DREPTURILE SUCCESORALE ALE

SOTULUI SUPRAVIETUITOR
 CUPRINS

1.Introducere
2.Cadru juridic
3.Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor al
defunctului
4.Rezerva succesorala a sotului supravietuitor
5.Cotitatea disponibila speciala
6.Studiu de caz
7.Dreptul la mostenire al sotului supravietuitor in unele
legislatii straine
8.Propuneri de lege ferenda
9.Concluzii personale
 1.INTRODUCERE

Daca ne gandim la numarul mare de studii consacrate dreptului de mostenire al

sotului supravietuitor probabil abordarea acestei teme poate parea desueta.Totusi aceasta
problema,daca imi permiteti sa o numesc asa,este mereu captivanta din prisma luptei
neintrerupte care s-a dat,se da si se va da intre interesele familiei legitime si cele ale
sotului in viata.
Odata cu trecerea timpului si cu evolutia societatii principiul consangvinitatii si cel
al conservarii bunurilor in familie si-au pierdut din importanta pe care o prezentau,fiind
treptat inlocuite cu respectul si afectiunea presupusa a defunctului,dupa care s-a condus
legiuitorul de azi in stabilirea ordinei succesorale.Analizand punctul de vedere prezentat
anterior ne apare oarecum logica ocuparea primului loc de catre sot mai ales daca ne
gandim ca traiul in comun de zi cu zi duce la nasterea si consolidarea unor legaturi
sufletesti durabile intre cei doi soti.Astfel afectivitatea si reciprocitatea obligatiilor
existente intre soti ,de sprijin si ajutor,impun recunoasterea unui drept de mostenire in
favoarea sotului in viata,intrucat aceasta obligatie de ajutor care se naste odata cu
incheierea casatoriei nu se stinge prin decesul unuia dintre soti ci imbraca o noua haina
juridica,aceea a dreptului la mostenire1.

2.CADRU JURIDIC

2.1.Drepul de mostenire al sotului supravietuitor in lumina Codului civil pana

la intrarea in vigoare a Legii 319/1944
Codul civil roman,din punct de vedere al dreptului de mostenire al sotului in viata
cuprinde doua categorii de dispozittii :
-unele cu caracter general,potrivit carora mostenirea era dobandita de sotul
supravietuitor in lipsa mostenitorilor legitimi sau actuali.
-unele cu caracter special,prin care se recunosc vaduvei sarace anumite drepturi
succesorale,cand vine in concurs cu rudele defunctului ei sot.

2.2.Dreptul de mostenire al sotului supravietuitor prevazut de

Legea nr. 319/1944

3.DREPTURILE SUCCESORALE ALE SOTULUI

SUPRAVIETUITOR AL DEFUNCTULUI

Calitatea de mostenitor a sotului in viata atasata legaturii conjugale se explica

prin metamorfoza familiilor,stranse in jurul cuplului fondator.Ea isi trage forta din chiar
fragilitatea mariajului :faptul ca sotii au rezistat « tentatiilor » divortului ne poarta la
concluzia ca sotul supravietuitor merita sa subziste demn dupa defunct.Dar sotul
supravietuitor nu este un succesor ca toti ceilalti.Acest lucru il doreste mai intai Codul
Familiei,prin reglementarea institutiei casatoriei.El impune monogamia,astfel nu avem
decat un singur sot la succesiune,a carui vocatie este unica.Pe de alta parte,sotul in viata
nu poate apartine familiei apropiate ale defunctului.El mosteneste in urma afectiunii si nu

1
Veronica Stoica,Sotul supravietuitor,Mostenitor legal si testamentar,Editas2004
a filiatiei.In plus dimensiunea temporala contribuie la originalitatea situatiei sale ,varsta
sotului supravietuitor facand din el un mostenitor temporar.Daca se compara printre
datele demografiei,speranta de viata,intre cele doua sexe,de cele mai multe ori femeia
supravietuieste barbatului.
Astfel,problema ce framanta pe sotul supravietuitor este aceea de a trai demn si
dupa decesul celuilalt sot si daca e posibil in starea materiala de dinainte de deces.

