridicatli, dacli este impulsionat i sustiflut.
Are o capacitate de concentrare deosebitll i manife stli

Energetic (modul de desclircare i acumulare a

+ energiilor) cu formele lui de manifestare - energetic,
Asistenta rezistent, expansiv, exploziv
psihologicli
-
(Metode
psihologice "4 Dinamic - cu formele de manifestare rapid, lent,
) - Stabilirea nivelurilor
f-+
mobil, rigid

+I De activism (dorinta de actiune si nivelul actiunilor)

y De emotivitate - FUDOSHIN sau FUDOMYOSHIN

(stabii) (instabil)
 FI A DEOBSERVATIE PSmOLOGICA.
A SPORTIVUUJI
1. Atitudinea fata de tema de lucru (antrenament)

2. Adaotarea la tema de lucru

3. Vointa de a lucra

4. Tempoul de lucru

5. Maniera de lucru

6. Calitatea lucrului
'

53
 PSDIOGRAMA
a. Aptibadini psihomotriee
1. Coordonare generala CJ ;
2. Coordonare vizual-motrica CJ ;
3. Receptivitate: timp de reactie simplu CJ ;
timp de reactie la stimuli complec iCJ ;
1n situatii ymplj CJ i conflictuale CJ ;
4. Sensibilitate kinestetica ;
5. Precizia i eficienta actului psihomotor CJ ;
6. Echilibrul dinamic CJ .
b. Aptibadini psiho-inteleefu.ale:
l. Calitatile atentiei
- concentrare CJ ;
- distributivitate CJ ;
- stabilitateCJ ;
-volum CJ;
2. Spirit de observatie CJ ;
3. Capacitate de irn legr e CJ ;
4. Gandire logica ;
5. Gandire tehnico-tactica CJ ;
6. Capacitate imaginativa CJ ;
7. Procese perceptive i reprezentare specializatii CJ .
e. Cerinte pentrn sfera emotiouala • volutiouala
l. Rezistenta la stressul generat de factorii de ambiantii CJ ;
2. Stabilitate psihica, rezistenta la tensiunea emotionala CJ ;
3. Capacitatea de autocontrol- echilibru comportamental CJ ;
4. Perseverenta inl ac!ile CJ;
5. Combativitate ;
6. Receptivitate fata de sarcini sau instructiuni CJ ;
7. Temperament echilibrat CJ ;
8. Posibilitatea de a evita uzura prin supramotivare CJ ;
9. Posibilitati de raspuns adaptativ in situatii conflictuale de lupta CJ .
d . Nivelul de eun tin te
l. Culturii generala CJ ;
2. Notiuni tehnico-tactice i cultura de specialitate CJ ;
3. Cuno tinte sreci!ce activitatii competitionale de solutionare sau evitare
a gre elilor .
NOTAI
I Calificativele (FB, B, S, N) vor fi notate in interiorul casutelor.
Interpretarea rezultatelor:
Modelul de comportament:
Nivel: -Energetic: _
-Dinamic:
- Deactivism:
- - - - - - - - - - - - - - -
- - - -
- De emotivitate:
 FI$A EVOU1flEI SPORTIVULIJI
I.
1.1. DATE GENERALE
Numele--------------------------Prenumele _.o. _

Gradul Data na terii _

Nr./seria BUDOPAS Categoria _

1.2. TEMPERAMENTUL, DEZVOLTAREA FIZICA, GRADUL DE

PREGATIRE, CUNOSTINTE TEHNICO-TACTICE
C0

2.1. FIXAREA SI ESALONAREA OBIECTIVELOR / PERFORMAN'fELOR

PROPUSE: examinare 2rad

2.2. PERFORMANTE SPORTIVE

3. REZULTATELE OBTINUTE LA EXAMENUL DE GRAD/ TESTARE FIZICA

4. PERFORMANTE INTERNE SI INTERNATIONALE

 n.
A. CALITATI NATIVE
1. ' Inteligenta, capacitate de asimilare §i combinativa CJ ;
2. Indemanare, executia corecta a tehnicilor §i combinatiilor [:=J;
3. Perseverenta, dorinta de afirmare CJ ;
4. Pasiunea pentru practicarea karate-ului [:J ;
5. Capacitatea de efort CJ;
6. Curajul §i darzenia in lupta [:J;
7. Calitati motrice s ecificand-o e care o are evident mai dezvoltata

Calificative: FB, B, S, N.

B. CAPACITATEA DE ASIMILARE A DEPRINDERILOR SI CUNOSTINTELOR

1. insu§irea tehnicilor de baza[:J ;
2. Simt §i orientare in spatiu CJ ;
3. Anticiparea actiunilor partenerilor CJ;
4. Aplicarea practica a celor mai elementare principii de lupta §i notiuni ale
regulamentului de arbitraj CJ .
Calificative: FB, B, S, N.

C. DISCIPLINA
1. Lipsa de comunicativitate C];
2. Excesul de comunicativitate C] ;
3. Manifestari negative ale caracterului:
- lipsa de respect fata de: colegi CJ ;
antrenor CJ ;
-
9braznicie C] ;
- para [:;]:==.:;;... ,

- altele
"----------------------,,-
CJ
4. Tinerea in ascuns a unor stari sau situatii nefavorabile colectivului
CJ;
5. Absente sau tntarzieri repetate, care n! auj!stificari
6. Nea entit geyrata dealte preocupari ;
7. Eg01sm ;
8. AgresivitateCJ ;
9. Pasivitate CJ.
Woa;QNu.

DC.OMPORTAREA iN COMPETITII
1. Agresivitate C] ;
2. Darzenie CJ ;
3. Curaj CJ;
4. Stabilitate emotionala C] ;
5. Modul de aplicare a indicatiilor §i sfaturilor in situatii critice [:];
6Folosirea rationala a cuno§tintelor tehnice §i a calitatilor fizice CJ ;
7. Specularea cu succes a erorilor §i a gre§elilor adversarului CJ ;
8. Capacitatea de a intreprinde §i rezolva actiuni de atac sau aparare cu un
continut psihico-tactic neprevazut C] .
Calificative: FB, B, S, N.

56
 FI A DEEXAMINARE (SELECf)E)

1.1. DATE GENERALE

Numele Prenumele
..c..= "' =' -,-,- -
Varsta Sex M/F, Data na terii _
Domiciliul
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - -
Telefon________________, Ocupatia
Inaltimea Greutatea _
Antecedente (boli suferite) personale _ _:.... ,..:._ _

ereditare
-------------------=-----,--.,,.. .,-

Tatal: varsta profesia loc de munca

- - - ------ -------
Mama: varsta _ _ _ profesia loc de munca _
Daca a mai practicat o disciplina sportiva i care anume _
perioada perforrnante atinse _

2.1. TESTAREA CALITAfILOR MOTRICE ATELIER SAC

CJ ;
1. Viteza de executie
CJ ;
2. Viteza de reactie
3. Indemanarea CJ ;
4. Rezistenta CJ ;
5. Forta CJ .
Calificative : FB, B, S, N.

2.2. ATELIER TATAME

1. Receptivitate CJ;
2. Coordonare CJ ;
3. Eficacitate i echilibru dinamic c:J;
4. Atentia CJ ;
5. Spirit de observatie C] ;
\
6. Imaginatie C] ;
7. Rezistenta C] ;
8. Stabilitate psihica C];
9. Capacitate de autocontrol - echilibru cornportamental C] ;
10. Combativitate C].
2.3. ATELIER FRANGHIE
1. Tenacitate
[::]; 2.Forta
c:J;
3. Echilibru dinamic c:] ;
4. Motivatie interioara c::::J.
2.4. ATELIER EXERCITII FIZICE
1. Sarituri cu genunchii la piept CJ ;
2. Abdominale c::::J;
3. Genoflexiuni c::::J;
4. Echere CJ;
5. Flotari CJ ;
6. Spalier - tractiuniCJ ;
Calificativ general CJ .

2.5. MOBILITATE
1. STATICA:
- spagat CJ ;
- sfoara CJ ;
2. DINAMICA (MAE) CJ ;
3. DINAMICA (YOKO) CJ.

2.6. ALERGARE (VITEZA I REZISTENTA}

100 m I I:
60ml L
1soo m I I:
3000 m I I:
(timp- secunde)

OBSERVATII: _

Antrenor:

S8
P R OGRAM_.A_Nffl E NAMENrE PIWIRU
COMPEITfU mERNATJONAl,E
NOTA: Acest program va este propus de autori, pentru pregatirea sportivilor, con-
stituindu-se intr-un experiment reu it condus in 1993 de o echipa de tehnicieni formata din:
Dr. Milorad V. Stricevic, antrenor principal
Prof. Dasan Dacie, instructor ef
Prof. Toyoraro Miyazaki, antrenor
Prof. Joyce Santamaria, antrenor
Prof. John Mullin, antrenor
i condusa de Prof. Dr. Vladimir K. Jorga i Prof. Dragan M. Skrbic, pentru pregatirea
lotului national al SUA care a participat in decembrie 1993 la CUPA MONDIALA DE
FUDO-KAN (Italia - Mesina).
◆ Aceasta prezentare reprezinta o schita a unui program pe care 1-am dezvoltat
intr-un mod original in SUA in scopul de a pregati sportivii no tri sa concureze in
decembrie 1993 la FUDO KAN WORLD CUP.
◆ Scopul nostru a fost sa identificam componentele importante ale antrenarii cu
succes a sportivilor pentru competitiile intemationale.
◆ DA, suntem cu totii de acord ca ar trebui sa aplicam toate cuno tintele
teoretice i practice pe care le avem la dispozitie in beneficiul sportivilor no tri!!!!

