- Miscarile de avangarda in aceasta perioada au prins mai multe forme, dar toate conduc

catre o ruptura (nu doar in arhit)-->divergenta;

-Futurismul (italia) - apare mai mult in alte arte si reverbereaza direct, dar mai ales
indirect in arhitectura (arhit. desenata);
- nu exista opere de arhitectura care sa fi rezistat --> desene+text;
-=nou tip de formare intelectuala pe o pozitie coerenta, nu pe preferinte artistice
estetice arbitrare (raspandire prin evenimente+publicatii);
-F= legatura intre teoria modernismului + toate curentele de avangarda -->
text+opere= amestec explosiv,manifest;
- sp. cultural in care discursul artistic capata noi "locuri" de desfasurare (mai mult decat
institutiile de arta);
-Filippo Tommaso Marinetti: scriitor, eseist, filosof;
--> primul manifst manifest futurist;
-"f. a creat in mod ireversibil acea legatura fatidica intre o teorie a modernitatii si
proiectul avangardei, stabilind precedentul pe care il vor urma toate miscarile de
avangarda care vor veni”;

-primul manifest futurist se numeste "fondarea si manifestul futurist";

- apare in prima pagina a unui cotidian parisian( Paris - care era inca capitala culturii) -->
scandal imediat;
- face inconjorul lumii intr-un timp record; la Bucuresti apare tradus dupa 2 saptamani si
o zi;
-cercul futuristilor nu era inca creat, Marinetti il publica mai mult singur;
-are un efect rapid, ideile controversate nasc un scandal ce se raspandeste peste tot pe
glob foarte repede;
- manifestul este alcatuit din 2 sectiuni:
1.prima = "fondare";
-naratiune patetica, bizara;
-o prima poveste despre cum niste oameni au stat o noapte si au discutat
idei,teme, reflectii si se trezesc apoi si vor sa "preia controlul", conduc masina si au
accident;
- arata ,prin limbaj si continut, modernitatea si noutatea (masina=autoturismul
personal--> experienta proprie a vitezei, pericolului, puterii);
- tonul foarte agresiv si exploziv, inflacarat;
-masina= obiectul dragostei;
2. maifestul propriu-zis:
- 11 puncte; -pericol, energie, curaj, revolta, miscare agresiva,viteza,dinamism 
atitudine foarte violenta; o rupere violenta de trecut;
- masina ia locul standardului frumusetii greciei antice si implicit a renasterii si tot
ce tine de cultura clasica; nou ideal estetic ("o masina urland...mai frumoasa decat
Victoria din Samotracia);
- dispretul femeii: atenie misoginism la cote maxime;
-se aprpie de fascism, devine sustinator lui mussolini si al razboiului(=unica igiena
a lumii);
- punctul 10: nu numai ruptura, vrea sa darame: "distrugem muzeele, bibliotecile,
academiile de orice tip si sa luptam impotriva moralismului, feminismului si impotriva
oricarei lasitati oportuniste sau utilitariste";

--> se fondeaza miscarea, dar manifestul nu propune nimic clar --> ramane subiect
deschis CUM faci ceea ce propun ei;

- preocupare in arta: surprinderea miscarii (nu a unui cadru), unitatii de timp rigida pt
"intersectii de momente si locuri", dinamism, miscare, teme urbane, multiplicarea unei
forme, intrepatrunderi de locuri,peisaje,amintiri etc.

- telul: de a cuprinde mai mult decat arta; se extinde in toate domeniile;

-miscare;

abstractizarea realitatii
-multiplicarea suprafetei, dinamizarea lor, folosirea unei palete non realiste;
- trecere de la figurativ la abstractizare;
- multiplicarea elementelor enunta subiectul;

-o relatie particulara cu razboiul : il glorifica;

- razboi= igienizare;

- in arhitectura: Antonio Sant Elia

= ncesitate pt manifest (nu erau arhitecti car sa faca pasul catre futurism);
-lucreaza la ilustrarea unui proiect utopic vizionar "oras al viitorului", de dinainte de acel
manifest;
- a crescut in umbra arhitecturii art nouveau;
-scrie si el: critica felul de a se fac arhitectura (prelucrarea traditiei)
- nu cauta noi reguli de facut geamuri de exemplu, ci de a crea de la 0 in spirit nou, cu
tehnici noi, "forme noi, linii noi";
-elimina decoratia;
-vrea ca arhitectra sa rasune cu sensibilitatea vremii, ia starea lor de suflet --> rupere,
revolutie;
- ideile lui nu sunt noi, insa scrierile lui au fost presarate cu cuvantul "futurism" prea des,
din necesitatea ca manifestul sa aiba vocea unui arhitect;
- si textul lui are 2 secvente:
1. "combat and despise"
2. "proclaim"
--> "nu s-a mai facut arhitectura de la 1700"; critca, dispretuieste :pseudo-arhit de
avangarda ( Art Nouveau, arhit. americana etc); arhit clasica, monumentala; formele
statice, solemne ; imbalsamarea, reconstruirea, reproducerea;