3.1.Cota succesorala a sotului supravietuitor

Sotul supravietuitor trebuie sa intruneasca conditiile generale cerute de lege

pentru a putea mosteni si trebuie sa aiba calitatea legala de sot al defunctului la data
deschiderii mostenirii.
Sotul supravietuitor nu face parte din nici o clasa de mostenitori dar vine in
concurs la mostenire cu fiecare clasa.El este beneficiarul unei cote-parti din mostenire a
carei intindere difera in functie de clasa de mostenitori cu care vine in concurs.
Drepturile sotului supravietuitor in concurs cu fiecare clasa de mostenitori
1
sunt :
a. in concurs cu descendentii defunctului, indiferent de numarul acestora 1/4 din
mostenire.
b. in concurs cu ascendentii privilegiati ai defunctului, atunci cand acestia vin
impreuna la mostenire, 1/3 din mostenire, iar daca vine in concurs ori numai cu
ascendentii privilegiati ori numai cu colateralii privilegiati, 1/2 din mostenire.
c. in concurs cu ascendentii ordinari sau cu colateralii ordinari, indiferent de
numarul acestora, 3/4 din mostenire.
In ipoteza in care nu exista mostenitori in nici una din cele patru clase de
mostenitori, sotul supravietuitor va culege singur mostenirea defunctului.Sotul
supravietuitor poate veni la mostenirea defunctului numai in nume propriu, fiind exclusa
posibilitatea reprezentarii. De asemenea, este mostenitor rezervatar si datoreaza raportul
donatiilor primite de la defunct in cazul in care vine la mostenire cu descendentii
defunctului.
Observam ca se stabileste un raport invers proportional intre intinderea
dreptului succesoral al sotului supravietuitor si gradul cel mai indepartat al rudelor
defunctului cu care el vine in concurs.Cu cat legatura de sange e mai indepartata cu atat
cota sotului supravietuitor devine mai mare.
Avand in vedere cotele pe care legea 319/1944 le stabileste ele sunt cele mai
potrivite organizarii actuale a familiei.

3.2.Imputarea cotei sotului supravietuitor asupra masei succesorale

Doctrina a stabilit ca aceasta cota de mostenire legala a sotului supravietuitor se

imputa asupra intregii mase succesorale,conducand in mod invariabil la scaderea masei
succesorale asupra careia se imputa cotele cuvenite mostenitorilor cu care vine in
concurs.

1
Acestea sunt stabilite de art.1 din legea 319/1944 si statuate in practica judecatoreasca
 O problema interesanta apare in cazul in care sotul supravietuitor vine in
concurs cu doua clase de mostenitori.Situatia poate aparea in cazul in care unul(unii) din
mostenitorii rezervatari a(au) fost exheredati,culegand in acest caz doar rezerva.
In cazul in care exista mai multi descendenti si doar unul dintre ei e exheredat
nu sunt probleme,intrucat sotul supravietuitor vine in concurs doar cu clasa lor,cuvenindu
i se deci cota de mostenire legala de ¼,descendentilor exheredati rezerva,iar celor
neexheredati restul.Situatia se schimba insa daca toti descendentii sunt exheredati.In
aceasta situatie descendentii culeg rezerva iar sotul supravietuitor vine in concurs si cu
clasa a doua de mostenitori,respectiv a ascendentilor privilegiati si a colateralilor
privilegiati.In aceasta situatie,cota sotului supravietuitor se calculeaza in functie de clasa
cea mai apropiata cu care vine in concurs,deci a descendentilor,chiar daca sunt
exheredati;dreptul sotului supravietuitor find de ¼ din mostenire.In ipoteza in care nu
exista descendenti,cid oar ascendenti privilegiati si colaterali privilegiati si ascendentii
privilegiati sunt exheredati,cota sotului supravietuitor se calculeaza in raport cu
ascendentii privilegiati,impreuna cu colateralii privilegiati,deci va fi de 1/3 din mostenire.
Tot in doctrina s-a pus problema de a sti cum se procedeaza in cazul existentei
a doua sau mai multe personae care pretind drepturi succesorale in calitate de soti
supravietuitori.In acest caz se sustine1 ca partea(cota legala)de mostenire cuvenita in mod
normal unui sot dintr-o casatorie valabila,la moartea celuilalt sot,se imparte intre acesta si
sotul(sotii)inocent(i) din casatoria(casatoriile) nula(e),ei fiind deopotriva de buna-
credinta.O opinie contrara nu ar putea fi acceptata din prisma faptului ca s-ar micsora in
mod neintemeiat cota mostenitorilor din clasa2 cu care vine in concurs.

3.3.Alte drepturi succesorale ale sotului supravietuitor

Sotul supravietuitor mai beneficiaza si de alte drepturi succesorale cum sun

dreptul special de mostenire al sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor
apartinand gospodariei casnice, precum si asupra darurilor de nunta
Cand vine la mostenire cu alti succesori decat descendentii defunctului, in afara
de partea sa succesorala stabilita de lege, sotul supravietuitor are un drept special de
mostenire asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice, precum si asupra
darurilor de nunta.In cazul in care la mostenire vin si descendenti ai defunctului, acest
drept special al sotului supravietuitor nu mai subzista, bunurile respective incluzandu-se
in masa succesorala.De asemenea acest drept nu mai subzista daca defunctul a dispus de
partea sa din aceste bunuri prin acte juridice intre vii sau pentru cauza de moarte.
In fine,sotul supravietuitor poate exercita si un drept temporar de abitatiePotrivit
art. 4 alin.1 din legea nr. 319/1944 ,,sotul supravietuitor care nu are o locuinta proprie, va
avea pana la executarea iesirii din indiviziune si in orice caz, cel putin timp de un an de la
incetarea din viata a sotului sau un drept de abitatie asupra casei in care a locuit, daca
aceasta face parte din succesiune.Pentru aceasta sunt necesare unele conditii.3
1
Fr. Deak,Veronica Stoica
2
Sau clasele,in caz de exheredare
3
Sotul supravietuitor san nu aiba o locuinta proprie. Locuinta asupra careia se constituie dreptul sa faca
parte din masa succesorala, adica sa nu fi apartinut in proprietate sotului decedat.Sotul supravietuitor sa fi
locuit la data decesului lui de cujus in locuinta respectiva, fie impreuna cu sotul sau, fie separat. Daca
locuinta a apartinut in exclusivitate defunctului, sa existe mai multi mostenitori cu vocatie la mostenirea lei
de cujus.
 4.REZERVA SUCCESORALA A SOTULUI SUPRAVIETUITOR

Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din
dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica. Legea noastra civila nu da
o definitie explicita notiunii de rezerva succesorala, insa din analiza textelor Codului civil
prevazute sub titlul “Despre partea disponibila a bunurilor” (art. 841-855 si art. 939-941
Cod civil)rezultand ca rezerva e o parte a mostenirii, indisponibilizata de lege in favoarea
unor anumite categorii de mostenitori, rezervatori, in sensul ca nu poate fi micsorata nici
prin acte intre vii cu titlu gratuit, donatii, nici prin testament.
Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul.
Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Potrivit art. 841 Cod civil : “Liberalitatile, fie facute prin acte intre vii, fie facute
prin testament, nu pot trece peste jumatatea bunurilor dispunatorului, daca la moarte lasa
un copil legitim; peste o a treia parte, daca lasa doi copii; peste o a patra parte, daca lasa
trei sau mai multi copii”, iar potrivit art. 2 din Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de
mostenire al sotului supravietuitor: “liberalitatile facute de sotul predecedat nu vor putea
trece peste jumatate din drepturile prevazute la art. 1 in favoarea sotului supravietuitor”.
De asemenea, art. 843 Cod civil prevede ca : “Liberalitatile, prin acte intre vii sau prin
testament, nu pot trece peste jumatatea bunurilor, daca in lipsa de descendenti, defunctul
lasa tata si mama sau peste trei sferturi, daca la sa numai pe unul din parinti”.
Putem defini rezerva succesorala ca fiind acea parte din patrimoniul celui care
lasa mostenirea la care mostenitorii au dreptul in virtutea legii, impotriva vointei
defunctului manifestata prin liberalitati facute in timpul vietii (donatii) si/sau prin
dispozitii testamentare pentru cauza de moarte.1
Legea instituie sotului supravietuitor mai multe drepturi asupra mostenirii
defunctului.Partea din averea defunctului destinata de lege mostenitorilor rezervatari este
numita rezerva,iar mostenitorii din aceasta categorie sunt descendentii,ascendentii
privilegiati ai defunctului2 si sotul supravietuitor3.
Partea din avere de care se poate dispune fara restrictie pe calea liberalitatilor este
numita cotitate disponibila4,si este alcatuita din ceeea ce ii revine peste rezerva legala.In
concluzie,rezerva este o pate a mostenirii indisponibila,in sensul ca cel care lasa
mostenirea nu poate dispune de ea prin liberalitati.Rezerva trebuie asigurata
mostenitorului indreptatit in deplina proprietate,fara a fi lipsit de atributul dispozitiei,in
sensul ca ar putea fi suplinita prin acordarea uzufructului.Astfel, sotul supravietuitor este
nu numai mostenitor legal, ci si mostenitor rezervatar, precum si titular al unor drepturi
speciale asupra bunurilor comune ale gospodariei, asupra locuintei comune si a darurilor
de nunta.
Prin lege, rezerva sotului supravietuitor a fost stabilita la jumatate din cat ar avea
dreptul ca mostenitor legal. Pentru calculul efectiv al rezervei, trebuie avute deci in
vedere cotele legale ce i se cuvin din mostenire, in functie de celelalte clase de
mostenitori cu care vine in concurs la succesiune. Astfel, in cazul in care sotul nu este