DARCUM TREBUIE SA PROCEDMI

SOP PROGRAM
STRUCTURA:
1. OBIECTNE CLARE DE ANTRENAMENT
2. UN PROGRAM DE ANTRENAMENT SOLID
3. PERMANENTUL CONTROL AL PROGRESULUI IN ANTRENAMENT

0 RGANIZ ARE:
4. EXPERIENTA. COMPETITIONALA. ADECVATA.
5. INTELEGERE I SUPORT DIN TOATE PUNCTELE DE VEDERE
P ARTICULARITATI:
'
6. PARAMETRII BIOPERFORMANTI AI SPORTIVULUI
7. ASCENDENT PSIHOLOGIC SUPERIOR AL SPORTIVILOR

Am putea denumi acestea ca:

CELE APTE REGm DE DAz.i
AIE .....-... ---------L.4L,.
 STRUCTURA
1. OBIECTIV CLAR DE ANTRENAMENT

C intrebare:
Ulff CONSIDERIWIELE PElffRU STABIUREA
.... .
ARE
_
S fflCTI\TELOR CLARE IN
OB
STABILIREA OBIECTIVELOR CLARE DE ANTRENAMENT
$I NUMARUL DE ORE DE ANTRENAMENT SPECIFIC:
• ANTRENAMENTE PENTRU DOBANDIREA INFORMATIILOR $I
DEPRINDERILOR PRACTICE CONFORM SISTEMELOR DE
PUNCTARE (ARBITRAJ) iNCOMPETITII:
IPPON SHOBU VS. SANBON SHOBU $I REPRIZE...
• ANTRENAMENTE PENTRU TIPURI SPECIFICE DE
COMPETITII: SISTEM CU PUNCTE, SEMI-CONTACT, FULL
CONTACT,...
• ANTRENAMENTE iNFUNCTIE DE CALENDARUL
COMPETJTIONAL: ZONA, INTERZONA, FINALE,...
• PUTERNICUL SPIRIT DE ECHIPA (COEZIUNE $I INCREDERE)
- SCOPUL FINAL;
REGULA: PROVOCARE - NU CONCURA, NU RASPUNDE;
SUSTINERE - NU JUDECA, ACTJONEAZA.

PROGRAMUL LOTULUI NAflONAL AL SUA

PENTRU CUPA MONDIALA 1993
PROGRAMARE ANTRENAMENTE
KARATE KARATE KARATE KARATE KARATE KARATE 1993 -
Antrenament Antrenament Antrenament Antrenament Antrenament Antrenament IPPON
tehnic tehnic tehnic tehnic tehnic tehnic SHOBU
I x 2 h/sliot. I x 2,5 h/slipt. I x 2,5 h/slipt. 2 X 2 5 h/slipt. 3 X 3 5 h/slipt. 4 X 3,5 h/slipt.
Antrenament la Antrenament la Antrenament Antrenament la Antrenament - KARATE
echipament echipament la echipament echipament la echipament TRADfl10NAL
specific specific specific specific specific FUDOKAN
(MAKIWARA, (MAKIWARA, (MAKIWARA, (MAKIWARA, (MAKIWA WORLD
SAC etc.) SAC etc.) SAC etc.) SAC etc.) RA, CUP ITALY
2 X 2 h/slipt. I x 2,5 h/slipt. I x 2,5 h/slipt. I x 2 h/slipt. SAC etc.)
I x 2,5 h/slipt.
Antrenament - Antrenament - Antrenament - Antrenament - Antrenament - Antrenament - Fiecare
condifie fizicli conditie fizicli conditie conditie fizicli condifie conditie fizicli sportiv
trebuie siJ
specificli specificli fizicli specificli fizicli specificli
lupte Ji siJ
3 X 3 h/slipt. 3 x 3 h/sliot. specificli 2 x 2 h/sliot. specificli I x 2 h/sliot.
dea ce-i mai
3 x 3 h/sliot. I x 2 h/slipt. bun din ell
Total nr. ore de Total nr. ore de Total nr. ore de Total nr. ore de Total nr. ore de Total nr. ore de
antrenament antrenament antrenament antrenament antrenament antrenament
efectuate/slipt. efec tuate/slipt. efectuate /slipt. efec tuate/slipt. efectuate/slipt. efec tuate/slipt.
15 h 19 h 19 h 13 h 15 h 15 h
JUNIE JULIE AUGUST SEPT. OCT. NOV. DEC. 3-4
Nota: Membrii echipei trebuie sa continue exersarea lji antrenamentele in mod repetat, in
ljCOlile proprii (antrenamente de club).
REGULI: IPPON SHOBU. TIPUL DE COMPETifIE: Sistem de punctaj,

60
NON-CONTACT KARATE TRADITIONAL

61 '
 STRUCTURA
2. INTOCMIREA UNUI PROGRAM SOLID
DE ANTRENAMENT
intrebare:
CARE SUNr COMPONElff.ELE IJNUI PROGRAM SOLID
--- ----D E · -------u.•-...--••-
INTOCMIREA PROGRAMULUI DE ANTRENAMENT - PREGA.TIRE
• Exercitii suprasolicitante - Program incarcat: Planificati dezvoltarea abilitati
lor tehnice i fizice in a a fel incat sa prevenim aparitia suprasolicitarii fizice i
a oboselii.
• Refacerea & efortul: Cand apar simptomele supraantrenamentului (oboselii
acute sau cronice) trebuie aplicate metode de refacere adecvate i reducerea
numarului de ore de antrenament. Atentie! Acestea trebuie descoperite la timp.
Pentru inlaturarea suprasolicitarii sunt indicate perioade de refacere intre 3-5
saptamani.
• Dezvoltarea performantei si atingerea curbei maxime: Utilizarea i intelege rea
tuturor formelor de exercitii, cu privire la dezvoltarea calitatilor. motrice a
exercijiilor de gimnastica specifica karate-ului. Stabilirea parametrilor functiilor
cardio-vasculare prin metoda computerizata. Utilizarea altor metode de dezvol
tare a performantei i mentinerea duratei acesteia in perioadele competitionale.

1993 WORLD CUP TEAM

CURBA DE EFORT SU§JIN!!T / NIVELUL INDIVIDUAL
Nivelul maxim de erfonnant!I

nceputul
susfinut i nivelullunii acestu1a -septembrie programat

iunie iulie august sept. oct. nov. dee.

Fili pregatiti sa preintampinati dificultatile in acomodarea cu programele de efort sustinut
in lunile iunie i septembrie.
Nota: Adusa la cuno tinta sportivilor in luna mai 1994 - de cand a fost aplicata prima
data!!!
Program de antrenament: suprasolicitarea, efortul i curbele maxime ale performantei in
sport.
 CALENDARALANTRENAMENTELOR

7-11 am 7-9 am 9 am .:. 2 pm

Midaro Dojo Midaro Dojo Philadelphia,
Test Antrenamc nt Tehnicll i
tchnic condifie fizicll
Antrenamcnt
<, 7 H 'J Ill 11 12
9am 7-9.30 am 7-9am 7-9.30 am 7-9am 8-10 am
Alex Sternberg Midaro Dojo, Flushing Dojo Maspcth Dojo Midaro Midaro Dojo
Stagiu tehnic Conditie fizica Antrenament la Conditie fizicll Dojo Conditie fizicll
Antrenamcnt echipament Antrenament Antrenament Antrenament
s' "fj
tehnic
13 14 l:iH, 17 IX l'J
8 am - I pm Midaro Dojo, 7-10
Philadelphia
am Maspeth
groupDoJ0
in Ncw­ York -7-9
Conditie amAntrenamcnt
fizicl!.
Tcst Flushing Dojo Antrenamenl la
7-10.30 am 7-9 am Midaro Dojo Antrenament
9 am - 2 pm
tehnic
Philadelphia Lot national
Midaro Dojo Conditie fizicll Antrcnamcnt

7-9.30 am7-9am 7-9.30 am 9am-2 pm Midaro

7-9am Midaro Dojo Antrenament tehnic Dojo Lot national
Jones BeachFlushing Dojo Conditic fizicllAntrenament la Antrcnamentechipamcnt
Midaro Dojo Conditic fizicll Antrenamcnt