- "totul trebuie sa fie revolutionar"; vrea arhitectura indrazneata, simpla, a calcanului, a

betonului, a sticlei, a otelului, a cartonului , orice inlocuitor al pietrei, lemnului si caramizii
care permit elasticitate,lejeralitate;
- puncteaza ca arhit ramane arta, expresie, in ciuda calculului;
-propune liniile eliptice, oblice--> emotie mai mare, mai dinamice;
-refuza decoratia, fara drept de apel;
- materiale folosite in forma lor simpla sau violent colorate;
-inspiratie: din lumea nou creata;

-termenul arhitectura: " transforma lumea lucrurilor intr-o proiectie directa a lumii
spiritual”--> nu va ajunge sa aiba "obisnuinte" formale= CARACTER TRANZITORIU, lipsa
de permanenta;
-"lucrurile vor dura mai putin ca noi"- fiecare generatie va trebui sa isi faca orasul
propriu;
- arhitectura nu cade doar pe obiect, arh. devine una cu orasul in care se plaseaza;
obiectul arhit. este legat infrastructural pe diferite inaltimi cu restul mediului urban in
care se aseaza;
MARIO CHIATTONE: deseneaza si el si ridica o mica lucrare + studii abstracte care nu se
leaga intre ele;

- se concentreaza pe un nucleu ce va influenta arhit, nucleu care cuprinde suma de idei

interconectate,sudate de talentul poetic al artistilor => prima forma prin canalizarea
energiei oraselor mari, noi, metropole moderna;
-despartire de traditie, elierare de constrangere;
-ei anunta arhitectura noua, dar nu o construiesc;
-leaga temele arhit. noi de politic: fuziune intre argumente estetice-opozitie politica
(extrema dreapta in acest caz);
-renasterea, refacerea,revolutionare arhit. in tandem cu regandirea orasului = acest fapt
reprezinta o tema esential politica;
- sunt primii care imbratiseaza fara rezerva tot ce inseamna progresul in
materiale/tehnologii noi - caracteristica ce va fi purtata de arhiectura avangardelor
interbelice pe alte culmi -ceea ce va reprezenta in acelasi timp si puncte de atac din
partea arhitecturii in fata careia avangardele incearca sa se impun (punct slab pt atacul
opozitiei);
Directii ce vor fi preluate de arhitectura care va urma:
-canalizarea energiei metropolei moderne;
-sustinerea anarhiei ca instrument in castigarea libertatii fata de traditie;
- folosirea poeticii/argumentelor estetice ca instrument politic;
-pledoaria pentru creativitate ca expresie a celor mau adanci emotii umane;
-imbratisarea progresului tehnologic (fara retineri, punct criticat de sustinatorii altei
arhitecturi);
-sustinerea efemeritatii si a trecatorului in fata valorilor perene (clasice);
- considerarea vitezei ca princial factor modificator al perceptiei estetice;
-tonul imflamat si inflamator a manifestelor/urgenta; violenta exprimarii si a imaginilor.

* caracterul efemer: arhit. mai putin stabile  devine un imperativ sa cauti acele valori
care reprezinta lumea contemporana (caci valorile nu sunt eterne)

-F. se incheie odata cu inceperea WW1- dar ideea razbate in alte curente;
Fabrica Fiat , Giacomo Matte-Trucco;
-pista de testare : pe acoperis, rampele sunt in interior;

-"casa pentru masini" =spatiul rampelor = embematic.

- altii: Fortunato Depero , Tullio Crali;

- futuristii infiltreaza inspiratie in celelalte arte/schite arhit. -reverberenta peste generatii;

se reiau ideile de multe ori dar discontinuu;

-Ceea ce face arhit. intregii perioade sa fie importanta este faptul ca de a lungul secolului
aceste idei ajung sa reprezinte inspiratii directe si indirecte peste generatii, sarind etape
--> ele se inscriu intr-o cultura arhit care e un fel de prezent continuu, de
unde ele sunt recuperate pe masura ce se face apel la ele;
- mostenirea futurista vizibila prin estetica dar si idealuri poate fi observata mai tarziu in
arhit. high tech.