1
legate sau exheridari.
2
Codul civil roman
3
Instituit prin legea 319/1944
4
Parte sau cantitate
concurat la succesiune de nici un alt mostenitor el dobandeste intreaga mostenire, din
care rezerva este de jumatate.
Trebuie precizat ca rezerva poarta numai asupra a jumatate din mostenirea legala,
nu si asupra dreptului special asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei
casnice si a darurilor de nunta, ori asupra dreptului de abitatie asupra locuintei comune.
Drept urmare, rezerva se calculeaza asupra intregii mosteniri, incluzand bunurile care fac
obiectul drepturilor speciale.
Chiar si atunci cand sotul supravietuitor vine in concurs cu alti mostenitori
rezervatari, ascendenti privilegiati sau descendenti ai defunctului, cota sa de ½ din
mostenirea legala se va calcula din intreaga mostenire. Drepturile celorlalti mostenitori,
inclusiv dreptul la rezerva se va calcula numai dupa deducerea cotei cuvenite sotului
supravietuitor, care le micsoreaza astfel rezerva.
Luand in considerare regulile de la mostenirea legala si dispozitia legala prevazuta
de art. 2 din legea 319/1944, rezerva sotului supravietuitor este dupa cum urmeaza:
- 1/8 din mostenire, daca vine in concurs cu descendentii defunctului, indiferent care ar fi
numarul sau gradul acestora de rudenie cu defunctul
- 1/6 din mostenire, daca vine in concurs cu ascendentii privilegiati, indiferent de numarul
lor impreuna cu colateralii privilegiati indiferent de numarul lor
- 1/4 din mostenire, daca vine in concurs numai cu ascendentii privilegiati, sau numai cu
colateralii privilegiati
- 3/8 din mostenire, daca vine in concurs cu ascendentii ordinari sau cu colateralii
ordinari, de asemenea indiferent de numarul lor
- 1/2 din mostenire in lipsa oricarei alte clase de mostenitori.
Rezerva are scopul de a conserva pentru mostenitorii indreptatiti,deci si pentru
sotul supravietuitor,o parte din valoarea mostenirii,iar nu anumite bunuri individualizate
sau o parte oarecare din fiecare categorie de bunuri,de aceea defunctul are libertatea de a
decide care va fi compunerea rezervei,adica sa precizeze care anume bunuri se vor atribui
in natura mostenitorilor rezervatari.
Cat despre calculul rezervei si al cotitatii disponibile aceasta se face prin aplicarea
dispozitiilor art.849 Cod civil,si presupune urmatoarele :stabilirea masei de calcul asupra
careia se va calcula partea de care autorul a putut dispune in numele legii si stabilirea
liberalitatilor care urmeaza a se imputa asupra rezervei si care se imputa asupra partii
disponibile.
In masura in care de cuius are mostenitori legali rezervativi si daca de cuius a
facut acte de dispozitie asupra patrimoniului sau prin dispozitii testamentare sau donatii,
masa succesorala se va constitui din doua parti complementare – rezerva succesorala a
mostenitorilor rezervatari ce li si cuvine independent de vointa lui de cuius si cotitatea
disponibila, in privinta caruia dreptul de dispozitie al testatorului nu este limitat,vointa sa
fiindsuverana.
Se impune precizarea ca si in cazul in care testamentul lipseste, institutia rezervei
functioneaza in privinta donatiilor facute de de cuius in timpul vietii, urmand a se stabili
daca aceste donatii au incalcat rezerva succesorala.De asemenea, institutia rezervei nu
protejeaza pe rezervatari doar de tertele persoane straine de mostenire, ci ii protejeaza si
impotriva altor mostenitori legali sau chiar rezervatari, in favoarea carora defunctul ar
putea sa faca liberalitati excesive, afectand dreptul la rezerva al celorlalti mostenitori
rezervatari. De exemplu, daca de cuius ar avea doi copii, el ar putea sa lase intreaga avere
unuia dintre acestia sau unui frate al sau, procurand un avantaj celui in favoarea caruia
dispune. Insa legea I-a limitat defunctului posibilitatea de avantajare doar la cuantumul
cotitatii disponibile, rezerva ramanand intangibila chiar si in cazul liberalitatilor facute in
favoarea mostenitorilor rezervatari .

5.COTITATEA DISPONIBILA SPECIALA A SOTULUI

SUPRAVIETUITOR

6.STUDIU DE CAZ:

Legea cadru nu a stat departe de critici asa cum de altfel am incercat sa expun si
pe parcursul lucrarii.In acest sens cu titlu de exemplu prezint solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 30 din Codul familiei şi ale art. 1 lit. c) şi art. 5 din
Legea nr.319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor, exceptie ridicata
de Felicia Crişan în Dosarul nr. 9.635/2005 al Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti.1

DECIZIE nr.237 din 9 martie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 30 din Codul
familiei si ale art. 1 lit. c) si art. 5 din Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al
sotului supravietuitor
Cauza fiind în stare de judecata, s-a dat cuvantul autoarei exceptiei, care solicita
admiterea acesteia, aratand, in esenta, ca prevederile legale criticate incalca "dispozitiile
constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (5), ale art. 20, ale art. 44 alin. (1), (2) si (3), ale art.
46, ale art. 136 alin. (5) si ale art. 154 alin. (1), precum si dispozitiile art. 1 din primul
Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului şi a libertatilor
fundamentale, ale art. 17 pct. 2 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului şi ale art.
17 pct. 1 din Carta drepturilor fundamentale adoptata de Consiliul Europei in reuniunea
din 7 decembrie 2000".
Partea Neculai Niţă, prin tutore, a solicitat respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii de respingere a exceptiei ca
neintemeiata, apreciind că dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor
constitutionale si nici celor din actele internationale invocate in motivarea exceptiei.