"fj
27 2H
'
2? JO

7-9 .30 am7-9 am

Jones BeachMaspcth Dojo CondiJie fizicllAntrenament la Antrenamentechipamcnt
specific
I l

CALENDAR AL ANTRENAMENTELOR

2-{i pmUnive
7-9am Long Island Midaro
rsityDojo Lot nationa l Antrcnament

9am-lpm Philadelphia Lot national Antrenament

7-9.30 am 7-9am Midaro Dojo Conditic fizicll spccificll
2-6 pm Midaro Dojo Lot national Antrenament
Flushing Dojo Antrcnamcnt - echi pament
s cific

ng Dojo namcnt­cnt Mirada Dojo Conditic fizicll spccificll

IC
 1993 WORLD CUP TEAM

Data: Vineri, 8 octombrie 1993 Timp: 7.00 am - 10.00 am

Locul: Long Island University
Tipul de antrenament: tehnic
Obiective de antrenament: dezvoltarea tehnicilor de blocaj, loviturilor §i atacurilor

Timp/min Activitati Dezvoltare

10 min. Exercitii de incalzire: zona superioara, centrala 'incalzirea grupelor
§i a picioarelor musculare
Accent pe picioare si 1m.10e musculare
KATA & SPARRING GROUP - 160 min.
40 min. 1. Contraatac Chudan Gyaku choku zuki, pe 1. Testarea §i
atac kizami zuk:i jodan dezvoltare legaturilor la
Atac cu oi kizami zuki in zona jodan (TORI). chokuzuki
Scaderea nivelului §i contraatac (bloc) age uk:e 2. Bloc §i atac sub
§i gyaku chudan choku zuki. 20 executiilset. garda adversarului
2. Contraatac chudan Gyaku choku zuki pe 3. Momentul contraatacului
atac oi kizami zuki.
Jodan:
- Atac cu kizami zuki in zona capului (TORI)
- Mi§carea corpului spre ,,iN FATA"
(YORIASHI) §i teisho uk:e simultan cu
gyaku chudan chokuzuki. 20 executiilset.
Relaxare activa
40 min. 1. YORIASHI iN FATA & gyaku Dezvoltarea ritmului 1-2
chokuzuki Deplasare in yoriashi - teisho YORIASHI - 1
uke & chudan Bloc + atac - 2
gyaku choku zuki. 20 executii
Relaxare activa
40 min. 1. KIZAMI MAE & MAWASHI 1. Controlul orizontal al
GERI CHUDAN distantei - kizami mawashi
I. Chudan kizami mawashi geri - retragere geri
rapida un pas (20 executii) 2. Vertical §i inainte
II. Chudan kizami mawashi geri (20 sagi ashi dachi
executii) Relaxare activa
40 min. 1. Tehnici de blocaj Putere §i forta exploziva pe
I. Deplasari in avans cu executii de tehnica deplasarile in avans §i
pentru blocaj la toate cele 3 nivele. Blocajele executie bloc
sunt constante §i circulare. 3 reprize x 2 min.
Comanda: La semnal sonor - ATAC!!!
Relaxare activa

63
10 min. 1. Relaxare a oldurilor - rotatii Relaxarea corpului

Relaxare 2. Relaxare a grupelor musculare (picioare) fata-spate Cre terea flexibilitatii

3. Rotatia corpului -•

Comentarii generate:
-
- - - --

Numarul sportivilor: #M: #F:

I
Azoulay, Avi:
Blauvelt, Jason:
Bonfiglio, James:
Borkowsky, Steve: '

r
Bunker, Rosemary: .
C

Casale, Rommy:

I
Costigan, Kayle: I

Daniel, John:
Decena, Jorge:

Duffy, John:
.
'
Gonzales, Ana:
!
Jashyn, Andrew:
Junen, Rubi:
Keener, Thomas:
'
Larrea, Aquiles: . '

Larrea, Gustavo:
- - I_

McClary, John:
-

McNeil, Sayfullah:
Robinson, Stephen:
Rosati, Michael:
II

Sanchez, Luis:
Yu, Cyndy:
64
 STRUCTURA
3. PERMANENTUL CONTROL AL PROGRESULUI
IN PROGRAMUL DE ANTRENAMENT
lntrebare:
CUM EVAUJAM PROGRESIJL IJMJl PROGRAMDE

• CONDITII SPECIFICE I TEHNICE

Nivelul tehnicilor de punctaj
Nivel acceptabil al tehnicilor & putere i foqa exploziva a tehnicilor de punctaj
Eliminarea deficientelor
• TACTICA INCOMPETITIE
Aplicarea tehnicilor de punctaj in situatiile de jogai i in zona centrala a
suprafetei de lupta, impotriva adversarilor mai inalti...
Eliminarea deficientelor i dezvoltarea planificata a actiunilor pentru fiecare
membru al echipei in parte.

S CAIA REIATIV.A EFOR'OJUJI P ER CEPU.r

<RPE)
Scala alba
6
7 Foarte, foarte slab
8
9 Foarte
slab 10
11 Satisfacator
12
13 Oarecum greu
(mediu) 14
15 Greu
16
17 Foarte greu
18
19 Foarte, foarte greu
20

Dupa Borg G. i Noble, B.J.: Starea relativa a efortului perceput, Exer. Sport Sci.
Rev. 2:131, 1974.
Gunnar Borg este profesor de fiziologie la Universitatea din Stockholm.

65
 SCAIA MVELELOR PERCEPUIE PENIRU
- --
PUIEREAEXPLOZl\lAATEHM CD
Scala verde

0
p
1
2 Foarte, foarte putemic --
3
w 4
E
R 5 Foarte
F --
putemic 6
7
u
8 Putemic
L 9
(putemic)
10
11 Slab
w --12
E 13
A 14 Foarte slab
K
(slab)
--
15
16
17 Foarte, foarte
slab 18
Dr. Milorad V. Stricevic, New York, iunie 1984

SCAIA MvE•B.OR PERCEPUIE PENIRU

vtrWA TEll5ICD
Scala albastrii ----
1
2 Foarte, foarte rapid
3
-----
F
4
A
5
s 6
Foarte rapid
T
7
(rapid)
8 Rapid
9

10
11 Incet
S 12
L 13
0 14 Foarte meet
W
(m eet) --16
15

17 Foarte, foarte meet

18
Dr. Milorad V. Stricevic, New York, iunie 1984

66
 MONRORIZAREA SED.llVfELOR PRACDCE
Nume _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ Prenume _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Data . Alimentatia in ultimele 24 h . Ore de somn in ultimele 24 h _

Antrenamentul: Locul
- - - - - - - - - Durata de la la

- - - -

Utilizeaza doar scala Utilizeaza doar scala alba

alba (Valori de la 6-20) (Valori de la 6-20)
inainte de antrenarnent Dupa antrenament
Scala Borg Scala Borg
Starea generala pentru corp in intregime: Starea generala pentru corp in intregime:

Doar bratele: Doar bratele:

Doar picioarele: Doar picioarele:

Utilizeaza doar scala albastra Utilizeaza doar scala verde

(Valori de la 1-18) (Valori de la 1-18)
Dupa antrenament Dupa antrenament
Numai metoda vitezei (exercitiului) Numai metoda foqei (exercitiului)
Combina postura cu mi carea rapida a Combina postura cu mi carea rapida a
corpului: corpului:
Tehnica pentru brate: Tehnica pentru brate:
Tehnica pentru picioare: Tehnica pentru picioare:

67
 EVALUARE& EXPIUSA A STARII DE SANA.TATE

. ,., . ,
Intern a l r e c ord cod I 45819567 I
I
I
Nume
Data
!Ana
I 10/15/1993

., .,
., Observatii ltnainte de antrenament
I
DIAGNOSTICUL STARII GENERALE DE SA.NATATE BAZAT PE ANALIZA VARIABILELOR INIMII

CONCLUZil
Starea functionalli a organismului este in limite nonnale.
R-R(s) Electrocardiographic rhythm strip Banda EKG

Blitliile

I■I
inimii cute te 192 256 ortostatic 448
HR Tl PD lab . . HR TI PD Ia le Jab 4 .3. Starea functionalli curentli
tranzatie 69 34 5 8 8 8
G
65 14 24 8

-·-·-·-·
· -·-·-·
Aceste 64 de puncte reprezintli starea functionalli probabilli a ta.