CURTEA CONSTITUTIONALA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, a retinut urmatoarele:
Prin Încheierea din 8 noiembrie 2005, pronuntata în Dosarul nr. 9.635/2005,
Judecatoria Sectorului 2 Bucureşti a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 30 din Codul familiei si ale art. 1 lit. c) si art. 5 din
legea nr.319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor, excetie invocata
de Felicia Crisan in dosarul mentionat.
Autoarea exceptiei sustine ca "dispozitiile cuprinse in art. 30 din Codul familiei,
potrivit carora bunurile dobandite în timpul casatoriei sunt bunuri comune, contravin
dispozitiilor constitutionale, deoarece pe parcursul casatoriei pot aparea situatii in care
unul dintre soti sa castige mai putin sau bunul să fie achitat exclusiv din veniturile unuia
dintre soti si in acest caz evident ca bunurile dobandite nu sunt comune". De asemenea,
1
Textul actului publicat în M.Of. nr. 268/24 mar. 2006
mai arata ca, "prin aplicarea textelor art. 1 lit. c) si art. 5 din legea nr.319/1944 atat
dreptul de proprietate al testatorului, cat şi dreptul de proprietate si dreptul de mostenire
al testatului nu sunt respectate, in sensul in care cota de transmitere catre gratificat nu mai
este respectata si in felul acesta se incalca dispozitiile constitutionale si cele
internationale invocate".
Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti a apreciat ca exceptia de neconstitutionalitate
ridicata este neintemeiata.
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din legea nr.47 din 2002, incheierea
de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului,
Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Avocatul Poporului considera ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat
punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
Curtea examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere ale Avocatului
Poporului, raportul intocmit de judecatorul raportor, sustinerile partilor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
legea nr.47/2002, retine urmatoarele:
-Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.
146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din legea nr.47/2002, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
-Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 30 din Codul
familiei si ale art. 1 lit. c) si ale art. 5 din legea nr.319/1944 pentru dreptul de mostenire al
sotului supravietuitor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.133 din 10
iunie 1944.1
Autoarea exceptiei sustinea că dispozitiile legale criticate incalca prevederile
constitutionale cuprinse in art. 1 alin. (3) si (5) privind consacrarea ca valori supreme a
drepturilor si libertatilor cetatenilor si, respectiv, obligativitatea respectarii Constitutiei, în
art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, în art. 44 alin. (1),
(2) si (3) privind garantarea dreptului de proprietate, ocrotirea in mod egal de lege şi
garantarea proprietatii private, precum si conditiile exproprierii, in art. 46 referitor la
garantarea dreptului la mostenire, in art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietatii
private si in art. 154 alin. (1) referitoare la conflictul temporal de legi. Totodata, apreciaza
ca prevederile legale criticate contravin şi dispozitiilor "art. 1 din primul Protocolul
adiţional la Conventia pentru apararea drepturilor omului şi a libertatilor fundamentale,
potrivit carora orice persoana are dreptul la respectarea bunurilor sale, ale art. 17 pct. 2
din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, conform carora nimeni nu poate fi lipsit
în mod arbitrar de proprietatea sa, si ale art. 17 pct. 1 din Carta drepturilor fundamentale
adoptata de Consiliul Europei în reuniunea din 7 decembrie 2000".
1
Dispozitiile criticate ca fiind neconstitutionale au urmatorul cuprins:
- Art. 30 din Codul familiei: "Bunurile dobandite in timpul casatoriei, de oricare dintre soti, sunt, de la data
dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor. Orice conventie contrara este nula. Calitatea de bun comun nu
trebuie sa fie dovedita."; - Art. 1 lit. c) şi art. 5 din Legea nr. 319/1944:
- Art. 1 lit. c): "Sotul supravietuitor mosteneste din averea celuilalt sot dupa cum urmeaza: [...] c) cand vine
la succesiune cu tatal si mama defunctului, ori numai cu unul dintre ei, sau numai cu fratii si surorile
acestuia si descendenti de-ai lor, ori numai cu unii dintre ei - mosteneste o jumatate";
- Art. 5: "In cazurile prevazute la art. 1 pct. b)-d) inclusiv, soţul supravietuitor va mosteni, în afara de partea
sa succesorala mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice, precum şi darurile de nunta."
 Analizand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea a retinut urmatoarele: Cu
privire la dispozitiile art. 30 din Codul familiei, constata ca acestea nu contravin
reglementarilor constitutionale, textul legal instituind o prezumtie relativă de comunitate,
care poate fi rasturnata prin orice mijloc de proba de către sotul care pretinde că ar fi avut
o contributie exclusiva la dobandirea unui bun in timpul casatoriei.
În ceea ce priveste dispozitiile art. 1 lit. c) din legea nr.319/1944 Curtea constată
că acestea nu contravin prevederilor constitutionale relative la dreptul de proprietate şi la
ocrotirea in mod egal de lege a proprietatii private. Aceste prevederi de lege consacra
dreptul sotului supravietuitor asupra bunurilor ramase în masa succesorala de pe urma
sotului decedat, legiuitorul stabilind rezerva legaa şi cota cuvenita acestuia din mostenire.
Departe de a incalca dispozitiile constitutionale referitoare la dreptul de proprietate,
dispozitiile art. 1 lit. c) din legea nr.319/1944 nu fac decat să inlature situatia
inechitabila a sotului supravietuitor, care, in conformitate cu dispozitiile Codului civil,
venea la mostenirea defunctului sot numai dupa ultimul colateral de gradul al
doisprezecelea, iar prin efectul legii asupra impozitului progresiv pe succesiuni din 28
iunie 1921, dupa ultimul colateral de gradul al patrulea.
In privinta dreptului sotului supravietuitor asupra mobilelor şi obiectelor
apartinand gospodariei casnice, precum si asupra darurilor de nunta, reglementat de art. 5
din legea nr.319/1944, legiuitorul a avut in vedere natura si destinatia acestor bunuri,
urmarindu-se ca sotul supravietuitor sa nu fie privat in mod nejustificat de unele bunuri
pe care le-a folosit impreuna cu sotul decedat, modificandu-i-se conditiile de viata. Nici
aceasta prevedere legala nu incalca dispozitiile constitutionale, atata timp cat nimic nu
impiedica pe sotul decedat sa fi dispus de cota sa parte din aceste bunuri prin liberalitati
intre vii sau pentru cauza de moarte.
De asemenea, nu se poate retine nici incalcarea prevederilor art. 46 din
Constitutie, deoarece textele de lege criticate nu aduc atingere dreptului la mostenire. În
temeiul acestui drept, orice persoana poate dobandi pe cale succesorala, in conditiile legii,
orice bun. Sotul supravietuitor vine in concurs cu orice clasa chemata la mostenire si are
dreptul la o parte din mostenire a carei intindere variaza in functie de clasa de mostenitori
legali cu care vine in concurs.
In sfarsit, s-au constatat ca celelalte dispozitii din Legea fundamentala, precum si
cele din actele internationale invocate in motivarea exceptiei nu au incidenta in cauza.
Fata de cele aratate, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie,
precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) şi (6)din legea
nr.47/1992,CURTEA CONSTITUTIONALA in numele legii a decis ca respinge
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 30 din Codul familiei si ale art. 1 lit.
c) si ale art. 5 din legea nr.319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor,
exceptie ridicata de Felicia Crişan în Dosarul nr. 9.635/2005 al Judecatoriei Sectorului 2
Bucuresti. 1
Faptul ca aceasta lege este mentiunuta de legiuitor si ca dainuie trecerii timpului
si celeritatii dreptului nu poate decat sa ma conduca la concluzia ca in momentul de fata
ea reprezinta echilibrul in materie succesorala in ceea ce priveste pe sotul supravietuitor.

1
Decizia este definitivă şi general obligatorie. Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 martie 2006.
 7.DREPTUL LA MOSTENIRE AL SOTULUI
SUPRAVIETUITOR IN UNELE LEGISLATII STRAINE1

Indreptandu-ne atentia asupra institutiilor juridice din tarile dezvoltate realizam ca

multe dintre ele si-au intinerit partea legislativa referitoare la succesiuni si regimuri
matrimoniale de la sfarsitul primului razboi mondial.Ele ne ofera un frumos teren de
studiu mai ales pentru ceea ce se refera la conditia juridica a sotului supravietuitor.

DREPTUL GERMAN

Acest sistem de drept acorda sotului supravietuitor un drept de mostenire in plina

proprietate.
Codul civil german stabileste intinderea dreptului de mostenire acordat sotului in
viata :sotul supravietuitor al defunctului este chemat ca mostenitor legal,pentru o patrime
din succesiune in concurenta cu rudele din primul ordin 2 si pentru o jumatate in
concurenta cu rudele din al doilea ordin 3 sau ascendentii4.Daca nu sunt rude din primul
ordin,din al doilea ordin si nici ascendenti,sotul supravietuitor dobandeste intreaga
succesiune.
In concurs cu bunicii si descendentii lor,sotul supravietuitor va lua insa pe langa
jumatea ce i se cuvine si partea atribuita descendentilor de art.1926 5 din codul civil
german din aceasta jumatate ramasa dupa deducerea dreptului sotului.
Foarte interesant este faptul ca si in prezenta mostenitorilor legali cu care vine in
concurs,cota ce o primeste poate fi superioara celor enuntate anterior daca pe langa
calitatea de sot el invoca si pe cea de ruda a defunctului.cumulul celor doua drepturi
succesorale e prevazut expres in legislatia germana printr un text care prevede ca « daca
sotul supravietuitor face parte din rudele succesibile,el mosteneste in acelasi timp ca
ruda.Partea care i se cuvine in virtutea rudeniei este considerata o parte ereditara
distincta ».
Consacrarea unei rezerve in favoare sotului supravietuitor reprezinta o alta
prevedere legala prin care se afirma superioritatea legislatiei germane in materie.Nu se
face nici un fel de deosebire intre sotul ramas in viata si descendentii defunctului din
punct de vedere al garantarii dreptului la rezerva.Astfel « cand un descendent al
defunctului este exclus de la succesiune printr o dispozitie mortis causa,el poate cere
mostenitorului rezerva sa.Rezerva consta din jumatatea valorii partii legale de
mostenire.Acelasi drept apartine parintilor si sotului defunctului,cand sunt exclusi de la
succesiune prin dispozitie mortis causa ».Exista totusi o situatie de exceptie cand este
recunoscut dispunatorului dreptul de a exhereda in intregime pe sotul sau,cand acesta s a