Nus-au max Parametrii de

diagnosticat I•-·-·-·-·-·-·-·-·2
·- · ·i -·-·
+ tranzitie

I-
extrasistole t-·-·-· -- ·-· 1
ChMR
0,61
PR
0,74 1,06
lot

·-·-·-·-·-·-·-· 5
. ! 7 nivele alel rezervei de adaptare
·-·-·-·- ·- ·- · 61'
♦ ·-·-·-·-· 7
IIII I
mm 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1112131•1
Tranzitia se incadreazli in parametrii nonnali
13 nivele functionale ale sistemelor fiziologice
Tonusul sistemului nervos Reactivitatea sistemului I.I. r:l
Starea functionalli cea mai bunli posibilli r:l 13.7. Cea mai proastli stare
autonom nervos autonom L.J L.J funcponalli posibilli
Influenta sistemului lnfluenta sistemului Infonnatii suplimentare:
parasimpatic predomir.li parasimpatic i simpatic
usor. este crescutli semnificativ.
 EVALIJAREA. EXPRISA A STARil: DE SANA.TATE
I
. ,., . ,
Intern a l r e c ord cod I 45819808
I
I
Nume
Data
!Ana
I 10/15/1993

., . , I
., I
Obse rvatii
DIAGNOSTICUL STARII GENERALE DE SANA.TATE BAZAT PE ANALIZA VARIABILELOR INIMII
tnainte de antrenament

R-R(s) Electrocardiographic rhythm strip Banda EKG

CONCLUZII
Nivelul de functionare a sistemelor fiziologice este moderat redus, rezerva adaptlirii este semnificativ redusli.

,I •,u• •t I:'"I:' " - 192 256

Blitliile inimii
ortostatic 448
00 7.6. Starea functionalli curentli

HR
HR TI PD la Jc lab

--·-:=: : :t!I!i!it
91 tranzitie 91 JOO 0 7 12 7 [:] Aceste 64 de puncte reprezintli starea functionalli probabilli a ta.
max Parametrii
•
--
de tranzi
·e I
Nus-au
diagnosticat
ChMR PR lot 1, 7 nivele ale
0,78 1,04
extrasistole rezervei de adaptare
t
min
Reactia sistemului cardiovascular scade semnificativ I ,2 3 4 s 6 1 s 9 ,a 11
rlisound la ortotest 13 nivele
12 functionale
131• ale sistemelor fiziologice
Tonusul sistemului nervos Reactivitatea sistemului r:l 1.1. Starea functionalli r:,
13.7. Cea mai proastli stare
autonom nervos autonom l.J cea mai bunli posibilli l.J functionalli posibilli
lnfluenta sistemului Influenta sistemului lnformatii suplimentare:
parasimpatic predominli parasimpatic i simpatic
usor. creste semnificativ.
-----U MVERSffATEA. LONG ISLA ND
- ---.., J
DEPARTAMENTUL DE $TIINTE SPORTIVE
BROOKLYN, NEW YORK 11201 USA
(718)403- 1026 sau 403-1047

INDEXUL CONDQ1EI FIZICE PElVIRU liARATE

(li.F.I.)
Nume Prenumele
Sex: M
F ; Varsta ani; Inaltime cm; Greutate kg;

Stilul karate----------------------------------------------------Ani de practicare a sportului

Competitii: ani; Preferinte: kata kumite _
Cele mai bune 2 rezultate: anul
anul

EVALUAREA (PUNCTARE ) STARII GENERALE (ANAEROBICE) SCORUL

IN KARATE
Maximum de ridicari in 10 sec. (flotari)
din pozitia joasa (culcat), coatele pe langa corp, corpul intins
<13 = 0 puncte; 13-15 = 10 pct.; 15 = 20 pct.
Maximum de ghemuiri in 10 sec. (genoflexii)
din pozitie stand (genunchii flexati, picioarele sprijinite, mainile la ceafa)
<11 = 0 pct.; 11-13 = 10 pct.; 13 = 20 pct.
Cel mai scurt timp la alergarea a 20 m inainte
din pozitie verticala (ambele picioare - calcaiele - la linia de start, oldurile
departate)
<3,7" = 20 pct.; 3,7-3,9" = 10 pct.; >3,9" = 0 pct.
Cel mai scurt timp la alergarea a 20 m inapoi
din pozitie verticala (ambele picioare - calcaiele - la linia de start, oldurile
departate)
<2,8" = 20 pct.; 2,8-3" = 10 pct.; >3" = 0 pct.
Viteza sariturii verticale cm/10
1. masurarea intinderii maxime a degetelor cu partea dominanta la perete
2. cu picioarele ghemuite la un unghi de 45° de partea intema a coapselor
3. masurarea diferentei dintre inaltimea maxima a sariturii i inaltime
<30 = 0 pct.; 30-32 = 10 pct.; >32 = 20 pct.
Scorul total de evaluare a statusului anaerobic pentru karate

72
 EVALUARI SPECIFICE SCOR
Maximum de lovituri in zona plexului solar in 20 sec./ Pozitie frontala
Distanta fata de tinta este de 2 latimi de olduri.
P.as inainte cu piciorul stang i ata oizuki intr-un film Rx sau o foaie A4 de
hartie.
Intoarcere la pozitia de start i sportivul va continua sa loveasca avansand cu
piciorul opus i lovind cu acela i brat (Gyaku zuki)
<28 = 0 pct.; 28-30 = 10 pct.; >30 = 20 pct.
Maximul de lovituri (altemativ stanga + dreapta) in piept in 20 sec./ Pozitie
cu spatele
Distanta deplasarii piciorului in spate egala cu 2 departari de old.
Se pome te cu piciorul stang, in retragere i lovind cu oi zuki un film Rx sau o
coala de hartie care este tinuta la nivelul plexului solar. Intoarcere la pozitia
de start i se repeta lovitura pe partea opusa.
<17=0pct.; 17-19= l0pct.; 19=20pct.
Timpul de reactie masurat in sutimi de secunda. I

Din pozitie frontala executa lovituri directe foarte rapide (kizame zuki, oi zuki,
gyaku zuki) la o tinta la nivelul plexului solar. Se repeta inca o data exercitiul.
scorul = (incercarea 1 + incercarea 2)/2
<0,35" = 20 pct.; 0,35-0,37" = 10 pct.; >0,35" = 0 pct.
Cel mai rapid timp pentru Heian # 1 kata
Fiecare mi care trebuie executata din plin. Timpul incepe cu prima blocare i --

se termina cu ultima lovitura.

<10 = 20 pct.; 10-12 = 10 pct.; >12 = 0 pct. -

Scorul total pentru evaluarea specifica

KFI = general KFI

+ specific KFI = _

Saritura inainte cm Saritura inapoi cm

100 metri sec. 1200 metri sec.
Alergare spre stanga 20 m sec Alergare spre dreapta 20 m sec
Locul
Data testului --I --I

'
73
 INDEXUL COMJI'fIEI FIZICE PElVIRU liARATE
{li.F.I.) _
Nume Prenumele
PARAMETRI SI DATELE DE EVALUARE
Maximum de flotari in 10 sec.
Maximul de genoflexiuni in 10 sec.
Cel mai rapid timp in 20 m alergare cu fata
Cel mai rapid timp in 20 m alergare cu spatele
Saritura pe verticala - viteza
Saritura pe verticala - putere
Maximum de lovituri cu pumnul in 20 sec.
Maximum de lovituri laterale (MAWASID) in 20 sec.
Timpul de reactie
Cel mai rapid timp pentru Heian 1

Saritura inainte in cm
Saritura inapoi in cm
Cel mai rapid timp alergare 100 m
Cel m i rapid timp alergare 1200 m
Cel mai rapid timp alergare spre stanga 20 m
Cel mai rapid timp alergare spre sreapta 20 m

EVALUAREA CAUTkpu)R IA. lilJMITE

Nume atlet
1. Nesatisfacator; 2. Satisfacator; 3. Bine; 4. Foarte bine; 5. Excelent
DATA
1. TACTICI
Planificarea atacului - luarea deciziei
Executarea atacului
Executarea contraatacului
Continuarea actiunii in retragere
2. GARDA
Mentinerea garzii pasive
Mentinerea garzii activ
Mentinerea garzii functionale
3. SCIDMBAREA POZITJEI CORPULUI
SI TAI SABAKI
Executarea pozitiilor
Lovituri la distanta (lovituri cu pumnul)
Lovituri la distanta (lovituri cu piciorul)
Folosirea deplasarilor liniare
Folosirea deplasarilor multidirectionale
 4. SECERARI
Secerare cu piciorul din fata
Secerare cu piciorul din spate
Menfinerea echilibrului tn cazul tn care este
secerat
5. TEHNICILE DE BRAT
Eficacitatea tehnicilor loviturilor cu pumnul
Eficacitatea tehnicilor de blocare
Eficacitatea tehnicilor de lovire
6. TEHNICILE DE PICIOR
Folosirea piciorului din fata
Folosirea piciorului din spate