1
Veronica Stoica,Sotul supravietuitor,Mostenitor legal si testamentar,Editas2004
2
Mostenitorii legali din primul ordin sunt descendentii defunctului
3
Mostenitorii legali din al doilea ordin sunt parintii defunctului si descendentii lor
4
Mostenitorii legali din al treilea ordin sunt bunicii si descendentii lor ,altii decat cei din primul si al doilea
ordin
5
“daca din stramosi paterni sau materni,tatal mare sau mama mare nu mai este in viata in momentul
devolutiunii,descendentii predecedatului vin in locul sau”
facut vinovat fata de el de vreunul din motivele pentru care se poate introduce actiune de
divort.
Cu privire la natura juridica el nu poate fi decat mostenitor legal pentru ca acest
lucru rezulta din prevederile Codului civil german :sotul supravietuitor al defunctului este
chemat ca mostenitor legal.
Codul german mai consacra si alte drepturi ce i se consacra sotului in viata cum ar
fi dreptul de priceput1,dreptul la cele 30 de zile2 si avantajele matrimoniale.
Tot ca o prevedere diferita este acordat sotului supravietuitor dreptul de a
continua comunitatea de bunuri a predecedatului,ca si cum casatoria nu ar fi incetat(in
cazul sotului casatorit sub regimul comunitatii de bunuri).
Codul civil german a exercitat o influenta considerabila asupra a numeroase
coduri civile aparute concomitent sau ulterior.De altfel si legea nr.319/1944 este inspirata
in buna parte din legislatia germana.
Asemanator dreptului german care ofera sotului supravietuitor un drept in plina
proprietate sotului supravietuitor se incadreaza si dreptul japonez,dreptul grecesc,dreptul
italian,cel elvetian,cel din Republica Moldova.

DREPTUL SPANIOL

Acest sistem acorda sotului supravietuitor un drept de mostenire in uzufruct.E

unul din sistemele cele mai putin folosite in zilele noastre.
Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor variaza in functie de rudele
succesibile cu care vine in concurs.
Astfel daca sotul supravietuitor vine la mostenirea lasata de defunct alaturi de
copii sau alti descendenti,el primeste uzufructul unei treimi din succesiune.
In concurs cu ascendentii privilegiati,sotul in viata va primi uzufructul unei
jumatati din succesiune.Tot uzufructul unei jumatati din succesiune va lua si atunci cand
vine in concurs cu un copil din afara casatoriei.Bineinteles ca avand acordul sotului
supravietuitor,mostenitorii cu care vine el in concurs pot sa transforme uzufructul in renta
viagera sau in capital.
Sotul supravietuitor are si in acest caz calitatea de mostenitor rezervatar,rezerva sa
constand intr-un uzufruct a carui cota variaza in functie de mostenitorii cu care vine in
concurs,aplicandu-se aceleasi cote ca si in cazul devolutiunii legale.
In dreptul spaniol defunctul poate inlatura de la mostenire succesorii sai deci si pe
sotul supravietuitor,legea acordandu-i posibilitatea lipsirii acestora de rezerva
succesorala3.
In concluzie sotul supravietuitor primeste in principiu,jumatate din bunurile
comune si o fractiune variabila in uzufruct,din patrimoniul defunctului.In comunitatile
autonome insa,al caror drept succesoral nu e reglementat de codul civil spaniol ci de
dreptul regional,dreptul la mostenire al sotului supravietuitor este mult mai larg.Ca
exemple Aragon,Catalania,Navarre.

1
Are ca obiect cadourile de nunta si bunurile apartinand menajului comun
2
Mostenitorul trebuie sa permita folosirea casei si obiectelor de menaj,30 de zile de la data deschiderii
succesiunii,tuturor membrilor familiei defunctului,care erau intretinuti de acesta
3
Cand atenteaza la viata testatorului;nu si a indeplinit indatoririle intr un mod grav si repetabil;daca a fost
privat de puterea paterna.
 DREPTUL ENGLEZ

Dreptul englez cuprinde un sistem mixt care acorda sotului supravietuitor atat un
drept in plina proprietate cat si un drept de uzufruct
Ca si in alte ramuri de drpt,cu privire la drepturile succesorale ale sotului
supravietuitor,dreptul englez da dovada de originalitate caracterizandu-se prin
combinarea unei vocatii clasice,formulata in termeni cantitativi cu avantajul prelevarii
mobiliare al carui obiect este prevazut de lege.
Potrivit legii cu privire la mostenire din 1975 1,drepturile succesorale ale sotului
supravietuitor sunt foarte largi,el beneficiind pe langa cota legala ce i se cuvine ca
mostenitor si de anumite drepturi speciale asupra unor bunuri din masa succesorala,in
special asupra locuintei si a bunurilor mobile personale ale defunctului.
In toate ipotezele de concurs,sotului supravietuitor ii revin toate bunurile
personale ale defunctului,oricare ar fi valoarea lor,cat si o parte mai mica sau mai mare
din mostenire in functie de existenta sau absenta rudelor apropiate ale defunctului.
Sotul supravietuitor,pana in 1975,nu putea beneficia de rezerva succesorala,el
putand fi dezmostenit de catre defunct.In 1975 libertatea de a dispune a defunctului a fost
restransa,dandu-i posibilitatea sotului in viata sa se adreseze justitiei in vederea obtinerii
rezervei succesorale.2