EVALUAREA IA K&TA
Nume atlet
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - -
1. Nesatisfacator; 2. Satisfacator; 3. Bine; 4. Foarte bine; 5. Excelent
DATA
TACTIC!
Selectarea corecta a kata
Exprimarea sensului
Prezenta adversarului imaginar
VALORI SPECIFICE
Viteza
Echilibru
Forta si tehnica
TEHNICIPRIMARE
Executarea i resoectarea distantelor
Executarea tehnicilor de brat
Executarea tehnicilor de picior
Executarea blocarilor
Executarea loviturilor
PARAMETRII TEHNICI
Embusen
Rhvthm
Zanshin

Kata: Data:
Kata: Data:
Kata: Data:
Kata: Data:
Kata: Data:

75
 0RGANIZARE
4. EXPERIENT, A COMPETIT, IONALA ADECVATA
intrebare:
CE FELDE EXPERIEIVfA COMPET)fIONAL\
FSTE DE DOR.IT'l
COMPETITIILE LA NIVEL DE CLUB
• Competitii la nivel de club: seriile de lupte individuale proiectate sa testeze
acumularea de abilitati specifice;
• Competitii la nivel local: ocazia de a face schimb de experienta cu sportivi de
talie locala i stil de antrenament diferit.
• Competitii la nivel reeional (zonal}, national si international: ocazie mai
pre tentioasa i mai provocatoare, de a testa nivelul abilitatii: eficacitatea
experien tei i acumularea de noi tactici competitional.e

OBJECTIVE COMPETITIONALE
Alex Sternberg Pittsburgh New York Philadelp. T. Miyazaki Competitie in
Antrenament Antrenament Competipe Competitie Antrenament cadrul USA
1993 TEAM
Kata & kumite Kata - la Kata - Kata- Kata-
Obiective: alegerea Observatii Observapi i Test final Obiective:
Existenta sportivului preliminare corectMi indeplinirea
indemanMilor finale Kumite: sarcinilor de
i abiliUiplor Kumite: Kumite: Obiecti ve: grup & a
de a obtine Obiective: Obiective Kumite: Tehnici i indemanllrilor
puncte NUMAI : NUMAI Obiective: combinapi i obpnerea de
blocaje la toate blocaje la toate Tehnici i speciale pentru puncte
nivelurile, nivelurile, combinatii punctaj & 1993 -
atacuri Chudan atacuri speciale tactica de FUDO-KAN
& secerMi Chudan, pentru punctaj competitie WORLD
secerui & & tactica de CUP ITALY
TIMING i competitie
RJTM Fiecare
Vizionare de Vizionare de sportiv
Vizionare de Vizionare de Vizionare de Vizionare de
trebuie slJ
casete video cu casete video cu casete video cu casete video casete video cu casete video cu lupte si slJ
inregistrarea inregistrarea inregistrarea cu inregistrarea inregistrarea dea ce-i mai
competitiilor. competitiilor. competipilor. inregistrarea competipilor. competitiilor. bun din ell
Responsabili- Responsabili- Responsabili- competitiilor. Responsabili- Responsabilita-
tatea tatea tatea Responsabili- tatea tea sportivului
soortivului soortivului sportivului tatea sportivului
sportivului
JUNIE JULIE AUGUST SEPT. OCT. NOV. DEC. 3-4

NOTA: iNDEPLINIREA SETULUI DE SARCINI $1 SCOPURI ALE COMPETITIEI

ESTE IMPERATIVA! II
 l.9931JS WORID CIJP TEAM

Data: sambata & duminica, 4 & 5 decembrie, 1993

Loe: Mesina - Italia
Medalii: U.S. TEAM a ca tigat 15 medalii insemnand 63%.

1. Rosemary Bunker: Bronz- F. kumite individual

2. Thomas Casale: Locul 5 - M. kata individual
3. John Daniel: Bronz - M. kumite individual
Bronz - echipe
4. Jorge Decena: Bronz - M. kumite individual
Bronz - echipe
5. John Duffy: Argint: M. kumite individual
Bronz - echipe
6. Rubi Junen Bronz- F. kumite individual
7. John McClary Bronz - echipe
8. Stephen Robinson: Aur - M. kata individual
Bronz - M. kumite individual
9. Michael Rosati Ar2int - kata
10. Cyndy Yu: Aur - F. kata individual
Aur- F.kumite individual
Bronz - kata echipe

FELIC/TARI TUTUROR SPORTIVILOR!!!!!

77

IJ
 0RGANIZARE
5. I"NTELEGERE SI SUPORT
DIN TOATE PUNCTELE DE
VEDERE

A
intrebare:
CAT DE DIPORTAl\"TA
FS.m O BIJNA SUS'f)NER.E ORGiU."IZA.TORICA?
• Antrenori si arbitri nationali
Fumizarea celor mai eficace mijloace de selectie a celor mai calificati sportivi
pentru competitiile intemationale.
• Antrenori/ directori tehnici/ presedinti
intretinerea dezvoltarii potentialului maximal pentru fiecare sportiv in parte i
pentru toata echipa.
• Relatii publice nationale, promovari, publicitate, sistem de sustinere care
intr-un mod organizat vor ajuta echipa sa- i utilizeze adevaratul potential.
• Suport si inteleeere internationala
Scopuri clare in viitor!!!
Organizare de competitii de succes i provocatoare.

PARTICULARITAT, I
6. PARAMETRII BIOPERFORMANT, I AI ATLETULUI
intrebare:
CUM FS.m INFUJENfATA PERFORMM"'_fA DE FAcroRD BIOWGICI?

• Parametrii bioperformanti
Flexibilitate - varf de varsta de 10 ani, acrobatic
Coordonare - varf de varsta 15 ani, viteza - 20 ani, putere maxima - 23 ani,
forµ - 25 ani, coordonare acrobatica - 27 ani, inalta rezistenta - 30 i joasa
rezistenta- 40.
• Limitari bioloeice
limite functional-biologice. Dezvoltarea fibrelor musculare ro ii comparativ cu
fibrele albe...
• Dezavantaie functionale
Performanta legatii de restrictii functionale: atletii mai in varsta vor pierde din
viteza, flexibilitate, putere.
Atletii foarte tineri nu au un grad inalt al rezistentei i fortei mu chilor.

78
 PARTICULARITATI
'
7. ASCENDENT PSIBOLOGIC SUPERIOR AL SPORTMLOR
fntrebare:
IJM)E SA CAUfl ,.AIJR" IN CORPIJL
SAU IN HIIffEA ATLE'ffJUJI?
• incredere in antrenor castigata prin:
- un program de antrenament i cuno tinte excelente in ce prive te subiectul.
• increderea sportivului in propria persoana dezvoltata prin:
invatare i progresare in mod constant
• Personalitatea sportivilor potrivita tipului de competitie:
IPPON SHOBU, SANBON, FULL CONTACT...
• Gandire pozitiva atat a antrenorului cat si a sportivului:
Antrenorul: sa inceapa cu un comentariu pozitiv i abia dupa aceea sli explice
ce nu a mers bine i ce trebuie sa fie schimbat.
Atletul: Trebuie sli fie in stare sa accepte critica constructiva i potrivita.

PROGRAM DE AlYl1.lENAMENr
-- PElVIRU coiqi.ID.1.'fll wr.ERNA'fIONALE
iN'IN GA.NDIRE"

ENO ANATIC
DEA
ASTiG
;
/
Bunii
f predispozitie I

- -
\ psihicii
'--.-
Program de\
/
f predare de la centura albii la J
\ centura maro -..._

79
 CONSPECT DE LECfIE
DATA: A,o<3. 99
l(...(,.,U., ,,
INTENSITATEA: a..
CARACTERUL: alt.
DURATA: ".2.V\..'?,O
TEME: .

PARTEA PREGATITOARE:
1. Salutul, anuntarea temei lectiei;
2. incalzirea, 15-30 min., cu accent deosebit pe exercitiile de atentie i
mobilitate.
■ Mers, variante de mers.
■ Alergare u oara, cu schimbarea directiei la comanda.
■ Gimnastica specifica karate-ului.
• Alergare. Slalom printre jaloane. !;,tafete.
• Circuite cu durata de minim 5 min. pentru dezvoltarea vitezei i foqei.
PARTEA FUNDAMENTALA:
1.
Su. clo--b -b:..u.-
e a " 'r 'U _
v J ;.e ,
/4 c(a.,

2.
 PARTEA DE iNCHEIERE
• Exercitii de relaxare, 3-5 min.
• Observatii asupra comportarii, evidentieri, recomandari pentru activitatea
zilnica.

EVIDENTA iNDEPLINIRII CONSPECTULUI ZILNIC DE LECTII

' '
DATA: _
d.;..L..+-,_(} -q'•-'L...1. .!._ 'l _ .

MIJLOACE PLANIFICAT REALIZAT

FLOTARI Io Ill
SARlTuRI CU GENUNCHIUL LA PIEPT IL[)
GENOFLEXIUNI 'l.J) ry
ECHERE An 1I
ABDOMINALE - - - 1m VJ

'
 CONSPECT DE LECf)E
DATA: _
INTENSITATEA: _
CARACTERUL: _
DURATA: _
TME:

PARTEA PREGATITOARE:
1. Salutul, anuntarea temei lectiei;
2. Incalzirea, 15-30 min., cu accent deosebit pe exercitiile de atentie i
mobilitate.
• Mers, variante de mers.
• Alergare u oara, cu schimbarea directiei la comanda.
• Gimnastica specifica karate-ului.
• Alergare. Slalom printre jaloane. Stafete.
• Circuite cu durata de minim 5 min. pentru dezvoltarea vitezei i foqei.
PARTEA FUNDAMENTALA:
1.

2.
3.

4. DEZVOLTAREA CALITATILOR FIZICE

PARTEA DE iNCHEIERE
• Exercitii de relaxare, 3-5 min.
l
• Observatii asupra comportarii, evidentieri, recomandari pentru activitatea
zilnica.

EVIDENT, A iNDEPLINIRII CONSPECTULUI ZILNIC DE LECT, II

DATA:
MIJLOACE PLANIFICAT REALIZAT
I
---;,
7

y
FLOTARI
SARITURI CU GENUNCHIUL LA PIEPT
GENOFLEXIUNI I

ECHERE I

ABDOMINALE - - -
- - - - I
 TABEL NOMINAL CU MEMBRII LOTULUI DE PERFORMANTA
COPII, JUNIORI, TINERET
Anul sportiv _

Nr. Data Nr. ,1

Numele ,1 prenumele
crt. nasterii 1
J

1 BUDOPASAPORT

2 1

1
3

4
!
1
5
:

10

11

12
-- -
13
--
14
--
-
-15 --
r-
NQTA.:

340
 DATA _ _ _ _
EVIDENTA REZULTATELOR OBTINUTE LA C.N. ZONA SENIORI

Nr. KATA KATA KUMITE KUMITE FUKUGO FUKUGO KATA KATA ENBU ENBU KUMITE
crt. IND. F. IND. M. IND. F. M. F. ECillPEM. ECIDPEF. M/M M/F ECHIPE
IND. M.

3
I

8
 DATA
EVIDENTA REZULTATELOR OBTINUTE LA C.N. FAZA INTERZONA SENIOR!
Nr. KATA KATA KUMITE KUMITE FUKUGO FUKUGO KATA KATA ENBU ENBU KUMITE
crt. IND.M. IND. F. IND.M. IND. F. M. F. ECIDPEM. ECIDPEF. M/M M/F ECIDPE

,
3
'

8
"
 DATA _
EVIDEN'TA REZULTATELOR OB, TINUTE LA C.N. FAZA FINAL.A
SENIORI
Nr. KATA KATA KUMITE KUMITE FUKUGO FUKUGO KATA KATA ENBU ENBU KUMITE
crt. IND.M. IND. F. IND. M. IND. F. M. F. ECHIPEM. ECHIPEF. M/M M/F ECHIPE
I
:

- >

I
4

5 '

. - = =

6 I

- - C

L I-
.
w I•
-
.
'.Li..• l. '
7 I• t_ - - -
-
,
,' I ; 'I
i.; "'I t.M ,- -
0 \'

'.
- I
. =
.. - - .

--
I
r
-
, : I-
(
.. '
8 r •,

..
',_ ' ...
I
 \

DATA _ _ _ _
I

EVIDENTA REZULTATELOR OBTINUTE LA C.N. COPII, JUNIORI, TINERET

ZONA

Nr. KATA KATA KUMITE KUMITE FUKUGO FUKUGO KATA KATA ENBU ENBU KUMITE
crt. IND. M. IND.F. IND.M. IND.F. M. F. EClllPEM. ECIDPEF. M/M M/F ECIDPE
C - -

-_
-
2

- - .. -
3 I

I
4 :

i -- ..
I 5
-
- - =

C
- - C
-- - - -

6 ' I

..
-
\ I I•
-·---.:....
-C
rr·-, - -

- -
111 J.

-
-
7
d ••
-- -

., •:
- l -
I .,
-
I : ,r . )'\ -- - - t
- - -= - . =.: -==

.
-c

-
=
. -I \' .· --- i.' , ri ::r I IT
- ' .' i
..
,-, ,. : ,J

8 ' '
11 -
- ; · .
'
 DATA _
EVIDENTA REZULTATELOR OBTINUTE LA C.N. FINALE COPII, JUNIORI, TINERET

Nr. KATA KATA KUMITE KUMITE FUKUGO FUKUGO KATA KATA ENBU ENBU KUMITE
crt. IND. M. IND. F. IND. M. IND. F. M. F. ECIIlPEM. ECIDPEF. M/M M/F ECIDPE
I

I 1
I

,.

7 -
I .
L'
., ,
.. -

,;.
I I,
8 ti '
r
 - - - - -
EVIDENTA REZULTATELOR OBTINUTE LA CUPA ROMA.NIEi SENIORI DATA

Nr. KATA KATA KUMITE KUMITE FUKUGO FUKUGO KATA KATA ENBU ENBU KUMITE
crt. IND. M. IND. F. IND. M. IND. F. M. F. ECHIPEM. ECHIPEF. M/M M/F
ECIDPE
1

--
3

4 "

-
5

6
'

'
7 ' .,
:1 . II
,--
'
TT
, ",
I
n'
--

( ,, . "
8 t C
I
 DATA _
EVIDENTA REZULTATELOR OBTINUTE LA CUPA ROMANIEI COPII, JUNIORI, TINERET

Nr. KATA KATA KUMITE KUMITE FUKUGO FUKUGO KATA KATA ENBU ENBU KUMITE
crt. IND. M. IND. F. IND. M. IND. F. M. F. ECIDPEM. ECIDPEF. M/M M/F ECIDPE
I
1 I I

--

2
'

I
3 f

;
-

4 I I
I
I
I

I I
5
I
I I

- - - - - -

I
6
I
I I
I
I

..
-
I I
t ·, I 't-:1- . • U.
7 L ''
.' - .-, I
"
r ; u I,
C
I!
. :;;.
;:_
I
:;:..- --
,_

8 '. L
'I
I
J, - ,,_' L
-
I ,/
 DATA _
EVIDENTA REZULTATELOR OBTINUTE LA _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

Nr. KATA KATA KUMITE KUMITE FUKUGO FUKUGO KATA KATA ENBU ENBU KUMITE
crt. IND. M. IND. F. IND. M. IND. F. M. F. ECHIPEM. ECHIPE F. M/M M/F ECHIPE

.
2

- - -

= - --

-- -

5 I

I
- . -- -- I
I
6 I
I

- -e:_

r j
r I
7 l •· !,' L
I
-
,-
I
I ' . ",' i a,. '
"- ' I ;
= - _! !-
-i-! !I -
!" Jf
---I
17
-
.•-! '1/ I I

-
i'
I
' . '
I.

- =-= ..'.....
-
;; -
...
,_
r
)L;:
-
r- '
_,,J_ 11_
8 -
;, I
 TABEL NOMINAL CU SPORTIVII CARE PARTICIPA LA TESTUL DE EVALUARE A NIVELULUI DE PREGATIRE FIZICA
Nr. Data: Data:
Numele i prenumele Data na terii inlltimea Greutatea Observatii:
crt.
1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6

2
I

3 I

4
.

6 I

=
8

-
9

= I
=
IO ,
=
I -

l - SMituri cu genunchii la piept; 2 - Abdominale; 3 - Genoflexiuni; 4 - Echere; 5 - FlotMi; 6 - Mobilitate;

NOTARE: l:2:3:4:5 - nr. de exercitii efectuate
6 - Calificative - FB:B:S:NS
 TABEL NOMINAL CU MEMBRII CLUBULUI
-- -- -

Nr Data Cu cine a
. Numele i prenumele Gra obtineril Data na Nr. pa
obfinut
crt d ultimulul terii aport
ultimul 2rad
. grad

r
t

•
I

f
I
I

I
 •

FI A DE EXAMINARE PENTRU GRADUL KYU

. Nr. Data Ultimul examen EXAMEN Grad
Nr. Instructor Taxa Observatii
Numele i prenumele Club obtinut
crt. Bodo Pass na terii Data Examinator ki ka ku tf

--

'
-.
= - '
I
 DESF lJRATOR OR .-.... --.-...JA.----•. . .,
COMP TQU

OBLIGATIILE CLUBURILOR PARTICIPANTE

'