8.PROPUNERI DE LEGE FERENDA

Consider ca sistemele de drept prezentate anterior ar putea fi considerate ca

modele legislative ,de care legiuitorul de maine va trebui sa tina cont in eventualitatea
modificarilor ce ar trebui sa intervina si in legislatia noastra in ceea ce priveste institutia
sotului supravietuitor.
Personal sunt atat impotriva sistemului spaniol cat si a celui englezesc si sustin
consacrarea unui drept in plina proprietate in favoarea sotului supravietuitor.Ca
argumente in sustinerea punctului de vedere am in vedere consideratii de ordin
economic.Acordand sotului supravietuitor un drept de uzufruct,am constitui practic o
piedica in calea liberei circulatii a bunurilor 3.Chiar daca nudul proprietar are dreptul de a
dispune de nuda proprietate,el este oarecum in imposibilitatea exercitarii dreptului
sau,deoarece tinand cont de faptul ca dreptul de uzufruct e viager cu greu ar gasi un
cumparator dispus sa plateasca un pret corespunzator valorii de circulatie.Exista si
argumente de natura sociala si morala.Ar izbucni conflicte in familie ce ar pata onoarea,
demnitatea celui decedat si mai ales numele acestuia
Mentionez faptul ca niciunul din sistemele prezentate nu e lipsit de critici si nu
poate satisface deplin din toate punctele de vedere :economic,social,moral din care
trebuie privita natura drepturilor de mostenire ale sotului supravietuitor.

1
Inheritance Act 1975
2
El poate solicita potrivit legii “o provizie financiara rezonabila”.Suma la care se ridica aceasta rezerva este
lasata la aprecierea instantei,netrebuind sa fie neaparat limitata la nevoile sotului supravietuitor.
3
In realitate un principiu fundamental al economiei de piata
 Solutia de maine e alegerea unui sistem care,in comparatie cu celelalte sa
prezinte cele mai putine inconveniente deoarece practic e imposibila gasirea unui mod de
tratare a acestei probleme care sa corespunda tuturor cazurilor posibile.
In ceea ce priveste actuala reglementare a dreptului la mostenire al sotului
supravietuitor ma raliez parerilor unor autori 1 care sustin modificarea art.2 din legea
319/1944,intrucat acesta are o redactare defeectuoasa in ceea ce priveste rezerva sotului
supravietuitor,statuand ca liberalitatile facute de defunct nu pot trece de jumatatea
drepturilor acordate sotului de art.1.Practic nu liberalitatile nu pot depasi jumatatea partii
de mostenire legala cuvenita sotului supravietuitor,ci jumatatea acestei parti nu poate fi
atinsa prin liberalitati.Acest articol se impune a fi modificat in sensul intrebuintarii unei
expresii care sa corespunda vointei legiuitorului,care a fost de a crea un drept de rezerva
si nu de a limita pur si simplu cotitatea disponibila pentru ca,practic,in lumina doctrinei si
practicii judiciare intelesul textului este cel aratat.
Avand in vedere dificultatile care apar in ceea ce priveste stabilirea cotitatii
disponibile speciale ale sotului supravietuitor in concurs cu copii dintr-o casatorie
anterioara consider ca legiuitorul ar trebui sa intervina printr un act normativ interpretativ
in vederea solutionarii acestor dificultati.

9.CONCLUZII FINALE

Se poate spune ca dreptul poarta amprenta socialului mai mult decat orice alta
disciplina.Mediul social este supus unor schimbari profunde,din ce in ce mai pregnante
pe masura evolutiei societatii.Acest mediu social are nevoie de un cadru normativ care sa
reglementeze relatiile sociale.Pe masura evolutiei societatii,dreptul trebuie sa cuprinda in
domeniul sau situatii noi, intrucat norme juridice care la data aparitiei lor erau moderne si
a caror valoare era recunoscuta pe plan general,ajung sa nu mai corespunda cerintelor
sociale.Dreptul ca orice creatie a omului nu este perfecta dar este
perfectibila,reprezentand o filozofie a valorilor.Aceasta perfectibilitate este realizata prin
interventia in momentele oportune a legiuitorului in scopul reglementarii situatiilor nou
aparute dar si prin intermediul instrumentului creat de societate :justitia.2
Totusi,.chiar daca avem in vedere si unele critici aduse cadrului legal actual apare
ca incontestabil faptul ca reglementarea prevazuta de legea nr.319/1944 este net
superioara fata de cea din vechiul sistem al Codului civil.
Orice inovatie adusa in materia dreptului la mostenire al sotului supravietuitor
trebuie facuta in concordanta cu spiritul principiilor fundamentale ale dreptului si in mod
deosebit ale dreptului civil,pentru ca nu este vorba de o respectare a unei norme legale,ci
de mentinerea unei situatii juste si drepte

1
Veronica Stoica,Fr.Deak
2
Veronica Stoica,Sotul supravietuitor,Mostenitor legal si testamentar,Editas2004
 BIBLIOGRAFIE
1.Legea 319/1944 privind dreptul de mostenire al sotului
supravietuitor
2.Veronica Stoica,Sotul supravietuitor,mostenitor legal si
testamentar,Editas 2004
3.Veronica Stoica.Dreptul la mostenire,Universuljuridic 2007