1. Toate delegatiile au obligatia sa- i anunte participarea cu minim 15 zile inainte de data
de desfa urare a competitiei.
2. Toate cluburile au obligatia sa transmita la federatie tabelul cu sportivii participanti la
probe cu 21 de zile inainte de data de desfa urare a competifiei.
3. Toate cluburile au obligatia sa transmita loturile de performanta pe categorii de varsta
la inceputul fiecarui an competitional, orice modificare anuntftndu-se in termenul
limita de mai SUS .
4. Toti conducatorii de cluburi au obligatia sa fie prezenti la edinta tehnica din preziua
competitiei precum i arbitrii delegati.
5. Toti sportivii componenti au obligatia de a participa la stagiile tehnice de pregatire
organizare cu ocazia desfa urarii competiµei respective.
6. Toti antrenorii, instructorii i arbitrii implicati in competitie au obligatia sa participe la
stagiul tehnic i de arbitraj organizat cu ocazia competitiei respective.
7. Tinuta oficiala a conducatorilor de club este obligatorie (sacou bleumarin, pantaloni
gri, cama a alba, cravata bleurnarin cu grena in dungi, pantofi negri, ciorapi negri).
8. Emblema A.K.T.R. in partea stanga la sacou.
9. Toti instructorii, antrenorii i arbitrii au obligatia sa aiba HAKAMA i fluier in cazul ca
in ultimul moment vor fi desemnati sa arbitreze.
10. Toate delegatiile au obligatia sa participe la festivitatea oficiala de deschidere, indife
rent ca sportivii clubului respectiv sunt sau nu calificati in finala.
11. Cluburile care i-au inscris sportivii in competitie conform procedurilor de mai sus i
care nu se prezinta la campionate vor fi amendati cu plata taxelor de competitie pentru
probele respective, iar daca, clubul lipse te in totalitate va fi suspendat pentru campio
natul urmator.
12. Cluburile care folosesc la probele de echipa sportivi de la alte cluburi vor fi suspendate
pentru anul competitional urmator, iar sportivii in cauza vor fi suspendati pe trei ani.
13. Respectarea cu strictete a regulamentului I.T.K.F. i a DO JO KUN.

372
 OBUGAT111,E ORGAN.IZATORULUI

1. Sa puna la dispozitia participantilor conditii decente de cazare $i la preµ.iri cat mai

acceptabile, doar pentru delegatiile care s-au anuntat in termenul anuntat mai sus.
2. Sa asigure transportul intern in limita posibilitatilor sau daca distantele intre punctele
de cazare $i desfa$urare a stagiului $i a competitiei sunt mari.
3. Sa asigure la sala, hotel etc. afi$area la loc vizibil a programului de desfa$urare a tutu
ror actiunilor: stagiu, examene, cursuri arbitraj, $edinte tehnice, program competitie,
alte informatii utile.
4. Sa prezinte fiecarui conducator de club un dosar cu toate aceste materiale.
5. Sa asigure mediatizarea evenimentului prin presa scrisa $i audiovizuala.
6. Sa asigure:
• afi$ul competitiei;
• diplorne de participare;
• diplome de concurs;
• diplome de onoare pentru oficiali sau oficialitati locale $i pentru sponsori;
• premii in bani sau obiecte in limita posibilitatilor;
• flori pentru sportive, plachete sau alte obiecte simbolice pentru oficiali $i
arbitri.
7. Sa asigure sala pentru desfa$urarea $edintei tehnice $i tragerea la soJ1i.
8. Sa asigure panou cu anuntarea evenimentului de dimensiuni minime 6 x 2 m $i care sa
contina: denumirea federatiei, A.K.T.R., numele clubului organizator, titlul competitiei
(C.N. C.R. etc.), faza (zona, interzona, finala etc.), localitatea, durata.
9. Sa asigure podium de premiere de dimensiuni corespunzatoare.
10. Sa asigure pancarte cu numele cluburilor participante, nr. de concurs, fanioane alb-
ro$ii pentru arbitraj, centuri alb-ro$ii pentru probele de fukugo $i k:umite, seturi
corespunza toare de note pentru kata, fluiere pentru arbitri, cronometre de arbitraj, fi$e
centraliza toare pentru toate probele, calculatoare, pixuri, hartie alba, copiator pentru
multiplicare rezultate finale, banda pentru marcajul suprafetelor, mese $i scaune
corespunzatoare pentru suprafetele de concurs, masa centrala, media, presa, personal
instruit pentru secretariatele de suprafata de concurs, gonguri pentru anuntarea
sf'ar$itului de meci la kumite, computer pentru tragere la sorti $i centralizarea
rezultatelor, ·sistem de amplifi care pentru anunµ.irile oficiale, invitatii pentru
oficialitatile Ora$ului $i celelalte foruri sau personalitati marcante (primarie,
prefectura, judecatorie, procuratura, politie, arma ta, firme importante atrase ca
sponsori, personalitati din diverse domenii), comunicat de presa.
11. Sa asigure legatura permanenta $i implicarea D.J.T.S.
12. Sa asigure amenajarea ,,SHOMEN'' cu tabloul maestrului Gichin Funakoshi.
13. Sa asigure program tiparit cu ocazia evenimentului.
14. Mar$ sportiv pentru defilarea echipelor participante, imn national, juramant sportiv,
juramant arbitri.
15. Protocol separat pentru arbitrii pe timpul desfa$urarii competitiei $i pentru oficialitati
invitate $i presa.
16. Asigurarea la masa centrala a unui protocol minim (pahare, sucuri, apa minerala,
cafea).
17. Salvare.
18. Pentru festivitatea de premiere sii as1gure semnal de festivitate - trompeti, mar
triurnfal la coborarea de pe podium.
19. in limita posibilitiitilor sii asigure program demonstrativ: karate copii - niax. 5 min.,
dans sportiv - max. 10 min., parada modei - max. 15 min., dans aerobic - max. 10
min., muzicii u oara - soli ti, formatii foarte cunoscute etc. 0 publicitate foarte bine
fiicutii la un astfel de eveniment combinat cu puncte de mare atractie artisticii poate
face sali pline.
20. Sayonara party la terminarea competitiei pentru toti participantii.
21. Asigurarea 'in conditii corespunziitoare a cazarii i mesei arbitrilor 'in limita baremurilor
aprobate de M.T.S.
22. Asigurarea unui protocol minim la edinta tehnica i tragerile la sorti.
23. in limita posibilitiitilor se vor organiza conferinte de presa (una cu o siiptiimanii inain
tea desfii urarii competitiei, una imediat la terminarea finalelor cu asigurarea unui pro
tocol corespunzator).
24. Pavoazarea salii de concurs, a salii de conferinte etc. cu reclamele sponsorilor.
25. Asigurarea i transmiterea comunicatelor de presa imediat dupa terminarea competitiei
pentru toate delegatiile participante i presam federatie, D.J.T.S.
26. Pregatirea in scris a discursului organizatorului cu ocazia festivitatii oficiale de
deschidere.
27. Conceperea i redactarea desfii uriitorului competitiei cu respectarea regulamentelor de
concurs.
28. Toate cheltuielile legate de desfii urarea campionatului vor fi asigurate de organizator
prin sponsori, mai putin cheltuielile legate de deplasarea, cazarea i plata indemniza
tiilor pentru arbitrii i conducerea federatiei, aceste cheltuieli vor fi suportate din taxele
de competitie, diferentele constituindu-se m venituri ale federatiei.

372
 REGULAMElff
privlnd trasnferarea sportivilor de la o unitate spurd.va la alta
ineepaDd eu data de 26 februarie 1999

in conformitate cu ordinul nr. 419/09.10.1996, cu privire la organizarea i desfa u

rarea activitatilor sportive, in baza normelor generale privind transferul sportivilor de la o
unitate la alta, in baza prevederilor Statutului F.R.K.T., se adopta prezentul regulament.

Art. 1. Transferarea sportivilor seniori, tineret, juniori de la o unitate la alta se poate face
anual, pe baza cererii sportivului i a acordului scris a celor doua unitati in cauza.

Art. 2. Perioada de transferari este intre 05-31 ianuarie i intre 01-15 septembrie ale
fiecarui an.

Art. 3. F.R. Karate Traditional poate acorda transferul sportivilor karateka i in afara peri
oadelor de transfer, fara acordul scris al celor doua unitati, in urmatoarele situatii speciale:
a) admiterea in invatamantul liceal, postliceal i superior, daca admiterea este
efectuata in alta localitate fata de clubul de apartenenta;
b) absolvirea acestor forme de invatamant, cu dovada angajarii in productie sau
continuarea studiilor i acordul noului club sau asociatie sportiva;
c) sportivii care sunt incorporati pentru satisfacerea stagiului militar pot fi
transferati la cluburile sportive militare pe perioada satisfacerii stagiului militar,
sal la alte cluburi afiliate care se afla in localitatea de efectuare a stagiului
militar;
d) sportivii care au satisfacut stagiul militar revin dupa lasarea la vatra, in unitatea
sportiva la care au fost legitimati inainte de incorporare. Pentru situatia in care
dupa lasarea la vatra sportivii i i manifesta dorinta sa activeze in continuare in
clubur militar sau alte cluburi, este necesar acordul scris al unitatii sportivii la
care au fost legitimati inainte de incorporare in termen de maxim 60 de zile;
e) sportivii care in decurs de doi ani de zile nu au luat parte la nici o competitie
oficiala teritoriala sau nationala i a depus cerere de transfer inregistrata;
f) in caz de desfiintare a sectiilor sau a unitatilor sportive la care sunt legitimati;
g) la terminarea perioadei de juniorat de catre sportivii legitimati la unitati
sportive care functioneaza numai cu sectii de juniori i nu au fuziuni sau
protocoale incheiate cu sectii de seniori la alte unitati.
h) sportivii elevi aflati sub tutela, a caror familii i i schimba domiciliul i locul de
munca in alta localitate i pot face dovada, cu acte oficiale, autentificate.

Art. 4. in cazul existentei unor contracte incheiate intre sportivi i unitati sportive, se vor
respecta conditiile contractuale, chiar daca sportivii respectivi se afla in una din situatiile
prevazute la art. 3.
Vor fi luate in considerare contractele intre sportivi i unitatea sportiva ce se fac in
minim 3 (trei) exemplare, din care fiecare parte retine cate un exemplar; eel de al treilea
exemplar este depus la data intocmirii la F.R.K.T., pentru inregistrare i pastrare in
evidenµ.
Art. 5. Pentru transferarile efectuate in strainatate, transferarea va fi admisa numai pe baza
de contract scris intre F.R.K.T., clubul unde este legitimat i clubul din strainatate solicitat,
respectandu-se clauzele contractuale precum i prevederile legislatiei romane i in confor
mitate cu reglementarile Ministerului Tineretului i Sportului emise in acest sens.
Pentru sportivii romani din strainatate care doresc sa activeze in Romania, F.R.K.T.
aproba participarea acestora numai in competitiile pe echipe i respectand clauzele contrac
tuale intre paqi.
Obiectul transferului prevede date contractuale numai la nivel de cluburi, urmand
ca in competitiile internationale sa reprezinte TARA de origine.

Art. 6. in caz de litigiu intre paqi, Biroul Federal al F.R.K.T. i i asuma responsabilitatea
negocierii pentru rezolvarea cazurilor deosebite, de interes national.

Art. 7. Sportivii pot fi imprumutati numai in cadrul Campionatelor Nationale pe Echipe

astfel:
a) maxim trei sportivi din cadrul aceluia i judet, e alonat de la nivel inferior la
nivel superior, conform regulamentelor F.R.K.T.

Art. 8. Pentru aprobarea transferarii vor fi depuse la F.R.K.T. urmatoarele documente:

• cerere de transfer, completata i sernnata de sportivul in cauza;
• acordul scris al unitatii sportive unde urmeaza sa fie transferat sportivul;
• acordul scris al unitatii sportive de unde se transferata sportivul (dezlegare)
sau alte acte doveditoare pentru cazurile speciale enumerate la art. 3;
• carnetul de legitimare al sportivului;
• chitanta de depunere a taxei de transfer in contul F.R.K.T. conform norma
tivelor aprobate de M.T.S.
Cererile de transfer neinsopte de toate actele necesare sau nedepuse in termenul
stabilit, NU vor fi luate in considerare i se returneazli imediat unitatilor sportive in
cauza.
Transferul este consemnat in carnetul de legitimare de Secretarul General al
F.R.K.T., iar cazurile deosebite sunt rezolvate de Biroul Federal al F.R.K.T.
 EVIDENTA TAXE LUNARE I COTIZAfll
Nr. SEPT OCT NOV DEC
Numele i prenumele
crt.

t)

C.M. ctME
L/!J -J::OTIZATIKDE
0,1.>.1:d., MBR U; T.L.-TAXA LUNARA. KARATE M fT V\ r'Ql--fn-_J

V (L,-.::,tAlv SU
4 '!Jd_eq
_ ...... ,,
'
\1EMBRU AN SPORTIV df'? -2.oocg -Al/ A-A1 77
/

IAN FEB MAR APR MAI JUN JUL

C.M. T.L. C.M. T.L. C.M. T.L. C.M. T.L. C.M. T.L. C.M. T.L. C.M. T.L.
. 1,,of,9' ,I) J
P,fr
lie.ftr- l:.U< r. w A.J.. J ... .
flt)t9t1( v,l ,,L _ .vJ I

• uJ

t' tnJJ2.1
L / '- ''\,V'
\.
V th)QD( t,-)
'

w /JJJ/)jj \v/ / AH\ A.11(

w
'tuiYG. i,J 1, w " QO
/ft-;. t.,v
-
\,J

..
·. I(/,' (la ,w' :, ,
tt\_"1('<
' ' f .;tj)(2a( D

uJ /{!)lw
f ,iJt V 1/ "\> ; '#] (10, \µ I/,. b-> h
"'
A ,. /& -

"1
I••

<Jcu... , /
v'
iv u 'f"JJ'6: r c:)I) 0}(2, r \,Ai
I IJ / }
. ... !J.'2 ;aJ,llJ vJ A •- - w vJ
lw
, 1
J/j,/d.LJ. 00 .'J) 1.a-311,'1, t,J tv v,,,- ,.,- u>
..
.
\/)
. IAMA.A
...
..; .
1.it
IOOr»i 11,1)
'/44
vJ /dJ?.iA ,,.,vJ r- ..,r

.l,la.,p.MJ; 'W
A
1

·,1 I
1 I ,, - I vJ vi l {/t:Jtl.P,., (g,'J .,, .vJ
, r
.\_J) (1J:! ,
hj)'
IL'OiliLf. ' :-v- /(YY}/A
vJ u/ 1A??..n I': vJ
7 \J <
b 1
IAAl.4t1l'. w IJ ( T Y T il VJ :', l
J.>0
.v ":?# v.J
, I l 1 .w.J W21, l tt, v/
, l
b:Jot1t /1,I,

;g/lr w
(.,/>
(
i
11,,,,••
.....J-
.
:l
'
. ' 1L;/
,t,:;,>tf;J. 7 t}, ,.# _ {'
Aoo.DiQ.,
>, w
- ro.. . vJ
,v- IOtJt\G. w
•7
{{-A' .:

·- vJ
I
w ,7,._, ,.- -
vJ
" - I

..J !:zoo
t.
\JI,, IAIOm Iv) L -, ,. ,11 r IJ
n,,
:l,11
b
,;_ _._
I-
. r.(60..0 .i;.:,,..r
vJ
I.,.,.,
w
.. ..l
) IIJ8K'4. f {I01t.!1/J 'i:t"r
ii
M ! \ ·,t)
J/l,4 ,1,,/J./ w
' ,.J AtJ,... .
I)
"' !

. , ,. tJ w J
.
(')"(Jl 11 ('/li'Yn
k.,"'
wI.ti '
,n 1/,.,. ;; l f'£ Kf % J vJ
-
-

t4 't?J,{}.f}A
-

A,JA{)JJf
I

I: \ ,,
ril\NlIJ ..t-> 4MJJuJ j 'v' //1 .,_,,,, \ 1/PM.1> \µ -
. , JJ
/
L
tm(!P) v.J {-fN' .I.) \J.I I. f:1-{Fa.L' ,
{(/)_0{1) vJ
/oO. "-0'01.J lCO. Gr)r) w
I
 BIBUOGRAFIE

7773 3:,4 3
E
• vA 1;t)La.k1i: t Ab
• Hidetaka NISHYAMA 9 DAN - Manualul Antrenorului de Karp,te Traditional.
• Adrian DRAGNEA -Antrenamentul Sportiv, Editura Didactica i Pedagogica R.A.,
Bucure ti, 1995.
• Anton MURARU - Bazele pe,forman/ei, Editura Garen Publiching House, Bucure ti,
1994.
• Miyamoto MUSASIIT - GORIN NO SHO, Editura Garell Publishing House, Bucure
ti, 1995.
• lnazo NITOBE, BUSHIDO, Codul Samurai/or, Editura Garen Publishing House,
Bucure ti, 1995.

lOL 0-fr_Q ..:_. t LI.

,loo CiX> , G,o _, r;_'-;,,r
OJ) QQ..o v\.9-u_ ... \,

0...;; M, C• rt T ,-p._Ac(C) k S _
-):: l\ c 4- /--1,-- u-f-'': b ( 7\ A,.- s.·r:_
1-
,· :,.,l'' 1- , l 1 .
1
s ' ,., I
v, \...., N.., es c. - - )i2 ¥-:1 (., ""i? ;
µ,;_--:_._ ). ::._i;_ v J../'-,, · [ C /l, -'l_ '::l s , ( /'],'-(_
'r ..._-f 0 LI . I{ L2 t "> ( 1 (;

l ,< 1 1- 22.. , t.-" t,-:..., , LI .,'- _.- , ,-,, " · /,.,_?

.: ,

<"
/,I' (.
. 22
..
.

J :° '.:> ?_ L C, -
""f-

IN ( 1:: {\.<l - /2 / r-1'-' t') \

/\- C H I "-.' Fi. f _ 7
380